1.Noţiune de calamitate.

Clasificarea calamităţilor
Calamitate in asp. med. - sit. except. aparuta ca rezultat al dezastrelor naturale sau tehnogene, sociale si
ecologice, insotita de pierderi generale umane cu patol. specifica, scoaterea din functiune a institutiilor sanitare
si cadrelor medic., iar p/u lichidarea consecintelor carora, de obicei sunt necesare forte si mijloace medic. din
afara focarului accidentat..
Clasificarea calamitatilor# Dupa origine:
1)C. Naturala: cutremur, eruptie de vulacan, inundatii, avalanse, alunecari de teren.
2)C. Tehnogene: explozii, distrugeri, accid de transport, scurgeri de s. toxice, rdioactive, socul cladirilor.
3)C.Speciale(sociale): razboi, terorism, foamete, dezordine, boli in masa (epi-, pandemii), epizootii.
# Dupa OMS:1)C. meteorologice: tsunami, tornado etc
2)C.topologice: inundatii catastrofale, avalanse, alunecari de teren
3)C.telurice si tectonice: eruptii de vulcan, cutremur 4)Accidente: transport, miniere
5)Ecologice (inca nu sunt incluse) - schimbarea climei, eroziunea solului, micsorarea strat. de ozon, poluarea
med. ambiant.# Dupa nr lezatilor:1)C. minore-nr. lezatilor 10-100 (din ei pina la 50 pers. necesita spitalizare)
2)C.medii- nr. lez. 100-1000 (spitalizare-51-250 pers.)
3)C.majore-nr. lez e mai mare de 1000 de pers. (spitaliz m.mult de 250)
# Dupa amploarea raspindirii consecintelor:1. Cu caracter local-consecintele se raspindesc in limitele unei
hale, laborator 2. Cu caracter de obiect/obiectiv-uzina, fabrica, istit. de invatamint, unit. Economica 3. Cu car.
Municipal 4 Cu car. Regional (ex.explozia de la Cernobîl)5. Cu aspect global (schimarea climei, gauri de
ozon, asteroid) –

2. Situaţie excepţională. Determinarea şi criteriile situaţiei excepţionale

Situatie exceptionala, în aspect med- situatie aparuta în urma dezastrelor, in care apare o disproportie bruscă
între solicit. de acord. a as. med. si posib. reale ale sist. sanitar local, det.de dezastru din raionul accidentat.
Criterii de apreciere a SE:-Nr. de lezati intr-o calamitate este cca 10 pina la 15-25 pers. si m. mult, dintre
care 2-4 morti. -Nr. de bolnavi de o maladie contagioasă deosebit de periculoasă este de 50+ pers. si m. mult-
Nr. de bolnavi de o maladie de o etiologie necunoscuta este de 20+ pers.-Nr de bolnavi de o maladie cu febra
necunoscuta – 15+ pers.-Daca morbiditatea si mortalitatea intr-o zona data intrece de 3 ori acesti indicatori in
perioada precedenta.-Daca contaminarea cu s. toxice, radioact., bacteriol. intrece de 100 ori normele permise
in aceste zone. Acesti indicatori sunt temporari şi instabili si pot fi modificati calitativ si cantitativ, totul
depinzind de tipul de dezastru, amploarea acestuia, situatia generală şi medicala concret creata in focar.

3. Notiune de caracteristica medico-tactica a catastrofelor

Partic specif a multor dezastre s/t: # imprevizibilitate după loc şi timp a multor dezastre; # apariţia
simultană într-un timp relativ scurt a pierderilor generale umane şi sanitare; # odată declaşînduse unele
dezastre pot duce în lanţ la declanşarea altor dezastre.Cuprinde citeva elemente: 1.Caracterul si dimensiunile
focarului. 2.Volumul si structura posibila a pierderilor sanitare de focar. 3.Gradul de scoatere din functiune a
instit. med si a personalului medical. 4.Prezenta sau absenta contaminarii terenului cu s.radioactive, toxice,
bacteriene. 5.Starea sanitaro-epidemica a terenului creata in urma dezastrului concret.

4. Caracteristica medico/tactica a inundatiilor

Zona I (zona inundatiilor catastrofale) viteza valului – 30 km/ora, T / 30 min, L -6-12 km
Zona II (zona scurgerii rapide) – viteza scurgerii apei-15-20 km/ora, T – 50-60 min, L -15-20 km
Zona III (zona scurgerii medii) – viteza scurgerii apei-10-15 km/ora, T 2-5 ore, L -30-50km
Zona IV (Zona revarsarii apei)- vitera scuergerii apei -6-10 km/ora, T-4-10ore, L –pina la 36-70km
Volumul si strutura pierderilor umane vor oscila in functie de: - densitatea popul in zona de inundatie; -
instiitarea la timp a popul; - distanta localitatii populate de la loocul initierii unundatiei; - distanta localitatilor
inundate de la institutiile medicale; - inaltimea si timpul trecerii valului inundat; - t apei si mediului ambiant; -
timpul inundatiei; - nivelul de instruire prealabila a popul; - nivelul de pregatire a protectiei civile si SAMU.
 5. Caracteristica medic.-tactica a cutremurelor:
Reprezinta o miscare vibratorie generata de undele seismice, care poate determina prabusiri de teren, replici
seismice, tsunami, lichefieri ale terenului si alunecari de teren.
-15% din totalul dezastrelor naturale sunt cutremure.
-Anual-3 mii cutremure, din care cca 20 aduc pierderi umane si materiale. -Anual mor cca 30-40 mii de pers.
-Se masoara dupa sc.Richter (0-12º). -Anual se int.: 2-3 cutrem de 8º; 70-7 º ; 100-6 º ; 1000-5 º, 100mii 3-4.
1) Dimensiunile si caracterul cutrem. depind de: -Relieful regiunii date; -Forta (magnitudinea) cutremurului.
Dupa magnitutidine se împart în: -Slabe-3-5º; -Medii-5-7 º; -Puternice 7-8 º; -Catastrofale (8,1 s.m.mult)
După adâncime: <70 – superf., 300 – medii; ±700 – adânci
2.a) Volumul pierderilor sanitare depind de: -magnitudinea C., -Densit. Popul.; -Gradul de pregatire a popul.
in comportare adecvata in caz de cutremur.; -Gradul de pregatire a protect. civile, a servic. asist. med. de
urgenta, mobilitatea inalta a acestor organizatii p/u a incepe la timp lucrarile de salvare si ajut. medical.; -
Perioada zilei, anotimp; -Caracterul constructiilor; - Gradul de pregatire a populat cu privire la 1 ajutor
(autoajutor si aj. reciproc) In caz de intirziere a ajut. cu 1h-nr. de decedati creste cu 30%, cu 2h-60%, cu 6h-
905%.
Volumul pierderilor sanitare pot fi de la 2,5 la 6,4 % din populatie. Cunoasterea din timp a volumului posibil
a pierderilor sanitare permite de a planifica asigurarea med. a ran si boln.
P/u planificarea corecta a asigurarii med. in caz de cutremur e nevoie sa cunoastem caracteristica zonelor
seismice- 4 zone:
1. Z. distrugerilor usoare: pierderi generale umane - 15-20% din pop.: p.sanitare – 96-98% din cele generale;
p.irecuperabile-2-4%; 5%- internare
2.Z. distr.medii: p.generale 20-25%; p.sanitare -85-90%; p.irecuperabile 10-15 %; 30%-necesita intenare.
3.Z.distr.puternice: p.generale-25-30%; p.sanitare80-85%; p. irecuperab-15-20%; 35% internare.
4.Z. distr. totale: p.gen-40%, /p.sanit-55-60%/ p. irecuperab-40-45%. .internare-40%.
Efecte: distrugerea sau avarierea constructiilor: civile, industriale, retelelor de gospodarie publica (apa, gaz,
electricitate...); generarea incendiilor, declansarea alunecarilor de teren, surparilor de teren, avalanselor,
generarea unor accidente nucleare sau chimice.

