Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1. Debutul brusc cu tuse seacă, ulterior expectoraţie, des spută ruginie, durere pleuretică,
frisoane, febră până la 40 C, semne clinice de condensare pulmonară cu matitate, crepitaţie şi
suflu tubar sunt caracteristice pentru:
A. - pneumonia francă lobară
B. - bronhopneumonie
C. - pneumonia interstițială
D. - pneumonia la persoanele cu imunitatea compromisă
E. - iInfiltratul pulmonar eozinofil
2. Opacitateaomogenă peclișeulradiologicalplămânilor, deintensitatesubcostală,
binedelimitată, cutopografielobară sausegmentară estecaracteristică pentru:
A. - pneumonia francă lobară
B. - bronhopneumonie
C. - pneumonia interstițială
D. - pneumonia la persoanele cu imunitatea compromisă
E. - infiltratul pulmonar eozinofil
3. Pneumonia francă lobară cel mai frecvent este cauzată de:
A. - Klebsiella pneumoniae
B. - Streptococcus pneumoniae
C. - Legionella pneumophila
D. - Pneumocystis jiroveci
E. - Streptococcus pyogenes
4. Pneumonia cu Pneumocystis jirovecii se întâlnește mai frecvent la subiecții cu:
A. - SIDA
B. - diabet zaharat
C. - insuficiență renală cronică
D. - insuficiență cardiacă
E. - bronhopneumopatie obstructivă cronică
5. Cetumoaresedezvoltă intrabronşic, nuproduceoimagineproprievizibilă radioscopic,
estefoartevascularizată, sângerează uşor şipoateproducehemoptizie?
A. - hamartomul
B. - adenomul bronşic
C. - fibromul
D. - miomul
E. - lipomul
6.
1
6. Imaginea radiologică este caracteristică pentru:
A. - bronhopneumonie
B. - pneumonia interstițială
C. - pneumonia franca lobară
D. - pneumonia atipică
E. - tuberculoza pulmonară infiltrativă
7. Aflarea într-un spațiu cu aer condiționat sau la piscină poate cauza pneumonii predominant
prin:
A. - anaerobii
B. - bacilii Gram negativi
C. - Chlamydophila psittaci
D. - virusuri
E. - Legionella spp
8.
10.
3
B. - bronhopneumonie
C. - infiltratul pulmonar eozinofil
D. - tuberculom
E. - atelectazia pulmonară
13.
4
15.
5
17. Junghiul toracic este caracteristic pentru:
A. - bronhopneumonie
B. - pneumonia francă lobară
C. - tuberculoza miliară
D. - adenomul bronșic
E. - tuberculom
18. Ralurile crepitante în plămâni sugerează:
A. - alveolită
B. - astm bronșic
C. - bronhopneumopatie obstructivă cronică
D. - adenom bronșic
E. - tuberculom
19. Сavitatea cu conţinut hidroaeric şi nivel de lichidînimaginea radiologică este
caracteristică pentru:
A. - pneumonia francă lobară
B. - carcinomul bronșic
C. - abcesul pulmonar
D. - eozinofilia pulmonară
E. - sarcoidoză
20. Pneumonia cu evoluție severă la pacienţii cu imunosupresie profundă, de exemplu la cei
cu SIDA (sindromul imunodeficienței umane dobândite), cel mai de e cauzată de:
A. - Haemophilus influenzae
B. - Moraxella catarrhalis
C. - Pneumocystis jirovecii
D. - Chlamydophila psittaci
E. - Staphylococcus aureus
21. Cancerul bronho-pulmonar cel mai des (în mai mult de 90%) are punct de plecare în:
A. - celulele bronşice
B. - celulele parenchimului pulmonar
C. - celulele vaselor limfatice
D. - celulele vaselor sangvine
E. - celulele traheei
22. Sindromul de condensare pulmonară apare când aerul din alveole este înlocuit de:
A. - lichid şi fibrină (în pneumonie)
B. - sânge (infarctul pulmonar)
C. - ţesut conjunctiv (pneumoscleroză)
D. - ţesut tumoral (tumorimaligne sau benigne, metastaze)
E. - lichid pleural (revărsat pleural)
23. Sindromul de condensare pulmonară în pneumonia francă lobară se manifestă prin:
A. - dispnee de tip polipneic, intensitatea căreia poate varia de la absenţa ei până
la manifestare foarte pronunţată
6
B. - dispnee expiratorie, intensitatea căreia poate varia de la absenţa ei până la
manifestare foarte pronunţată
C. - accentuarea transmiterii vibraţiilor vocale în zona afectată (accentuarea
freamătului pectoral)
D. - submatitate sau matitate în zona afectată
E. - suflu tubar, bronhofonie accentuată, raluri crepitante
24. Indicați cauzele posibile de dezvoltare a infiltratului pulmonar eozinofil:
A. - invaziile parazitare
B. - acţiunea medicamentelor şi altor substanţe chimice
C. - astmul bronşic
D. - bronhopneumopatia obstructivă cronică
E. - afecţiunile sistemice ale ţesutului conjunctiv
25. Cele mai frecvente organe în care metastazează cancerul bronho-pulmonar sunt:
A. - creierul
B. – oa sele
C. - ficatul
D. - suprarenale
E. - miocardul
26. Pneumonia interstiţială (atipică):
A. - se caracterizează prin afectarea interstiţiului pulmonar (infiltrate celulare) cu
interesarea slabă a alveolelor (exsudatalveolar)
B. - mai des este cauzată de Streptococcus pneumoniae
C. - mai des este cauzată de micoplasmă,clamidii, rikketsii, virusuri
D. - de regulă afectarea pulmonară este unilaterală
E. - de regulă afectarea pulmonară este bilaterală
27. Agenții etiologici potențiali ai pneumoniei la alcoolici sunt:
A. - Streptococcus pneumoniae
B. - anaerobii
C. - bacillii Gram negativi (mai frecvent Klebsiella pneumoniae)
D. - Staphylococcus aureus
E. - clamidiile
28. Radiografiapulmonară întuberculoză poatesă prezinte:
A. - infiltrat sau infiltrate
B. - opacităţi nodulare mai mult sau mai puţin confluente
C. - cavităţi (caverne)
D. - opacităţi liniare dispuse peri- şi infrahilar
E. - hipertransparență pulmonară
29. Semnele clinice de diagnostic ale emboliei pulmonare sunt:
A. - dispnea, polipnea, tusea, hemoptizia
B. - bradicardia, sincopa, anxietatea
C. - simptomele congestive cardiace drepte
D. - simptomele congestive cardiace stângi
E. - palpitațiile, tahicardia și anxietatea
7
30. Diagnosticul de tromboembolism pulmonar poate fi confirmat prin:
A. - angiografie pulmonară prin tomografie computerizată
B. – creșterea nivelului fibrinogenului seric
C. - scintigrafie pulmonară de ventilație-perfuzie
D. – creșterea proteinei C-reactive
E. - electrocardiografie
31.
