1.Noţiune de calamitate.

Clasificarea calamităţilor
1)C. Naturala: 2)C. Tehnogene:.3)C.Speciale(sociale):
Dupa OMS:1)C. meteorologice:2)C.topologice:3)C.telurice si tectonice:
4)Accidente:5)Ecologice
Dupa amploare:1)C. minore-nr. lezatilor 2)C.medii- 3)C.ample
Dupa amploarea raspindirii consecintelor:1.Cu caracter local2 obiect3Municipal4Regional 6. Cu aspect global

2. Situaţie excepţională. Determinarea şi criteriile situaţiei excepţionale

Situatie exceptionala, în aspect med- situatie aparuta în urma dezastrelor, in care apare o disproportie bruscă între
necesitatile de acord.a asistentei medicale si posibilitatile reale ale sist. sanitar local, det.de dezastru din raionul accidentat.
Criterii de apreciere a SE:-Nr. de lezati intr-o calamitate este cca 10-15 pers. si m. mult, dintre care 2-4 morti.
-Nr. de bolnavi de o maladie contagioasă de peste 35-40 pers. -Nr. de bolnavi de o maladie de o etiologie necunoscuta este
de 25-30 pers.-Nr de bolnavi de o maladie cu febra necunoscuta peste – 15-20 pers.-Daca morbiditatea si mortalitatea intr-o
zona data intrece de 3 ori acesti indicatori in perioada precedenta.-Daca contaminarea cu s. toxice, radioact., bacteriol. intrece
de 100 ori normele permise in aceste zone.Acesti indicatori sunt temporari şi instabili si pot fi modificati calitativ si cantitativ,
totul depinzind de tipul de dezastru, amploarea acestuia, situatia generală şi medicala concret creata in focar.

3. Notiune de caracteristica medico-tactica a catastrofelor

Cuprinde citeva elemente: 1.Caracterul si amploarea dezastrului. 2.Volumul si structura posibila a pierderilor sanitare de
focar. 3.Gradul de scoatere din functiune a instit. med si a personalului medical. 4.Prezenta sau absenta contaminarii terenului
cu s.radioactive, toxice, bacteriene. 5.Starea sanitaro-epidemica a terenului creata in urma dezastrului concret. 6. Prezenta cailor
de acces spre focar si a institutiilor si cadrelor medicale

4+11 Caracteristica medico/tactica a inundatiilor

Zona I (zona inundatiilor catastrofale)
Zona II (zona scurgerii rapide)
Zona III (zona scurgerii medii)
Zona IV (Zona revarsarii apei)

5. Caracteristica medic.-tactica a cutremurelor: cutremur

1. Z. distrugerilor usoare: pierderi generale umane - 15-20% din pop.
p.sanitare – 96-98;
2.Z. distr.medii: p.g 20-25%; p.s -85-90%;.
3.Z.distr.puternice: p.g-25-30%; p.s80-85%;
4.Z. distr. totale: p.g 40%, /p.st-55-60%/
.
6.+10 Caracteristica medico-tactica a avariilor la transportul feroviar
Clasificare Dupa cauza: factori extrerni (calamitati naturale sau tehnologice); incalcarea regulilor de exploatare tehnica;
asistenta tehnica necalificata a cailor ferate; nerespectarea de personal a cerintelor privind transportul incarcaturilor cu caracter
inflamabil/exploziv
Dupa caracterul accidentului: tamponare, izbire, iesire de pe calea ferata; incendiu; combinate
Dupa urmarile medicale: categoria I-M (nr sinistratilor <5); categoria 2-M (nr de sinistrati 5-15); categoria 3-M (15-20);
categoria 4-M (30-50); categoria 5-M (>50)
Dupa caracterul lezarilor: castrofe cu traume mecanice; cu combustii; cu intoxicatii; cu leziuni prin iradiere; cu poluarea
mediului; cu leziuni combinate si poluarea mediului
Dupa urmarile sanitaro-igienice si ecologice: categoria I (cu raza zonei de poluare pina la 50 m); categoria II (50-300m);
categoria II (300-500 m); categoria IV (>1000m)
.
8. Pierderile sanitare în caz de catastrofe şi clasificarea lor
P.Sanitare-care 24 h.
a. factorul etiopatogenetic-leziuni mecanice, leziuni termice, leziuni prin iradiere, leziuni chimice, leziuni biologice, leziuni
reactive (psihoze)
b. clasif după numărul și modalitatea de acțiune a factorilor lezanţi care au influenţat în organismului uman:
leziuni combinate – tije leziuni asociate - atacă lezantleziuni multiple – sindromul de inrautatirii reciproc.
d. După gravitate:leziuni extrem de grave ,leziuni grave:leziuni de gravitate ,leziuni uşoare
 12. Factorii ce influenteaza volumul si structura pierderilor sanitare.
Definitie volum=nr total de piereri umane aparut intr-o unitate de timp sau intr-un fenomen, in cifre absolute Structura
pierderilor sanitare= raport procentual dintre diferite categorii de leati catre numarul lor total.
Volum-exprima in cifrea absolute nr de raniti si bolnavi.Structura-raportul in % a diferitor categorii de leziuni cate nr.
absolut a pierderilor sanitare in urma dezastrelor.(etiologie,,nr de f.lezanti.gravitate,loc anta) Asupra vol si str. pierderilor
sanitare vor influenta : 1.Tipul de catastrofa; 2.Durata de a fact. Lezanti; 3.Densitatea pop. din focar; 4.Caracterul
constructiilor; 5.Gradul de pregatire si protectie a pop.; 6.Gradul de pregatire a serv. asist med de urgenta.; 7.Anotimpul;
8.Parte a zilei; 9.Alti factor

14. Recunoasterea medicala/ Esenta, tipurile, misiunile si organizarea R.M. in sit. except.
R.M - complex de masuri, organizate şi executate în scopul dobîndirii informaţiei cu caracter social, economic şi medico-
sanitar din zona afectată de dezastru. Scopul de baza- asigurarea medicală şi în special organizarea măsurilor de tratament şi
evacuare a lezaţilor. 1. Rec. Medico-tactica:volumului şi structurii pierderilor generale,Depistarea instit. curativo-profilactice
din focar şi celor limitrofe-Depist. instit. de aproviz. medicala din focar şi celor .
2. R. sanitaro-epidemiologica: Scopul: 1)starea sanit-epidem( morbiditatii contagioase) 2starii sanitaro-igienice(apa)3instit.
de profil sanitaro-igienice.3.R.sanitaro-chimică:-determinării zonelor gr de contaminare, identif toxicului şi prognozei
consecinţelor iai masurilor de protectie a pers si salvatorilor din focar.4.R.sanitaro-radiologică: 5.R.Psihologo-
psihiatrică:info despre starea .psihi a oameni+salvatorilor
Principiile de baza R.M.in focar:-1Continuitatea 2recuunoasterii med. la timp 3verificarea 4transmiterea datelor obţinute
spre instit.med-5 activ Modalitati de dobindire a a datelor de R.M.-Stud. monografiilor medico-geografice a raioanelor
corespunzatoare -Dobindirea info. de la Statele Majore ale Protectiei Civile,Dobind. datelor de la personalul medical studierea
consecintelor medico-sanit a catastrofelor in teritoriul focarului si in zonele apropiate a acestora.