6. Caracteristica medico-tactica a avariilor la transportul feroviar

Clasificare: dupa tipul de trenuri: 1. castrofe cu trenuri de pasageri; 2. cu trenuri de marfa; 3. cu trenuri de
pasageri si de maraf (concomitent)
Dupa urmarile tehnice: accidente; avarii; cazuri deosebite de defecte in lucru; cazuri de defecte in lucru
Dupa caracterul accidentului: tamponare, izbire, iesire de pe calea ferata; incendiu; combinate
Dupa urmarile medicale: categoria I-M (nr sinistratilor <5); categoria 2-M (nr de sinistrati 5-15); categoria
3-M (15-20); categoria 4-M (30-50); categoria 5-M (>50)
Dupa caracterul lezarilor: castrofe cu traume mecanice; cu combustii; cu intoxicatii; cu leziuni prin iradiere;
cu poluarea mediului; cu leziuni combinate si poluarea mediului
Dupa urmarile sanitaro-igienice si ecologice: categoria I (cu raza zonei de poluare pina la 50 m); categoria II
(50-300m); categoria II (300-500 m); categoria IV (>1000m)
Particularitatile structurii pierderilor sanitare:
1. traume mecanice (90%); 2. in accidente cu incendii 20% din sinistrati vor avea leziuni termice si
combinate; 3. din traumele mecanice predomina plagile tesuturilor moi, fracturile inchise ale membrelor,
traume craniocerebrale insotite de comotii cerebrale grave (>50%); 4. o greutate specifica majora revine
traumelor combinate si asociate (>60%);5. din toate pierderile sanitare circa 20% au necesitate in
asistenta medicala de urgenta
 7. Caracteristica factorilor lezanti ai catastrofelor:
Aspectul medical al calamitatilor este determinat de diversitatea factorilor lezanti, actiunea acestora asupra
organismului uman cu aparitia patologiei specifice, formele si metodele de sprijin medical in procesul de
lichidare a consecintelor medicale ale calamitatilor.
1.F.mecanici (unda de soc provocata de explozii, caderea obiectelor de la inaltime, prabusirea
constructiilor...)
2.F.termici (temp. inalte, scazute)
3.F.chimici: (subst. chimice concentrate: amoniac, acizi, baze etc)
4.F. de iradiere: (accid. la instalatii ce folosesc surse cu energie atomica, radioterapie etc)
5.F. biologici: (bacterii si toxinele lor)
6.F. psiho-emotionali-stres
8. Pierderile sanitare în caz de catastrofe şi clasificarea lor
Pierderi generale- toate pierderile umane aparute ca rezultat al actiunii directe sau indirecte a factorilor
lezanti ai calamitatilor asupra organismului uman. Se divizeaza in 2 grupe:
Pierderi nerecuperabile- decedatii si persoanele disparute
P.Sanitare- oameni ce in urma leziunilor, imbolnavirilor au ramas in viata insa au pierdut capcitatea de
munca mai mult de 24h si au fost inregistrate in inst. curative (asist. de urgenta) si lu s-a acordat ajutor medical
calific.
Clasificarea pierderilor sanitare
A. dupa factorul etiopatogenetic: 1. Leziuni mecanice (penetrante, perforante, nepenetrante cu
afectarea oaselor sau fara aceasta, cu afectarea vaselor sau fara) 2. Leziuni termice (combustii si
degeraturi) 3. Leziuni actinice 4. Leziuni provocate de intoxicatii cu subs chimice (subs
neuroparalitice, subs. Cu actiune toxica generala, subs sufocante, subs cutano-veziculare..) 5.
Leziuni bacteriene 6. Stari reactive, psihoneurologice
B. dupa nr factorilor lezanti si modalitatea lor de actiune
 leziuni multiple- ranirea a citorva regiuni anatomice prin 2 sau 3 elemente ale aceluiasi factor lezant
 leziuni asociate- sunt lezate mai multe form anatomice de catre un singur factor
 leziuni combinate- leziuni produse prin actiunea simultana a 2 sau mai multi factori
C. dupa gravitatea leziunilor: usoare, medii, grave, extrem de grave
D. Dupa localizarea anatomica: capul, toracele, abdomenul, bazinul, coloana vertebrala, membrele
9.Volumul şi structura pierderilor sanitare posibile în caz de cutremur de pământ
a) Volumul pierderilor sanitare depind de: -magnitudinea C., -Densit. Popul.; -Gradul de pregatire a popul.
in comportare adecvata in caz de cutremur.; -Gradul de pregatire a protect. civile, a servic. asist. med. de
urgenta, mobilitatea inalta a acestor organizatii p/u a incepe la timp lucrarile de salvare si ajut. medical.; -
Perioada zilei, anotimp; -Caracterul constructiilor; - Gradul de pregatire a populat cu privire la 1 ajutor
(autoajutor si aj. reciproc) In caz de intirziere a ajut. cu 1h-nr. de decedati creste cu 30%, cu 2h-60%, cu 6h-
905%.
Volumul pierderilor sanitare pot fi de la 2,5 la 6,4 % din populatie. Cunoasterea din timp a volumului posibil
a pierderilor sanitare permite de a planifica asigurarea med. a ran si boln.
P/u planificarea corecta a asigurarii med. in caz de cutremur e nevoie sa cunoastem caracteristica zonelor
seismice- 4 zone:
1. Z. distrugerilor usoare: pierderi generale umane - 15-20% din pop.: p.sanitare – 96-98% din cele generale;
p.irecuperabile-2-4%; 5%- internare
2.Z. distr.medii: p.generale 20-25%; p.sanitare -85-90%; p.irecuperabile 10-15 %; 30%-necesita intenare.
3.Z.distr.puternice: p.generale-25-30%; p.sanitare80-85%; p. irecuperab-15-20%; 35% internare.
4.Z. distr. totale: p.gen-40%, /p.sanit-55-60%/ p. irecuperab-40-45%. .internare-40%.
b) Structura pierderilor sanitare depinde de factorul lezant (mecanic, chimic, termic, psihoemoţional,
patologic) In funct. de fact. lezant pierderile sanit pot fi:-lez. mecanice- 85-90% din p.sanitare; -lez. termice –
15-20% din p.sanitare; -crush-sindrom -24%; -Stari reactive- 70-80 din populat. din ei 10-18% vor fi internati.
Crush-sindrom constituie 24% din sinistrati dintre care 35% stare grea, 43% medie, 22% usoara.
Factori patologici de baza- durere, toxemie, pierderi de plasma.
 10. Volumul si structura pierderilor sanitatre in caz de avarii la transportul feroviar in dependenta de
tipul de tren si incarcatura.
Clasificare: dupa tipul de trenuri: 1. castrofe cu trenuri de pasageri; 2. cu trenuri de marfa; 3. cu trenuri de
pasageri si de maraf (concomitent)
Dupa urmarile tehnice: accidente; avarii; cazuri deosebite de defecte in lucru; cazuri de defecte in lucru
Dupa caracterul accidentului: tamponare, izbire, iesire de pe calea ferata; incendiu; combinate
Dupa urmarile medicale: categoria I-M (nr sinistratilor <5); categoria 2-M (nr de sinistrati 5-15); categoria
3-M (15-20); categoria 4-M (30-50); categoria 5-M (>50)
Dupa caracterul lezarilor: castrofe cu traume mecanice; cu combustii; cu intoxicatii; cu leziuni prin iradiere;
cu poluarea mediului; cu leziuni combinate si poluarea mediului
Dupa urmarile sanitaro-igienice si ecologice: categoria I (cu raza zonei de poluare pina la 50 m); categoria II
(50-300m); categoria II (300-500 m); categoria IV (>1000m)
Particularitatile structurii pierderilor sanitare:
2. traume mecanice (90%); 2. in accidente cu incendii 20% din sinistrati vor avea leziuni termice si
combinate; 3. din traumele mecanice predomina plagile tesuturilor moi, fracturile inchise ale membrelor,
traume craniocerebrale insotite de comotii cerebrale grave (>50%); 4. o greutate specifica majora revine
traumelor combinate si asociate (>60%);5. din toate pierderile sanitare circa 20% au necesitate in
asistenta medicala de urgenta

11. Volumul si structura pierderilor sanitare posibile in caz de inundatii catastrofale.

Zona I (zona inundatiilor catastrofale) viteza valului – 30 km/ora, T / 30 min, L -6-12 km
Zona II (zona scurgerii rapide) – viteza scurgerii apei-15-20 km/ora, T – 50-60 min, L -15-20 km
Zona III (zona scurgerii medii) – viteza scurgerii apei-10-15 km/ora, T 2-5 ore, L -30-50km
Zona IV (Zona revarsarii apei)- vitera scuergerii apei -6-10 km/ora, T-4-10ore, L –pina la 36-70km
Volumul si strutura pierderilor umane vor oscila in functie de: - densitatea popul in zona de inundatie; -
instiitarea la timp a popul; - distanta localitatii populate de la loocul initierii unundatiei; - distanta localitatilor
inundate de la institutiile medicale; - inaltimea si timpul trecerii valului inundat; - t apei si mediului ambiant; -
timpul inundatiei; - nivelul de instruire prealabila a popul; - nivelul de pregatire a protectiei civile si SAMU.

12. Factorii ce influenteaza volumul si structura pierderilor sanitare.

Volum-exprima in cifrea absolute nr de raniti si bolnavi aparuti intr-o anumita perioada de timp (calamitate)
Structura-raportul in % a diferitor categorii de leziuni catre nr. absolut a pierderilor sanitare in urma
dezastrelor. Asupra vol si str. pierderilor sanitare vor influenta : 1.Tipul de catastrofa; 2.Durata de a fact.
Lezanti; 3.Densitatea pop. din focar; 4.Caracterul constructiilor; 5.Gradul de pregatire si protectie a pop.;
6.Gradul de pregatire a serv. asist med de urgenta.; 7.Anotimpul; 8.Parte a zilei; 9.Alti factor
Str. Pierderilor va fi calculata dupa: f. Etiopatogenetic, dupa nr si mod de actiune a f lezant, dupa gravitate,
dupa localizarea anatomica.

