TEMA Nr.1.

ORGANIZAREA SERVICIULUI MEDICINII CALAMITĂȚILOR ȘI PROTECȚIEI

CIVILE ÎN REPUBLICA MOLDOVA.
1.Medicina Calamităților.Noțiuni generale de medicina calamităților. Clasificarea calamităților
naturale si tehnologice(tehnogene). Serviciului Republican Medicina Calamităţilor. ordinul MS nr.
317 din „ 02”   08   2007.
2.Notiune de situatie exceptionala.Caracteristica SE.Legea RM cu privire la Protecția Civilă în
Situații Excepționale. LEGEA Nr.271din9.11.1994 .
Omenirea, permanent se află sub pericolul declanşării situaţiilor excepţionale. Zilnic, în lume, în
rezultatul diferitor dezastre,calamități de diferită natură,accidente şi alte situații excepționale mor mii de
oameni. Mor mai des de aceea, că pătimitul sau cei din jur nu au putut acorda primul ajutor medical. Mor
şi de aceea că nu cunosc regulile de comportare în  caz de incendii, inundaţii, cutremure de pământ şi alte
situaţii extremale. 
Situaţiile extremale cer măsuri urgente pentru lichidarea consecinţelor, organizarea lucrului de salvare şi
multe măsuri organizatorice. 
Situaţii extremale se consideră:
-calamităţile naturale (cutremurele de pământ, uraganele, alunecările de teren, vijeliile si troienele de
zăpadă, etc.)
-catastrofele tehnogene (accidente, incendii, explozii)
-catastrofe ecologice
-evenimente sociale (cu participarea activă a factorului uman), stările de război, greve, revoluţii, acte de
terorizm
-oricare situaţii, care afectează decurgerea normală a activităţii zilnice, pun în pericol viaţa populaţiei sau
a unor grupe mari de persoane, pun în pericol bunurile materiale şi naţionale; ce se caracterizează prin
abateri esenţiale de la normele de evoluţie şi au o influenţă negativă asupra vieţii, economiei, stării sociale
şi a mediului înconjurător. 
. Noţiune de calamitate. Clasificarea calamităţilor
Calamitatea naturală - situație excepțională aparuta ca rezultat al dezastrelor naturale , insotita de
pierderi generale umane cu patologie specifică.
Prin dezastru (catastrofa, calamitate)  inţelegem un eveniment spontan, provocat de puterile naturii sau
de activitatea umană, urmat de distrugeri, pierderi materiale şi
umane.                                                                                                   
,,Calamitate tehnogenă” –  Situaţie excepţională provocată de  evenimente cu urmări deosebit de
grave asupra mediului înconjurător provocate de accidente, datorate activităţii umane,încălcării
regulilor de exploatare,nerespectării procesului tehnologic.
Calamitate in asp. med. - sit. except. aparuta ca rezultat al  dezastrelor naturale sau tehnogene, sociale si
ecologice, insotita de pierderi generale umane cu patol. specifica, scoaterea din functiune a institutiilor
sanitare si cadrelor medic., iar p/u lichidarea  consecintelor carora, de obicei sunt necesare forte si
mijloace  medic. din afara focarului accidentat
In aspect medical dezastrul poate fi definit astfel: eveniment spontan urmat de o situaţie excepţională
care este insoţită de pierderi generale umane şi sanitare, cu patologie specifică, care necesită asistenţă
medicală urgentă, scoaterea din funcţiune parţială ori totală a instituţiilor medicale şi a cadrelor
medicale, iar pentru lichidarea consecinţelor sunt necesare forţe şi mijloace medicale din afara focarului
(raionului accidentat de dezastru).
Clasificarea calamitatilor:
Dupa origine:                                                                                                            
A.Spontane (naturale) 
1.Cutremur de pămant
2.Inundaţii
3.Uragane
4.Vartejuri
5.Erupţii de vulcan
6.Şuvoaie de nămol cu pietre
7.Avalanşe de zăpadă
8.Alunecări de teren
9.Secetă (arşiţă)
10.Ingheţuri
B.Tehnologice
1.Explozii, distrugeri
2.Incendii
3.Scurgerea substanţelor toxice de acţiune toxică drastică
4.Avalanşe in mine.                                                                                                                                         

5.şocul clădirilor (prabusirea cladirilor)

6.Avarieri grave ale mijloacelor de transport: -feroviar,-naval,- auto,- aerian,-subterane.