15. Misiunile protectiei civile a r.Moldova si mod. de indeplinire a lor

P.C.-un sistem de masuri si actiuni interprinse pe scara intregului stat pe timp de pace si razboi in vederea protectiei
populatiei si bunurilor materiale in cond. de calamitati naturale, ecologice, accidentelor. folosirii armelor de distrugere in masa.
Cel mai rational este de a adopta masuri de prevenire si diminuare a urmarilor catastrofelor, avariilor, calamitatilor, decit de a
inlatura urmarile distructive. Este necesar de a perfectiona sistemele de informare a popultiei, sporirea securitatii tehnologice la
obiectele potential periculoase, instruirea personalului, conducerii, populatiei despre actiune in sit except Misiunile PC: -
Protectia popul. si a bunului material in conditii de sit. except.; -Efect lucrarilor de salvare si a altor lucrari de urgenta in
conditii de sit. except. si la lichidarea consecintelor lor.; -Organ. preg. Prealabile si multilater ale pop. si a fortelor protec civile.
Modalităţi de îndeplinire a misiunilor:-Organizarea forţelor necesare ce pot ce pot asigura prot. popul. si a bunului material
in conditii sit.except, Crearea si mentinerea in stare de pregatire permanenta a sist. de comanda, instiintare si comunicatii,
controlului situat. radioactive, toxice, acteriene, antiincendiare, toxice, bacteriene, pe terit. RM.-Acumularea fondului necesar
de constructii p/u adapostirea pers. supuse pericolului.-Acumul. si pastrarea in siguranta a mijloc. de protectie, a prod. aliment.,
medicam, mijloace tehnice, militare si aprovizionare cu apa si energ. electrica in sit. except.-Aproviz. cu apa, prod. alimentare
si materie prima, a furajelor, anim. domestice, plante, decontaminare cu s.toxice, radioactive, radioactive, bacteriene, iar a
mediului ambiant de depoluare cu aceste substante.- Pregătirea din timp a popul pt evacuare, iar în caz de apariţie a pericolului
nemijlocit – evacuarea popul şi a bunurilor materiale din zonele periculoase.-Instiintarea org. de conducere si a popul RM
despre pericolul sau apariti sit.except si aducerea in stare de pregatire completa a fortelor si mijloacelor P.C.-Acordarea aj.
multilateral sinistratilor.-Efect. controlului asupra executarii masurilor pe profilact menite sa preintimpine sau sa diminueze
probabilitatea apar. Sit. except. si sa reduca proportiile acestora. Organiz si efect instruirii lucratorilor unitatilor economice si
cetatenilor privitor la procedeele de aparare si actiuni in sit. except

16. Structura organizatorică a Protectiei Civile a RM

Include: - organe de conducere –GUVERNUL stabileste sarcinile si principiile activitatii organelor protectiei civile, modul
de organiare si exercitare a supravegherii de stat, conduce inzestrarea protectiei civivle cu tehnica speciala, instiinteaza
parlamentul, presedintele RM despre un eventual pericol; aproba planurile protectiei civile, regulamentul departamentului
situatii exceptionale. in Guvernul RM prim-ministru e Presedintele Comisiei pt SE a RM; Serviciul PC si SE sef serviciului –
vice presedintele Comisiei pt SE; in municipii, orase, sate, de conducerea protectiei civile sunt responsbili conucatorii
administratiei publice locale
- organe de administrare – include comisiile, inmspectoratele, directiile, sectiile protectiei civile. Conducatorii acestora sunt
persoane juridice, obligati sa raporteze la timp si obiectiv despre toate cazurile de aparitie a situatiilor exceptionale, urmari si
masuri intrprinse pentru lichidarea consecintelor.
- forţe şi mijloace de lichidare a urmărilor calamităţilor – Unitatile si subunitatile militare ale PC; Formatiunile militarizate;
Formatiunile de salvatori si pompieri; Formatiuni specializate ale ministerelor si departamentelor; Formatiunile nemilitarizate
ale obiectelor economiei nationale destinati sa execute lucrari de salvare si de urgenta
- reţeaua de observare şi control de laborator –=observarea asupra poluarii mediului inconjurator cu subst radioactive, toxice,
bcteriene, de catre: Centrele si institutiile sanitaro-igienice si antiepidemice ale MS a RM; Statiile hidrometio ale serviciului
Departamentului Protectiei Mediului inconjurator; Laboratoarele veterinare, agrochimice, de protectie a plantelor ale
ministerului agriculturii si alimentatiei; Laboratorul ministerului serviciilor comunale si exploatarii fondului de locuinte;
Institutiile principale, orasanesti si sectorale, laboratoarele centrale specializate. Centrele de indicatie a substantelor radioactive,
toxice
- sistem de instruire =intruierea intregii populatii pentru protectia civila, este obligatorie Instruirea in scolile de cultura
generala de la 8 ani si in scoli de invatamint superior Instruirea la unitatile economice; Instruirea la locul de trai; Instruirea
primara si perfectionarea ultarioara a conducatorilor in domeniul PC.
17. Noţiune de medicină a calamităţilor. Misiunile SAMUSE
M.Calamitatilor-ramura a med. teoretice si practice, avind ca obiectiv de baza organizarea si efectuarea asigurarii med. a
populatiei (lezatilor, sinistratilor,) in procesul de lichidare a consecintelor medicale ale dezastrelor, ce includ următoarele
complexe de măsuri: -Masurilor de tratament si evacuare; -Masurilor sanitaro-igienice si antiepidemice; -M. ce tin de
aprovizionarea cu mater. Sanit-farmac, tehn med, utilaj; -M. ce tin de dirijarea cu fortele si mijloacele serv. med
Obiectivele de studiu:-Factorii lezanti al dezastrelor si actiunea lor asupar organismului; -Patologia specifica aparuta in
rezultatul actiunii fact.; -Formele, metodele de oragizare si acordare a asist. med.; -Formele, metodele de tratament, recuperare
medic; -Metodele de combatere a dezastrelr si a efectelor act. fact. lezanti.
Aspecte:-Clinic; -De med. Preventiva; -De manageent farmaceutic;-De management sanitar.
Metode de studiu:-Istorico-descriptiva; -Analitica; -Statistica; -De prognozare; -Simulare
Misiunile SAMUSE:-Organiz activă şi conduc cu forţele şi mijl serv, antrenate în lichidarea urmărilor calam
-Acordare la timp a AMU lezaţilor, evacuarea medicală şi trat RB, -Asig stării sanitaro-epidemice satisf a popul în raioanele
catastrofale. Prevenirea apariţiei şi răspîndirii bolilor infecţioase în masă în rândurile populaţiei
-Micş maximal posibilă a nr neîntemeiat de decedaţi în focare, pe căile de evacuare şi la etapele medicale
-Efect expertizei med-legale a decedaţilor şi exam medic a lezaţilor pt stabilizarea gr de gravitate a traumelor, maladiilor şi
prognozarea capacit de muncă a acestora
Modalităţi de îndeplinire:# crearea, înzestrarea, pregătirea şi menţinerea forţelor şi mijloacelor SAMUSE permanent gata pt
acţiuni în SE# introd în pract ocrot săn a bazelor teoretice metodologice şi organizatorice moderne de asig med a popul în SE#
crearea rezervelor de mater medic, păstrarea, împrospătarea şi evidenţa lor
# pregătirea profesională a cadrelor medic, pt lichidarea urmărilor calamităţilor# efect recun.med., îndeosebi recunoaşterea
san-epidem în focare de dezastru# colaborarea cu serv med ale altor ministere şi depart cu organe de conducere publică locală,
cu organele servic PC şi SE cu serv respective din alte state ş.a.# Conduc cu forţele şi mijl SAMUSE în per de pregătire şi în per de lichidare a urmărilor
med-sanitare a calamităţilor
18. Principiile de organizare şi de lucru ale SAMUSE
1. caracter vestat şi prioritar al acestui serviciu2. princip.teritorial3. mobilit înaltă a formaţ serv. şi universalitatea
profesională de folosirea a serv în diverse SE4. triajul medical – măsura de bază de organiz. a asist.med de urg.popul în SE5.
acord aj.med.la timp, consecutiv şi cu eficacitatea înaltă6. princ.de interacţiune – prevede coordon acţ comune în acord asist
med cu serv med ale altor ministere şi departamente şi se înfăptuieşte prin: întocmire din timp a planurilor de acţiuni şi
interacţiuni; includerea în compon comisiilor pt SE a reprez altor ministere şi departamente
7. princ conducerii unice8. eşalonarea asist med şi manevrarea cu forţele şi mijl serviciului9. respectarea raţionalităţii de
creare a forţelor şi mijl serv în funcţie de posib apariţiei SE şi posib statului10. cointeresarea materială, prot socială şi juridică a
pers med ş.a.specialişti participanţi la organiz şi acordarea ajut med de urg lezaţilor în SE11. princip de asig a 2 grade de
pregătire a serv: grad înalt şi grad de pregătire permanentă a forţelor şi mijl serv12. pregăt popul şi a pers cu un risc profesional
mărit, care ţine de comportament adecvat, acţiunile în SE şi de acordare a primului ajutor în diverse calam.