13. Noţiuni de leziuni combinate, asociate şi multiple, apărute în urma catastrofelor

 leziuni multiple- ranirea a citorva regiuni anatomice prin 2 sau 3 elemente ale aceluiasi factor lezant
 leziuni asociate- sunt lezate mai multe form anatomice de catre un singur factor
 leziuni combinate- leziuni produse prin actiunea simultana a 2 sau mai multi factori
 14. Recunoasterea medicala/ Esenta, tipurile, misiunile si organizarea R.M. in sit. except.
R.M - complex de masuri, organizate şi executate în scopul dobîndirii informaţiei cu caracter social,
economic şi medico-sanitar din zona afectată de dezastru. Aceasta va sta la baza determinării situaţiei medico-
sanitare real create în focar şi luarea hotărîrii vizînd organizarea asig med în proc de lichidare a consec
medico-sanitare ale dezastrelor.Tipuri: Rec. sanitaro-tactica; R. sanitaro-epidemiologica, Cercetare
radiologică, Cercetare chimică, R.Psihologo-psihiatrică.
1. Rec. Medico-tactica: Scopul de baza- dobindirea datelor d/e conditiile si posibilitatile zonei afectate de
dezastru care vor influenţa asigurarea medicală şi în special organizarea măsurilor de tratament şi evacuare a
lezaţilor.Misiunile de baza:-Determinarea dimensiunilor si suprafetei focarului; volumului şi structurii
pierderilor generale umane-Studierea conditiilor raionului catastrofei in scopul determinarii starii cailor de
acces şi de evacuare (drumuri)-Precizarea terenurilor satisfacatoare p/u instalarea, desfasurarea format.
medicale sosite in focar.-Determinarea surselor de apa potabila-Depistarea instit. curativo-profilactice din
focar şi celor limitrofe-Depist. instit. de aproviz. medicala din focar şi celor limitrofe (farmacii, depozite
farmaceutice)
2. R. sanitaro-epidemiologica: Scopul: dobindirea datelor despre starea sanit-epidem a focarului
catastrofei.
Misiunile:-stud. starii sanatatii pop. , in special a morbiditatii contagioase in zona afectata şi epizootiilor
-Stud. starii sanitaro-igienice a localitatilor din focarul calamitatii.-Determin. starii sanitaro-igienice a
surselor de aprovizionare cu apa . Cantitatea si calitatea apei si marcarea izvoarelor.-Depistarea instit. de profil
sanitaro-igienice si antiepidemice a personalului acestora, cu scop de folosire dupa destinatie.3.R.sanitaro-
chimică: Scop – det.gr.de pericol în rezultatul avariilor cu contaminare chimică, determinării zonelor gr de
contaminare, ident toxicului şi prognozei consecinţelor.4.R.sanitaro-radiologică: Scop – det.limitelor zonelor
şi gr de contaminare şi trasarea măsurilor urgente de protecţie a pers aflate în focar cât şi a salvatorilor
5.R.Psihologo-psihiatrică: scop – prognozarea consecinţelor sociale şi medico-psihologice a dezastrului. În
acest scop se obţine informaţia ce ţine de săn.psih.a pers aflate în zonă, cât şi a salvatorilor şi se determină
volumul activ.pt acordarea asist psihiatrice, necesarului în forţe şi mijloace de acest profil.
Principiile de baza R.M.in focar:-Continuitatea recunoasterii-efect. recuunoasterii med. la timp, depistarea
subst. nocive-Autenticitatea rec. med (date reale), verificarea datelor cu alte surse- transmiterea datelor
obţinute spre instit.med-sanitare ce au necesitate de ele-pe măsura obţinerii informaţiei – de luat măsuri
corespunzătoare în lim posibilităţilor (Marcarea hotarelor epidemice, izolarea b/v contagioşi ş.a.)
În diverse dezastre, Rec.medico-sanitară se organizează şi se execută: în volum deplin(ex.cutremur de
pământ), parţial(ex.calam.cu car.tehnogen) sau nu se va executa (catastrofe transp aerian, maritim, acte de
terorism)
Modalitati de dobindire a a datelor de R.M.-Stud. monografiilor medico-geografice a raioanelor
corespunzatoare-Dobindirea info. de la Statele Majore ale Protectiei Civile şi SE, ce actionneaza permanent, a
organelor de conducere raion., republic.-Dobind. datelor de la personalul medical al instit med-sanit din zonele
afectate de dezastru, cît şi de popul-observarea permanenta asupra mediului ambiant, asupra intreprinderilor si
obiectivelor economice cu risc de declanşare a dezstrelor-studierea consecintelor medico-sanit a catastrofelor
in teritoriul focarului si in zonele apropiate a acestora.
Organizarea R.M. în focar sunt indreptate echipe de recun.-ale PC ( in componenta poate fi: un mrdic
epidemiolog, felcer labornat, sofer sanitar. Dotati cu echipament p/u puarea probelor medicale: alimente, sol,
aer, apa)-detasament de I ajutor med. al PC. Componenta: medic 1, felcer 1, cerceas perimetrist 1, sofer 1.
-detasament mobil antiepidemic. Componenta: laboratoare (sectia epidemiologica), laborator bacteriol,
laborator sanitaro-epidemic, laborator “Ro”. se iau 13 probe in 24 h.
 15. Misiunile protectiei civile a r.Moldova si mod. de indeplinire a lor
P.C.-un sistem de masuri si actiuni interprinse pe scara intregului stat pe timp de pace si razboi in vederea
protectiei populatiei si bunurilor materiale in cond. de calamitati naturale, ecologice, accidentelor. folosirii
armelor de distrugere in masa.Misiunile PC: -Protectia popul. si a bunului material in conditii de sit. except.; -
Efect lucrarilor de salvare si a altor lucrari de urgenta in conditii de sit. except. si la lichidarea consecintelor
lor.; -Organ. preg. prealabile si multilaterale ale pop. si a fortelor protectiei civile.
Modalităţi de îndeplinire a misiunilor:-Organizarea forţelor necesare ce pot ce pot asigura prot. popul. si a
bunului material in conditii sit.except/, inzestrarea tehnica materiala si pregatirea speciala-Crearea si
mentinerea in stare de pregatire permanenta a sist. de comanda, instiintare si comunicatii, organelor controlului
si supravegherea situat. radioactive, toxice, acteriene, antiincendiare, toxice, bacteriene, antiincendiare pe terit.
RM.-Acumularea fondului necesar de constructii p/u adapostirea pers. supuse pericolului.-Acumul. si pastrarea
in siguranta a mijloc. de protectie, a prod. aliment., medicam, mijloace tehnice, militare si a surselor autonome
de aprovizionare cu apa si energ. electrica in sit. except.-Aproviz. cu apa, prod. alimentare si materie prima, a
furajelor, anim. domestice, plante, decontaminare cu s.toxice, radioactive, radioactive, bacteriene, iar a
mediului ambiant de depoluare cu aceste substante.- Pregătirea din timp a popul pt evacuare, iar în caz de
apariţie a pericolului nemijlocit – evacuarea popul şi a bunurilor materiale din zonele periculoase.-Instiintarea
org. de conducere si a popul RM despre pericolul sau apariti sit.except si aducerea in stare de pregatire
completa a fortelor si mijloacelor P.C.-Acordarea aj. multilateral sinistratilor.-Efect. controlului asupra
executarii masurilor pe profilact menite sa preintimpine sau sa diminueze probabilitatea apar. Sit. except. si sa
reduca proportiile acestora.-Antrenarea unitat. economice in acetiunile de prevenire si lichidare a situat
exception.-Asig. securitatii anti-incendiare a obiectelor economice nationale, a populat si stingerea lor.-
Organizarea si efect instruirii lucratorilor unitatilor economice si cetatenilor privitor la procedeele de aparare si
actiuni in sit. except
16. Structura organizatorică a Protectiei Civile a RM
Include: - organe de conducere – in Guvernul RM prim-ministru e Presedintele Comisie SE a RM; Serviciul
PC si SE sef serviciului – vice presedintele Comisiei pt SE; Conducatorii administratiei publice locale
conducatorii – sefii Comisiilor pt SE; conducatorii ministerelor, directorii departamentelor, sefii unitatilor
economice presedintii Cimisiei pt SE.
- organe de administrare – comisia pt SE a RM; SM al Fortelor PC; Serviciul de salvare-deblocare;
Inspectoratul de Stat al PC; Directia PC – in municipii, orase, Sectia PC – in sectoare, raioane, Inspectori – in
sate; Comisiile pt SE ale ministerelor si departamentelor specialisti titulari, persoane responsabile pt PC (la
unitati economice)
- forţe şi mijloace de lichidare a urmărilor calamităţilor – Unitatile si subunitatile militare ale PC;
Formatiunile militarizate; Formatiunile de salvatori si pompieri; Formatiuni specializate ale ministerelor si
departamentelor; Formatiunile nemilitarizate ale obiectelor economiei nationale
- reţeaua de observare şi control de laborator – Centrele si institutiile sanitaro-igienice si antiepidemice ale
MS a RM; Statiile hidrometio ale serviciului Departamentului Protectiei Mediului inconjurator; Laboratoarele
veterinare, agrochimice, de protectie a plantelor ale ministerului agriculturii si alimentatiei; Laboratorul
ministerului serviciilor comunale si exploatarii fondului de locuinte; Institutiile principale, orasanesti si
sectorale, laboratoarele centrale specializate. Centrele de indicatie a substantelor radioactive, toxice
- sistem de instruire – Instruirea ]n scolile de cultura generala de la 8 ani; Instruirea in institutiile de
invatamint mediu de specialitate; Instruirea in institutiile de invatammint superior; Instruirea la unitatile
economice; Instruirea la locul de trai; Instruirea primara si perfectionarea ultarioara a conducatorilor in
domeniul PC.
 17. Noţiune de medicină a calamităţilor. Misiunile SAMUSE
M.Calamitatilor-ramura a med. teoretice si practice, avind ca obiectiv de baza organizarea si efectuarea
asigurarii med. a populatiei (lezatilor, sinistratilor,) in procesul de lichidare a consecintelor medicale ale
dezastrelor, ce includ următoarele complexe de măsuri: -Masurilor de tratament si evacuare; -Masurilor
sanitaro-igienice si antiepidemice; -M. ce tin de aprovizionarea cu mater. Sanit-farmac, tehn med, utilaj; -M. ce
tin de dirijarea cu fortele si mijloacele serv. med
Obiectivele de studiu:-Factorii lezanti al dezastrelor si actiunea lor asupar organismului; -Patologia specifica
aparuta in rezultatul actiunii fact.; -Formele, metodele de oragizare si acordare a asist. med.; -Formele,
metodele de tratament, recuperare medic; -Metodele de combatere a dezastrelr si a efectelor act. fact. lezanti.
Aspecte:-Clinic; -De med. Preventiva; -De manageent farmaceutic;-De management sanitar.
Metode de studiu:-Istorico-descriptiva; -Analitica; -Statistica; -De prognozare; -Simulare
Misiunile SAMUSE:-Organiz activă şi conduc cu forţele şi mijl serv, antrenate în lichidarea urmărilor
calam
-Acordare la timp a AMU lezaţilor, evacuarea medicală şi trat RB, -Asig stării sanitaro-epidemice satisf a
popul în raioanele catastrofale. Prevenirea apariţiei şi răspîndirii bolilor infecţioase în masă în rândurile
populaţiei
-Micş maximal posibilă a nr neîntemeiat de decedaţi în focare, pe căile de evacuare şi la etapele medicale
-Efect expertizei med-legale a decedaţilor şi exam medic a lezaţilor pt stabilizarea gr de gravitate a
traumelor, maladiilor şi prognozarea capacit de muncă a acestora
Modalităţi de îndeplinire:# crearea, înzestrarea, pregătirea şi menţinerea forţelor şi mijloacelor SAMUSE
permanent gata pt acţiuni în SE# introd în pract ocrot săn a bazelor teoretice metodologice şi organizatorice
moderne de asig med a popul în SE# crearea rezervelor de mater medic, păstrarea, împrospătarea şi evidenţa
lor
# pregătirea profesională a cadrelor medic, pt lichidarea urmărilor calamităţilor# efect recun.med., îndeosebi
recunoaşterea san-epidem în focare de dezastru# colaborarea cu serv med ale altor ministere şi depart cu
organe de conducere publică locală, cu organele servic PC şi SE cu serv respective din alte state ş.a.# Conduc
cu forţele şi mijl SAMUSE în per de pregătire şi în per de lichidare a urmărilor med-sanitare a calamităţilor

