TEMA 24: DIAGNOSTICUL DE LABORATOR AL INFECTIILOR RESPIRATORII

PROVOCATE DE VIRUSURI.

1.Caracterisctica generala a Ortho- i Paramyxovirusurilor. Clasificarea

FAMILIILE ORTHO- I PARAMYXOVIRIDAE
Mixovirusurile reunesc virusuri ARN- cu afinitate pentru mucoproteine (myxo mucus)
repartizate n 2 familii:
Orthomyxoviridae
Paramyxoviridae
FAMILIA ORTHOMYXOVIRIDAE
Genuri: Influenzavirus A (virusul gripal A)
Influenzavirus B (virusul gripal B)
Influenzavirus C (virusul gripal C)
Thogotovirus (virusurile Dhori i Thogoto)
Agenii cauzali ai gripei infecie respiratorie acut cu simptome sistemice importante.
Tipul A provoac pandemii periodice (1918 20 mln decesuri, 1957, 1968, 1977)
Tipurile A i B epidemii regionale i locale. Anual 3-5 mln cazuri grave, 300 500 mii
decesuri
1933 prima cultur de virus gripal uman (Smith, Andrewes i Laidlaw).
FAMILIA PARAMYXOVIRIDAE
FAMILIA PARAMYXOVIRIDAE
SUBFAMILII :
PARAMYXOVIRINAE (genurile Paramyxovirus, Rubulavirus, Morbillivirus)
PNEUMOVIRINAE (genurile Pneumovirus, Metapneumovirus)
Agenti ai paragripei, protiditei epidemice, rujeolei, afectiunilor respiratorii acute la oameni,
precum si unele boli la mamifere (pesta la caini, bovine etc)
-forma sferoida (mari)
-activitate hemaglutinanta, hemolitica, neuramidazica
-fot porma incluziuni citoplastamatice eozinofile

2. Caracterele morfologice ale virusului gripal, (morfologia, structura, compozitia

chimica, structura antigenica, variabilitatea, reporducerea, cultivarea, rezistenta)

MORFOLOGIA, COMPOZIIA CHIMIC A

VIRUSULUI GRIPAL tipul A
Particule rotunde, 80-120 nm, sau filamentoase, constituite din:
Genom
Compus din 8 segmente de ARNCapsida (NC) tubular, de simetrie helicoidal, separat pentru fiecare segment.
SUPERCAPSIDA
Deriv din MCP a celulei-gazd
Dublu strat lipidic extern (origine celular)+ un strat proteic intern care contine:
hemaglutinina - HA (H) i neuraminidaza -NA (N), distincte morfologic i biologic
(virusul gripal C doar HA)

Hemaglutinina (HA, H) H1 H16

Trimer compus din 2 polipeptide HA1 i HA2
HA1 fixarea specific a virionilor la receptori glicopeptidici membranari (inclusiv de pe
hematii), ce conin acid N-acetilneuraminic/acid sialic
HA2 fuziunea supercapsidei cu membrana celulei-gazd
Anticorpii anti-HA:
Inhib fixarea virusului pe celula-int
Inhib hemaglutinarea
Neuraminidaza (NA) N1 N9
Tetramer, polipeptid unic
Funcii :
Cliveaz legtura dintre acidul sialic i glucidul alturat (tratarea celulelor cu
neuraminidaz impiedic infecia celulei cu virus)
Asigur detaarea virionilor nmugurii prin eliminarea acidului neuraminic/sialic din
receptorii celulari
Anticorpii anti-NA limiteaz diseminarea virionilor
STRUCTURA ANTIGENIC
Ag interne NP i M, specifice de tip (A,B,C)
Ag externe HA i NA, specifice de subtip i de variant
Se cunosc 16 varieti de HA (H1-H16) i 9 de NA (N1-N9), asociaiile lor formeaz
subtipuri de virus A.
La om N1, N2 i H1, H2, H3 (H1N1; H2N2; H3N2)
Descrierea unei tulpini de virus gripal:
Ex.: A/Texas/1/77/(H3N2)