7.Emanări de substanţe radioactive.
C.Sociale, specifice
1.Războaie
2.Acte de terrorism
3.Turburări, răscoale
4.Epidemii, Epizootii,Epifitotii.
5.Foamete.
Dupa origine(Meșcov):
1) Naturala: cutramur, eruptie de vulacan, inundatii, avalanse, alunecari de teren.
2) Tehnogene: explozii, distrugeri, accid de transport, scurgeri  de s. toxice, rdioactive, socul cladirilor.
3)Speciale(sociale): razboi, terorism, foamete, dezordine, boli  in masa (epi-, pandemii), epizootii.
Dupa OMS:
1) meteorologice: tsunami, tornado etc
2)topologice: inundatii catastrofale, avalanse, alunecari de teren
3)telurice si tectonice: eruptii de vulcan, cutremur                                                     
4)Accidente: transport, miniere.
5)Ecologice (inca nu sunt incluse) - schimbarea climei, eroziunea  solului, micsorarea strat. de ozon,
poluarea med. ambiant.                                                   
Dupa amploare:                                                                                                  
1)minore-nr. lezatilor 10-100 (din ei pina la 50 pers. necesita spitalizare)
2)medii- nr. lez. 100-1000 (spitalizare-51-250 pers.)
3)majore-nr. lez e mai mare de 1000 de pers. (spitaliz m.mult  de 250)
 Dupa amploarea raspindirii consecintelor:                                                                               
1. Cu caracter local-consecintele se raspindesc in limitele unei hale, laborator.                                            

2. Cu caracter de obiect/obiectiv-uzina, fabrica, istit. de invatamint, unitate economica.                              

3. Cu caracter Municipal.                                                                                                                  
4. Cu caracter raional.                                                                                                                        
5. Cu caracter Regional (ex.explozia de la Cernobîl).                                                   
6. Cu aspect global (schimarea climei, gauri de ozon, asteroid).            
Particularitățile specifice a multor dezastre sunt:
1. impevizibilitate după loc şi timp a multor dezastre; 
2.Apariţia simultană într-un timp relativ scurt a pierderilor generale umane şi sanitare;                               

3.Odată declaşînduse unele dezastre pot duce în lanţ la declanşarea altor dezastre.
4.Cuprinde citeva elemente:
1.Caracterul si dimensiunile focarului.
2.Volumul si structura posibila a pierderilor sanitare de  focar.
3.Gradul de scoatere din functiune a instit. med si a personalului medical.
4.Prezenta sau absenta contaminarii terenului  cu s.radioactive, toxice, bacteriene.
5.Starea sanitaro-epidemica a terenului creata in urma dezastrului concret.
În rezultatul calamităților ori dezastrelor ,indifferent de cauzele apariției lor,este afectat modul de viață al
populației din zona afectată.Se crează o Situație Excepțională.
situaţie excepţională - întreruperea condiţiilor normale de viaţă şi activitate a populaţiei la un obiectiv sau
pe un anumit teritoriu în urma unei avarii, catastrofe, calamităţi cu caracter natural sau biologico-social,
care au condus sau pot conduce la pierderi umane şi materiale;
Situaţie excepţională in aspect medical este situaţia in care apare o disproporţie intre necesităţile in
acordarea ajutorului medical lezaţilor şi posibilităţile sistemului sanitar din raionul accidentat de dezastru.
Stare de urgenţă - ansamblu de măsuri cu caracter politic, economic, social şi de menţinere a ordinii
publice, care se instituie provizoriu în unele localităţi sau pe întreg teritoriul ţării. 
Practica ultimilor ani demonstrează că e nevoie nu numai de schimbări radicale în  problema apărării
populaţiei şi mediului de la impactul calamităţilor naturale, sau în caz de nerespectare a tehnologiei
industriei – de catastrofe imprevizibile, dar şi de pregătirea oamenilor pentru acţiuni raţionale, efective în
plan  psihologic şi  moral, în aceste situaţii. 
Medicina dezastrelor(Calamitatilor)  este o ramură a medicinii care se preocupă de problemele ce ţin
de asigurarea medicală a lezaţilor in procesul de lichidare a consecinţelor medico-sanitare ale dezastrelor.