8
C. - poate evolua cu febră, tuse, hemoptizie sau spută ruginie, dispnee, semne fizice de
condensare pulmonară
D. - se manifestă radiologic prin opacităţi pulmonare rău delimitate, de intensitate
moderată, migratoare
E. - se manifestă prin eozinofilie în sângele periferic
35. Ce maladii frecvent se manifestă prin hemoptizie?
A. - pneumonia francă lobară
B. - bronhopneumonia
C. - carcinomul bronșic
D. - tromboembolismul pulmonar
E. - tuberculoza pulmonară
36. Pneumonia interstiţială (atipică) mai des este cauzată de:
A. - micoplasmă
B. - clamidii
C. - rikketsii
D. - virusuri
E. - bacili gram negativi
37. Tuberculoza pulmonară, în funcție de formă, se manifestă radiologic prin:
A. - infiltrat sau infiltrate pulmonare
B. - opacităţi nodulare mai mult sau mai puţin confluente
C. - cavităţi (caverne)
D. - opacitate omogenă, de intensitate subcostală, bine delimitată, cu topografie lobară
E. - hipertransparență pulmonară
38. Carcinomul bronșic poate să se manifeste clinic prin:
A. - tuse
B. - hemoptizie
C. - durere toracică
D. - dispnee
E. - raluri crepitante
39. Carcinomulbronșicmetastazează maifrecvent în:
A. - pericard
B. - creier
C. - oase
D. - ficat
E. - suprarenale
40. Cauzele infiltratului pulmonar eozinofil pot fi:
A. - invaziile parazitare
B. - acţiunea unor medicamente sau substanţe chimice
C. - astmul bronşic
D. - afecţiunile sistemice aleţesutului conjunctiv
E. - tromboembolismul pulmonar
41. Tusea seacă sau cu expectoraţie mai mult de 3 săptămâni și hemoptizie ne sugerează:
9
A. - pneumonie francă lobară
B. - carcinom bronșic
C. - tuberculoză pulmonară
D. - eozinofilie pulmonară
E. - sarcoidoză
42. Care sunt factorii de risc pentru cancerul bronho-pulmonar?
A. - consumul excesiv de alcool
B. - fumatul
C. - asbestul
D. - vârsta mai mare de 50 ani
E. - hipercolesterolemia
43. Dereglarea de tip restrictiv a ventilației pulmonare apare în:
A. - astmul bronșic
B. - fibroza pulmonară idiopatică
C. - pneumonie
D. - silicoză
E. - bronhopneumopatie obstructivă cronică
44. Pneumonia nosocomială cu debut tardiv mai des este cauzată de:
A. - Mycoplasma pneumoniae
B. - bacili Gram negativi
C. - Streptoccocus pneumoniae
D. - Pseudomonas aeruginosa
E. - Staphylococcus aureus rezistent la meticilină (MRSA)
45. Pneumonia cu Pseudomonas aeruginosa se caracterizează prin:
A. - evoluţie ușoară
B. - evoluţie gravă
C. - tendinţă spre diseminaţie şi abcedare
D. - tendinţă spre complicaţiecu piopneumotorax
E. - vindecare rapidă
46. Pneumonia cu Klebsiella pneumoniae şi alţi bacili gram negativi:
A. - cauzează pneumonii cu evoluție usoară
B. - cauzează pneumonii deosebit de grave
C. - evoluează cu tendinţă la supuraţie, necroză şi cronizare (abcese, bronşiectazii)
D. - are un aspect radiologic ce constă din opacităţi multilobulare confluente cu
microclarităţi (abcese) în interior şi localizare frecventă în lobul superior drept
E. - are un aspect radiologic asemănător cu cel din bronhopneumonia uzual
47. În pneumonia cauzată de bacili gram negativi:
A. - complicaţiile sunt rare
B. - complicaţiile sunt frecvente
C. - letalitatea este mică
D. - letalitatea este de 20-50 %
E. - aspectul radiologic constă din infiltratele (opacităţi) confluente ce se
necrotizează din prima zi
10
48. Pneumoniile micotice apar pe fond de:
A. - avitaminoză
B. - tratament antibacterian de durată
C. - terapie de durată cu citostatice
D. - tratament de durată cu doza mari de statine
E. - intoxicație cu ciuperci
49. Prin ce se caracterizează pneumonia cu Pneumocystis jiroveci?
A. - prin dispnee şi tuse neproductivă care durează mai multe săptămâni, febră,
adenopatii generalizate
B. - are o evoluţie gravă şi pronostic rezervat
C. - are o evoluţie ușoară și pronostic favorabil
D. - radiologic – anomalii variabile: infiltrate interstiţiale difuze bilaterale, noduli
pulmonari, formaţiuni chistice, caverne, pneumotorax etc.
