ANALIZATORUL OLFACTIV

Olfacția = simțul mirosului

- analizatorul olfactiv este mai slab dezvoltat la om, comparativ cu unele animale (de ex. câinele)
- rol: depistarea, în aer, a unor substanțe mirositoare / nocive, recunoașterea hranei alterate
- împreună cu analizatorul gustativ participă la aprecierea calității alimentare + stimularea
secrețiilor digestive

RECEPTORII
- sunt receptori fazici din două cauze: fie datorită unor enzime din mucoasa olfactivă ce
descompun substanța odorantă, fie datorită controlului receptorilor de către ariile corticale
- chemoreceptorii de distanță (stimulați de substanțe chimice, aflate la distanță) în partea
postero-superioară a foselor nazale
- se găsesc în mucoasa olfactivă ce se întinde pe o suprafață de 2-3 cm 2
- reprezentați de celulele bipolare (neuroni bipolari modificați) din mucoasa olfactivă (care au rol
atât de receptori cât și de protoneuron), situate printre celulele de susținere ce formează
epiteliul columnar
- celulele bipolare:
o au dendrită scurtă și groasă care se termină cu o veziculă prevăzută cu 5-12 cili olfactivi
(la capătul apical); cilii depășesc celulele de susținere și conțin proteine de care se leagă
stimulii olfactivi; spre deosebire de cilii altor celule, cilii olfactivi sunt imobili
o axonii pleacă de la polul bazal și formează mănunchiuri care străbat lama ciuruită a osului
etmoid (formând nervii olfactivi) și vin în contact sinaptic cu celulele multipolare (celulele
mitrale) – al II-lea neuron al căii olfactive, al cărui axon formează tractul olfactiv – o parte
din acesta merge în bulbul de partea opusă (străbate comisura albă anterioară), iar o altă
parte merge în cortex
o tractul olfactiv se proiectează în aria olfactivă din lobul temporal, aflată pe fața medială a
acestuia în
girul
hipocampic
și nucleul
amigdalian
 o au o durată de viață de 40 – 60 de zile și se reînnoiesc prin acțiunea celulelor bazale, spre
deosebire de alți neuroni; mai pot fi înlocuiți și prin diviziunea și specializarea celulelor
bazale
o posedă NUMAI un tip de proteină receptoare
o sinapsa dintre protoneuron și deutoneuron este una complexă și poartă denumirea de
glomerul
o în bulbul olfactiv se mai află și celulele granulare care inhibă activitatea celulelor mitrale
astfel încât numai impulsurile nervoase puternice să excite
- pentru a putea fi mirosită, o substanță trebuie să fie:
o volatilă, adică sub formă de vapori (în
stare gazoasă)
o solubilă în apă, astfel încât să străbată
mucoasa olfactivă (să se dizolve în pelicula
de mucus de pe suprafața epiteliului
olfactiv)
o să atingă celulele bipolare
o să aibă o anumită concentrație
- substanța provoacă stimularea ariei olfactive dacă
ajunge în cornetul nazal superior la nivelul
mucoasei
- stimularea receptorilor olfactivi se face numai dacă substanța odorantă se leagă de proteinele
din cili (difuziune facilitată) și se află într-o anumită concentrație minimă în aerul inspirat (prag
de excitabilitate olfactivă), urmată de depolarizarea și inițierea potențialului de receptori, apoi a
celui de acțiune
- unele substanțe au un prag scăzut: eterul – 1/1 000 000 g / l aer
- altele au un prag mai ridicat: moscul – 1 / 10 000 000 g / l aer
- cu cât concentrația mirosului crește, cu atât se mărește intensitatea mirosului

PROIECȚIA CORTICALĂ
- în paleocortexul olfactiv, pe fața medială a lobului temporal
- în aria olfactivă primară (situată în sistemul limbic) conectată cu aria entorinală (de asociație),
situată la granița dintre paleocortex și neocortex
- a doua direcție a impulsului nervos este spre hipotalamus – declanșarea reacțiilor emoționale
față de miros
- există peste 50 de mirosuri fundamentale care, prin combinare, formează o diversitate de
mirosuri
OBS 1. Simțul olfactiv este bine dezvoltat la persoanele care lucrează în industria parfumurilor și la
degustătorii de vinuri.

OBS 2. Dacă mucoasa olfactivă este inflamată din cauza excesului de mucus datorită unor rinite alergice
sau virozelor, scade excitabilitatea olfactivă, uneori cu pierderea mirosului.

OBS 3. Anumite substanțe, cum ar fi piperul sau particulele de praf determină excitarea ramurii senzitive
a nervului trigemen ceea ce declanșează reflexul de strănut închis în trunchiul cerebral. Substanțele
volatile din ceapă determină lăcrimarea (stimulează nucleul lacrimal al n VII, din punte, prin ramura
parasimpatică), iar amoniacul determină inițierea reflexelor respiratorii (n. IX, X, XII) și trezirea unei
persoane aflate în stare de inconștiență

NOȚIUNI ELEMENTARE DE IGIENĂ ȘI PATOLOGIE A ANALIZATORULUI OLFACTIV

Afecțiune Simptome Cauze Tratament

Rinita alergică rinoree (secreție nazală alergenii sunt determinarea
sezonieră abundentă), strănut, nas reprezentați de alergenilor și evitarea
 înfundat, prurit (mâncărimi)
nazal ce apare în anumite
anotimpuri
strănut, prurit și rinoree,
Rinita alergică obstrucție nazală,
perenă conjunctivită, prezente tot
timpul anului
congestie nazală și secreție
Rinita infecțioasă nazală purulentă (galben-
verzuie)
diferite tipuri de
polen
factorilor declanșatori,
diferiți alergeni, cei
spălătură nazală,
mai frecvenți sunt
imunoterapie sub
acarienii din praful
control medical
de casă, mucegaiuri,
peri de animale,
gândaci de bucătărie
picături nazale
decongestionante și
infecție virală tratament
medicamentos la
indicația medicului