18. Conditiile ce influenteaza organizarea si efectuarea masurilor curativo-evacuatorice a lezatilor in

timpul calamitatilor.1.Imprevizibilitatea dupa timp si loc a aparitiei dezatrelor2. Aparitia concomitenta a
pierderilor sanitare in masa3. Volum. si structura pierderilor sanitare au particularit. sale in diverse
dezastre.4.Gradul de dezvoltare social-economica a reg. concrete, existenta instit. med. cu functia
pastrata.5.Conditii geografice (climă/relief) În munţi pierd sanit cresc cu 27-37%6. Gradul de dezvoltare a
comunicatiilor si a drumurilor7. Gradul de pregatire a populat. cu privire la acordarea 1 ajut.(autoajutor şi
aj.reciproc) cit si la comport. adecv in div dezastre. În caz în care I-ul aj. (din rândurile celor gravi) întârzie 1h
 30%; 3h  60%; 6h 90%8. Gradul de pregatire a format. PC si a serviciului de SAMU, mobilitate înaltă
şi intervenţia cât mai rapidă a acestora în focar9. anotimpul, parte a zilei.10. Caracterul dezastrului
Aceste condiţii pot acţiona în complex  consecinţe grave.
19.Esenta si princip de baza ale asigur. curativ-evacuatoriale a lezatilor in timpul
calamitatilor.Esenta:efectuarea la timp a unui complex de masuri consecutive si succesive in acordarea
ajutor. med. şi trat lezaţilor la 2 etape medicale cu evacuarea obligatorie a RB din focar, cu imbinarea evacuarii
med şi asistenta med. si evacuarea RB dupa destinatie.
Principii:-acordarea ajut. med şi trat RB la timp-asigurarea consecutivităţii in acord ajutor. med. R/B ( de la
simplu la compus)-respectarea succesivitatii in acord ajut. medical şi trat RB (se asigură prin îndepl
documentelor şi prin cunoaşterea patol în diverse calam)-simplificarea nr. de etape medicale pînă la un optim
minimum-evacuarea obligatorie a RB din focar-evacuarea RB dupa destinatie-specializarea pe larg a instit
medicale-Fractionarea, ajut. med acordat RB la etap. med.- folosire pe larg a mijl mecanizate de evacuare a RB
In situatii except. se tine cont de 3 faze:-faza izolarii(dureaza de la initierea dezastr pina la inceputul
lucrarilor organizate de salvare. R/b deseori sunt izolati)-faza salvarii (de la initierea lucrarilor de salvare-
finisarea evacuarii RB din focar)-faza de reabilitare (presupune acordarea dif. tipuri de ajut. med., tratament si
reabilitare med.)
 20.Tipurile si volumul ajutorului medical acordat răniţilor şi bolnavilor la etapele medicale şi
dependenta lor de situaţia de luptă şi medicală.
Tip de ajutor medical – lista de măsuri curativ profilactice efectuate pe câmpul de luptă sau la o etapă
medicală concretă. Se disting 5 tipuri de aj.med.: 1.primul ajutor; 2.ajutor premedical; 3.primul ajutor medical;
4.aj.med calificat; 5.aj.med.specializat.
Volumul ajutorului medical (VAM) - totalitate de măsuri curativ-profilactice efectuate RB în cadrul unui
tip de ajutor medical, în funcţie de situaţia de luptă şi medicală real creată. Volumul ajutorului medical se
stabileşte de către şeful serviciului medical superior, în caz de necesitate de urgenţă volumul ajutorului medical
poate fi modificat şi de către şeful etapei medicale date. VAM poate fi utilizat pentru timpurile de ajutor
medical : I ajutor medical, ajutorul medical calificat.
Pentru I ajutor medical se prevede VAM:-pe deplin – când se îndeplineşte toate măsurile medicale conform
indicaţiilor medicale – măsuri de urgenţă şi măsuri care pot fi amânate-redus – se îndeplineşte doar măsurile de
urgenţă
În cadrul ajutorului medical calificat, VAM poate fi: pe deplin – se îndeplinesc măsuri de urgenţă şi cele
care pot fi amânate în I şi al II rând, în volum redus – se îndeplinesc măsure de urgenţă şi măsurile care pot fi
amânate în I rând.
VAM se stabileşte în funcţie de situaţia de luptă (pericolul de încercuire, retrageea trupelor etc.) şi în funcţie
de situaţia medicală (număr imbunător de RB apăruţi într-o perioadă scurtă de timp, numărul mic de cadre
medicale). Într-o anumită perioadă, zi de luptă – VAM poate fi modificat în funcţie de situaţia de luptă şi cea
medicală. În cazul în care nr de RB sosiţi la etapa dată nu este mare şi situaţia de luptă este favorabilă, ajutorul
medical se va acorda în vol deplin (şi măsurile de urgenţă şi cele ce pot fi amânate). În cazurile în care
inamicul ameninţă cu ieşirea lui la etapă medicală respectivă se vor acorda doar măsurile de urgenţă a I-lui aj
med sau a aj med calificat. În cazul în care nr de RB sosiţi la et dată este mult prea mare şi care nu poate fi
acoperit şi cu măsurile de urgenţă şi cu cele ce pot fi amânate, volumul aj med va fi redus pînă la măsurile de
urgenţă a aj med respectiv (prin neefectuarea măsurilor ce pot fi amânate)
21. Scopurile şi conţinutul primului ajutor lezaţilor în SE
Primul ajutor se acordă în formă de autoajutor sau de ajutor reciproc, dar şi de către gărzile sanitare, şoferii-
sanitari, salvatorii din detaşamentele de salvare-deblocare ale PC, de alte persoane instruite. Timpul optimal: 30
min. după rănire (lezare), iar în caz de asfixie sau stop cardiac – primele 5–10 min. Scop: salvarea vieţii
răniţilor şi lezaţilor, prevenirea complicaţiilor grave în orice dezastre şi evacuarea din zonele periculoase
Mijloace: se folosesc mijloacele improvizate sau cele de tabelă ale gărzilor sanitare şi ale salvatorilor PC. Etapă,
loc: Etapă prespitalicească , Focarul situaţiei excepţionale