19.Structura organizatorica a Serv. asist. med. de urgenta in S.E.

Brigazile de asist. med. se organizeaza la etapele ed. de felcer si moasa, iar la oficiile si centrele medic, de familie se
constituie brigazi p/u acordarea 1 ajutor medical-posibilitatea de a acorda ajut. med. respectiv la 50 lezati in 6 h de lucru.
Conform deciziei organelor de conducere teritoriala a SAMUS in baza institutiei medico-sanitare, municipale, sectorale si
raionale se organizeaza detasamente medicale mobile alcatuite din 10 brigazi (2-5 brigazi p/u acordarea 1 aj. med, 3-5 p/u ajut.
premedical). P/u acordarea ajut. med. calificat in spitalele municipale, orasanesti, sectorale, raionale-brigazi de asistenta
calificata chirurgicala si terapeutica mobile cu capacitatea de acordare a ajut. chirurgical cu capacitatea de 12 raniti, toxico-
terapeutic-25ran. / 24 h. Brigazile specializate de pregatire permanenta sunt create la SCR; SM-Sfinta treime; SC
traumatologic; SCNr3 de copii; S. boli infectioase; centrul mamei si copilului, SU.
Sarcinile brigazii:1.Acordare 1 ajut. 2.Coordonarea activit. med. in instit. med-sanit.3.Organizarea colaborarii intre diverse
serv in interesele asistentei med a populatiei si evacuarea lezatilor din focar.

20. Conditiile ce influenteaza organizarea si efectuarea masurilor curativo-evacuatorice a lezatilor in timpul

calamitatilor.1.Imprevizibilitatea dupa timp si loc a aparitiei dezatrelor2. Aparitia concomitenta a pierderilor sanitare in
masa3. Volum. si structura pierderilor sanitare au particularit. sale in diverse dezastre.4.Gradul de dezvoltare social-economica
a reg. concrete, existenta instit. med. cu functia pastrata.5.Conditii geografice (climă/relief) În munţi pierd sanit cresc cu 27-
37%6. Gradul de dezvoltare a comunicatiilor si a drumurilor7. Gradul de pregatire a populat. cu privire la acordarea 1
ajut.(autoajutor şi aj.reciproc) cit si la comport. adecv in div dezastre. În caz în care I-ul aj. (din rândurile celor gravi) întârzie
1h  30%; 3h  60%; 6h 90%8. Gradul de pregatire a format. PC si a serviciului de SAMU, mobilitate înaltă şi intervenţia
cât mai rapidă a acestora în focar9. anotimpul, parte a zilei.10. Caracterul dezastrului
Aceste condiţii pot acţiona în complex  consecinţe grave.
21.Esenta si princip de baza ale asigur. curativ-evacuatoriale a lezatilor in timpul calamitatilor.Esenta:efectuarea la
timp a unui complex de masuri consecutive si succesive in acordarea ajutor. med. şi trat lezaţilor la 2 etape medicale cu
evacuarea obligatorie a RB din focar, cu imbinarea evacuarii med şi asistenta med. si evacuarea RB dupa destinatie.
Principii:-acordarea ajut. med şi trat RB la timp-asigurarea consecutivităţii in acord ajutor. med. R/B ( de la simplu la
compus)-respectarea succesivitatii in acord ajut. medical şi trat RB (se asigură prin îndepl documentelor şi prin cunoaşterea
patol în diverse calam)-simplificarea nr. de etape medicale pînă la un optim minimum-evacuarea obligatorie a RB din focar-
evacuarea RB dupa destinatie-specializarea pe larg a instit medicale-Fractionarea, ajut. med acordat RB la etap. med.- folosire
pe larg a mijl mecanizate de evacuare a RB
In situatii except. se tine cont de 3 faze:-faza izolarii(dureaza de la initierea dezastr pina la inceputul lucrarilor organizate de
salvare. R/b deseori sunt izolati)-faza salvarii (de la initierea lucrarilor de salvare-finisarea evacuarii RB din focar)-faza de
reabilitare (presupune acordarea dif. tipuri de ajut. med., tratament si reabilitare med.)