E. - radiologic – opacitate omogenă, de intensitate subcostală, bine delimitată, cu
topografie lobară sau segmentară
50. Infiltratul pulmonar eozinofil se caracterizează prin următoarele:
A. - poate evolua asimptomatic şi fi o descoperire radiologică
B. - poate evolua сг febră, indispoziţie, cefalee, transpiraţii nocturne, tuse, spută
gălbuie, dispnee
C. - radiologic – opacitate omogenă, de intensitate subcostală, bine delimitată, cu
topografie lobară sau segmentară
D. - radiologic – prin opacitate sau opacităţi pulmonare rău delimitate, de
intensitate moderată, migratoare
E. - eozinofilie în sângele periferic
51. Pneumonia cu Legionella spp este favorizată de:
A. - vârsta până la 40 de ani
B. - contactul cu sisteme de condiționare a aerului
C. - contactul cu apa din piscine
D. - bolile cronice insotite sau nu de imunodeficiență
E. - sexul feminin
52. Despre pneumonia comunitară sunt adevărate urmatoarele:
A. - sunt dobândite în afara spitalului
B. - survin la pacienții ce nu au fost spitlizați cu 14 zile înainte de debutul
pneumoniei
C. - debutează la mai multde 72 de ore după momentul internării
D. - apar la persoane ce au fost internate pentru altă boală
E. -debutează în primele 48 de ore după spitalizare
_______________________________________________________________________
12
8. Expectorația de spută în cantitîți mari este caracteristică pentru:
A. - bronhopneumopatia obstructivă cronică
B. - astmul bronșic
C. - bronșiectazii
D. - piopneumotorax
E. - carcinomul bronșic
9. Sputa vâscoasă, gelatinoasă, albicioasă este caracteristică pentru:
A. - bronhopneumopatia obstructivă cronică
B. - astmul bronșic
C. - bronșiectazii
D. - piopneumotorax
E. - carcinomul bronșic
10. Pentru ce maladie este caracteristică hemoptizia?
A. - bronhopneumopatia obstructivă cronică
B. - astmul bronșic
C. - carcinomul bronșic
D. - piopneumotoraxul
E. – fibroza pulmonară idiopatică
11. Cauza hipertensiunii pulmonare precapilare poate fi:
A. - cordul pulmonar cronic
B. - hipertensiunea arterială esențială
C. - hipertensiunea arterială secundară
D. - bronhopneumopatia obstructivă cronică
E. – revărsatul pleural
12. La ce vârstă se dezvoltă mai deыbronhopneumopatia obstructivă cronică?:
A. - mai mică de 30 de ani
B. - 20 – 30 ani
C. - 15 – 20 ani
D. - mai mare de 40 ani
E. - 30 – 40 ani
13. Testul spirometric pentru bronhodilatație se face cu:
A. - beta2-adrenomimetice
B. - beta2-adrenoblocante
C. - metilxantine
D. - anticolinergice
E. - acetilcisteină
14. Diagnosticul sindromului bronhoobstructiv se face prin:
A. - bronhoscopie
B. - bronhografie
C. - spirometrie
D. - radiografie pulmonară
E. - tomografie computerizată
13
15. Diagnosticul reversibilității sindromului bronhoobstructiv se face prin:
A. - testul de mers de 6 minute
B. - spirometrie și testul cu beta2-adrenoblomimetice
C. - bronhoscopie
D. - radiografie pulmonară
E. - tomografie computerizată
16. Indicați criteriile de diagnostic ale stării de rău astmatic:
A. - criza de astm bronșic e însoțită de hipotensiune arterială
B. - bradicardia
C. – accesul de astm bronșic se dezvoltăpe fundal de febră
D. - criza de astm bronșic durează peste 24 ore
E. – bolnavul este dependentde corticosteroizi
17. Pentruastmulbronșicsuntvalabileurmătoareledevierialeindicilorventilațieipulmonare:
A. - creșterea volumului expirator maxim în prima secundă
B. - scăderea volumului expirator maxim în prima secundă
C. - creșterea capacității vitale pulmonare
D. - scăderea capacității vitale pulmonare
E. - scăderea capacității pulmonare totale
18. Starea de rău astmatic este condiționată de:
A. - întreruperea tratamentului cu corticosteroizi
B. - contact cu alergeni
C. - insuficiența acută a ventriculului drept
D. - infecții virale respiratorii acute
E. – folosirea abuzivă a beta2-adrenomimeticelor
19. Imaginea radiologică este a unui pacient cu:
A. - sindrom de condensare pulmonară
B. - bronhopneumopatie obstructivă cronică de tip emfizematos
C. - cord pulmonar cronic decompensat
D. - astm cardiac
E. - atelectazie pulmonară
14
20. Imaginea radiologică este:
A. - a unui bolnav cu pneumonie francă lobară
B. - a unui subiect sănătos
C. - cord pulmonar cronic decompensat
D. - a unui bolnav cu astm cardiac
E. - a unui bolnav cu atelectazie pulmonară
15
F. - volumul expirator maxim înprima secundă (VEMS) este micșorat
G. - volumul expirator maxim în prima secundă este mărit
H. - indicele Tiffeneau (VEMS/Capaciatea vitală x 100) < 70 %
I. - indicele Tiffeneau (VEMS/ Capaciatea vitală x 100) > 70 %
J. - volumul rezidual este micșorat
25. Criza de astm bronşic se manifestă prin:
A. - dispnee cu bradipnee
B. – dispnee cu tahipnee
C. - raluri uscate, ronflante şi sibilante
D. - raluri crepitante
E. - respiraţie zgomotoasă, şuierătoare („wheezing”)
26. În criza severă de astm bronşic se poate constata:
A. - torace cu toate diametrele mărite
B. - fosele supraclaviculare bombate
C. - retracții intercostale (tiraj intercostal)
D. - raluri crepitante
E. - coborârea bazelor plămânilor
27. Starea de rău astmatic se manifestă prin :
A. - dispnee foarte pronunţată cu tahipnee
B. - dispnee foarte pronunţată cu bradipnee
C. - scurtarea ambelor faze respiratorii
D. - lungirea ambelor faze respiratorii
E. - discordanţă dintre respiraţia puţin zgomotoasă şi puţin şuierătoare şi
severitatea tabloului clinic
28. Starea de rău astmatic se manifestă prin :
A. - raluri uscate, ronflante şi sibilante, sonore, diseminate
B. - auscultativ – teritorii cu respiraţie atenuată sau lipsa ei şi a ralurilor
C. - cianoză difuză
D. - acrocianoză
E. - tahicardie şi aritmii cardiace posibile
29. Hiperinflația pulmonară se manifestă prin:
A. – micșorarea tuturor diametrelor toracice
B. - mărirea tuturor diametrelor toracice
C. - coborârea bazelor pulmonare
D. - ridicarea bazelor pulmonare
E. - limitarea mişcărilor toracelui în inspir profund
30. În bronhopneumopatia cronică avansată cu insuficiență respiratorie se va constata:
A. – acrocianoză
B. - cianoză difuză
C. - extremități (mâini, picioare) calde
D. - extremități (mâini, picioare) reci
E. - bradicardie
31. Manifestările caracteristice ale bronhopneumopatiei obstructive cronice sunt:
16
A. - tusea
B. - expectorația
C. - dispnea
D. - hemoptizia
E. - stridorul
32. În sputa pacienților cu astm bronșic se va depista:
A. - eozinofile
B. - spirale Kurschmann
C. - cristale Charcot-Leyden
D. - striuri de sânge
E. - celule atipic
33. Din punct de vedere morfologic bronhopneumopatia obstructivă cronică include:
