Caracteristica pierderilor sanitare

în campanie.

 
Student: Butuc Gheorghe
Grupa: M1506
Cuprins

1. Factorii lezanți in campanie.

2. Pierderi generale umane și sanitare – notiunea si clasificarea.
3. Pierderi generale umane și sanitare - volumul și structura, factorii
ce îi influențează.
4. Structura pierdelor sanitare in urma actiunelor diverselor arme .
5. Influența volumului si structurii pierdelor sanitare la organizarea
asigurarii medicale a trupelor in campanie
Actualitatea temei
• Războiul este însoţit de multiple pierderi sanitare umane şi materiale
considerabile.
• În comparatie cu pierderile materiale , care pot fi înlocuite în timp
relativ scurt în raport cu potenţialul economic şi în primul rând de cel
industrial al ţării, pierderile umane pot fi înlocuite până la o anumită
limită prin mobilizarea de noi contingente de cetăţeni şi prin
recuperarea militarilor răniţi şi bolnavi. De aceea inaintea luptei si
dupa trebuie sa fiu calculate peirderi posibili si reali respective, pentru
o acordare a ajutorului medical potrivit si la timp.
Notiunea
• Pierderi generale - pierderile umane survenite de trupe în timp de campanie.
•
Pot fi:nerecuperabile şi sanitare
pierderi nerecuperabile :
• decedaţi pe câmpul de luptă
• dispăruţi fără veste
• căzuţi în prizonierat.

pierderilor sanitare :
• militarii -care prin starea sănătăţii şi-au pierdut capacitatea de luptă (muncă)
pe un termen nu mai puţin de 24 de ore şi au fost evacuaţi la formaţiunile medicale, unde au
fost trecuţi în evidenţă medicală şi au primit ajutor medical.
Pierderi sanitare
Toate pierderile sanitare se divizează în două categorii:
• pierderi sanitare în cadrul acţiunilor de luptă (răniţii);
• pierderi sanitare în afara acţiunilor de luptă (bolnavii).

Categoria răniţilor include toţi lezaţii care au suferit în urma acţiunii

directe sau indirecte a mijloacelor de luptă ale inamicului sau a
condiţiilor de luptă.

Categoria bolnavilor include răniţii şi bolnavii apăruţi în afara acţiunilor

de luptă.
 Clase de pierderi sanitare
Clasa II.
Leziuni termice - include două grupe:
Clasa I. 1. combustiile Clasa III.
Leziuni mecanice dupa: 2. Degeraturile de: Leziuni actinice - include două grupe:
localizarea - suprafaţă - leziunea actinică acută
profunzimea rănirii (traumatizării) - profunzime. - leziunea actinică cronică

Clasa IV.
Leziuni chimice - include 5 grupe:
1. cu substanţe toxice neuroparalitice
(fosfororganice),
2. de acţiune generală (acid cianhidric,
clorcian),
3. de acţiune asfixiantă (fosgen, difosgen),
4. de acţiune cutanovizicante (levizită, iperită),
5. cu alte substanţe toxice (lacrimogene,
iritante etc.)
Clasa V.
Clasa VI.
Leziuni bacteriologice - include două grupe
Stări reactive – care este alcatuita din două
mari:
grupe:
- leziuni cu substanţe bacteriene (care se
1. stări reactive de scurtă durată
clasifică conform clasificărilor maladiilor
2. stări reactive prolongate.
infecţioase)
- şi leziuni cu toxinele bacteriene.
 Clasificarea după numărul şi modalitatea de acţiune
a factorilor lezanţi ce acţionează asupra corpului:

leziuni combinate
• leziuni în urma acţiunii a două sau mai multe tipuri de arme, de exemplu: arma obişnuită + arma chimică
• doi sau mai mulţi factori lezanţi ai unei şi aceleiaşi arme, de exemplu traumatism+combustie+boala
actinică, ca in caz de arma nucleară

leziuni asociate
• lezarea a două sau mai multe regiuni anatomice sau organe printr-un singur proiectil (rănire toraco-
abdominală prin glonte);

leziuni multiple
- leziuni a două sau mai multe regiuni anatomice
- în urma acţiunii a două ori mai multe elemente ale unuia şi aceluiaşi factor lezant
De exemplu leziuni multiple ale corpului prin schije, gloanţe
Clasificarea după gravitatea leziunilor

răniţi (bolnavi) extrem de gravi;

răniţi (bolnavi) gravi;

răniţi (bolnavi) de gravitate medie;

răniţi (bolnavi) de gravitate uşoară.

Factorii lezanți in campanie
• mecanici – unda de șoc provocată de explozii, căderea obiectelor de la
înălțime. Prăbușirea construcțiilor și altele;
• fizici – curentul electric;
• termici – temperaturile înalte și scăzute;
• chimici – substanțele toxice;
• actinici – substanțele radioactive;
• biologici – microorganismele;
• psiho-emoțional.
Notiunea si utilitatea volumului pierderilor
generale umane și sanitare
• Volumul pierderilor generale umane și sanitare reprezintă numărul de răniţi şi bolnavi apăruţi
într-o anumită perioadă de luptă, de operaţiune militară, misiune îndeplinită - care se exprima
în cifre absolute.