22.Tipurile si volumul ajutorului medical acordat răniţilor şi bolnavilor la etapele medicale şi dependenta
lor de situaţia de luptă şi medicală.
Tip de ajutor medical – lista de măsuri curativ profilactice efectuate pe câmpul de luptă sau la o etapă medicală concretă.
Se disting 5 tipuri de aj.med.: 1.primul ajutor; 2.ajutor premedical; 3.primul ajutor medical; 4.aj.med calificat;
5.aj.med.specializat.
Volumul ajutorului medical (VAM) - totalitate de măsuri curativ-profilactice efectuate RB în cadrul unui tip de ajutor
medical, în funcţie de situaţia de luptă şi medicală real creată. Volumul ajutorului medical se stabileşte de către şeful serviciului
medical superior, în caz de necesitate de urgenţă volumul ajutorului medical poate fi modificat şi de către şeful etapei medicale
date. VAM poate fi utilizat pentru timpurile de ajutor medical : I ajutor medical, ajutorul medical calificat.
Pentru I ajutor medical se prevede VAM:-pe deplin – când se îndeplineşte toate măsurile medicale conform indicaţiilor
medicale – măsuri de urgenţă şi măsuri care pot fi amânate-redus – se îndeplineşte doar măsurile de urgenţă
În cadrul ajutorului medical calificat, VAM poate fi: pe deplin – se îndeplinesc măsuri de urgenţă şi cele care pot fi amânate
în I şi al II rând, în volum redus – se îndeplinesc măsure de urgenţă şi măsurile care pot fi amânate în I rând.
VAM se stabileşte în funcţie de situaţia de luptă (pericolul de încercuire, retrageea trupelor etc.) şi în funcţie de situaţia
medicală (număr imbunător de RB apăruţi într-o perioadă scurtă de timp, numărul mic de cadre medicale). Într-o anumită
perioadă, zi de luptă – VAM poate fi modificat în funcţie de situaţia de luptă şi cea medicală. În cazul în care nr de RB sosiţi la
etapa dată nu este mare şi situaţia de luptă este favorabilă, ajutorul medical se va acorda în vol deplin (şi măsurile de urgenţă şi
cele ce pot fi amânate). În cazurile în care inamicul ameninţă cu ieşirea lui la etapă medicală respectivă se vor acorda doar
măsurile de urgenţă a I-lui aj med sau a aj med calificat. În cazul în care nr de RB sosiţi la et dată este mult prea mare şi care nu
poate fi acoperit şi cu măsurile de urgenţă şi cu cele ce pot fi amânate, volumul aj med va fi redus pînă la măsurile de urgenţă a
aj med respectiv (prin neefectuarea măsurilor ce pot fi amânate)

23. Scopurile şi conţinutul primului ajutor lezaţilor în SE

Primul ajutor este acordat pe cimpul de lupta (in focarul de pierderi sanitare) prin autoajutor, ajutor reciproc, ajutor din par-
tea sanitarilor, instructorilor sanitari, sanitari pușcași, șoferi-sanitari, echipe de brancardieri. Scopul primului ajutor consta in
efectuarea celor mai simple masuri medicale pentru salvarea vieţii răniţilor si prevenirea complicaţiilor grave. Timp optimal –
primele 20-30min
Dotare: mijl.medic de prot individ (trusa med individ, pachet individ antichim, pachet individ de pansam); trusa medicală de
campanie; trusa medicală pt trupe (pt toate ijl de transp.); mijl improvizate.
Masurile primului ajutor prevăd: - stingerea echipam ce ard; - aplicarea pansamentului pe plaga; - hemostaza provizorie
prin pansament compresiv sau prin garou; - imobilizarea provizorie a fracturilor; - calmarea durerii - analgetice; -
antivomitive; - uneori antibiotice; - administrarea antidotilor in intoxicaţiile cu substanţe toxice;
- respiraţie artificiala; - masaj cardiac extern; - aplic pansam ocluziv în pneumotorace deschis; - aplicarea mastii contra
gazelor in teren contaminat; - tratarea sanitara parţiala, cind este cazul.

24 .Scopurile, conţinutul şi organizarea primului ajutor medical în SE

Primul ajutor medical – se acordă la punctul medical al brigăzii, batalionului, încadrate cu medici cu studii superioare –
generalişti. Scopul de bază a I ajutor medical constituie înlăturarea, atenuarea consecinţelor leziunilor care prezintă pericol
pentru viaţă, prevenirea complicaţiilor posibile şi pregătirea acestora către evacuarea de mai departe. Timpul optimal – primele
5-6h după rănire.
Toate măsurile efectuate se împart în 2 grupe: măsuri de urgenţă (neefectuarea poate conduce la deces) şi măsuri de urgenţă
care pot fi temporar amânate (fără consecinţe grave)
 Măsurile de urgenţă a I ajutor medical includ:-hemostaza provizorie/definitivă, -înlăturarea asfixiei (curăţarea cav buc şi
căilor respir super de corpi străini, scoaterea şi fixarea limbii prolapsate, ventilare artificială a plămânilor, inhalare de O2,
toracocenteza în caz de pneumotorax cu supapă, traheostomie), -măsuri antişoc (hemotransfuzie şi substituienţi, blocaj
novocainic local, admin analgeticelor, cardiotonice ş.a.)
-imobilizarea de transport în caz de fracturi, -cateterizarea uretrei sau puncţia vezicii urinare în caz de retenţie a urinei, -
înlăturarea membrelor zdrobite ce se ţine doar printr-un lambou de ţesuturi, -administrarea repetată de antidoţi, substanţe
anticonvulsive, bronhodilatatoare, psihomimetice, -tratare sanitară parţială, dezactivare, degazarea plăgilor în caz de contact cu
substanţe toxice, dezinfecţia echipamentului, -Spălături gastrice, în caz de pătrundere în stomac a subst toxice, -administrarea
serului antitoxic în caz de intoxicaţii cu toxine bacteriene, efectuarea profilaxiei nespecifice în caz de utilizare a armelor
biologice.Măsuri care pot fi amânate

25. Ajutor medical calificat. Scopurile, conţinutul şi organizarea ajutorului medical calificat în SE
Ajutorul medical calificat – se acordă de către medicii chirurgi, terapeuţi în instutuţiile medico militare sau civile. Acest tip
de ajutor are drept scop înlăturarea consecinţelor RB ce poartă pericol pt viață; de a preveni compl posibile. Acest tip de ajutor
e acordat în timpul maxim de 8-12h.
Se împarte în 2 grupe:Ajutorul medical calificat chirurgical- măsuri de urgenţă ( neefectuare  deces)
- măsuri ce pot fi amânate doar ca excepție. (neefectuare  agravare/deces)- măsuri ce pot fi amânate fără consec
graveAjutorul medical calificat terapeutic- măsuri de urgenţă (neefectuare  deces)- măsuri ce pot fi amânate fără consecințe

26. Organizarea ajutorului medical specializat în caz de catastrofe

Ajutorul medical specializat – forma superioară în acordarea ajutorului medical, ce se acorda de catre medici specialisti in
diverse ramuri (specialitati) chirurgicale, si de medicina interna in spitalele militare specializate, ce dispun de instrumentar,
aparatura de specialitate si medicamentele necesare.Timpul optimal 24h. Pentru existenţă are nevoie de câteva condiţii:
1.Prezenţa specialiştilor; 2. prezenţa dotării; 3.prezenţa locului pregătit.Scop: restabilirea funcțiilor organelor și sistemelor; a
pregăti RB pt trat ulterior. La orice et.med., timpul optimal de acordare a aj med respectiv, lezaților prin subst tox de luptă este
de primele 2 ore după sosirea acestora la etapa dată.

