I.

NERVUL OLFACTIV
ANATOMIE SI FIZIOLOGIE
- receptorii olfactivi in mucoasa nazala pata galbena;
- mucoasa olfactiva 3 tipuri de celule: bazale, de sustinere, olfactive;
- celulele de sustinere (secretorii) in secretia lor se dizolva substantele aromatice;
- celulele olfactive senzoriale SCHULTZE sunt neuroni bipolari fusiformi care reprezinta
protoneuronul caii, fiind in acelasi timp atat receptori cat si celule de conducere; trec catre structurile
centrale cca 20 de fibre olfactive pentru fiecare parte;
- pe baza celulelor bazale, neuronii bipolari din mucoasa olfactiva se pot regenera, procesul fiind
considerat fiziologic si dureaza 30 de zile;

TRAIECT
- de la polul central al celulei receptoare porneste o prelungire centrala amielinica;
- fibrele se grupeaza in fascicule invelite de teaca SCHWANN, formand nervul olfactiv;
- strabat lama ciuruita a osului etmoid si fac sinapsa in bulbul olfactiv cu celulele mitrale si cu celulele
in bidinea in structuri complexe numite glomeruli olfactivi sau glomeruli sinaptici;
- celulele mitrale reprezinta deutoneuronul caii olfactive;

- la nivelul bulbului olfactiv se termina nervul olfactiv si porneste tractul olfactiv;

- tractul olfactiv contine:
- axonii celulelor mitrale si in bidinea;
- axonii neuronilor din nucleul olfactiv anterior controlateral ce se decuseaza in comisura
anterioara si se indreapta spre glomerulii sinaptici;
- fibre eferente de la trunchiul cerebral si de la nucleii ariilor corticale ce au actiune predominant
inhibitorie asupra celulelor mitrale.
- tractul olfactiv se termina intr-o portiune latita numita trigon olfactiv de la care pleaca striile olfactive
(mediana, laterala si intermediara cand exista);
- fibrele tractului olfactiv ajung pe calea striilor olfactive in ariile olfactive: laterala (primara),
intermediara si mediala (secundara);
- aici fibrele fac sinapsa cu neuronii olfactivi tertiari;
- striile olfactive sunt acoperite pe marginea lor laterala de un strat subtire de substanta cenusie care
alcatuieste girii olfactivi;
- girul olfactiv lateral se termina in girus ambiens care in parte formeaza limen insulae (zona de
jonctiune intre cortexul insulei si cortexul lobului prefrontal);
- girul olfactiv lateral impreuna cu girus ambiens formeaza aria prepiriforma;
- in afara caii olfactive senzoriale exista cai reflexe care fac legatura cu: hipotalamusul, corpii mamilari,
nucleul habenular, trunchiul cerebral,cortexul temporal si prefrontal, hipocampul, formatiunea reticulata;
- caile comisurale olfactive leaga cele doua sisteme rinencefalice intre ele;
- prin conexiunile multiple se explica raspunsurile vegetative declansate de stimuli olfactivi, activitatea
automata legata de alimentate sau raspunsurile legate de anumite stari emotionale;

EXPLORAREA FUNCTIEI OLFACTIVE

- Olfactometrie
o Subiectiva
Calitativa;
Cantitativa
o Obiectiva
- olfactometria subiectiva se practica intr-o incapere fara mirosuri si fara fum de tutun, in conditii de
temperatura si umiditate constante standardizate;
- se recomanda ca pacientul sa nu fumeze si sa nu fie supus altor mirosuri timp de cate ore inainte de
examen, sa nu consume medicamente care eventual sa produca hiper- sau hiposmie;
inainte de a practica olfactometria se efectueaza o rinoscopie anterioara, in vederea depistarii unor
obstructii nazale si a verificarii circulatiei curentului aerian;
- olfactometrie subiectiva calitativa
o in practica neurologica curenta;
o substantele utilizate trebuie sa fie stabile, usor de procurat, usor de recunoscut si
agreabile;
o nu se folosesc substante iritante (amoniac, acid citric) pentru ca produc in acelasi timp o
stimulare trigeminala (reflex de lacrimare) si olfactiva;
- olfactometrie subiectiva cantitativa
o unitati de masura: olfacti;
o apreciaza gradul acuitatii olfactive pentru diferite mirosuri;
- olfactometrie obiectiva
o nu a intrat in practica neurologica curenta;
2