Conținutul primului ajutor Cele mai simple măsuri ce trebuie întreprinse în primul ajutor: – scoaterea lezaţilor
de sub dărâmături şi din ruine; – stingerea îmbrăcămintei arzânde; – hemostaza provizorie prin pansament
compresiv sau garou; – respiraţia artificială a plămânilor ,,din gură în gură” sau ,,din gură în nas”; – masaj
cardiac extern; – aplicarea pansamentului pe plagă; – imobilizarea provizorie a oaselor fracturate; –
administrarea substanţelor analgezice; – administrarea antibioticelor, sulfanilamidelor, substanţelor
antivomitive; – administrarea antidoturilor în caz de intoxicaţii cu substanţe toxice cu acţiune puternică; –
aplicarea măştii antigaz pe terenul contaminat cu substanţe toxice, radioactive, bacteriene; – tratarea sanitară
parţială – la necesitate.
 22 .Scopurile, conţinutul şi organizarea primului ajutor medical în SE
Primul ajutor medical - cuprinde un complex de măsuri curativ-profilactice îndeplinite de către medici la
prima etapă medicală prespitalicească, în punctele medicale avansate sau în spitalele de campanie (în cazul
desfăşurării acestora), în instituţiile de medicină primară amplasate în apropiere nemijlocită de zona situaţiei
excepţionale, precum şi în spitalele amplasate în zona situaţiei excepţionale, în cazul în care acestea şi-au
păstrat (cel puţin parţial) funcţionalitatea. - cu scopul înlăturării sau diminuării consecinţelor rănirii (lezării) ce
prezintă pericol pentru viaţă, evitării complicaţiilor sau scăderii gravităţii acestora şi pregătirii lezaţilor pentru
evacuarea ulterioară la etapa a II-a, fără înrăutăţirea esenţială a stării de sănătate. - Prin urmare, în cazul
pierderilor sanitare în masă la I etapă medicală volumul ajutorului medical va fi redus până la măsurile de
urgenţă ale primului ajutor medical. Timpul optim de acordare - în primele 4-6 ore, până la 24 ore Conținutul
primului ajutor medical a) Măsurile de urgenţă, neefectuarea cărora va duce la deces: – înlăturarea asfixiei; –
hemostaza provizorie sau definitivă; – măsurile antişoc; – amputarea membrului zdrobit, ce se ţine doar printr-
un lambou subţire de ţesuturi moi; – cateterizarea sau puncţia vezicii urinare, în caz de retenţie a urinei; –
administrarea substanţelor anticonvulsive, bronhodilatatoare; – administrarea antidoturilor (la necesitate); –
spălături gastrice prin sondă, în caz de pătrundere în stomac a substanţelor toxice; – degazarea plăgii, în caz de
infectare cu substanţe toxice; – administrarea serului antitoxic, în caz de intoxicaţii cu toxine bacteriene.
Conținutul primului ajutor medical b) Măsurile care pot fi amânate: – corectarea pansamentului şi imobilizării
efectuate anterior; – blocaj cu novocaină, în caz de rănire de gravitate medie; – administrarea antibioticelor şi
seroprofilaxia tetanosului, în caz de traume deschise şi combustii; – refacerea pansamentului, în caz de infectare
a plăgii cu substanţe radioactive; – folosirea remediilor simptomatice.

23. Ajutor medical calificat. Scopurile, conţinutul şi organizarea ajutorului medical calificat în
SEAjutorul medical calificat – se acordă de către medicii chirurgi, terapeuţi în instutuţiile medico militare sau
civile. Acest tip de ajutor are drept scop înlăturarea consecinţelor RB ce poartă pericol pt viață; de a preveni
compl posibile. Acest tip de ajutor e acordat în timpul maxim de 8-12h.
Se împarte în 2 grupe:Ajutorul medical calificat chirurgical- măsuri de urgenţă ( neefectuare  deces)
- măsuri ce pot fi amânate doar ca excepție. (neefectuare  agravare/deces)- măsuri ce pot fi amânate fără
consec graveAjutorul medical calificat terapeutic- măsuri de urgenţă (neefectuare  deces)- măsuri ce pot fi
amânate fără consecințe
24. Organizarea ajutorului medical specializat în caz de catastrofe
Ajutorul medical specializat – forma superioară în acordarea ajutorului medical, ce se acorda de catre
medici specialisti in diverse ramuri (specialitati) chirurgicale, si de medicina interna in spitalele militare
specializate, ce dispun de instrumentar, aparatura de specialitate si medicamentele necesare.Timpul optimal
24h. Pentru existenţă are nevoie de câteva condiţii: 1.Prezenţa specialiştilor; 2. prezenţa dotării; 3.prezenţa
locului pregătit.Scop: restabilirea funcțiilor organelor și sistemelor; a pregăti RB pt trat ulterior. La orice
et.med., timpul optimal de acordare a aj med respectiv, lezaților prin subst tox de luptă este de primele 2 ore
după sosirea acestora la etapa dată.
25. Noţiune de etapă medicală. Etapele medicale prespitaliceşti şi spitaliceşti
Noţiunea de etapă medicală • Toate forţele şi mijloacele SAMUSE, altor departamente şi ministere
amplasate pe căile de evacuare având ca misiuni: primirea, • înregistrarea, • tratarea specială după caz, • triajul
medical, • acordarea asistenţei medicale conform indicaţiilor medicale, • pregătirea pentru evacuarea ulterioară
ori • tratamentul lezaţilor până la rezultatul definitiv.
Etapa prespitalicească include asistenţa medicală care se acordă nemijlocit în focarul dezastrului, în punctele
de concentrare a lezaţilor, în instituţiile medico-sanitare aflate în zona dezastrului şi care şi-au păstrat
capacitatea de a activa, în punctele medicale avansate şi, în unele cazuri, în spitale (detaşamente) de campanie.
Etapa Spitaliceasca – etapele medicale din afara focarului. Acestor formaţiuni medicale le revin
în¬deplinirea următoarelor misiuni: primirea răniţilor si bolnavilor, executarea triajului medical, tratarea
sanitara (speciala) după necesitate, acordarea ajutorului medical calificat, specializat, tratamen¬tul,
reabilitarea medicala, expertiza medico-militara, indeplinirea documentelor medicale.
 26. Cerintele catre terenul de instalare a etapelor medicale in cas de catastrofe
- CERINŢELE CĂTRE TERENUL DE INSTALARE А PUNCTULUI MEDICAL ✓ o suprafaţă de minim
100 x 100 m cu respectarea următoarelor cerințe: ✓ terenul să fie ales în apropierea nemijlocită de căile de
evacuare şi de o sursă de apă potabilă; ✓ suprafaţa terenului să asigure instalarea comodă a secţiilor
funcţionale; ✓ terenul să fie ales în apropierea maximum posibilă de focarele de pierderi sanitare în masă; ✓
terenul să nu fie contaminat cu substanţe radioactive, toxice sau bacteriene; ✓ starea sanitaro- epidemiologică
a terenului satisfăcătoare
27. Schema
principala de
instalare a etapei
med. in caz de
catastrofe.