VARIAII ANTIGENICE ALE VIRUSURILOR GRIPALE TIP A

Variaii Ag minore drift (mutaii punctiforme, modific civa AA din HA sau/i NA cu
aparitia unor varieti de serotipuri) provoac epidemii fiecare 3-4 ani, caracteristic
pentru tipurile A i B
Variaii Ag majore shift (recombinaii genetice, schimbarea complet a unui sau ctorva
segmente genomice HA, NA, P, M, etc. Determina mutaii importante, aparitia
serotipurilor noi) - provoac pandemii

Cultivarea virusului gripal

Ou embrionat de gin (cavitatea amniotic i alantoic)
Culturi de celule (fibroblati de pui, culturi primare de rinichi de maimu, linii celulare de
rinichi de cine MDCK, linii Vero)
Reproducerea infeciei la maimue, dihori
MULTIPLICAREA
ATAAREA (adsorbia) HA1+acid neuraminic
PENETRAREA prin endocitoz
DECAPSIDAREA prin fuziunea supercapsidei i membranei vacuolei de endocitoz, NC
penetreaz n nucleu prin porii membranei nucleare
BIOSINTEZA (eclipsa)
Transcrierea ARNm (transcriptaze P1, P2, P3)
Translaia ARNm i sinteza proteinelor virale (citopl)
Replicarea genomului (ARNv....ARNc....ARNv)
ASAMBLAREA
n citoplasm: HA i NA se inser n MCP, iar M1 i M2 o cptuesc din interior
n nucleu: NP se asociaz cu ARN-, formnd NC, apoi migreaz spre zonele modificate
ale MCP (via aparatul Golgi)
ELIBERAREA: prin nmugurire
NA ajut la desprinderea virionilor de MCP i evit formarea agregatelor. Celula rmne
aparent viabil, dar epuizat i moare. Citoliza este determinat de rspunsul imun
citotoxic (NK, LTC).
3. Sursa de infectie, mecanisme de transitere. Patogeneza i clinica gripei
PATOGENEZA GRIPEI
Virusul gripal A se ntlnete la om i animale: porc, cal, psri, foci, balene, etc.
Virusul gripal B om (foci)
Virusul gripal C om (cine, porc)

Sursa de infecie omul bolnav (animale? Cazuri sporadice de grip aviar la om (H7N1,
H9N2, H5N1) 2003/04 n Vietnam, 1997 Hong Kong).
Virusul este prezent n rinofaringe n primele 2 zile de la debutul bolii
Mecanismul de transmitere aerogen, prin picturi Flugge (tuse, strnut).
Virusul se propag n cile respiratorii superioare i inferioare, inducnd o inflamaie a
mucoasei i edem al laringelui, traheii i bronhilor. Celulele epiteliale ciliate sunt
distruse (fr a afecta celulele bazale). Procesul regenerativ ncepe cu ziua a 5 i
repararea complet a epiteliului are loc n 1 lun.
Forme clinice
Gripa inaparent, asimptomatic
Gripa comun (benign, durata 4-7 zile). Incubaia cteva ore - 2 zile. Debut brutal, cu
frison, febr, cefalee, rinoree, tuse, mialgii, artralgii, anorexie, astenie (IFN?).
Complicaii (infecii secundare bacteriene): otite, sinusite, bronite,
bronhopneumonii, etc.
4. Diagnosticul de laborator al gripei: a) materialul examinat, recoltarea i
prelucrarea preaalabila, b) metodele de diagnostic: virusoscopica, virusologica,
serologica.
DIAGNOSTICUL DE LABORATOR AL GRIPEI
Prelevate: lavaje/aspiraii nazale, traheale, expectoraii bronice (n primele 48 ore)
Examenul virusoscopic microscopia electronica, RIF
Examenul virusologic
- Izolarea n oul embrionat de gin de 10-11 zile sau culturi de celule (MDCK).
- Indicarea virusului activitate hemaglutinant fa de eritrocite de cobai, gin,
curcan a lichidului amniotic i alantoic, hemadsorbia lor pe cultura de celule.
- Identificarea RIF, RIHA, RIHAds, RN
Detectarea Ag virale n sedimentul celular (RIF, ELISA)
Detectarea genomului viral
Serodiagnosticul gripei
Retrospectiv, de confirmare. Se examineaz seruri perechi. Se determin creterea titrului
de Ac de 4 ori, sau prezena Ac Ig M.
Reacii: RFC cu Ag NP (determinarea tipului), RIHA cu sua viral circulant, ELISA, RN
5. Imunitatea, profilaxia si tratamentului gripei.
TRATAMENTUL GRIPEI
Amantadin, rimantadin. mpiedic ptrunderea NC n citoplasma celulei infectate cu
virus A. Tulpini rezistente au fost izolate