o acuitatea olfactiva se apreciaza in functie de modificarile survenite pe EEG si a reactiilor

electrodermice in timpul aplicarii unui stimul olfactiv;
- olfactometrie computerizata
- pragul olfactiv = cantitatea cea mai mica de substanta odoranta perceputa de pacient; comporta mari
variatii individuale;
- discriminarea olfactiva = timpul necesar atingerii pragului de diferentiere pentru o anumita cantitate
odorivectoare; in aceasta discriminare intervine si memoria olfactiva legata de educatie;

MANIFESTARI PATOLOGICE ALE OLFACTIEI

- Descrise sub termenul generic de disosmii;
- de cele mai multe ori intereseaza concomitent si gustul;
- Tulburati cantitative
- anosmia;
- hiposmia;
- hiperosmia
- Tulburari calitative
- parosmia
- halucinatiile olfactive

ANOSMIA
- tulburare cantitativa a olfactiei;
- pierderea mirosului poate fi :totala, partiala sau specifica;
- anosmia totala pierderea mirosului;
- anosmia partiala capacitatea de a detecta o parte, dar nu toate senzatiile olfactive;
- anosmia specifica lipsa capacitatii de a aprecia unul sau un numar restrans de odoranti;
- anosmia si hiposmia sunt urmare a leziunilor la nivelul epiteliului olfactiv sau al cailor olfactive;
- leziunilr la nivelul cailor olfactive centrale nu produc abolirea mirosului, ci crize epileptice particulare;
- anosmia poate fi determinata de cauze locale nazale: vegetatii adenoide, polipoze, rinite acute si
cronice, sinuzite si sinechii nazale, tumori nazale, deviatii de sept etc;
- anosmiile si hiposmiile respiratorii sunt incadrate in disosmiile de natura rinologica;
- anosmia functionala abolirea acuitatii olfactive in absenta oricarei leziuni organice; apare in isterie,
surmenaj, nevroze, neurastenie;
- anosmii fiziologice:
- copiii pana la 7 luni nu au miros din cauza nedezvoltarii si imaturitatii cailor olfactive
asociative;
- pe masura inaintarii in varsta, datorita procesului de atrofie a neuronilor olfactivi, simtul olfactiv
se diminueaza pana la disparitie;
- anosmii neurogene - cauze: tumori, TCC, intoxicatii exogene sau endogene, boli de sistem, procese
inflamatorii, tulburari circulatorii cerebrale,radioterapie in regiunea frontala etc;
-numai dupa eliminarea cauzelor rinogene putem vorbi de anosmie neurogena;
-in tumorile cerebrale anosmia este de obicei unilaterala, dar poate fi si bilaterala;
- aparitia precoce sau tardiva este in functie de sediul tumorii;
- in meningiomul olfactiv anosmia este unul din primele semne neurologice:
- de cele mai multe ori nu este sesizata de bolnav sau este atribuita altor cauze;
- de obicei unilaterala;