27. Noţiune de etapă medicală. Etapele medicale prespitaliceşti şi spitaliceşti

Etapa medicala-fortele si mijloacele ocrotirii sanatatii instalate pe caile de evacuare cu scop de primire a RB, înregistrare,
de a face triajul medical, de a acorda ajut. med. respactiv de a pregati RB pt evacuare (la neces).
2 tipuri de etape:1. Prespitaliceasca – toate etapele med din focar. Acestor formaţiuni medicale le revin indeplinirea
următoarelor misiuni: primirea răniţilor si bolnavilor, executarea tratării sanitare ori speciale (după necesitate), acordarea
primului ajutor medical ori premedical daca acesta n-a fost acordat, pregătirea răniţilor si bolnavilor către evacuarea de mai
departe ori tratamentul temporar, îndeplinirea documentelor de evidenta medicala (fisa primara a rănitului).2. Spitaliceasca –
cele din afara focarului. Acestor formaţiuni medicale le revin îndeplinirea următoarelor misiuni: primirea răniţilor si
bolnavilor, executarea triajului medical, tratarea sanitara (speciala) după necesitate, acordarea ajutorului medical calificat,
specializat, tratamentul, reabilitarea medicala, expertiza medico-militara, indeplinirea documentelor medicale.

28. Cerintele catre terenul de instalare a etapelor medicale in cas de catastrofe

-terenul cit mai aproape de focarele de pierderi sanitare în masă-suprafata terenului sa asigure instalarea corectă şi comoda a
tuturor secţiilor functionale ale etapei date-apropierea nemijlocita de cai de transport de evacuare si sursă de apa potabilă-
terenul sa nu fie contaminat cu subst. radioactive , toxice, bacteriene-starea sanitar epidemica sa fie satisfacatoare.
29. Schema principala de instalare a etapei med. in caz de catastrofe.
30. Triajul medical. Definiţia, tipurile, scopurile şi semnif TM a lezaţilor în SE
Triajul medical – parte componentă de bază a măsurilor de tratament şi evacuare în campanie şi reprezintă – repartizarea RB
pe grupe în raport cu necesităţiele omogene de tratament, profilaxie şi evacuare.
În dependenţă de funţia îndeplinirii, triajului medical este de 2 tipuri: triajul din cadrul formaţiunii şi triajul medical de
evacuare şi transport.TM se face în baza diagnosticului stabilit şi prognosticului posibil; poartă un caracter concret şi se face
încontinuu.
În efectuarea TM, la orice et.med, treb.de ţinut cont de 3 semne de triaj: Nivel de pericol pt mediul ambiant, semnul de
tratament, semnul de evacuare.
31. Organizarea TM al lezaţilor în conformitate cu semnele de triaj
În efectuarea TM, la orice et.med, treb.de ţinut cont de 3 semne de triaj: Nivel de pericol pt mediul ambiant, semnul de
tratament, semnul de evacuare.
După niv de pericol, toţi RB se împart în 3 grupe:1.RB ce au neces în tratare sanitară (parţială/completă), dezactivare,
degazare, dezinfecţie a echipamentului2.B/v infecţioşi trimişi în izolator (pt izolare temporară)
3.Restul RB se trimit spre secţia de primire şi triaj.După semnul de tratament:1.RB ce au neces în măsuri de urgenţă a
aj med, neefect cărora va provoca deces2.RB aj.cărora va fi amânat3.RB în stare de agonie
 După semnul de evacuare:1.RB ce vor fi evacuaţi la instit med din afara focarului2.RB ce vor rămîne la etapa dată:
netransportabilă, stare de agonie, unii pentru trat.definitiv3.RB ce vor fi trimişi la locul de trai pt supraveghere şi trat de
ambulator.
32. Grupele de RB repartizaţi în urma TM la etapele prespitaliceşti
1. RB ce au neces în măsuri de urg după indicaţii vitale2. RB cărora aj med va fi amînat(1.şi2. în cadrul formaţiunii)3.
restul RB4. RB ce vor fi evacuaţi din focar la instit med din afara focarului5. RB ce vor ieşi din focar de sinestătător sau
cu ajut altor pers
33. Grupele de RB repartizaţi în urma TM la etapele spitaliceşti1. RB în stare de agonie
2. RB ce au neces de măsuri de urgenţă3. RB cărora aj.med. va fi amânat4. RB ce vor fi trimişi la locul de trai pt
suprav şi trat ambulator.
34. Esenţa, scopurile şi organizarea evacuării medicale a lezaţilor în caz de catastrofe
Evacuarea medicala-complex de măsuri ce ţin de căutare, scoatere de sub dărâmături şi transportarea acestora pînă la
etapa finalp unde se va acorda aj.med., tratament şi reabilitare medicală. Numai evacuarea medicala da posibilitate de a
elibera etapele medicale de raniti si bolnavi si face posibil ca ele sa se deplaseze in conformitate cu crearea situaţiilor
tactice si medicale pe de o parte si de a acorda acel tip de a-jutor medical (in conformitate cu indicaţiile medicale)
răniţilor si bolnavilor de care ei necesita.
Scopul: acordarea la timp a ajut. med.; crearea condit. de manevrare cu fortele si mijloacele SAMU din focar.
Caile pe care se efectuează evacuarea răniţilor si bolnavilor se numesc cai de evacuare si de cele mai multe ori ele
corespund cu caile de aprovizionare. Totalitatea cailor de evacuare, etapelor medicale instalate pe ele si transportul
sanitar folosit, care asigura o grupare de trupe poarta denumirea de direcţie de evacuare.
Evacuarea medicala se organizează sub responsabilitatea seful SAMU a nivelului respectiv. P/u evacuare se folosesc
autosanitare, autobuse sanitare, elicoptere sanitare ale MS, dar si camioane, trenuri, elicoptere de transport etc.
Autobuzele sanitare si elicopterele sanitare nu vor acoperi evacuarea R/b din foacr, de aceea in perioada de pregatire,
seful SAMU de nivel respectiv, prin colaborare cu alte persoane de decizie din alte ministere si departamente tre sa ia
decizie p/u a primi mijl. de transport. a r/b. in acest scop exista decizia Guvernului, prin care m. drumurilor si
transportului, cit si alte ministere si departamente sunt obligate sa asigure SAMU la cererea sa cu mijloace de transport
p/u evacuarea R/B din focar si p/u transp. medicilor si mat. med in focar. Aceasta decizie e inclusa in planul de evacuare