Zanamivir, oseltamivir. Au structura similar acidului neuraminic. Inhib activitatea NA,

mpiedicnd eliberarea virusurilor A i B i diseminarea lor prin mucus, determin
agregarea virionilor.
Interferon, unguent oxolinic
Tratament simptomatic (antipiretice, antibiotice, etc)
PROFILAXIA SPECIFIC A GRIPEI
Vaccinuri inactivate: conin 2 tulpini de virus A (H1N1 i H3N2) i o tulpin B, cultivate in
ovo i inactivate cu beta-propiolacton. Inoculare i/m, s/c; Ig G persist 5-6 luni.
Vaccinuri vii atenuate. Tulpinile sunt cultivate in ovo la 25 C, atenuate prin pasaje multiple.
Administrare intranazal prin aerozol, imunitate local (Ig A).
Vaccinuri subunitare, constituite din HA i NA
n curs de cercetare vaccinuri vii/subunitare recombinante, vaccinuri polinucleotidice.
Imunitatea: celular (LTC, NK), umoral (Ig G, Ig A), specific de subtip.
6. Caracterele morfobiologice ale virusurilor paragripale.
CARACTERISTICA GENERAL A PARAMYXOVIRUSURILOR
Virusuri nvelite, sferice, uneori filamentoase, 150-400 nm.
Genomul ARN- nesegmentat (transcriptaza asociat)
Capsida de simetrie helicoidal, constituit din proteina NP. n asociaie cu ARN
formeaz NC tubular de 18 nm diametru
Supercapsida dublu strat lipidic, proteina intern matrice M, spiculi glicoproteici nserai
n membran:
HN asigur adeziunea la celula-int
F asigur fuziunea supercapsidei cu membrana celular n timpul penetrrii virusului n
celul (provoac formarea de sinciii n culturi de celule)
Reproducerea are loc n citoplasm
-nu se reporduc in ou embrionat
Antigen - V si S
-aglutineaza hematii de cobai, gaina, om
Patogenitte pentru om:
-aerogen prin picaturi
-incubare: 3-6 zile
-multiblicarea in cel. epiteliale ale cailor respiratorii provocind distrudegerea celulelor
-proces inflamator, undeori edem laringian
-virusul patrunde in singe, ca rezultat intoxicatie generala
-mai des la copii (faringite, crup, pneumonie, laringotraheobronsite etc)

7. Diagnosticul de laborator al paragripei: produsul patologic i recoltarea lui,

metodele de diagnostic.
prelevat: lichid de splatura nazofaringiana, exudat nazal
!!!!NU SE CONGELEAZA
-se conserveaza cu volum egal de glicerina 50%, la pH 7.2
Teste rapide: RIF, ELISA
izolarea: culturi de celule primare (rinichi de maimuta, embrion uman), identificarea prin
RN, RIHAds cu eritrocite de cobai.
Reactiile serologice (identificam anticorpi): RN, RFC, RIHA - trebu titrul se creasca de
minim 4 ori