- asociaza atrofie optica primitiva la ochiul de partea tumorii, prin compresiunea nervului optic
(cu ambliopie pana la amauroza);
- tulburari psihice prin interesarea lobului frontal;
- staza papilara la ochiul de partea opusa procesului tumoral prin HIC;
- constituie sdr. FOSTER KENNEDY, caracteristic meningioamelor de sant olfactiv;
- determina aparitia anosmiei unilaterale:
- meningioamele de aripa mica de sfenoid;
- glioamele fetei orbitare a lobului frontal;
- abcesele cu localizare frontala bazala;
- metastazele.
- tumorile selare in stadiu invaziv (cand depasesc limitele seii turcesti), precum si cele paraselare cand
expansioneaza anterior pot interesa, pe langa alte formatiuni anatomice, si nervul olfactiv; in aceasta
situatie tulburarea olfactiva apare tardiv;
- TCC produc tulburari tranzitorii sau permanente ale mirosului;
- atero- si arterioscleroza , diversele arteriopatii cu interesarea vaselor cerebrale produc anosmie din
cauza deficitului de irigatie;
- hipovitaminoza A determina alterarea epiteliului olfactiv;
-procesele inflamatorii (encefalite, meningoencefalite, arahnoidite bazale, tabesul etc) determina
anosmie;
-in infectiile virale a fost descrisa o anosmie virala;
- epiteliul olfactiv este distrus si inlocuit cu tesut cicatriceal si epiteliu respirator;
- in unele boli generale ca hemopatiile, paludismul si bolile degenerative (Pick, Alzheimer), in boala
Paget s-a descris scaderea simtului olfactiv pana la anosmie;
- toxicele produc interesarea simtului olfactiv
- endogene diabet, uremie;
- exogene generale sau locale (morfina, atropina, cocaina, efedrina, sulfura de carbon,
tabagismul, alcoolismul, solutii hipertonice aplicate local)
- sunt citate cazuri de anosmie partiala pentru o anumita substanta, deficitul olfactiv avand la baza o
tulburare genetica care induce modificarea sau absenta proteinelor receptoare de pe celulele olfactive;
- s-a descris displazia olfacto-genitala , boala cu determinism probabil genetic ce se carac terizeaza prin
atrofie rinencefalica si infantilism genital;
- atrofia nervului olfactiv si lezarea unor zone cerebrale (implicate in comportamentul sexual) produc la
femei sdr. Olfacto-genital care din punct de vedere clinic consta in anosmie si amenoree;
- in leziunile zonelor olfactive corticale, anosmia apare numai in cazul leziunilor bilaterale, cele
unilaterale putand determina fenomene clinice mai complexe de tipul agnoziei olfactive;
- anosmiile bilaterale se pot inalni in memingioamele olfactive gigante, care se extind de partea opusa, in
tumori hipofizare expansive, in hidrocefalii cu mare hipertensiune intracraniana, in leptomeningite
bazale, in scleroza multipla si altele;
- anosmia isterica se evidentiaza cel mai bine cand bolnavul miroase amoniac; astfel acesta desi prezinta
reflexul nazo-lacrimal prin stimularea trigemenului de catre substanta iritanta, nu recunoate iritatia, desi
lacrimarea de iritatie este deosebit de evidenta;
- leziunile radiatiilor olfactive sau ale cortexului olfactiv nu sunt niciodata insotite de anosmie, decat in
cazurile de leziuni bilaterale, fapt ce se explica prin incrucisarea cailor intracerebrale;

HIPOSMIA - diminuarea simtului olfactiv;

- totala scaderea sensibilitatii olfactive la toti odorantii;
- partiala scaderea sensibilitatii numai la anumite substante odorante;
- de cele mai multe ori este prima faza in evolutia unei anosmii;
- apare in toate afectiunile sus amintite si in sdr de HIC;
- in perioada de instalare a hiposmiei se produce de obicei intai scadea acuitatii olfactive insotita de
ridicarea pragului de excitabilitate si de obosirea rapida a olfactiei;

HIPEROSMIA - cresterea sensibilitatii olfactive;

- totala cresterea sensibilitatii la toti odorantii;
- partiala cresterea sensibilitatii la unii odoranti
- exista unii subiecti cu simtul mirosului foarte dezvoltat;
-se intalneste in anumite stari fiziologice (graviditate, in timpul ciclului menstrual);
- in stari patologice: migrenosi, hipertiroidieni, alergii, unele afectiuni psihice (nevroze, psihoze);
- s-a descris chiar nevroza olfactiva la neurastenici;
- TCC, debutul unor tumori cerebrale, hipertiroidism, migrene, alergie, viroze;

PAROSMIILE - interpretarea eronata a mirosurilor;

- constituie o iluzie olfactiva;
- in stari fiziologice graviditate;
- in afectiuni psihice (psihastenie, schizofrenie, paranoia, parafrenie etc);
- in afectiuni neurologice: tabes, paralizii generale progresive;
- in intoxicatii cu diferite substante: toxice industriale, medicamente;
- pot apare in cursul recuperarii anosmiilor neurogene;
- in starile postgripale;
- in timpul unor cure cu droguri care altereaza mucoasa olfactiva;
- in afectiuni rinologice;
CACOSMIA - varianta a parosmiei in care toate mirosurile sunt percepute neplacut;
- subiectiva
o mirosul neplacut este perceput numai de catre bolnav;
o se intalneste la bolnavii psihici, neurastenici, dar si in neuropatiile olfactive post gripale;
- obiectiva
o mirosul dezagreabil, neplacut este perceput si de anturaj;
o urmare a unor leziuni amigdaliene, sinuzite, corpi straini intranazali etc;