a comisiei respective p/u S.E, care se aprobă de către preşedintele comisiei, iar măsurile incluse în plan st obligatorii pt
toţi executanţii.
În RM există o decizie a guvernului prin care sunt obligate ministrul transportului şi infrastructurii drumurilor, alte
ministere şi departamente de a asigura la cererea SAMU, transp necesar pt evacuarea RB din focar, dar si pt transp pers
med şi mater med în focar.
Se interzice evacuarea RB din focar în cazul în care nu a fost acordat aj med.
35. Izvoarele de aprovizionare a instit. si format. med. cu materiale medicale, sanitaro-gospodaresti si speciale
in SE. • Cu mat. Med-Sanit:-din rezerva intangibila de mat. a instit si format servic. asist med de urgenta creata conform
Tabelei temporare de aprovizionare-de la interp. farmaceutice
-din rezervele nescazute statale-prin finant. din bugetul republican sau local-prin folosirea unor mijl. medico-
veterinare de la serv. veterinare-mat. med. de la alte ministere si departamente-mat. med. aflate la aprovizionarea curenta
a inst. medicale-mat. med. aflate in focar si ce sunt utile p/u folosire.
• Cu mat. Sanit-gospod:-conform Tabelei temporare de aprovizionare-Din instit., ministere, departam, prin hotarirea
comisiilor p/u sit except ale municipiilor, oraselor, sectoarelor, raioanelor.
• Cu mat. speciale:-conform Tabelei temporare de aprovizionare-prin statele majore a prot. civile locale.
36. Pastrarea mat. med. ale instit. si format. SAMUSE
P/u pastrarea lor corecta e necesar efectuarea:-amenajarea incaperii cu poliţă, safeuri-Mentinerea depozit. in
curatenie si respectarea conditi corespunzatoare-Paza depozit. si respectarea regulilor antiincendiare.
-Evidenta stricta si corecta a mat. aflate la pastrare-Controlul sistematic asupra respectarii normelor de pastrare a mat.•
M.med se pastreaza conform cerintelor:1) Dupa destinatie:-Mat. in rezerva nescazuta p/u format. med. se pastreaza
separat.-M. de folosire curenta p/u instit. med- separat2)Dupa tipul materialului: toate mat. folosite in practica med.,
preparate bacteriene, reactive de laborator, mat. de pansamente, obiecte p/u farmacii se pastreaza aparte.3)Dupa conditii
speciale de pastrare: care necesita tº speciala, ce tre ferite de umiditate, de raze solare. In afara de aceasta se pastreaza
separat: -Sub. deosebit de toxice (lista speciala); -Mijloace medic toxice- gr A; -Mijloace med. cu efect puternic gr B, p/u
care sunt stabilite reg. speciale de pastrare.
Mater med se păstr în ambalaje pt fiecare formaţ medic. Pe fiecare ambalaj se scrie: denum depozit, denum medicam,
masa fără dop şi netă, timp de pregătire, data analizei, numele de familie ale împachetatorului, data împachetării.
 Mater.inflamabile se păstr aparte conform regulilor speciale.Obiectele din gumă/cauciuc se păstr la o temp de 0-20oC,
să fie ferite de curent de aer şi de razele directe ale luminii. Tot aparatajul medical pănă la punerea în rezervă nescăzută
treb să fie examinat în acţiune. Instrumentarul chirurgical treb să fie conservat.
Respons pt crearea rezervelor nescăzute de mater pt instit şi formaţ medic o poartă directorii acestor instit med.
Controlul sistematic asupra acumulării, păstrării şi împrospotării mater e/e efect de către medicul şef-adjunct al spit în
probl medic.Respons pt împrospătare la timp a mater medic în rezerva nescăz o poartă şeful farmaciei spitalului, iar în
acele spit unde nu sunt farmacii respons o poartă asist super a Sp.
Normele de aproviz şi păstrare în rezervele scăzute şi determ de către org de conduc ale ocrot săn regionale ce ţin cont
de particul existente de caracterul catastrofelor posibile, dar şi conform tabelei temporare de aproviz.
Pt primirea mater medic este necesar de a prez următ docum: buletin de identit, procura, bon de livrare.
37. Misiunile farm. centrale, orasanesti în SE. Documente neces. p/u primirea mat. med.
1. Determinarea necesarului in mat. medico-sanitre, sanit-gospod si speciale p/u asigurarea instit. şi formaţ medic in
S.E.2. Stud. sit. posibile si planificarea aprov. instit. si format. medicale. Aproviz. popul cu med. in SE.3.Pregatirea
pers. inst. farmaceutic p/u lucru in s.e.4.Paticiparea la crearea rezervelor nescazute de mat. med. p/u instit. med, p/u lucru
in SE.5,Crearea rezerv. nescazute de mat, in instit farmaceutice. Acumularea, pastrarea si improspatarea mat.
med.6.Pregatirea si asigurarea emiterii organizate si operative a mat. med. in termeni limitati7. Stud. posibilit. p/u
folosirea in aprovizionarea instit. med din resursele locale.8. Controlul asupra folosirii rationale si economice a mat.
medicale. 9. Reimpartirea instit. med in conformitatea cu situatia creata in caz de catastrofa10.Evidentierea justa si darea
de seama cu privire la dinamica mat. medicale11. Organizarea prot. personalului si a mat. med. in conditii de SE.
Ridicarea stabilitatii de lucru a obiectelor farmaceutice corespunzatoare.
38. Actiunile de comportament personal in caz de cutremur, incendii si inundatii.
ÎN CAZ DE CUTREMUR DE PĂMÎNT-feriţi-vă de căderea tehcuielii, armaturii, dulapurilor, poliţelor,
-fiţi cît mai departe de ferestre, oglinzi, abajure;-plăsaţi-vă lîngă peretele intern, în deschizătura uşilor;-imediat ce vor
înceta zguduiturile - părăsiţi clădirea;-nu vă folosiţi ascensorul;-aflîndu-vâ in stradă treceţi la mijlocul ei, pe piaţă, cît
mai departe de clădiri şi edificii,stîlpi cu linii de tensiune;
ÎH CAZ DE INUNDAŢII-anunţaţi din timp personalul acestei case;-transferaţi la etajele de sus sau în poduri bunurile
materiale;-deconectaţi apa, electricitatea, gazul;-luaţi cu sine lucruri de prima necesitate şi plecaţi la punctul de adunare;-
dacă vă aflaţi în stradă, deplasaţi-vă pe un loc mai ridicat;-feriţi-vă de transformatoare şi fire electrice.ÎN CAZ DE