Ea prevede organizarea şi efectuarea unui complex de măsuri:
- de tratament şi evacuare;
- sanitaro-igienice şi antiepidemice;
- de aprovizionare cu materiale medicale, tehnică şi utilaj medical;
- de dirijare a forţelor şi mijloacelor serviciului medical.
Protecţia Civilă (definitie)  reprezintă un system de măsuri şi acţiuni. intreprinse pe scara intregului
stat pe timp de pace şi de război in vederea asigurării protecţiei populaţiei şi proprietăţii in
condiţiile calamităţilor naturale şi ecologice, avariilor şi catastrofelor, epifitotiilor. epizootiilor,
epidemiilor, incendiilor, precum şi in cazul aplicării mijloacelor de distrugere in masă.
Misiunile principale ale protecţiei civile:
- protecţia populaţiei şi proprietăţii in condiţiile situaţiilor excepţionale;
- executarea lucrărilor de salvare şi a altor lucrări de urgenţă in condiţiile situaţiilor excepţionale şi la
lichidarea consecinţelor acestora;
- organizarea pregătirii prealabile şi multilaterale a populaţiei,a obiectivelor economiei naţionale, forţelor
Protecţiei Civile pentru desfăşurarea acţiunilor in cazul apariţiei pericolului situaţiilor excepţionale şi in
condiţiile lor.
Pentru indeplinirea misiunilor sus-numite. Protecţia Civilă organizează şi efectuează următoarele
măsuri: 
1. Organizarea forţelor necesare, capabile să asigure protecţia populaţiei şi a bunurilor materiale in
condiţiile situaţiilor excepţionale, inzestrarea lor tehnico-materială şi pregătirea specială, menţinerea
acestora in stare permanentă de pregătire pentru acţiuni in condiţiile situaţiilor excepţionale;
2.Crearea şi menţinerea in stare permanentă de pregătire a sistemelor de comandă, inştiinţare şi
comunicaţii, organizarea controlului şi supravegherii situaţiei radioactive, chimice,bacteriologice şi
antiincendiare pe teritoriul republicii;
3. Acumularea fondului necesar al construcţiilor de protecţie a populaţiei, menţinerea in stare permanentă
de pregătire pentru adăpostirea persoanelor supuse pericolului;
4. Acumularea şi păstrarea in siguranţă a mijloacelor de protecţie, a produselor alimentare şi
medicamentelor, a mijloacelor tehnico-materiale, financiare şi de altă natură, a surselor autonome de
aprovizionare cu energie electrică şi cu apă, prevăzute pentru situaţii excepţionale;
5. Protejarea surselor de apă şi a sistemelor de aprovizionare cu apă, a produselor alimentare şi materiei
prime alimentare,furajelor, animalelor domestice şi plantelor de contaminarea radioactivă, chimică şi
bacteriologică, iar a mediului inconjurător, de poluarea cu aceste substanţe;
6.Pregătirea din timp a evacuării, iar in caz de apariţie a pericolului nemijlocit - evacuarea populaţiei şi
bunurilor material din zonele periculoase;
7. Inştiinţarea organelor de conducere şi a populaţiei republicii despre pericolul sau apariţia situaţiilor
excepţionale, aducerea in stare de pregătire completă a forţelor şi mijloacelor protecţiei civile şi
conducerea acţiunilor acestora in executarea lucrărilor de salvare şi a altor lucrări urgente;
8.Acordarea ajutorului multilateral sinistraţilor;
9.Antrenarea unităţilor economice in acţiunile de prevenire şi lichidare a urmărilor situaţiilor
excepţionale;
10. Efectuarea controlului asupra executării măsurilor de profilaxie,menite să prevină (preintampine) sau
să diminueze probabilitatea apariţiei situaţiilor excepţionale şi să reducă proporţiile acestora, să sporească
securitatea şi stabilitatea funcţionării tuturor ramurilor şi obiectivelor economiei naţionale;                     
11. Asigurarea securităţii antiincendiare a obiectivelor economiei naţionale, a populaţiei şi stingerea
incendiilor;
12. Organizarea şi efectuarea instruirii lucrătorilor unităţilor economice şi cetăţenilor privitor la
procedeele de apărare şi acţiunile lor in condiţiile situaţiilor excepţionale.
SARCINILE PRINCIPALE ALE PROTECŢIEI CIVILE
1. Organizarea pregătirii prealabile şi multilaterale a populaţiei;obiectivele economiei naţionale, Forţelor
Protecţiei Civile pentru desfăşurarea acţiunilor in cazul apariţiei pericolului situaţiilor excepţionale şi in
condiţiile lor.