28. Triajul medical. Definiţia, tipurile, scopurile şi semnif TM a lezaţilor în SE

Triajul medical – parte componentă de bază a măsurilor de tratament şi evacuare în campanie şi reprezintă –
repartizarea RB pe grupe în raport cu necesităţiele omogene de tratament, profilaxie şi evacuare.
În dependenţă de funţia îndeplinirii, triajului medical este de 2 tipuri: triajul din cadrul formaţiunii şi triajul
medical de evacuare şi transport.TM se face în baza diagnosticului stabilit şi prognosticului posibil; poartă un
caracter concret şi se face încontinuu.
În efectuarea TM, la orice et.med, treb.de ţinut cont de 3 semne de triaj: Nivel de pericol pt mediul ambiant,
semnul de tratament, semnul de evacuare.
29. Organizarea TM al lezaţilor în conformitate cu semnele de triaj
În efectuarea TM, la orice et.med, treb.de ţinut cont de 3 semne de triaj: Nivel de pericol pt mediul ambiant,
semnul de tratament, semnul de evacuare.
După niv de pericol, toţi RB se împart în 3 grupe:1.RB ce au neces în tratare sanitară (parţială/completă),
dezactivare, degazare, dezinfecţie a echipamentului2.B/v infecţioşi trimişi în izolator (pt izolare temporară)
3.Restul RB se trimit spre secţia de primire şi triaj.După semnul de tratament:1.RB ce au neces în măsuri de
urgenţă a aj med, neefect cărora va provoca deces2.RB aj.cărora va fi amânat3.RB în stare de agonie
După semnul de evacuare:1.RB ce vor fi evacuaţi la instit med din afara focarului2.RB ce vor rămîne la
etapa dată: netransportabilă, stare de agonie, unii pentru trat.definitiv3.RB ce vor fi trimişi la locul de trai pt
supraveghere şi trat de ambulator.
30. Grupele de RB repartizaţi în urma TM la etapele prespitaliceşti
1. RB ce au neces în măsuri de urg după indicaţii vitale2. RB cărora aj med va fi amînat(1.şi2. în cadrul
formaţiunii)3. restul RB4. RB ce vor fi evacuaţi din focar la instit med din afara focarului5. RB ce vor ieşi din
focar de sinestătător sau cu ajut altor pers
31. Grupele de RB repartizaţi în urma TM la etapele spitaliceşti1. RB în stare de agonie
2. RB ce au neces de măsuri de urgenţă3. RB cărora aj.med. va fi amânat4. RB ce vor fi trimişi la locul de
trai pt suprav şi trat ambulator.
 32. Punctul medical avansat in procesul de lichidare a consecintelor medicale ale calamitatilor