A. - emfizemul centrolobular
B. - emfizemul panlobular
C. - emfizemul paracicatricial
D. - bronsita cronică simplă
E. - bronsita cronică obstructivă
34. Radiologic emfizemul pulmonar se manifesă prin:
A. - semne de condensare pulmonară
B. - hipertransparenţă pulmonară cu siluetă cardiacă mică
C. - coborârea şi aplatizarea hemidiafragmelor cu mişcări extrem de reduse
D. - semne dedilatare a bronhiilor
E. - diminuarea desenului pulmonar în periferia plămânilor
35. Semnele clinice de hiperinflație pulmonară sunt:
A. - mărirea tuturor diametrelor toracice
B. - coborârea bazelor pulmonare
C. - limitarea mişcărilor toracelui în inspir profund
D. - limitarea mişcărilor toracelui în expir profund
E. - sunet timpanic la percuţie
19
a) Creşterea presiunii hidrostatice în capilarele
a) Hipoalbuminemia
b) Sindrom de venă cavă superioară
c) Artrita reumatoidă
d) Perforatia esofagului
e) Pneumonia bacteriană
a) Abces subfrenic
b) Cancer pulmonar
c) Embolie pulmonară
d) Glomerlonefrita
e) Ciroza hepatică
20
12.Selectați situațiile clinice preexistente transsudatului pleural:
a) Pneumonia fungică
b) Tuberculoza
c) Insuficiența cardiacă congestivă
d) Malnutriția
e) Cancer ovarian
a) Cauza bronșică
b) Cauza alveolară
c) Cauza pleurală
d) Cauza musculo-scheletală
e) Toate cele enumerate
a) Tusea uscată
b) Tusea cu expectorații mucoase
c) Tusea cu expectorații muco- purulente
d) Tusea cu expectorații sangvinolente
e) Toate cele enumerate
21
c) Frotații pleurale
d) Raluri buloase mari
e) Raluri buloase medii
a) Examenul radiologic
b) Examenul ecografic
c) Tomografia computerizată
d) Fibrobronhoscopia
e) Spirografia
21. Care sunt afirmațiile corecte pentru tomografia computerizată în revărsatele pleurale:
a) Traumatizme
b) Tumori
c) Empiem pleural
d) Chilotorax
e) Insuficiența cardiacă
22
a) Este o acumulare de sânge în cavitatea pleurală
b) Hematocritul revărsatului pleural este cel puțin 50% din hematocricul sângelui
periferic
c) Apare în hemofilie
d) Este revărsat pleural prin acumulare de limfă
e) Este revărsat pleural prin acumulare de puroi
a) Traumatism toraco-pulmonar
b) Disecție de aortă cu ruptură în pleură
c) Hemofilia
d) Trombocitopenii severe
e) Toate sunt corecte
23
a) Pleurezia parapneumonică
b) Pleurezia neoplazică
c) Pleurezia tuberculoasă
d) Pleurezia din poliartrica reumatoidă
e) Toate cele enumerate
24
35. Care sunt caracteristicile pleureziilor neoplazice:
a) Lichidul pleural are aspect lăptos
b) Lichidul pleural frecvent are aspect hemoragic
c) Este excluziv unilateral
d) Revărsatul pleural este un exudat
e) Revărsatul pleural este un transudat
36. Enumerați situațiile clinice in care revărsatele pleurale conțin un număr de eritrocite
peste 100 000/mm3:
a) Pleurezia neoplazică
b) Pleurezia postembolică
c) Pleurezia virală
d) Traumatisme
e) Pleurezia tubercloasă
25
1. Selectați componentele difiniției de pneumopatii interstițiale difuze:
a) Îngroșarea difuză a perețiolor alveolari
b) Fibroză
c) Disfuncție ventilatorie obstructivă
d) Disfuncție ventilatorie restrictivă
e) Bloc alveolo-capilar
26
d) Dispnee progresivă de efort
e) Toate cele enumerate
10. Care sunt cele 4 tipuri de leziuni HRTC în cadrul pneumopatiilor interstițiale difuze:
a) Patternul linear
b) Patternul nodular
c) Patternul alveolar
d) Patternul chistic
e) Toate variantele sunt corecte
27
b) Multiple opacități rotunde, cu diam<1cm
c) Aspect de sticlă mată
d) Aspect de „fagure de miere”
e) Bronșectazii de tracțiune
17. Cum se modifică indicatorii de mai jos în cadrul pneumopatiilor interstițiale difuze:
a) DLCO (capacitatea de difuziune a gazelor) scade
b) DLCO (capacitatea de difuziune a gazelor)crește
c) DLCO (capacitatea de difuziune a gazelor) nu se modifică
d) Raport DLCO/CVF scade
e) Raport DLCO/CVF crește
20. Care ganglioni limfatici sunt cel mai des afectați în cadrul sarcoidozei:
a) Axilari
b) Cervicali
c) Intratoracici
d) Retroperitoneali
e) Inghinali
28
21. Criteriul de diferențiere între granulomul sarcoid și cel tuberculos (selectați ce
caracterizează doar sarcoidoza):
a) Celulele gigante Langhans
b) Macrophage epitelioide
c) Caseous necrosis
d) Lipsa caseificării
e) Limfocite
29. Cea mai frecventă cauză a decesului în fibroza pulmonară idiopatică (IPF) este:
a) Insuficiența cardiacă
b) Infecțiile
c) Cancerul pulmonar
d) Trombembolia arterei pulmonare
e) Insuficiența respiratory
30. Selectați criteriile majore de diagnostic ale fibrozei pulmonare idiopatice (IPF):
a) Vârsta peste 50 ani
b) Dispnee inexplicabilă la efort fizic
c) Durata bolii peste 3 luni
d) Disfuncție respiratorie de tip restrictiv
e) Opacități lineare și reticulareneregulate bazal bilateral
31. Selectați criteriile minore de diagnostic ale fibrozei pulmonare idiopatice (IPF):
a) Vârsta peste 50 ani
b) Dispnee inexplicabilă la efort fizic
c) Durata bolii peste 3 luni
d) Disfuncție respiratorie de tip restrictiv
e) Opacități lineare și reticulare neregulate bazal bilateral
32. Care sunt semnele distinctive ale pneumonitei interstițiale nespecifice (NSIP):
a) Inflamație cronică slab pronunțată
b) Fibroză fină
c) Lipsa modificărilor în „fagure de miere”
d) Prezența modificărilor în „fagure de miere”
e) Formarea granuloamelor
30
e) Sindromul Raynaud
38. Semnele distinctive ale Pneumonitei interstițiale asociate bronțiolitei (RB-ILD) sunt:
a) Fibroză interstițială masivă
b) Fibroza moderată a pereților bronhiolelor respiratorii
c) Opacități de „sticlă mată”
d) Aspect de „fagure de miere”
e) Toate variantele sunt corecte
41. Selectați cele mai frecvente simptome ale pneumonitei interstițiale limfocitare (LIP):
a) Tusea
b) Dispneea lent progresivă
c) Fatigabilitate
d) Artralgii
e) Dureri pleurale
31
42. Care din preparatele de mai jos pot provoaca pneumopatie interstițială difuză indusă
medicamentos:
a) Amiodarona
b) Bleomicina
c) Metotrexat
d) Ciclofosfamida
e) Nitroglicerina
49. Pentru afectarea pulmonară din cadrul granulomatozei cu poliangeită (Wegener) sunt
caracteristice:
32
a) Afectarea căilor respiratorii superioare
b) Afectarea căilor respiratorii inferioare
c) Leziuni pulmonare nodulare cu tendință de excavare
d) Infiltrate pulmonare
e) Toate variantele sunt corecte
53. Care sunt determinativele pentru pneumonita eozinofilică simplă (sindromul Löffler):
a) Infiltrate pulmonare migratorii
b) Infiltrate pulmonare fixe
c) Eozinofilie periferică prezentă
d) Eozinofilie în LBA
e) Rezolvare spontană în 3-4 săpt.