2. Protecţia populaţiei şi a proprietăţii ei in condiţiile situaţiilorexcepţionale.
3. Executarea lucrărilor de salvare şi a altor lucrări de neamanat in condiţiile situaţiilor excepţionale şi la
lichidarea consecinţelor.
 SEMNALELE DE INŞTIINTARE ALE PROTECTIEI CIVILE
Denumirea semnalului Metodele şi mijloacele de
înştiinţare
„ATENŢIA  Sirenele electrice şi manuale,
TUTUROR !” fluerături întrerupte ale
sirenelor întreprinderilor şi
(semnalul se transmite
claxone mijloacelor de
înaintea tuturor
transport, informaţii orale
semnalelor)
despre întâmplare şi ce
trebuie de întreprins.
„ALARMĂ Prin televiziunea şi radio se
AERIEANĂ !” transmite semnalul
„ALARMĂ ARIEANĂ” şi
modul de acţionare.
„ÎNCETAREA Prin televiziunea şi radio se
ALARMEI transmite semnalul
AEREIANE !” „ÎNCETAREA ALARMEI
ARIEANE” şi modul de
acţionare.
„PERICOL Prin televiziunea şi radio se
RADIOACTIV !” transmite semnalul
„PERICOL RADIOACTIV”
şi modul de acţionare.
„ALARMĂ CHIMICĂ !” Prin televiziunea şi radio se
transmite semnalul
„PERICOL CHIMIC” şi
modul de acţionare.
,,Semnale de înștiințare”- alarmarea (avertizarea) populaţiei despre pericolul sau iminenţa producerii
unui dezastru – cu ajutorul sirenelor de diferite puteri, centralizate sau acţionate local de către obiectivele
Acţiunile populaţiei
Includ aparate radio, televizoare, ascult
anunţul urgent, acţionez conform
indicaţiilor organelor administrative
locale, sau a protecţiei civile. Aparate
radio şi televizoare rămân incluse
permanent. 
Deconectez gazul, apa, electricitatea,
stâng focul în sobe, eu mijloacele de
protecţie individuale, documente, rezerve
de produce alimentare şi apă, se
adăpostesc în edificiile de protecţie.
Reîncep acţiunile întrerupte de transmite
semnalul „ALARMĂ ARIEANĂ”, sau
particip la lichidarea urmărilor atacului
aerian.
Pregătesc mijloacele de protecţie
individuale, confecţionez mijloacele
simple de protecţie a organelor de
respirare (în cazul dacă ei nu ajung),
ermetizăz încăperile, asigur protecţia
apei, produselor alimentare, a nutreţurilor
şi a animalelor, aduc în stare de pregătire
încăperile subterane, beciurile. În cazul
extremal îmbrac mijloacele de protecţie
individuale, iau documente, rezerve de
produce alimentare şi apă, se adăpostesc
în edificiile de protecţie. Respect regimul
de protecţie radioactivă.
Îmbrac mijloacele de protecţie
individuale, ermetizăz încăperile, asigur
protecţia apei, produselor alimentare, a
nutreţurilor şi a animalelor. În cazul
extremal îmbrac mijloacele de protecţie
individuale, iau documente, rezerve de
produce alimentare şi apă, se adăpostesc
în edificiile de protecţie. Respect regimul
de protecţie chimică.
sursă de risc şi echipele de alarmare organizate de protecţia civilă. Sistemul de alarmare se verifică
periodic prin exerciţii şi se completează pentru asigurarea unei avertizări eficiente a populaţiei.
4.Drepturile și obligațiile cetățenilor în caz de SE.