DALTONISMUL OLFACTIV
-

perceperea unei culori in prezenta unei substante odorante;

se intalneste la bolnavii psihici;

HALUCINATIILE OLFACTIVE
-

perceperea unor mirosuri in absenta unui excitant olfactiv;

survin brusc si nu dureaza decat cateva secunde, ca in epilepsiile olfactive sau in crizele uncinate;
alteori sunt persistente, cvasipermenente, cu continut variabil (mirosuri simple, profesionale, sau
dimpotriva neidentificabile) se datoresc fie lezarii epiteliului olfactiv, fie unor tulburari psihice;
apar frecvent in leziunile centrale ale analizatorului olfactiv;
5

mirosul perceput este de obicei dezagreabil;

apar in shizofrenie, alcoolism, toxicomanii, epilepsia cu crize uncinate etc;

OLFACTIA COLORATA
-

fenomen inrudit cu parosmia;

consta in perceperea unor culori sub influenta unor substante odorante;
se explica prin mecanisme de iradiatie, respectiv de transfer dintr-un analizator in altul;
se poate insoti de stari obsesive, tulburari reflexe cardio-vasculare, digestive si olfactive;

PAROXISMELE UNCINATE OLFACTIVE

- manifestari cu particularitati epileptice, atat clinic cat si EEG;
- apar in procese iritative de regula tumorale sau lezionale sechelare (postencefalitice), mai rar
degenerative care intereseaza structurile centrale (uncusul si nucleul amigdalian);
- sunt rare;
- ignorate ca entitate epileptica de lob temporal;
- tabloul clinic intraparoxistic este dominat de la debut de obnubilare si halucinatii olfactive placute sau
neplacute cum ar fi mirosul de ceapa arsa, prajita, slanina ranceda etc;
- durata crizei este de cateva minute (de obicei);
- in aproape toate cazurile paroxismul olfactiv este de acelasi fel la acelasi individ;
- pot fi insotite de alte fenomene uncinate: halucinatii vizuale, gustative, precum si de o stranie
senzatie de irealitate stare de vis (dreamy state);
- unii autori includ crizele halucinatorii in cadrul tabloului polisimptomatic al epilepsiei de lob temporal
si anume in crizele psihosenzoriale;
- aceste crize pot reprezenta aura marelui acces epileptic;

CRIZELE EPILEPTICE OLFACTIVE

- declansate de un stimul olfactic (benzina , carbune etc.);
- natura epileptica a acestor crize cat si specificitatea lor temporala este atestata de modificarile EEG,
anomaliile bioelectrice spontane focalizate temporal (varfuri, complex varf-unda) cu exacerbare
paroxistica si iradiere uni- sau bilateral dupa aplicarea stimulului declansator;
- tratament: CARBAMAZEPINA- eficienta atat clinic cat si EEG;

CAUZE (disoamii):
1. diverse afectiuni inflamatorii, indeosebi gripa care poate provoca anosmie, hiposmie si eventual
parosmie;
- aceste afectiuni inflamatorii (indeosebi virale, mai ales gripale) pot produce nevrite
olfactive sau leziuni rinencefalice;
- difteria, parotidita epidemica si alte infectii generale precum si sifilisul sistemului
nervos pot produce de asemene nevrite olfactive si/sau meningo-nevraxite;
2. boli generale: diabetul, uremia, paludismul, unele hemopatii (anemii, leucemii) pot afecta
neuronii cailor olfactive, prin diverse mecanisme incomplet clarificate;
3. toxice generale sau locale: morfina, saturnismul, tabagismul, atropina, cocaina, mentolul,
efecrina, nitratul de argint, clorura de zinc, sulfura de carbon, aplicarea locala de solutii
hipertonice (care altereaza cilii olfactivi);