33
d) Dispnee
e) Transpirații nocturne
Alergozele
1. Selectați tipurile de reacții alergice:
a) Reacția prin complexe imune
b) Reacția citotoxică
c) Reacția anafilactică
d) Reacția de hipersensibilitateintârziată
e) Reacția nespecifică
2. Enumerați testele nespecifice de diagnostic a alergozelor:
a) Titrurile Ig E totale
b) Eozinofilele în sânge
c) Testul prin înțepătură
d) Testul epicutan
e) Testul intradermic
3. Enumerați testele specifice de diagnostic a alergozelor:
a) Titrurile Ig E totale
b) Eozinofilele în sânge
c) Testul prin înțepătură
d) Testul prin scarificare cutanată
e) Testul intradermic
4. Numiți principiile de bază în tratamentul alergozelor:
a) Eliminarea alergenului
b) Imunoterapia alergospecifică
c) Medicația antihistaminică
d) Antibioticoterapia
e) Corticoterapia
5. Numiți substanțele biologice ale animalelor de casă care pot provoca reacții alergice:
a) Saliva
b) Sângele
c) Urina
d) Masele fecale
e) Blana
6. Selectați varianat corectă pentru testul intradermic pozitiv:
a) Papula de diametrul 2 mm
b) Papula de diametrul 3 mm
c) Papula cu edem și eritem de diametrul 3mm
d) Papula cu edem și eritem de diametrul 4mm
34
e) Papula cu edem și eritem de diametrul peste 5mm
7. Selectați testele utilizate pentru diagnosticul alergiei alimentare:
a) Teste de provocare
b) Teste cutanate prin ințepare
c) Aprecierea Ig E specifice
d) Hemoleucograma
e) Analiza biochimică a sângelui
8. Selectați tipurile de alergeni ce provoacă Rinita alergică:
a) Inhalatori
b) Alimentari
c) Medicamentoși
d) Infecțioși
e) Epidermali
9. Rinita alergică este o afecțiune alergică condiționată de reacția de hipersensibilitate:
a) Determinată de Ig E
b) Mediată de IgG
c) Mediată de IgM
d) Determinată de CIC
e) Determinată de limfocitele T
10. Enumerați criteriile de diagnostic a Rinitei alergice:
a) Anamneza alergologică agravată
b) Manifestările clinice
c) Depistarea Ig E specifice
d) Depistarea polenului din frotiul nazal
e) Depistarea CIC
11. Numiți simptomele caracteristice Rinitei alergice:
a) Congestie nazală
b) Prurit nazal
c) Rinoree apoasă
d) Rinoree purulentă
e) Erupții cutanate
12. Numiți manifestîrile clinice frecvent intâlnite în Rnita alergică:
a) Rinoree, congestie nazală și stărnut induse de polen
b) Conjunctivită alergică indusăde polen
c) Dermatită atopică
d) Alveolită alergică
e) Disfagie
13. Severitatea manifestărilor clinice a Rinitei alergice depinde de:
a) Concentrația polenului în aer
b) Presiunea barometrică
c) Durata sezonului de polenizare
d) Genul plantelor
e) Gradul sensibilității individuale
14. Selectați afirmațiile corecte pentru Rinita alergică sezonieră:
a) Are caracter sezonier
b) Apare numai toamna
35
c) Diminuează după ploaie
d) Apare numai în perioadele reci ale anului
e) Nu este caracterictică manifestarea sezonieră
15. Numiți terapia medicamentoasă a Rinitei alergice:
a) Antihistaminice
b) Antileucotriene
c) Antibiotice
d) Costicosteroizi topici
e) Sedative
16. Numiți afirmația corectă pentru Urticaria alergică:
a) Eruptie cutanată instalată brusc
b) Eruptie cutanată pruriginoasă
c) Erupție cutanată non pruriginoasă
d) Este implicat dermul superficial
e) Este implicat hipodermul
17. Numiți factorii declanșatori a Urticariei colinergice:
a) Stresul
b) Iradierea ultravioletă
c) Alimente bogate în tiamină
d) Efort fizic
e) Mediu ambiant cald
18. Enumerați mecanismele patofiziologice în Urticaria alergică:
a) Reacție imunologică de tip I
b) Reacție imunologică de tip III
c) Este mediată de Ig E
d) Este mediată de bradikinine
e) Deficit a inhibitorului C1 esterazei
19. Numiți afirmația corectă pentru Angioedem:
a) Este erupție edematoasădin hipoderm
b) Este implicare cutaneo-mucoasă
c) Este implicat dermul superficial
d) Este erupție edematoasă din țesutul subcutanat
e) Edemul regresează promt la diuretice
20. Selectați elementele celulare ce participă în reacția urticariană:
a) Mastocitele
b) Bazofilele
c) Eozinofilele
d) Fagocitele
e) Neutrofilele
21. Selectați afirmațiile corecte pentru Angioedem alergic:
a) Mediat de Ig E
b) Non Ig E
c) Frecvent însoțit de urticarie și prurit
d) Erupțiile edematoase sunt asimetrice
e) Răspunde promt la diuretice
22. Selectați afirmațiile corecte pentru Angioedem non -alergic:
36
a) Mediat de Ig E
b) Non Ig E
c) Frecvent însoțit de urticarie și prurit
d) Edem nepruriginos, indolor
e) Erupțiile edematoase sunt simetrice
23. Care sunt preparatele efective în edemul angioneurotic ereditar non-alergic:
a) Adrenalina
b) Glucocorticosteroizi
c) Antihistaminice
d) Plasmă proaspăt congelată
e) Concentrat de C₁INH
24. Selectați mediatorii implicați în dezvoltarea reacțiilor anafilactice:
a) Prostaglandinele
b) Histamina
c) Serotonina (daca e CS,e)
d) Leucotrienele
e) Toate variantele sunt corecte
25. Selectați testele utile pentru confirmarea anafilaxiei:
a) Triptaza serică
b) N-metilhistamina urinară
c) Teste alergice cutanate
d) Ig E
e) Toate variantele sunt corecte
26. Care teste sunt contraindicate în perioada acută a anafilaxiei:
a) Testele alergice cutanate
