Managementul durerii - Curs 2 -

Conf. Univ. Dr. Andrada Mirea

Analizatorul kinestezic
 ANALIZATORUL KINESTEZIC
Important de cunoscut in
abordarea kinetoterapeutica a durerii

Segmentul periferic este

reprezentat de proprioceptorii
situati in muschi, tendoane,
capsule articulare si periost.
 ANALIZATORUL KINESTEZIC
Proprioceptorii

Corpusculii Vater-Pacini (capsule articulare, tendoane,

periost si articulatii) sensibili la miscari si modificari presionale
Corpusculii Ruffini (stratul superf. al capsulei articulare),
receptioneaza informatii leg. de pozitia si miscarea artic.
Terminatiile nervoase libere (ramificate in toata grosimea
capsulei artic.) transmit sensibilitatea dureroasa articulara
cauzata de amplitudinea excesiva de miscare
Corpusculii neuro-tendinosi Golgi (limita dintre corpul
muschiului si tendon), excitati de intinderea puternica a
tendonului din contractia musculara
 ANALIZATORUL KINESTEZIC
Fusurile neuro-musculare
Formate din 5-10 fibre musculare modificate (fibre
intrafusale) invelite intr-o capsula conjunctiva
Capetele lor formate din fibre extrafusale contractile
primesc terminatii nervoase motorii
Au inervatie:
* senzitiva (dendritele
neuronilor din gg. splinal)
* motorie (axonii
motoneuronilor gama din
cornul anterior al maduvei)
 ANALIZATORUL KINESTEZIC
Segmentul de conducere

Impulsurile aferente de la proprioceptori sunt conduse pe

2 cai pentru:

Sensibilitatea kinestezica (simtul pozitiei si al miscarii in

spatiu)
Sensibilitatea proprioceptiva de control a miscarii
(simtul tonusului muscular)
 ANALIZATORUL KINESTEZIC
Sensibilitatea kinestezica

se refera la simtul pozitiei si al

miscarii in spatiu
sensibilitatea proprioceptiva
constienta
fasciculele spinobulbare (gracilis si
cuneat)
excitatiile sunt colectate de la
corpusculii Golgi, Ruffini, Pacini si
terminatiile nervoase libere
 ANALIZATORUL KINESTEZIC
Sensibilitatea kinestezica

Protoneuronul -> ganglionul spinal, a carui dendrita lunga ajunge

la receptori. Axonul, de asemenea lung, patrunde in cordonul
posterior, formand la acest nivel fasciculul gracilis si fasciculul
cuneat.
Fasciculul cuneat apare numai in maduva toracala superioara si in
maduva cervicala. Aceste două fascicule, numite şi fascicule
spinobulbare, urcă spre bulb.
 ANALIZATORUL KINESTEZIC
Sensibilitatea kinestezica

Deutoneuronul -> nucleii gracilis si cuneat din bulb. Axonii celui

de-al II-lea neuron se incruciseaza in bulb si formeaza decusatia
senzitiva, dupa care devin ascendenti si formeaza lemniscul
medial, care se indreapta spre talamus.

Al III-lea neuron se află în talamus. Axonul celui de-al III-lea neuron

se proiectează în aria somestezică I.
 ANALIZATORUL KINESTEZIC
Sensibilitatea proprioceptiva de control a miscarii
Se refera la simtul tonusului
muscular
sensibilitatea proprioceptiva
inconstienta
fasciculele spinocerebeloase
ventrale si dorsale (tractul
spinocerebelos dorsal – direct si
tractul tractul spinocerebelos ventral
– incrucisat)
receptorii acestei cai sunt fusurile
neuro-musculare
 ANALIZATORUL KINESTEZIC
Sensibilitatea proprioceptiva de control a miscarii

Protoneuronul -> ganglionul spinal; dendrita ajunge la

receptori, iar axonul, pe calea radacinii posterioare,
intra in maduva, in substanta cenusie.

Deutoneuronul -> neuronii senzitivi din cornul

posterior al maduvei.
 ANALIZATORUL KINESTEZIC
Sensibilitatea proprioceptiva de control a miscarii

Deutoneuronul -> neuronii senzitivi din cornul posterior al

maduvei.
Axonul celui de-al II-lea neuron se poate comporta in
doua moduri:
→ fie se duce in cordonul lateral de aceeasi parte,
formand fasciculul spinocerebelos dorsal (direct);
→ fie ajunge in cordonul lateral de pe partea opusa, deci
se incruciseaza si formeaza fasciculul spinocerebelos
ventral
(incrucisat).
 ANALIZATORUL KINESTEZIC
Sensibilitatea proprioceptiva de control a miscarii

Ambele fascicule au un traiect ascendent, strabat

maduva si ajung in trunchiul cerebral, unde se
comporta in mod diferit:
a) fasciculul spinocerebelos dorsal străbate numai
bulbul şi apoi, pe calea pedunculului cerebelos
inferior, ajunge la cerebel;
b) fasciculul spinocerebelos ventral străbate bulbul,
puntea şi mezencefalul şi apoi, mergând de-a lungul
pedunculului cerebelos superior, ajunge la cerebel.