ANALIZATORUL KINESTEZIC

Informarea permanentă a SNC asupra poziției spațiale a corpului (feedback) ⇔ activități motorii
normale.
- receptorii cutanat, vizual, vestibulari  informează permanent SNC.
- receptorii pt analizatorul kinestezic (proprioreceptori):
o localizați în tendoane, ligamente, articulații etc (tot ce înseamnă aparat locomotor);
o corpusculii Vater-Pacini (în periost, articulații, tendoane, capsule articulare – în profunzime,
pericondru, fascii musculare – epimisium, perimisium, endomisium), identici cu cei din piele
=> modificări de presiune
o corpusculii neurotendinoși Golgi
 la limita dintre mușchi (fibre musculare extrafusale)-tendon;
 formați dintr-o rețea de terminații nervoase dendritice mielinice care se demielinizează
după ce pătrund în tendon
 sunt stimulați de contracția mușchiului pe care o inhibă
 nu sunt r. fazici
 previne contracția excesivă musculară și alungirea exagerată a mușchiului
 monitorizează tensiunea (ex. când ridicăm un sac greu, simțim o durere la nivelul unui
mușchi, din cauză că corpusculii Golgi recepționează tensiunea și ne ajută să nu ne
rupem mușchiul 😊)
 conține 1-3 fibre nervoase stimulate de întinderea puternică a tendonului
 inhibă contracția musculară pt păstrarea integrității mușchiului
o terminațiile nervoase libere
 se ramifică în grosimea capsulei articulare și transmit sensibilități dureroase de la
nivelul acesteia
 NU SUNT PROPRIORECEPTORI! SUNT NUMAI RECEPTORI DUREROȘI.
o fusurile neuromusculare = fibre musculare striate cu structură modificată
 stimulate de întinderea pasivă a fibrelor intrafusale cu terminații primare în condiții
naturale – forța gravitației și experimentale – lovirea tendonului cu ciocanul de reflexe
 deservește reflexul miotatic
 sunt „amestecate” printre fibrele musculare striate
 recepționează viteza și gradul de întindere al mușchiului
 prezintă: fibre intrafusale (în interiorul fusului, 5-10 fibre, învelite într-o capsulă
conjunctivă) dispuse paralel cu fibrele extrafusale
  porțiunile periferice – contractile, porțiunea centrală – necontractilă, cu numeroși
nuclei, fără miofibrile (după cum apare pe desen, fără striații); extremitățile lor se pot
prinde de tendon + fibră extrafusală sau numai de fibre extrafusale
 pot avea inervație senzitivă / motorie
 inervația senzitivă – dendrite ale neuronilor senzitivi din ggl spinal prin care pleacă
fascicule spinocerebeloase sau din ggl trigeminal: spiralate (primare) – partea
centrală (fibre anulospirale, conducere rapidă, stimulată de gradul de întindere al
mușchiului și de viteza acestuia), fibre în buchet (secundare) – la periferie,
stimulate numai de întinderea mușchiului, cu viteză de conducere mai mică
 inervația motorie – axoni ai neuronilor motori α și γ
 motoneuronii α – contracția fibrelor extrafusale – contracția mușchiului, se
află sub influența fibrelor piramidale
 motoneuronii γ – ajung la periferia fibrelor intrafusale => CONTRACȚIE =>
ÎNTINDEREA PĂRȚII CENTRALE => STIMULAREA FIBRELOR SENZITIVE
ANULOSPIRALE ȘI A CELOR „ÎN FLOARE”; sunt stimulați de impulsuri sosite
pe calea sistemului extrapiramidal de la TC (mezencefal) prin subst.
reticulată
 mușchiul se contractă prin: descărcarea de impulsuri nervoase din motoneuronii α spre
fibrele extrafusale sau prin axonii neuronilor eferenți care produc scurtarea capetelor
fibrelor intrafusale și întinderea zonei centrale (contracție indirectă, prin reflexul de
întindere)
 fibrele intrafusale ‖ cu fibrele extrafusale => întinderea fibrelor extrafusale duce
automat și la întinderea celor intrafusale
 ! Singurul receptor tonic care nu obosește!!!
o corpusculii Ruffini
 recepționează poziția și mișcarea din articulații, fiind situați în str. superficial (la
suprafață, spre exterior) al caps. articulare; cu alte cuvinte, percep variațiile mișcării și
poziția diferitelor oase în articulații
- segmentul de conducere: fasc. spinobulbare (sens. propr. conștientă) + fasc. talamocorticale /
lemniscul medial, fasc. spinocerebeloase (sens. propr. inconștientă) – se termină în scoarța
paleocerebelului
- aria senzitivă – girusul postcentral, aria motorie – girusul precentral
Mecanismul de producere al contracției
Un stimul, cum ar fi lovirea tendonului unui mușchi cu ciocanul de reflexe, va determina întinderea lui.
Capetele periferice ale fibrelor intrafusale se vor îngusta, ceea ce va duce la întinderea zonei centrale
care conține terminații nervoase anulospirale și „în buchet”. Aceste fibre senzitive vor recepționa
impulsul spre măduva spinării, unde, din cornul anterior, prin motoneuronii alfa, se va declanșa
contracția fibrelor extrafusale care va duce, în sfârșit, la contracția mușchiului.