b) Eozinofilia
c) Titrul Ig E
d) Triptaza serică
e) N-metilhistamina urinară
27. Anafilaxia are următoarele caracteristici:
a) Reacție sistemică acută
b) Reacție locală acută
c) Mediată de IgE
d) Mediată non-Ig E
e) Apare la o persoană anterior sensibilizată
28. Care sunt simptomele clasice ale anafilaxiei:
a) Eritem
b) Urticarie
c) Bronhospasm
d) Crampe abdominale
e) Toate variantele sunt corecte
29. Selectați după care tip de reacție se dezvoltă boala serului:
a) Tip I
b) Tip II
c) Tip III
d) Tip IV
37
e) Nici o variantă nu e corectă
30. Selectați antihistaminicele de generația I:
a) Difenhidramina
b) Clemastina
c) Ciproheptadina
d) Loratadina
e) Cetirizina
31. Selectați antihistaminicele de generația II:
a) Levocetirizina
b) Desloratadina
c) Difenhidramina
d) Clemastina
e) Toate variantele sunt corecte
32. Reacția de hipersensibilitate de tip I este:
a) Reacție de anafilaxie
b) Reacție de citotoxicitate
c) Reacție indusă de CIC-uri
d) Reacție întârziată mediată de limf.T
e) Reacție nespecifică
33. Reacția de hipersensibilitate de tip II este:
a) Reacție de anafilaxie
b) Reacție de citotoxicitate
c) Reacție indusă de CIC-uri
d) Reacție întârziată mediată de limf.T
e) Reacție nespecifică
34. Reacția de hipersensibilitate de tip III este:
a) Reacție de anafilaxie
b) Reacție de citotoxicitate
c) Reacție indusă de CIC-uri
d) Reacție întârziată mediată de limf.T
e) Reacție nespecifică
35. Reacția de hipersensibilitate de tip IV este:
a) Reacție de anafilaxie
b) Reacție de citotoxicitate
c) Reacție indusă de CIC-uri
d) Reacție întârziată mediată de limf.T
e) Reacție nespecifică
36. Selectați reacțiile de hipersensibilitate mediate de anticorpi:
a) Tip I
b) Tip II
c) Tip III
d) Tip IV
e) Toate variantele sunt corecte
37. Selectați reacția de hipersensibilitate mediată de celule:
38
a) Tip I
b) Tip II
c) Tip III
d) Tip IV
e) Nici o variantă nu e corectă
38. Alegeți mecanismul de producere a reacției pseudoalergice:
a) Intoleranța la medicamente
b) Tulburări de metabolizare
c) Reacție mediată de IgE
d) Eliberarea directă a mediatorilor
e) Reacția depinde de doza medicamentului
39. Selectați medicamentele care cel mai des provoacă reacții alergice:
a) Antibioticele betalactamice
b) Antiinflamatoriile nesteroidiene
c) Substanțele de contrast
d) Vaccinurile
e) Antacidele
40. Selectați caracteristicile reacției Arthus:
a) Reacție inflamatorie locală severă
b) Reacție generalizată
c) Apare în locul injectării unui antigen
d) Se dezvoltă după tipul III
e) Se manifestă ca o vasculită locală
Durerea toracică
1.Etiologia angorului stabil este determinată in 95% din cazuri de:
a) Spasm cronarian
b) Malformații congenitale
c) Ateroscleroza coronariana
d) Tahicardia
e) Coronarita
2.Cauzăde durere toracică cardiacă urgentă amenințătoare de viață este:
40
9. În sindromul coronarian acut fără supradenivelare desegment ST intalnim:
a) Durere anginoasă
b) Durere toracica permanenta
c) Parestezie
d) Febră
e) Tusă productivă
41
15. Subdenivelarea segmentului ST este intalnită în:
a) Sindrom coronarian acut (oglinda unei supradenivelări)
b) Hipertrofie ventriculară
c) Preexcitatie ventriculară de tip Wolff-Parkinson-White
d) Bloc de ramură
e) Toate răspunsurile sunt corecte
16. In infarctul miocardic al ventriculului drept estecontraindicată administrarea de:
a) Morfina
b) Anxiolitice
c) Aspirina
d) Nitrați
e) Heparina
17. Care afirmație despre sindroamele coronariene acute cusupradenivelare de segemnt ST
Nu este corectă:
a) Artera coronara este complet ocluzată
b) Poate antrena o necroza miocardică transmurală
c) Aparitia pe EKG a undei Q
d) In cursul episoadelor anginoaseanterioare nu se dezvoltă o retea colaterală
e) Poate antrena o necroză subendocardică
18. Tratamentul sindroamelor coronariene acute fărăsupradenivelare permanentă de segment
ST nu include:
a) Aspirina
b) Tratamentul factorilor de risc
c) Nitrații
d) Analgezice
e) Clopidogrelul
19. Tablou de hemopericard cu disociere electromecanicăapare în:
a) Insuficiența mitrală
b) Ruptura septală
c) Pericardita tardivă
d) Ruptura peretelui liber
e) Tulburare de ritm ventricular
42
21. Care este utilitatea markerilor de necroza miocardică:
a) Pentru intituirea tratamentului
b) In caz de indoiala asupra diagnosticului
c) Pentru a stabili tipul de revascularizare abordat
d) Pentru datarea necrozei
e) Cu titlu prognostic
27. Tratamentul edemului pulmonar acut refractar ladiuretice și vasodilatatoare se face cu:
a) IECA
b) Dobutamina
43
c) Șoc electric extern
d) Contrapulsatie
e) Lidocaina
44
d)Hipertensiune arterială
e)BPOC severa
a) Stenoză aortică
b) Prolapsul valvei mitrale
c) Cardiomiopatie hipertrofică
d) Angina pectorală
e) Angiom hepatic
a)Astm bronșic
b)Embolie pulmonară
c)Pneumonie cu pleurezie
d)Consum de droguri
e)Pneumotorax
45
e) Dovadă angiocoronarografică de tromb proaspăt
46
5. Cardiomiopatia dilatativă idiopaticǎ, urmare a unei miocardite virale incomplet vindecate,
poate apare prin afectare miocardicǎ determinatǎ de următoarele virusuri, cu o excepţie. Care
este aceasta?