4. hipovitaminozele (in special A) si alte deficiente de nutritie, raspunzatoare de alte alterari ale
epiteliului olfactiv;
5. unele stari dupa narcoza;
6. diverse afectiuni neurologice:
atero- si arterioscleroza cu insuficiente circulatorii cerebrale;
atrofii cu demente presenile de tipul bolii Pick si Alzheimer;
boala Paget;
meningoencefalite (purulente, tuberculoase, luetice), encefalite, meningite epidemice,
meningite luetice bazale, tabes;
paralizie generala;
siringobulbie;
tumori ale cailor olfactive (inclusiv meningioamele olfactive);
tumori cerebrale (indeosebi frontale si temporale);
meningioame ale aripii mici a sfenoidului;
glioame ale lobului orbitar;
tumori selare si paraselare;
estezioneurocitoame;
estezioneuroepitelioame;
hidrocefalie;
traumatisme cranio-cerebrale (bazale, frontale, unco-hipocampice si diencefalice);
arahnoidite cerebrale bazale;
paralizii faciale (omplicand si paralizia muschilor aripii nasului);
7. traumatisme ale extremitatii cefalice, cu diverse localizari si leziuni:
fracturi cu infundarea piramidei nazale;
edeme traumatice ale zonei olfactive;
fracturi ale lamei ciuruite a etmoidului (cu lezarea filetelor nervoase ale neuronilor
periferici si eventual cu suprainfectii secundare si nevrite olfactive);
8. tulburari pisice: nevroze, psihoze;
9. afectiuni congenitale si genetice:
displazia oftalmogenitala asociaza atrofie rinencefalica (cu hipo- sau anosmie si
eventual crize uncinate) si infantilism genital;
iradiere;
Leziuni centrale (anosmie cu ageuzie);
Aura epileptice (crize uncinate);
Aplazie a bulbului olfactiv (la retrocedarea sindromului Kallamann = hipogonadism
hipogonadotrop);
Schizofrenie (halucinatii olfactive);

TABLOU CLINIC
- pacientii acuza cel mai frecvent tulburari de gust in timpul mesei decat tulburari propriu-zise ale
mirosului;
- leziuni unilaterale nu sunt consemnate;
- probe de miros separat pentru fiecare parte, orificiul nazal controlateral fiind acoperit (pacientul tine
ochii inchisi);
7

- substante iritante (ex amoniac, acid acetic) de la caz la caz pentru evidentierea obstructiei cailor nazale;

DIAGNOSTIC SUPLIMENTAR
-

Examinarea mirosului:
o Test standard de probe olfactive;
o Test de prag olfactiv;
o Potentiale evocate olfactive;
Stabilirea etiologiei:
o Ex ORL: obstructia foselor nazale;
o Rx, CT: fractura, tumori;
o EEG in caz de parosmii paroxistice: iminenta de criza focala;

TRATAMENT
-

afectiuni nazale tratamentul afectiunii de baza;

in afectiuni neurologice nu exista nicio terapie eficace;

PROGNOSTIC
-

in anosmia dupa traumatisme craniene se recupereaza numai 10% (partial sau total);
distrugerea receptorilor de catre virusuri poate induce un deficit permanent;

*identificarea substantelor odorante poate fi afectata de leziuni temporale mediale bilaterale in scleroza
multipla, secundar demielinizarii tracturilor olfactive;
*acuitatea olfactiva variaza in timpul zilei, fiind mai accentuata inainte de mese si mai scazuta dupa
mese, fapt ce confera simtului olfactiv un rol important in reglarea apetitului si satietatii;

BIBLIOGRAFIE
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.

C. Zaharia- Nervii cranieni date generale de anatomie, fiziologie si patologie, pg 14;

G. Pendefunda Semiologie neurologica pg 99;
D.J.Weatherall Tratat de medicina Neurologie pg 80;
Sandoz Course Cranial nerves pg2;
J. Cambier Neurologie pg 71 ;
L. Popoviciu Bazele semiologice ale practicii neurologice si neurochirurgicale- vol. I pg 34 ;
A. Hufschmidt, C.H.Lucking Neurologie integrala de la simptom la tratament; pg 269;
Adams and Victors Principles of Neurology;
C. Arseni Tratat de neurologie, vol III, partea a-II-a, pg 1205-1220;

26.10.2010