Prof:GABRIELA

ELENA
NĂSTASE

Analizatorul
kinestezic
 Desfasurarea normala a activitatii motorii necesita
iformarea permanenta a sistemului nervos central
asupra pozitiei spatiale a corpului(aparatul
vestibular) , a diferitelor sale segmente(receptorul
vizual si cutanat) si a gradului de contractie a
muschilor (analizatorul kinestezic).
 Receptorii analizatorului kinestezic sunt situati in muschi,
tendoane, articulatii, periost, ligamente.
 Receptorii kinestezici din periost si articulatii sunt
corpusculii Vater-Pacini, identici cu cei din piele. Sunt
sensibili la miscari si modificari de presiune.
 Corpusculii neurotendinosi Golgi sunt situati la
jonctiunea muschi tendon. In corpuscul patrund 1-3 fibre
nervoase, care sunt stimulate de intinderea puternica a
tendonului.

Ei monitorizeaza continuu tensiunea produsa in tendoane si ajuta la prevenirea

contractiei musculare excesive sau a alungirii exagerate a muschiului.
 Terminatiile nervoase libere se ramifica in toata grosimea
capsulei articulare si transmit sensibilitatea dureroasa
articulara.
 Corpusculii Rufini se afla in stratul superficial al capsulei
articulare si receptioneaza pozitia si miscarile din articulatii.
 Fusurile neuromusculare sunt diseminate printre fibrele musculare
striate , care sunt simulate de tensiunea dezvoltata in timpul
contractiei musculare. Fusurile neuromusculare sunt formate din 5-
10 fibre musculare modificate , numite fibre intrafusale, continute
intr-o capsula conjunctiva si dispuse paralel cu cele extrafusale.

Portiunile periferice
sunt contractile, iar
portiunea centrala,
necontractila, contine
nuclei.
 Fusurile au inervatie senzitiva si motorie .
Inervatia senzitiva este asigurata de dendrite
ale neuronilor senzitivi din ganglionul spinal.

Inervatia motorie este asigurata de axonii

neuronilor γ din cornul anterior al maduvei.
Acesti axoni ajung la partea periferica a fibrelor
cu sac nuclear si cu lant nuclear pe care le
contracta, determinand intinderea portiunii
centrale, ceea ce duce la stimularea fibrelor
senzitive anulospirale si a celor “in floare”.

Impulsul nervos se transmite neuronului α,

ceea ce duce la contractia fibrelor extrafusale ,
determinand contractia muschiului.
 Impulsurile aferente de
la proprioceptori sunt
conduse prin doua cai:
 pentru sensibilitatea
kinestezica (simtul
pozitiei si al miscarii in
spatiu), prin fascicule
spinobulbare;
 pentru
sensibilitatea
proprioceptiva de
reglare a miscarii
(simtul tonusului
muscular), prin
fascicule
spinocerebeloase
ventral si dorsal.
 Dispunerea in paralel a
fibrelor intrafusale face ca
intinderea fibrelor
extrafusale sa determine si
intinderea celor intrafusale.

 Relaxarea musculara este

prevenita prin intinderea si
activarea fusurilor, care, la
randul lor, declanseaza o
contractie reflexa. Acest
mecanism produce o
intindere si o tensiune
musculara de relaxare –
tonusul muscular.
 Bibliografie:

Manual Biologie clasa a XI-a , Ed. Corint,

Dan Cristescu, Carmen Salavastru,
Bogdan Voiculescu, Cezar Th. Niculescu, Radu
Carmaciu;