a) Citomegalovirusurile
b) ECHO-virusurile
c) Influenza virusurile
d) Virusul imunodeficienţei umane
e) Herpesvirusurile
47
e) Hipertrofia septului interventricular
48
a. Cardiomiopatia hipertrofică
b. Cardiomiopatia dilatativă
c. Cardiomiopatia restrictivă
d. Cardiomiopatia aritmogenă de ventricul drept
e. Cardiomiopatia hipertensivă
17. Lista bolilor întâlnite mai des ce necesită diferențiere cu cardiomiopatia dilatativă
include:
a) Boala coronariană
b) Insuficiența mitrală
c) Amiloidoza
d) Cardiomiopatia tireotoxică
e) Miocardita
18. Lista bolilor întâlnite mai des ce necesită diferențiere cu cardiomiopatia hipertrofică
include:
a) Hipertensiunea arterială
b) Stenoza aortică
c) Afectarea valvei mitrale
d) Cardiomiopatia hipertrofică la atleți
e) Mixom atrial
19. Lista bolilor întâlnite mai des ce necesită diferențiere cu cardiomiopatia restrictivă
include:
a) Hipertensiunea arterială
b) Insuficiență cardiacă
c) Boala coronariană
d) Stenoza aortică
e) Cardiomiopatie dilatativă
49
d) Creșterea presiunii intracavitare
e) Creșterea fracției de ejecție
50
c. Fibrilație atrială
d. Unde Q patologice în derivațiile inferior-laterale
e. Voltaj scăzut
51
33. Urmǎtoarele afirmaţii privind fiziopatologia cardiomiopatiei dilatative sunt adevǎrate?
a) Datoritǎ insuficienţei contractile a fibrei miocardice, fracţia de ejecţie și volumul
sistolic scad
b) Dilataţia se realizeazǎ prin creșterea presiunii de umplere ventricularǎ
c) În timp apare un dezechilibru ȋntre lungimea aparatelor valvulare și diametrul
crescut al ventriculilor, urmat de regurgitǎri atrioventriculare
d) Dilataţia și staza intracavitarǎ favorizeazǎ formarea de trombi murali
e) Pe mǎsurǎ ce dilataţia progreseazǎ, complianţa ventricularǎ crește
52
38. Principalele grupe de medicamente utilizate pentru tratamentul simptomatic al
cardiomiopatiei hipertrofice sunt:
a)Beta-blocantele
b) Antagoniștiicanalelor de calciu
c) Antagoniștii receptorilor de angiotensinǎ II
d) Antiagregantele plachetare
e) Anticoagulantele orale
53
e) Inseamna alungirea timpului de conducere de la un nodul sinusal la țesutul atrial
inconjurator
3. In care din următoarele situații tratamentul de elecție pentru fibrilația atrială este
cardioversia electrica:
a) Intoxicația alcoolică
b) Tireotoxicoza
c) Pericardita
d) Starea clinică a pacientului sever alterată
e) Febra
a) Inotropism
b) Contractilitate
c) Automatism
d) Electricitate
e) Conductibilitate
a) Cardioversie electrică
b) Dopamină
c) Electrostimulare
d) Verapamil iv
e) Lidocaină i/v bolus
54
8. Cel mai frecvent mecanism al stopului cardiac este:
a) Fibrilația ventriculară
b) Bradiaritmii severe persistente
c) Asistolia
d) Disociația electromecanică
e) Tahicardia ventriculară susținută
10. Următoarele condiții se asociaza cu stop cardiac prin scăderea acuta a debitului cardiac,
cu exceptia:
a) Glicozide
b) Alfa blocante
c) Beta blocante
d) Chinidina
e) Verapamil
a) Procainamid
b) Lidocain
55
c) Digoxin
d) Furosemid
e) Diltiazem
14. Sindromul de preexcitație WPW se caracterizează ECG prin:
a) Interval PR scurt (<0,10 s)
b) QRS ingust
c) Prezența undei delta
d) Fibrilație atrială cu alura ventriculară lentă
e) Fibrilație atrială cu alura ventriculară rapidă
15. Care din următoarele afirmații privind tahicardia prin reintrare AV sunt adevarate:
a) Circuitul de reintrare include un fascicul atrioventricular accesor ascuns
b) Fasciculul accesor poate conduce în sens anterograd in timpul ritmului sinusal sau in
timpul altor tahiaritmii atriale
c) Initierea tahicardiei paroxistice supraventriculare de catre o extrasistola ventriculară este
virtual diagnostica pentru reintrarea AV
d) Undele P apar de obicei dupa complexele QRS
e) Undele P apar de obicei înaintea complexelor QRS
a) Infarct miocardic
b) După operația cardiacă
c) Cardiomiopatii
d) Intoxicații cu Digitalis
e) Tulburări intracraniene
18. Care din următoarele pledează pentru localizarea blocului AV grad III la nivelul distal
His:
a) Daca complexul QRS al ritmului de scăpare este cu durata normală
b) Daca frecvența ritmului de scăpare este < sau = cu 40 bătăi pe minut
c) Ritmul de scăpare este instabil
d) La unii pacienti cu bloc infrahisianse poate intilni conducerea retrograda ventriculo-
atriala
e) Ritmul de scăpare este influențat de atropină
56
19. In flutterul atrial conversia la ritm sinusal dupa scăderea frecventei ventriculare se poate
face cu:
a) Procainamida
b) Fenitoina
c) Mexiletina
d) Flecainida
e) Amiodarona
20. Torsada vârfurilor poate apărea:
a) In hipomagneziemie
b) In hiperkaliemie
c) Dupa tratament cu chinidină
d) Dupa tratament cu blocante de calciu
e) Dupa tratament cu antidepresive triciclice
21. Tratamentul chirurgical este indicat în cazurile de tahicardie ventriculară asociate cu:
a) Tetralogie Fallot
b) Boala coronariana
c) Cardiomiopatie dilatativa
d) Anevrism idiopatic al ventriculului stâng
e) Infarctul miocardic acut