Drepturile şi obligaţiile cetăţenilor
1. Cetăţenii Republicii Moldova, cetăţenii străini şi apatrizii care locuiesc pe teritoriul republicii, in
condiţiile situaţiilor excepţionale, au dreptul la protecţia vieţii şi sănătăţii lor, la ajutor material şi
financiar, la folosirea fară plată a mijloacelor de protecţie individuală şi colectivă.                                       
2. Persoanelor care participă nemijlocit la salvarea populaţiei si  lichidarea urmărilor situaţiilor
excepţionale li se acordă drepturi si  inlesniri suplimentare:
a) asigurare gratuită cu hrană, imbrăcăminte, mijloace speciale de protecţie, locuinţe şi transport in
perioada executării lucrărilor de salvare şi a altor lucrări de urgenţă in condiţiile situaţiilor excepţionale;
b) asistenţă medicală şi tratament gratuit;
c) compensaţie bănească, in cazul decedării in timpul indeplinirii sarcinilor Protecţiei Civile, achitată de
stat sau de patron, in conformitate cu legislaţia;
d) asigurare cu pensie, in conformitate cu legislaţia, in cazul survenirii invalidităţii ca urmare a rănirii,
contuzionării,schilodirii in timpul indeplinirii sarcinilor ProtecţieiCivile;
e) decorare cu ordine, medalii, diplome; acordare de premii băneşti şi cadouri de preţ pentru bărbăţie şi
vitejie manifestate in condiţiile situaţiilor excepţionale.
3. Persoanelor care participă la lichidarea consecinţelor situaţiilor excepţionale pentru perioada de
executare a lucrărilor de salvare şi a altor lucrări de urgenţă li se păstrează salariul mediu lunar, locul de
muncă şi vechimea in muncă, iar in cazul indeplinirii acestor lucrări peste programul normal de lucru şi in
condiţii deosebit de complicate remunerarea se efectuează in conformitate cu legislaţia.
4. Persoanelor care in timpul indeplinirii sarcinilor Protecţiei Civile au fost rănite, contuzionate, schilodite
sau au devenit invalide şi au fost trimise la examen sau tratament medical de dispensar,de ambulatoriu
sau clinic li se păstrează, pe intreaga perioadă a aflării in instituţia medicală, locul de muncă, de studii,
funcţia şi salariul mediu lunar, precum şi li se restituie cheltuielile de deplasare la (de la) locul de examen,
tratament.
5. Militarii organelor de administrare, ai formaţiunilor militare şi militarizate şi ai instituţiilor Protecţiei
Civile şi membrii familiilor lor beneficiază de drepturile şi inlesnirile prevăzute de Legea cu privire la
protecţia socială şi juridică a militarilor şi al membrilor familiilor lor, a cetăţenilor care fac pregătire
militară.
6. Cetăţenii Republicii Moldova, cetăţenii străini şi apatrizii care locuiesc pe teritoriul republicii sunt
obligaţi:
a) să respecte cu stricteţe actele legislative şi alte acte normative privind Protecţia Civilă;
b) să cunoască semnalele Protecţiei Civile, regulile de completare şi ordinea acţiunilor in condiţiile
situaţiilor excepţionale;
c) să indeplinească cerinţele Protecţiei Civile in viaţa cotidiană, in activitatea de producţie şi socială;
d) să inştiinţeze conducătorii obiectelor economiei naţionale şi autorităţile administraţiei publice locale
despre semnele depistate ale pericolului, care poate să ducă la apariţia situaţiei excepţionale;
e) să participe activ la lichidarea urmărilor situaţiilor excepţionale,să acorde ajutor multilateral
sinistraţilor;
f) să manifeste atitudine grijulie faţă de obiectele şi mijloacele Protecţiei Civile.
 OBLIGAŢIILE CETĂŢENILOR PRIVITOR LA PROTECŢIACIVILĂ
1. Să respecte cu stricteţe cerinţele actelor legislative şi ale altor acte normative privitor la Protecţia
Civilă.
2. Să cunoască semnalele de alarmă ale Protecţiei Civile,regulile de comportare şi ordinea acţiunilor in
condiţiile situaţiilor excepţionale.
3. Să indeplinească cerinţele Protecţiei Civile in viaţa cotidiană, in activitatea de producere şi socială.
4. Să inştiinţeze conducătorii obiectelor economiei naţionale şi autorităţile administraţiei publice locale
despre semnele depistate, ce prezintă pericol de apariţie a situaţiei excepţionale.
5. Să participe activ la lichidarea consecinţelor situaţiilor excepţionale, să acorde ajutor multilateral
sinistraţilor.
6. Să manifeste atitudine grijulie faţă de obiectele şi mijloacele Protecţiei Civile.
RESPONSABILITATEA CETĂŢENILOR
Persoanele cu funcţii de răspundere şi persoanele vinovate de incălcarea legii ,.Cu privire la Protecţia
Civilă” şi a altor acte normative privind protecţia civilă poartă răspundere disciplinară,materială,
administrativă şi penală, in conformitate cu legislaţia.