Utilitatea cunoasterii volumului pierderilor generale umane și sanitare:

• planificarea asigurării medicale;
• modul de organizare şi desfăşurare a asigurării medicale a trupelor în campanie;
• modalitatea şi ritmul scoaterii răniţilor şi bolnavilor de pe câmpul de luptă şi
evacuarea lor;
• instruirea formaţiunilor medicale, aprovizionarea acestora cu materiale
sanitaro-farmaceutice şi completarea cu personal medico-militar;
• volumul ajutorului medical etc.
Volumul pierderilor sanitare este
influenţat de numeroşi factori
• modalitatea de desfăşurare a războiului:
a) cu folosirea armelor de distrugere în masă
b) fără folosirea armelor de distrugere în masă
• tipurile de luptă:
Defensiva este operațiunea militară desfășurată cu scopul de a preveni un atac, de a reduce pierderile și a evita cucerirea unui anumit
teritoriu. Cele mai cunoscute modalități de apărare din istorie sunt armura, scutul, zidurile cetăților sau, din armamentul modern, rachetele.
• modalitatea de trecere la acţiunile de luptă:
a) prin contact nemijlocit cu inamicul
b) în afara contactului nemijlocit cu inamicul
• proprietăţile tehnico-tactice ale armamentului utilizat
• caracteristica reliefului (terenului) :
- de munte,
- şes,
- condiţiile meteo,
- timpul anului, zilei
• raportul forţelor şi mijloacelor părţilor beligerante
• gradul de pregătire de luptă a efectivului subunităţilor şi marilor unităţi
• gradul de protecţie a subunităţilor şi gradul de protecţie individuală
• starea fizică şi morală a efectivului etc.
Notiunea si scopul structurei pierdelor
sanitare in urma actiunelor diverselor arme
• Prin structura pierderilor sanitare se înţelege- raportul procentual
dintre diferite categorii :
1. răniţi şi bolnavi (clase, grupe, forme nosologice)
2. volumul total de pierderi sanitare.
• Scopul cunoasterii structurei pierderilor sanitare:
1. asigurarea numărului necesar de specialişti la nivelul formaţiunilor
medicale;
2. asigurarea numărului necesar de formaţiuni medicale specializate;
3. înzestrarea formaţiunilor medicale cu materiale sanitaro-
farmaceutice.
Factorii de care depinde structura
pierderilor sanitare include
• felurile de armament folosit de inamic;
• factorii lezanţi ai armelor;
• timpul anului, zilei;  
• starea sanitaro-epidemiologică a trupelor şi terenului acţiunilor de
luptă;
• gradul de protecţie a militarilor;
• genul de armă.
Structura pierderilor sanitare poate fi redată şi
după localizarea regiunii anatomice
Influența volumului si structurii pierdelor sanitare la
organizarea asigurarii medicale a trupelor in campanie

Volumul şi structura pierderilor sanitare influenţează considerabil

organizarea asigurării medicale a trupelor.

In dependenţă directă de valoarea pierderilor sanitare se afla:

• Volumul ajutorului medical la etapele medicale,
• Necesitatea în forţe şi mijloace de adunare şi evacuare a răniţilor şi
bolnavilor,
• Necesitatea de acordare a ajutorului medical şi tratamentului,
Concluzii
• Cum a fost spus mai sus - pierderile umane pot fi înlocuite până la o anumită limită prin
mobilizarea de noi contingente de cetăţeni şi prin recuperarea militarilor răniţi şi bolnavi.
Numarul cetatenilor si militarilor nu este indifinit. El este absolut si concret.
 
• De aceea inaintea luptei si dupa trebuie sa fiu calculate peirderi posibili si reali respectiv,
pentru o acordare a ajutorului medical potrivit si la timp. Volumul, structura pierderilor sanitare
influenteaza direct asupra pregatirii punctelor medicali la primirea ranitilor si bolnavilor.

La baza analizei structurii pierderilor sanitare se determină :

- caracterul măsurilor de tratament
- caracterul de evacuare a răniţilor şi bolnavilor,
- structura reţelei de paturi,
- necesitatea în diverse tipuri de materiale medicale etc.
BIBLIOGRAFIE
• Cartea USMF N.Testemitanu “Managmentul sanitar in campanie ”
• https://buletinul.unap.ro/pagini/b4_2007/294.pdf
• https://tass.ru/spec/wwii#:~:text=%D0%BF%D0%BE
%202%20%D1%81%D0%B5%D0%BD%D1%82%D1%8F
%D0%B1%D1%80%D1%8F
%201945%20%D0%B3,%D0%B8%20%D0%B2%D0%BE%D0%B5%D0%BD
%D0%BD%D1%8B%D1%85%2C
%20%D0%B8%20%D0%B3%D1%80%D0%B0%D0%B6%D0%B4%D0%B0%D0
%BD%D1%81%D0%BA%D0%BE%D0%B3%D0%BE%20%D0%BD
%D0%B0%D1%81%D0%B5%D0%BB%D0%B5%D0%BD%D0%B8%D1%8F..
• https://ibn.idsi.md/ro/vizualizare_articol/11293/gscholar