33. Esenţa, scopurile şi organizarea evacuării medicale a lezaţilor în caz de catastrofe

Evacuarea medicala-complex de măsuri ce ţin de căutare, scoatere de sub dărâmături şi transportarea
acestora pînă la etapa finalp unde se va acorda aj.med., tratament şi reabilitare medicală. Numai evacuarea
medicala da posibilitate de a elibera etapele medicale de raniti si bolnavi si face posibil ca ele sa se deplaseze
in conformitate cu crearea situaţiilor tactice si medicale pe de o parte si de a acorda acel tip de a-jutor medical
(in conformitate cu indicaţiile medicale) răniţilor si bolnavilor de care ei necesita.
Scopul: acordarea la timp a ajut. med.; crearea condit. de manevrare cu fortele si mijloacele SAMU din
focar.
Caile pe care se efectuează evacuarea răniţilor si bolnavilor se numesc cai de evacuare si de cele mai multe
ori ele corespund cu caile de aprovizionare. Totalitatea cailor de evacuare, etapelor medicale instalate pe ele si
transportul sanitar folosit, care asigura o grupare de trupe poarta denumirea de direcţie de evacuare.
Evacuarea medicala se organizează sub responsabilitatea seful SAMU a nivelului respectiv. P/u evacuare se
folosesc autosanitare, autobuse sanitare, elicoptere sanitare ale MS, dar si camioane, trenuri, elicoptere de
transport etc.
Autobuzele sanitare si elicopterele sanitare nu vor acoperi evacuarea R/b din foacr, de aceea in perioada de
pregatire, seful SAMU de nivel respectiv, prin colaborare cu alte persoane de decizie din alte ministere si
departamente tre sa ia decizie p/u a primi mijl. de transport. a r/b. in acest scop exista decizia Guvernului, prin
care m. drumurilor si transportului, cit si alte ministere si departamente sunt obligate sa asigure SAMU la
cererea sa cu mijloace de transport p/u evacuarea R/B din focar si p/u transp. medicilor si mat. med in focar.
Aceasta decizie e inclusa in planul de evacuare a comisiei respective p/u S.E, care se aprobă de către
preşedintele comisiei, iar măsurile incluse în plan st obligatorii pt toţi executanţii.
În RM există o decizie a guvernului prin care sunt obligate ministrul transportului şi infrastructurii
drumurilor, alte ministere şi departamente de a asigura la cererea SAMU, transp necesar pt evacuarea RB din
focar, dar si pt transp pers med şi mater med în focar.
Se interzice evacuarea RB din focar în cazul în care nu a fost acordat aj med.
34. Izvoarele de aprovizionare a instit. si format. med. cu materiale medicale, sanitaro-gospodaresti si
speciale in SE. • Cu mat. Med-Sanit:-din rezerva intangibila de mat. a instit si format servic. asist med de
urgenta creata conform Tabelei temporare de aprovizionare-de la interp. farmaceutice
-din rezervele nescazute statale-prin finant. din bugetul republican sau local-prin folosirea unor mijl.
medico-veterinare de la serv. veterinare-mat. med. de la alte ministere si departamente-mat. med. aflate la
aprovizionarea curenta a inst. medicale-mat. med. aflate in focar si ce sunt utile p/u folosire.
• Cu mat. Sanit-gospod:-conform Tabelei temporare de aprovizionare-Din instit., ministere, departam, prin
hotarirea comisiilor p/u sit except ale municipiilor, oraselor, sectoarelor, raioanelor.
• Cu mat. speciale:-conform Tabelei temporare de aprovizionare-prin statele majore a prot. civile locale.
35. Pastrarea mat. med. ale instit. si format. SAMUSE
P/u pastrarea lor corecta e necesar efectuarea:-amenajarea incaperii cu poliţă, safeuri-Mentinerea depozit.
in curatenie si respectarea conditi corespunzatoare-Paza depozit. si respectarea regulilor antiincendiare.
-Evidenta stricta si corecta a mat. aflate la pastrare-Controlul sistematic asupra respectarii normelor de
pastrare a mat.• M.med se pastreaza conform cerintelor:1) Dupa destinatie:-Mat. in rezerva nescazuta p/u
format. med. se pastreaza separat.-M. de folosire curenta p/u instit. med- separat2)Dupa tipul materialului:
toate mat. folosite in practica med., preparate bacteriene, reactive de laborator, mat. de pansamente, obiecte p/u
farmacii se pastreaza aparte.3)Dupa conditii speciale de pastrare: care necesita tº speciala, ce tre ferite de
umiditate, de raze solare. In afara de aceasta se pastreaza separat: -Sub. deosebit de toxice (lista speciala); -
Mijloace medic toxice- gr A; -Mijloace med. cu efect puternic gr B, p/u care sunt stabilite reg. speciale de
pastrare.
Mater med se păstr în ambalaje pt fiecare formaţ medic. Pe fiecare ambalaj se scrie: denum depozit, denum
medicam, masa fără dop şi netă, timp de pregătire, data analizei, numele de familie ale împachetatorului, data
împachetării.
 Mater.inflamabile se păstr aparte conform regulilor speciale.Obiectele din gumă/cauciuc se păstr la o temp
de 0-20oC, să fie ferite de curent de aer şi de razele directe ale luminii. Tot aparatajul medical pănă la punerea
în rezervă nescăzută treb să fie examinat în acţiune. Instrumentarul chirurgical treb să fie conservat.
Respons pt crearea rezervelor nescăzute de mater pt instit şi formaţ medic o poartă directorii acestor instit
med.
Controlul sistematic asupra acumulării, păstrării şi împrospotării mater e/e efect de către medicul şef-adjunct
al spit în probl medic.Respons pt împrospătare la timp a mater medic în rezerva nescăz o poartă şeful farmaciei
spitalului, iar în acele spit unde nu sunt farmacii respons o poartă asist super a Sp.
Normele de aproviz şi păstrare în rezervele scăzute şi determ de către org de conduc ale ocrot săn regionale
ce ţin cont de particul existente de caracterul catastrofelor posibile, dar şi conform tabelei temporare de
aproviz.
Pt primirea mater medic este necesar de a prez următ docum: buletin de identit, procura, bon de livrare.
36. Misiunile farm. centrale, orasanesti în SE. Documente neces. p/u primirea mat. med.
1. Determinarea necesarului in mat. medico-sanitre, sanit-gospod si speciale p/u asigurarea instit. şi formaţ
medic in S.E.2. Stud. sit. posibile si planificarea aprov. instit. si format. medicale. Aproviz. popul cu med. in
SE.3.Pregatirea pers. inst. farmaceutic p/u lucru in s.e.4.Paticiparea la crearea rezervelor nescazute de mat.
med. p/u instit. med, p/u lucru in SE.5,Crearea rezerv. nescazute de mat, in instit farmaceutice. Acumularea,
pastrarea si improspatarea mat. med.6.Pregatirea si asigurarea emiterii organizate si operative a mat. med. in
termeni limitati7. Stud. posibilit. p/u folosirea in aprovizionarea instit. med din resursele locale.8. Controlul
asupra folosirii rationale si economice a mat. medicale. 9. Reimpartirea instit. med in conformitatea cu situatia
creata in caz de catastrofa10.Evidentierea justa si darea de seama cu privire la dinamica mat. medicale11.
Organizarea prot. personalului si a mat. med. in conditii de SE. Ridicarea stabilitatii de lucru a obiectelor
farmaceutice corespunzatoare.
37. Actiunile de comportament personal in caz de cutremur, incendii si inundatii.
ÎN CAZ DE CUTREMUR DE PĂMÎNT-feriţi-vă de căderea tehcuielii, armaturii, dulapurilor, poliţelor,
-fiţi cît mai departe de ferestre, oglinzi, abajure;-plăsaţi-vă lîngă peretele intern, în deschizătura uşilor;-
imediat ce vor înceta zguduiturile - părăsiţi clădirea;-nu vă folosiţi ascensorul;-aflîndu-vâ in stradă treceţi la
mijlocul ei, pe piaţă, cît mai departe de clădiri şi edificii,stîlpi cu linii de tensiune;
ÎH CAZ DE INUNDAŢII-anunţaţi din timp personalul acestei case;-transferaţi la etajele de sus sau în
poduri bunurile materiale;-deconectaţi apa, electricitatea, gazul;-luaţi cu sine lucruri de prima necesitate şi
plecaţi la punctul de adunare;-dacă vă aflaţi în stradă, deplasaţi-vă pe un loc mai ridicat;-feriţi-vă de
transformatoare şi fire electrice.ÎN CAZ DE INCENDIU:-feriţi-vă de temperatură înaltă, fum şi gaze, de
prăbuşirea edificiilor, de exploziile utilajului tehnologic şi al aparatelor, de căderea copacilor,-este periculos
de întrat in zona cu fum dacă vizibilitatea e mai mică de 10m;-la salvarea victimelor, înainte de a întră în
încăperea încendiată, acoperiti-vă pe cap cu o prelată muşama, palton sau trenci umezite în prealabil.-uşa în
încăperea cu fum deschideţi-o atent, pentru a evita izbucnirea flăcărilor în urma aerisirii abundente:-în
încăperea cu fum deplăsaţi-vă pe brînci sau tîrîş;-pentru protejarea de oxidul de carbon respiraţi printr-o
ţesătură umeda.
38. Noţiune şi principiile de bază al prot.popul.în SE în timp de pace
Prot. civila in SE la pace-complex de masuri(activitati) pe scara intregului stat de ordin legislativ,
economico-financiar, social si de management, ce au drept scop excluderea, diminuarea la maxim a act. fact.
lezati in caz de declansare a dezastrelro asupra org. uman. • Responsabilitati in domeniul prot.. pop. il au: -
presedintele RM, -Parlamentul, -Guvernul, -Ministerele, departamente, -Org. publice locale, - conducătorul
întreprinderii de stat/private; -Fiecare cet. in parte.• Principiile:1. Conducerea continua a activitatii de protect.
a pop. de catre organel de conducere publica, conducatorii ministerelor, departamentelor si a conducatorilor
obiectelor economice nationale, private sau de stat.2. Planificarea din timp si efectuarea masurilor de protectie
a populatiei pe intreg teritoriu a RM3. Planificarea si efectuarea masurilor de protectie a populat. concomitent
cu planificarea si efectuarea de alte ministere si departamente 4. Planificarea si executarea masurilor de
protectie a pop. in complex cu planurile de dezvoltare sociala si a economiei nationale a RM, judetului,
municipiului si obiectului economic national.
 39. Masurile generale de protectie a pop. in situatii exceptionale in timp de pace
Aceste măsuri s/t organiz şi efect de către conduc de la toate nivelele de comun cu organele PC, ce acordă
asistenţă consultativă inclusiv şi materială.1. observarea permanenta si controlul de laborator vizind pericolul
operatiei dezastrelor, contaminarea mediul. ambiant cu s. toxice, bacteriene.2. Informarea la timop a pop. d/e
pericolul de aparitie a calamitatilor spontane, avariilor si altor sit. exceptionale3. Adapostirea pop. in
adaposturi de protectie, utilizarea mijloacelor de protectie individualaAdăposturi – mijl de prot colectivă. După
gr de prot pot fi: ad.standart şi improvizat.Ad.standart st construite şi la stadiul de proiectare treb să
corespundă următ cerinţe: - prot.sigură a pop.; -să permită reşedinţa popul.în mod autonom, nu mai puţin de
72h; - să fie construite la o distanţă de siguranţă de sist de apeducte şi canalizare cu pres înaltă; -treb.să
dispună de intrare şi ieşire cu acelaşi gr de protecţie în acelaşi timp să dispună de ieşire de rezervă.4.
Respecatreea de catre pop. a regimului de protectie pe teren. Contaminatdeterm regimului antichimic /
antiradiaţional / antibacterian. Pentru respectarea acestor regimuri se util.: mijl de prot colectivă, mijl de prot
individuală(echipam de prot şi măşti antigaz), mijl de prot medicală (antidot, radioprotector, subst antibact şi
unele regimuri speciale: observare/carantină)5.Evacuarea pop. din zonele ce prezinta pericolreprez măsuri şi
activ orientate spre scoaterea, tranps popul din zonele afectate spre zonele de siguranţă. Sunt constituite
comisii de evacuare, ce elab plan de evacuare, care include: - liste nominale ale evacuatorilor; -direcţia; -asig
siguranţei; - asig medicală. În locuri unde se evac popul s/t constit comisii de primire şi repartizare a popul.
6. Efectuarea masurilor speciale de protectie si cu caracter sanitaro-igienic
7. Instruirea in prealabil a pop. privitor la comportamentul corect si modalit. de protectie, activitate in SE
40. Masurile speciale (medicale) de protectie a pop. in SE in timp de pace
s/t organiz şi efect de conducăt de la toate nivelele de comun cu organele PC si MinSăn. Scop:profilaxie,
acord I-ul aj., în caz de contaminare cu subst tox, radioact, bact, traume şi arsuri
In acest scop sunt utilizate preparatele medicam.: radioprotectoarele, antidotii, analgetici, prep.
antibacteriene si mijloacele de tratare sanitara partiala-P/u profilaxia contam. cu s. radioactive-cistamina din
trusa individuala p/u pop. in care sunt 2 tuburi a cite 6 compartimente. Se utilizeaza inainte de a intra in zona
contaminata-In caz de patrundere a s. rad. in tractul gasto-intestinal- iodidul de caliu-P/u jugularea reactiei
primare in caz de aparitie a b. actinice- aeron, iodid de caliu, etaperazina etc-In caz de contaminare a minilor,
corpului dezgolit – decontaminare, dezactivare- spalarea miinilor si a partilor dezgolite cu sapun si scuturarea
hainelor.
-In caz ..s. toxice- antidoti ce neutralizeaza tox. in organism-In ... fosfororganice( clorofos, diclofos, zoman,
gaze neuro-paralitice)- atropina, afina, sapole din trusa individuala-In...cianide- antidoti- amilnitina,
propilnitrita, promosmon, tiosulfat de natriu.-In ...arseniu- unitiolul-in ... a partilor descoperite si a
echipamentului-decontaminare c ajutorul pechetului antichi,mic individual-in...s bacteriene- antibiotice de
spectru larg de actiune-In caz de taume- pachetul de pansam. individual
• Continutul trusei individuale p/u pop:-Sub. de calmare a durerii (promedol 2%)-Antidot contra subst
fosforoorganice (safolen, afina, atropina)-Rem antibacteriene - sulfadimetoxina (deregl TGI)-
rem.antibacteriene - doxiciclina p/u tra. gasto-intestin si plagi, combustii-Radioprotective – cistamina-
Radioprotective nr 2-iodidul de caliu-Antivomitiv (traume cranio-cerebrale): etapirizina, dimetcarb