INCENDIU:-feriţi-vă de temperatură înaltă, fum şi gaze, de prăbuşirea edificiilor, de exploziile utilajului tehnologic şi
al aparatelor, de căderea copacilor,-este periculos de întrat in zona cu fum dacă vizibilitatea e mai mică de 10m;-la
salvarea victimelor, înainte de a întră în încăperea încendiată, acoperiti-vă pe cap cu o prelată muşama, palton sau trenci
umezite în prealabil.-uşa în încăperea cu fum deschideţi-o atent, pentru a evita izbucnirea flăcărilor în urma aerisirii
abundente:-în încăperea cu fum deplăsaţi-vă pe brînci sau tîrîş;-pentru protejarea de oxidul de carbon respiraţi printr-o
ţesătură umeda.
39. Noţiune şi principiile de bază al prot.popul.în SE în timp de pace
Prot. civila in SE la pace-complex de masuri(activitati) pe scara intregului stat de ordin legislativ, economico-
financiar, social si de management, ce au drept scop excluderea, diminuarea la maxim a act. fact. lezati in caz de
declansare a dezastrelro asupra org. uman. • Responsabilitati in domeniul prot.. pop. il au: -presedintele RM, -
Parlamentul, -Guvernul, -Ministerele, departamente, -Org. publice locale, - conducătorul întreprinderii de stat/private; -
Fiecare cet. in parte.• Principiile:1. Conducerea continua a activitatii de protect. a pop. de catre organel de conducere
publica, conducatorii ministerelor, departamentelor si a conducatorilor obiectelor economice nationale, private sau de
stat.2. Planificarea din timp si efectuarea masurilor de protectie a populatiei pe intreg teritoriu a RM3. Planificarea si
efectuarea masurilor de protectie a populat. concomitent cu planificarea si efectuarea de alte ministere si departamente 4.
Planificarea si executarea masurilor de protectie a pop. in complex cu planurile de dezvoltare sociala si a economiei
nationale a RM, judetului, municipiului si obiectului economic national.
40. Masurile generale de protectie a pop. in situatii exceptionale in timp de pace
Aceste măsuri s/t organiz şi efect de către conduc de la toate nivelele de comun cu organele PC, ce acordă asistenţă
consultativă inclusiv şi materială.1. observarea permanenta si controlul de laborator vizind pericolul operatiei
dezastrelor, contaminarea mediul. ambiant cu s. toxice, bacteriene.2. Informarea la timop a pop. d/e pericolul de aparitie
a calamitatilor spontane, avariilor si altor sit. exceptionale3. Adapostirea pop. in adaposturi de protectie, utilizarea
mijloacelor de protectie individualaAdăposturi – mijl de prot colectivă. După gr de prot pot fi: ad.standart şi
improvizat.Ad.standart st construite şi la stadiul de proiectare treb să corespundă următ cerinţe: - prot.sigură a pop.; -să
permită reşedinţa popul.în mod autonom, nu mai puţin de 72h; - să fie construite la o distanţă de siguranţă de sist de
apeducte şi canalizare cu pres înaltă; -treb.să dispună de intrare şi ieşire cu acelaşi gr de protecţie în acelaşi timp să
dispună de ieşire de rezervă.4. Respecatreea de catre pop. a regimului de protectie pe teren. Contaminatdeterm
regimului antichimic / antiradiaţional / antibacterian. Pentru respectarea acestor regimuri se util.: mijl de prot colectivă,
mijl de prot individuală(echipam de prot şi măşti antigaz), mijl de prot medicală (antidot, radioprotector, subst antibact şi
unele regimuri speciale: observare/carantină)5.Evacuarea pop. din zonele ce prezinta pericolreprez măsuri şi activ
orientate spre scoaterea, tranps popul din zonele afectate spre zonele de siguranţă. Sunt constituite comisii de evacuare,
ce elab plan de evacuare, care include: - liste nominale ale evacuatorilor; -direcţia; -asig siguranţei; - asig medicală. În
locuri unde se evac popul s/t constit comisii de primire şi repartizare a popul.
6. Efectuarea masurilor speciale de protectie si cu caracter sanitaro-igienic
7. Instruirea in prealabil a pop. privitor la comportamentul corect si modalit. de protectie, activitate in SE
41. Masurile speciale (medicale) de protectie a pop. in SE in timp de pace
s/t organiz şi efect de conducăt de la toate nivelele de comun cu organele PC si MinSăn. Scop:profilaxie, acord I-ul aj.,
în caz de contaminare cu subst tox, radioact, bact, traume şi arsuri
In acest scop sunt utilizate preparatele medicam.: radioprotectoarele, antidotii, analgetici, prep. antibacteriene si
mijloacele de tratare sanitara partiala-P/u profilaxia contam. cu s. radioactive-cistamina din trusa individuala p/u pop. in
care sunt 2 tuburi a cite 6 compartimente. Se utilizeaza inainte de a intra in zona contaminata-In caz de patrundere a s.
rad. in tractul gasto-intestinal- iodidul de caliu-P/u jugularea reactiei primare in caz de aparitie a b. actinice- aeron, iodid
de caliu, etaperazina etc-In caz de contaminare a minilor, corpului dezgolit – decontaminare, dezactivare- spalarea
miinilor si a partilor dezgolite cu sapun si scuturarea hainelor.
-In caz ..s. toxice- antidoti ce neutralizeaza tox. in organism-In ... fosfororganice( clorofos, diclofos, zoman, gaze
neuro-paralitice)- atropina, afina, sapole din trusa individuala-In...cianide- antidoti- amilnitina, propilnitrita, promosmon,
tiosulfat de natriu.-In ...arseniu- unitiolul-in ... a partilor descoperite si a echipamentului-decontaminare c ajutorul
pechetului antichi,mic individual-in...s bacteriene- antibiotice de spectru larg de actiune-In caz de taume- pachetul de
pansam. individual
• Continutul trusei individuale p/u pop:-Sub. de calmare a durerii (promedol 2%)-Antidot contra subst
fosforoorganice (safolen, afina, atropina)-Rem antibacteriene - sulfadimetoxina (deregl TGI)-rem.antibacteriene -
doxiciclina p/u tra. gasto-intestin si plagi, combustii-Radioprotective – cistamina-Radioprotective nr 2-iodidul de caliu-
Antivomitiv (traume cranio-cerebrale): etapirizina, dimetcarb