8. Virusul parotiditei epidemice la copii (oreon). Caracterele morfobiologice. Sursa

de infectie, caile de transitere, patogeneza infectiei.
Morfologia:
-forma de cupola, 150-170nm
-antigenele V, S
-Hemaglutinant fata de hematii de om, gaina, cal, berbec
-rezistent la temp joase, slab rezistent la agenti fizici si chimici
Patogenitate:
-transmitere aerogena prin picaturi, prin obiecte contaminate cu saliva bolnavului
-14-21 zile incubarea
-apare febra, inflamatia glandelor parotide, sublinguale, submandibulare
-ca complicatii: pareza n. facial. disfunctia organelor auditive si vizuale, orhite

9. Diagnosticul de laborator al parotiditei epidemice. Imunitatea, profilaxia specifica

a parotiditei.
prelevate: saliva, LCR, urina
Izolarea: pe ou embrionat de gaina (de 7-8 zile, in cav amniotica, incubam 6-7 zile, virusul
depistam cu RHA (lichid amniotic+eritrocite de gaina), culturi de celule (cobai, dupa 2-3
zile apar celule gigante polinucleate si sincitii, RHAds evindentierea virusului)
Serodiagnostic:RFC, RIHA (de obicei in RIHA titrul AC este 1:320, in RFC 1:64)
Intradermoreactia: ci lichid atlantoidean din ou embrionat (cu titrul 1: 128), 1 ml
intradermal, 1-2zile => hiperemie, infiltrat, diametru minim 1cm

Imunitate stabila, pastrata pe toata viata

Tratament: gama-globulina, pentru a ameliora evolutia bolii
Profilaxia: vaccin antiurlian atenuat, adiministrat subcutanat sau intradermal la 12 ani (se
poate + vaccin antirujeolic)

10. Caracterele morfobiologice ale virusului rujeolei. Sursa de infectie, mecanismul

de infectarea. Patogeneza rujeolei.
-120-250 nm
-nucleocapsida cu simetrie helicoidala
-hemaglutinant (nu are neuraminidaza)
-antigen V (membrana externa), hemaglutinina (proteina de membrana)
-rezistent la temp joase, nu este rezistent la temp ridicate, sensibil la lumina solara, 30 min
fara om => moarte virusului.
Patogenitatea:
Sursa: om bolnav (contagios primele 8-10 zile)
-patrunde prin mucoasa cailor resp.-> sange
-apare virusemie, febra, eruptii
-in unele cazuri, dupa perioada de reconvalescenta, virusul nu dispare ci persista in
celulele tes. cerebral, ca urmare poate provoca in viitor unele patologii, chiar si letale.
-poate fi transmis transplacentar => mortalitate sau malformatii la nounascut.

11. Diagnosticul de laborator al rujeolei: prelevate, recoltarea lor, Metode de

diagnostic, Imunitatea, profilaxia specifica i tratamentul rujeolei.

- de obicei se diangnosticheaza usor dupa tabloul clinic

Prelevate: exudat nazofaringian, sange din elemente eruptive cutanate
-diagnostic rapid: RIF cu raclat din eruptii
Izolare: inoculare in culturi de celule de linie continua (HeLa, MS, Vero), 3-4 zile =>
formare de sincitii gigante (pina la 100 nuclee) cu incluziuni citoplasmatice acidofile,
identificare prin RIF, RN, RIHA cu suspensie 0.5% eritrocite de maimuta temp camerii.
Diagnostic serologic: RN, RFC, RIHA, ELISA (determinam IgM cu seruri anti-IgM, dupa 57 zile apar anticorpi IgM persista 2 luni)
Profilaxie: vaccin viu atenuat, 1 doza subcutan, la 12 ani, / imunoglobulina normala
Tratament: in unele cazuri cu complicatii secundare se administreaza antibiotice
(penicilina)