41. Conditiile de activit. ale SAMUSE si influenta lor la organizarea asig. med. a R/B.
1.Imprevizibilitatea dupa timp si loc a aparitiei dezatrelor2. Aparitia concomitenta a pierderilor sanitare in
masa
3. Volum. si structura pierderilor sanitare au particularit. sale in diverse dezastre.4.Gradul de dezvoltare
social-economica a reg. concrete, existenta instit. med. cu functia pastrata.5.Conditii geografice (climă/relief)
În munţi pierd sanit cresc cu 27-37%6. Gradul de dezvoltare a comunicatiilor si a drumurilor7. Gradul de
pregatire a populat. cu privire la acordarea 1 ajut.(autoajutor şi aj.reciproc) cit si la comport. adecv in div
dezastre. În caz în care I-ul aj. (din rândurile celor gravi) întârzie 1h  30%; 3h  60%; 6h 90%8. Gradul
de pregatire a format. PC si a serviciului de SAMU, mobilitate înaltă şi intervenţia cât mai rapidă a acestora în
focar
9. anotimpul, parte a zilei.10. Caracterul dezastruluiAceste condiţii pot acţiona în complex  consecinţe
grave.
 42. Normele de comportare personala in caz de cutremur , alunacari de teren si contaminare cu s.
radioactive:ÎN CAZ DE CUTREMUR DE PĂMÎNT-feriţi-vă de căderea tehcuielii, armaturii, dulapurilor,
poliţelor,-fiţi cît mai departe de ferestre, oglinzi, abajure;-plăsaţi-vă lîngă peretele intern, în deschizătura
uşilor;-imediat ce vor înceta zguduiturile - părăsiţi clădirea;-nu vă folosiţi ascensorul;
-aflîndu-vâ in stradă treceţi la mijlocul ei, pe piaţă, cît mai departe de clădiri şi edificii,stîlpi cu linii de
tensiune;ÎN CAZ DE ALUNECARI DE TEREN; - ieşiţi din clădire pe loc drept;- anunţaşi despre fenomen
vecinii şi ajutaţi copiilor, bolnavilor şi bătrînilor să părăsească clădirea;- în caz de necesitate chemaţi asistenţa
medicală de urgenţă, poliţia, sau pompierii.- efectuaţi măsurile pentru asigurarea securităţii oamenilor,
valorilor materialeÎN CAZ DE CONTAMINARE RADIOACTIVA-îmbrăcaţi măştile antigaz (masca din
vată-tifon) şi plecaţi în edificiul de protecţie;-dacă adăpostul este departe şi nu aveţi mască-antigaz, rămîneţi
acasă, conectaţi radioul pentru recepţionarea comunicatelor organelor protecţiei civile;-închideţi ferestrele,
uşile acoperiţi-le cu ţeseturi dense, încleiaţi crăpăturile din ramele ferestrelor;-la indicaţia organelor protecţiei
civile pregătiţi-vă pentru posibila evacuare;-la indicaţia instituţiilor curative întrebuinţaţi tablete de caliu
iodat;
-plecînd din casă deconectaţi aparatele electrice, luaţi cu sine documentele, banii, lucrurile necesare,
îmbrăcaţi masca-antigaz sau masca umezită din vata-tifon, o prelată sau trenciul;-la sosirea în raionul
nepereculos treceţi controlul radioactiv şi prelucrarea sanitară;
43. Caracteristica zonelor inundatiei catasrofale si influenta lor lla organizarea ajut. medical R/B
Pt a organiza mai corect lucrările de salvare şi de acordare a aj.med.este necesar de a cunoaste caracteristica
zonei de inundatii. 4 zone (începând de la baraj):
1.Z1.- In.catastrofală (vit. apei=>30 km/h; raza zonei:10-12 km; val inund. 2-5 m; timp de scurg.a apei–30
min.)
2.Z2.- de scurgere rapidă (V-15-20km/h; R.15-20 km; val-0,5-1 m; timp de scurgere 50-60min)
3.Z3.-de scurgere medie (V-10-15 km/h; R-30-50 km, depinde de relief; val-lipseste/timp de scurgere-2-3h)
4.Z4.-de scurgere lenta (V-6-10 km/h; R-36-70 km; Val lipseşte; timp de scurgere =>7-8 h)
44. Notiune de med. a calamitatilor. Organizarea interactiunii SAMU si alte servicii ale ministerelor si
departamentelor in interesul asigurarii medicale a ranitilor si bonavilor.
M.Calamitatilor-ramura a med. teoretice si practice, avind ca obiectiv de baza organizarea si efectuarea
asigurarii med. a populatiei (lezatilor, sinistratilor,) in procesul de lichidare a consecintelor medicale ale
dezastrelor, ce includ următoarele complexe de măsuri: -Masurilor de tratament si evacuare; -Masurilor
sanitaro-igienice si antiepidemice; -M. ce tin de aprovizionarea cu mater. Sanit-farmac, tehn med, utilaj; -M. ce
tin de dirijarea cu fortele si mijloacele serv. med
Obiectivele de studiu:-Factorii lezanti al dezastrelor si actiunea lor asupar organismului; -Patologia specifica
aparuta in rezultatul actiunii fact.; -Formele, metodele de oragizare si acordare a asist. med.; -Formele,
metodele de tratament, recuperare medic; -Metodele de combatere a dezastrelr si a efectelor act. fact. lezanti.
Aspecte:-Clinic; -De med. Preventiva; -De manageent farmaceutic;-De management sanitar.
Metode de studiu:-Istorico-descriptiva; -Analitica; -Statistica; -De prognozare; -Simulare
45. Valoarea pierderilor generale si sanitare in zonele cutremurului de pamint
P/u planificarea corecta a asigurarii med. in caz de cutremur e nevoie sa cunoastem caracteristica zonelor
seismice- 4 zone:
1. Z. distrugerilor usoare: pierderi generale umane - 15-20% din pop.: p.sanitare – 96-98% din cele generale;
p.irecuperabile-2-4%; 5%- internare
2.Z. distr.medii: p.generale 20-25%; p.sanitare -85-90%; p.irecuperabile 10-15 %; 30%-necesita intenare.
3.Z.distr.puternice: p.generale-25-30%; p.sanitare80-85%; p. irecuperab-15-20%; 35% internare.
4.Z. distr. totale: p.gen-40%, /p.sanit-55-60%/ p. irecuperab-40-45%. .internare-40%.
Efecte: distrugerea sau avarierea constructiilor: civile, industriale, retelelor de gospodarie publica (apa, gaz,
electricitate...); generarea incendiilor, declansarea alunecarilor de teren, surparilor de teren, avalanselor,
generarea unor accidente nucleare sau chimice.
 46. Conţinutul primului ajutor acordat lezaţilor în SE
Primul ajutor se acordă în formă de autoajutor sau de ajutor reciproc, dar şi de către gărzile sanitare, şoferii-
sanitari, salvatorii din detaşamentele de salvare-deblocare ale PC, de alte persoane instruite. Timpul optimal:
30 min. după rănire (lezare), iar în caz de asfixie sau stop cardiac – primele 5–10 min. Scop: salvarea vieţii
răniţilor şi lezaţilor, prevenirea complicaţiilor grave în orice dezastre şi evacuarea din zonele periculoase
Mijloace: se folosesc mijloacele improvizate sau cele de tabelă ale gărzilor sanitare şi ale salvatorilor PC.
Etapă, loc: Etapă prespitalicească , Focarul situaţiei excepţionale
Conținutul primului ajutor Cele mai simple măsuri ce trebuie întreprinse în primul ajutor: – scoaterea
lezaţilor de sub dărâmături şi din ruine; – stingerea îmbrăcămintei arzânde; – hemostaza provizorie prin
pansament compresiv sau garou; – respiraţia artificială a plămânilor ,,din gură în gură” sau ,,din gură în nas”; –
masaj cardiac extern; – aplicarea pansamentului pe plagă; – imobilizarea provizorie a oaselor fracturate; –
administrarea substanţelor analgezice; – administrarea antibioticelor, sulfanilamidelor, substanţelor
antivomitive; – administrarea antidoturilor în caz de intoxicaţii cu substanţe toxice cu acţiune puternică; –
aplicarea măştii antigaz pe terenul contaminat cu substanţe toxice, radioactive, bacteriene; – tratarea sanitară
parţială – la necesitate.
47. Scopurile si continutul ajutorului premedical lezaţilor in situatii exceptionale
Ajutorul premedical de regulă, se acordă de către felceri şi moaşe la punctele de colectare a lezaţilor, care
pot fi organizate pe teren liber sau în încăperi. Timpul optimal de acordare a ajutorului premedical – nu mai
mult de o oră după lezare. • Scop: • Salvarea vieţii, • înlăturarea şi prevenirea consecinţelor leziunilor cu
pericol pentru viaţă, • stabilizarea funcţiilor vitale, • prevenirea complicaţiilor grave, • completarea primului
ajutor, • pregătirea pentru evacuare. • Mijloace: materialele medicale de tabelă.
Conținutul ajutorului premedical – înlăturarea asfixiei (toaleta cavităţii bucale, inhalarea oxigenului,
ventilarea artificială a plămânilor prin intermediul aparatelor); – controlul garoului aplicat anterior; –
corectarea pansamentelor prost aplicate; – calmarea durerii; – perfecţionarea imobilizării de transport; –
administrarea antibioticelor, antivomitivelor; – administrarea analepticelor cardiovasculare şi de stimulare a
respiraţiei; – administrarea repetată a antidoturilor; – tratarea sanitară parţială (la necesitate); – încălzirea
lezaţilor pe timp rece.

48. Volumul 1-ului ajutor medical si dependenta lui de sit. creata in focar
Primul ajutor medical – se acordă la punctul medical al brigăzii, batalionului, încadrate cu medici cu studii
superioare – generalişti. Scopul de bază a I ajutor medical constituie înlăturarea, atenuarea consecinţelor
leziunilor care prezintă pericol pentru viaţă, prevenirea complicaţiilor posibile şi pregătirea acestora către
evacuarea de mai departe. Timpul optimal – primele 5-6h după rănire.
Toate măsurile efectuate se împart în 2 grupe: măsuri de urgenţă (neefectuarea poate conduce la deces) şi
măsuri de urgenţă care pot fi temporar amânate (fără consecinţe grave)