42. Conditiile de activit. ale SAMUSE si influenta lor la organizarea asig. med. a R/B.
1.Imprevizibilitatea dupa timp si loc a aparitiei dezatrelor2. Aparitia concomitenta a pierderilor sanitare in masa
3. Volum. si structura pierderilor sanitare au particularit. sale in diverse dezastre.4.Gradul de dezvoltare social-
economica a reg. concrete, existenta instit. med. cu functia pastrata.5.Conditii geografice (climă/relief) În munţi pierd
sanit cresc cu 27-37%6. Gradul de dezvoltare a comunicatiilor si a drumurilor7. Gradul de pregatire a populat. cu privire
la acordarea 1 ajut.(autoajutor şi aj.reciproc) cit si la comport. adecv in div dezastre. În caz în care I-ul aj. (din rândurile
celor gravi) întârzie 1h  30%; 3h  60%; 6h 90%8. Gradul de pregatire a format. PC si a serviciului de SAMU,
mobilitate înaltă şi intervenţia cât mai rapidă a acestora în focar
9. anotimpul, parte a zilei.10. Caracterul dezastruluiAceste condiţii pot acţiona în complex  consecinţe grave.
43. Normele de comportare personala in caz de cutremur , alunacari de teren si contaminare cu s.
radioactive:ÎN CAZ DE CUTREMUR DE PĂMÎNT-feriţi-vă de căderea tehcuielii, armaturii, dulapurilor, poliţelor,-fiţi
cît mai departe de ferestre, oglinzi, abajure;-plăsaţi-vă lîngă peretele intern, în deschizătura uşilor;-imediat ce vor
înceta zguduiturile - părăsiţi clădirea;-nu vă folosiţi ascensorul;
-aflîndu-vâ in stradă treceţi la mijlocul ei, pe piaţă, cît mai departe de clădiri şi edificii,stîlpi cu linii de tensiune;ÎN
CAZ DE ALUNECARI DE TEREN; - ieşiţi din clădire pe loc drept;- anunţaşi despre fenomen vecinii şi ajutaţi
copiilor, bolnavilor şi bătrînilor să părăsească clădirea;- în caz de necesitate chemaţi asistenţa medicală de urgenţă,
poliţia, sau pompierii.- efectuaţi măsurile pentru asigurarea securităţii oamenilor, valorilor materialeÎN CAZ DE
CONTAMINARE RADIOACTIVA-îmbrăcaţi măştile antigaz (masca din vată-tifon) şi plecaţi în edificiul de protecţie;-
dacă adăpostul este departe şi nu aveţi mască-antigaz, rămîneţi acasă, conectaţi radioul pentru recepţionarea
comunicatelor organelor protecţiei civile;-închideţi ferestrele, uşile acoperiţi-le cu ţeseturi dense, încleiaţi crăpăturile din
ramele ferestrelor;-la indicaţia organelor protecţiei civile pregătiţi-vă pentru posibila evacuare;-la indicaţia instituţiilor
curative întrebuinţaţi tablete de caliu iodat;
-plecînd din casă deconectaţi aparatele electrice, luaţi cu sine documentele, banii, lucrurile necesare, îmbrăcaţi masca-
antigaz sau masca umezită din vata-tifon, o prelată sau trenciul;-la sosirea în raionul nepereculos treceţi controlul
radioactiv şi prelucrarea sanitară;
44. Caracteristica zonelor inundatiei catasrofale si influenta lor lla organizarea ajut. medical R/B
Pt a organiza mai corect lucrările de salvare şi de acordare a aj.med.este necesar de a cunoaste caracteristica zonei de
inundatii. 4 zone (începând de la baraj):
1.Z1.- In.catastrofală (vit. apei=>30 km/h; raza zonei:10-12 km; val inund. 2-5 m; timp de scurg.a apei–30 min.)
2.Z2.- de scurgere rapidă (V-15-20km/h; R.15-20 km; val-0,5-1 m; timp de scurgere 50-60min)
 3.Z3.-de scurgere medie (V-10-15 km/h; R-30-50 km, depinde de relief; val-lipseste/timp de scurgere-2-3h)
4.Z4.-de scurgere lenta (V-6-10 km/h; R-36-70 km; Val lipseşte; timp de scurgere =>7-8 h)
45. Notiune de med. a calamitatilor. Organizarea interactiunii SAMU si alte servicii ale ministerelor si
departamentelor in interesul asigurarii medicale a ranitilor si bonavilor.
M.Calamitatilor-ramura a med. teoretice si practice, avind ca obiectiv de baza organizarea si efectuarea asigurarii
med. a populatiei (lezatilor, sinistratilor,) in procesul de lichidare a consecintelor medicale ale dezastrelor, ce includ
următoarele complexe de măsuri: -Masurilor de tratament si evacuare; -Masurilor sanitaro-igienice si antiepidemice; -M.
ce tin de aprovizionarea cu mater. Sanit-farmac, tehn med, utilaj; -M. ce tin de dirijarea cu fortele si mijloacele serv. med
Obiectivele de studiu:-Factorii lezanti al dezastrelor si actiunea lor asupar organismului; -Patologia specifica aparuta
in rezultatul actiunii fact.; -Formele, metodele de oragizare si acordare a asist. med.; -Formele, metodele de tratament,
recuperare medic; -Metodele de combatere a dezastrelr si a efectelor act. fact. lezanti.
Aspecte:-Clinic; -De med. Preventiva; -De manageent farmaceutic;-De management sanitar.
Metode de studiu:-Istorico-descriptiva; -Analitica; -Statistica; -De prognozare; -Simulare
48. Conţinutul primului ajutor acordat lezaţilor în SE
Primul ajutor este acordat pe cimpul de lupta (in focarul de pierderi sanitare) prin autoajutor, ajutor reciproc, ajutor din
partea sanitarilor, instructorilor sanitari, sanitari pușcași, șoferi-sanitari, echipe de brancardieri. Scopul primului ajutor
consta in efectuarea celor mai simple masuri medicale pentru salvarea vieţii răniţilor si prevenirea complicaţiilor grave.
Timp optimal – primele 20-30min
Dotare: mijl.medic de prot individ (trusa med individ, pachet individ antichim, pachet individ de pansam); trusa
medicală de campanie; trusa medicală pt trupe (pt toate ijl de transp.); mijl improvizate.
Masurile primului ajutor prevăd: - stingerea echipam ce ard; - aplicarea pansamentului pe plaga; - hemostaza
provizorie prin pansament compresiv sau prin garou; - imobilizarea provizorie a fracturilor; - calmarea durerii -
analgetice; - antivomitive; - uneori antibiotice; - administrarea antidotilor in intoxicaţiile cu substanţe toxice;
- respiraţie artificiala; - masaj cardiac extern; - aplic pansam ocluziv în pneumotorace deschis; - aplicarea mastii
contra gazelor in teren contaminat; - tratarea sanitara parţiala, cind este cazul.
49. Scopurile si continutul ajutorului premedical lezaţilor in situatii exceptionale
Ajutor premedical (2-3h) – se acorda la punctele sau raioanele de adunare a RB de catre felcer sau moasa. Se efect cu
scop de a lichidare si micsorare a consecintelor leziunilor ce poarta pericol p/u viata si prevenirea complicat. grave, cit si
p/u corijarea nejunsurilor 1-aj.
Continut: completarea 1 ajutor, inlat. asfixiei, admin analgeticelor, ventilatia artificiala a plaminilor, inhalare O2,
controlul garoului aplicat anterior, corijarea imobiliz. fracturilor cu aplicarea atelelor, admin repetată a antidotilor,
antibiotice de spectru larg, antivomitive, Incalzirea RB in caz de hipotermie, Cardiotonice, Tratare sanitara partiala,
Profilaxia nespecifică în caz de folosire de către inamic a armei bacteriologice.
50. Volumul 1-ului ajutor medical si dependenta lui de sit. creata in focar
Primul ajutor medical – se acordă la punctul medical al brigăzii, batalionului, încadrate cu medici cu studii superioare
– generalişti. Scopul de bază a I ajutor medical constituie înlăturarea, atenuarea consecinţelor leziunilor care prezintă
pericol pentru viaţă, prevenirea complicaţiilor posibile şi pregătirea acestora către evacuarea de mai departe. Timpul
optimal – primele 5-6h după rănire.
Toate măsurile efectuate se împart în 2 grupe: măsuri de urgenţă (neefectuarea poate conduce la deces) şi măsuri de
urgenţă care pot fi temporar amânate (fără consecinţe grave)