Imunitatea: indelungata, practic pe viata

12. Virusul rubeolic. Caracterele morfobiologice. Epidemiologia, sursa de infectie,
mecanismul de infectare, patogeneza.
Familia:Togaviridae Genul:Ribovirus
-virioni sferici, 50-60 nm
-nu suporta temp inalte, sepastreaza la temp 3-4 gr sau congelat, sensibil la raze UV,
formalina, eter
-nucleocapsida icosaedrica
-are hemaglutinina
-se transmite pe cale respiratorie (aerogena prin picaturi) sau transplacentar
-patogen pentru om, maimuta m. rhesus, iepuri, hamsteri, embrion de gaina
-sursa: omul in perioada prodromala, si in primele 5 zile de la aparitia euptiilor
-perioada de incubatie: 15-21 zile
-semne: eruptii, inflamatia ganglionilor limfatici, temp 38-39 gr., cefalee, mialgii cervicale,
-la gravide poate provoca diferite anomalii fetale (microcefalie, surditate, malformatiuni
caridace, cataracte)
13. Diagnosticul de laborator al rubeolei: prelevate, recoltarea lor. Metodele de
diagnostic. Imunitatea, profilaxia specifica si tratamentul.
Imunitatea: solida, pentru toata viata (aproape toti mai mari de 15 ani au imuntitate)
Tratament: simptomatic, imunoglobulina din sange de donator,
Profilaxia: vaccin viu atenuat, la 12 luni, parenteral
Prelevate: exudat nazofaringian, sange (in perioada preeruptiva), in perioada posteruptiva:
sange, urina, fecale
Diagnostic rapid: colorare imunofluorescenta a frotiului cu exudat nazofaringian
Izolarea:culturi de celule, asteptam aparitia celulelor gigante multinucleate si incluziuni
acidofile.
Teste serologic: RIFI, ELISA, ARI utilizind anti-IgM / RIHA cu eritrocite de porumbel
14. Coronavirusurile si adenovirusurile respiratorii. Epidemiologia, sursa de infectie,
mecanismul de infectare, patogeneza. Principiile diagnosticului de laborator.
Profilaxia si tratament specific.
ADENOVIRUSURI
(virusuri care au fost gasite in adenoizi si amigdale)

Familia:Adenoviridae

Genuri: Mastadenovirus - om si mamifere

Aviadenovirus - pasari
-41 de serotipuri de adenovirusi au fost decelate la om
-ADN b.c
-capsida icosaedrica cu simetrie cubica, 70-80nm
-se cultiva pe culturi de celule primare si explantate (HeLa, Hep2, KB), apare efect citopat.
-4 antigene: A (de grup), B (toxic, inhiba activitatea interferonului), C (specificitate de tip,
adsorbtia virusului pe hematii de maimuta sau sobolan si aglutinarea lor, P (intern).
Patogenitate:
-transmitere aerogena prin picaturi
-provoaca afectiuni respiratorii acute, pneomonie, rinita contagioasa, keratoconjuctivite
epidemice, gastroenterocolite.
Imunitate: cu caracter tipospecific
Diagnosticul de laborator:
Rapid: RIF, ELISA, ARI (cu celule epiteliale din mucoasa nazofaringiana)
Prelevate: exudat nazofaringian, conjuctival, sange, mase fecale
Teste serologice: RFC, RN, RHAI cu antigene adenovirale specifice standarde (cautam
sporirea titrului AC de minim 4 ori)
Tratamentul: Interferon
Profilaxia: Ig umana standarda pentru copiii debili. Di- si trivaccin inactivat
CORONAVIRIDAE
-13 specii
-provoaca afectiuni respiratorii si enterale la om, mamifere, pasari
-sferici, ovali, 50-220nm, au pe capsula excrescente cu capat piriform (ii dau aspect de
coroana solara)
Patogenitate:
-transmitere aerogena prin picaturi
-sursa: bolnavi in forma acuta sau latenta
-la maturi: leziuni ale cailor respiratorii superioare, cefalee, frisoane, rinita catarala,
elimnari masive de mucoasa si mucopuroi
-la copii: guturai profuz, tuse, inflamatia faringelui, febra, cefalee, pneumonie (ca
complicatie)
Diagnosticul:
-RIF cu exudat nazofaringian
-RFC, RN, RHAI cu titrul care creste de minim 4 ori
Tratament: simptomatic, gamaglobulina de la donatori
Profilaxie: ca la toate