22. Cauzele care pot produce disfuncții ale nodului sinusal sunt:
a) Disociația atrioventriculară
57
b) Durata QRS>0.14 s cu aspect de bloc de ram drept
c) Neconcordanța complexelor QRS în derivațiile precordiale
d) Deviație axială stângă cu aspect de bloc de ram drept
e) Tahicardie cu frecvența sub 100/min
28. In prezența unui bloc de ram stâng este imposibil diagnosticul ECG alurmătoarelor
afecțiuni:
a) Hipertrofie atriala stânga
b) Infarct anterior
c) Infarct posterior
d) Bloc AVgr.I
e) Hipertrofie ventriculară stânga
58
c) QRS larg
d) Aspect RSR' in V1
e) Modificarea axului frontal spre dreapta
31.Trecerea unui bloc atrioventricular (BAV) într-un BAVcomplet este mai probabila atunci
când :
a) Se asociază unei tulburari de conducere intraventriculară
b) Există o cardiopatie subiacentă
c) Există un tratament bradicardizant
d) Sediul blocului este suprahisian
e) Este vorba de un bloc AV gradul I
35. Care din următoarele afirmații privind blocul AV grad I sunt adevărate:
a) Interval PR>0.20 s
b) Interval PR<0.20 s
c) Prelungirea duratei QRS, alaturi de prelungirea intervalului PR este produsa de intirzierea
impulsului la nivelul nodului AV
d) Daca durata QRS este prelungită, întârzierea poate fi produsă la nivelul nodului AV
sau a sistemului His Pukinje
e) Locul precis la dereglării conducerii poate fi stabilit prin inregistrari intracardiace
59
36. Torsada varfurilor are următoarele particularități:
a) Poate apare dupa administrarea de chinidină
b) Răspunde la tratamentul cu isoproterenol
c) Poate determina embolii periferice
d) Beneficiază de tratament cu magneziu
e) Beta-blocantele reprezintă tratamentul principal
a) Fibrilația ventriculară
b) Asistolia
c) Disociația electromecanică
d) Bradiaritmiile severe, persistente
e) Tahicardia ventriculară susținută
40.Menționați mecanismele electrofiziologice a tulburărilor de ritm:
a) Automatism normal
b) Creșterea automatismului normal
c) Apariția automatismului patologic
d) Postdepolarizări precoce
e) Posdepolarizări tardive
HTA
1. Maladie ce necesită diferențiere în cazul prezenței sindromului de hipertensiune
arterială întâlnite cel mai des:
a) Hipertensiunea arterială esențială
b) Glomerulonefrita
c) Stenoza unilaterală de arteră renală
d) Acromegalia
60
e) Hiperaldosteronismul primar
2. Cauză endocrină ce necesită diferențiere în cazul prezenței sindromului de
hipertensiune arterialăîntâlnite mai rar:
a) Sindromul de apnee în somn de tip obstructiv
b) Sarcina
c) Hiperplazia adrenală congenitală
d) Nefroptoza
e) Coarctația de aortă
62
e) Inhibitorii enzimei de conversie
13.Notați medicamentul de elecţie folosit în disecţia de aortă:
a) Captopril
b) Enalapril
c) Lisinopril
d) Ramipril
e) Nitroprusiat de natriu
a)Hipopotasemie
b) Hiperuricemie
c) Hiperglicemie
d) Hipercolesterolemie
e) Hipocalcemie
15.La care din următoarele diuretice se notează ca efect secundar ginecomastia:
a)Tiazidice
b)Furosemid
c)Spironolactona
d)Triamteren
e)Amilorid\
a) Sexul feminin(CM)
b) Fumatul
c) Diabetul zaharat
d) Consumul exagerat de alcool
e) Varsta tanara
63
18.Referitor la tratamentul crizei hipertensive din feocromocitom sunt reale afirmațiile:
a) Medicamentul de elecție este furosemidul
b) Medicamentul de elecție este metoprololul administrat intravenos
c) Medicamentul de elecție este nitroglicerina
d) Medicamentul de elecție este fentolamina
e) Medicamentul de elecție este enalaprilul administrat intravenos
64
24.Semnele paraclinice de rasunet ale hipertensiuni arteriale sunt următoarele:
a)Hipertrofie ventriculară dreaptă
b)Discreta creștere a creatininei
c)Microalbuminurie semnificativă 30-350 mg/zi
d)Clearance-ul creatininic < 60 ml/ min
e)Hipertrofie ventriculară stangă
25.Despre antagoniștii receptorilor de angiotensină II următoarele afirmații sunt corecte:
a)Sunt mai eficienți decat IECA
b)Nu cauzează tuse
c)Inhibă competitiv subtipul de receptor AT1 al angiotensinei II
d)Cauzează mai frecvent angioedem
e)Utilitatea este similară cu a IECA
26.Cele mai frecvente efecte secundare ale inhibitorilor enzimei de conversie a angiotensinei
sunt:
a) Hipotensiune
b) Tahicardie
c) Tuse
d) Bradicardie
e) Diaree
27.Referitor la diagnosticul diferențial hipertensiunii arteriale secundare sunt corecte
următoarele afectiuni:
a) Metoda de diagnostic de elecție a hipertensiunii renovasculare este dozarea metabolitilor
catecolaminelor din urina de 24h
b) Supresia nivelului cortizolului plasmatic sub 140nmol/l (5microg/dl) confirma sindromul
Cushing
c) Întarzierea unilateralaa aparitiei și excretiei substantei de contrast
d) In feocromocitom metodade diagnostic util este dozarea nivelului plasmatic de
catecolamine
e) Hiperkalemia este caracteristica hiperaldosteronismului primar
65
c)Rezerpina
d)Guanetidina
e)Metildopa
30.Care din următoarele teste sunt utile pentru evaluarea hipertensiunii arteriale secundare
din sindromul Cushing:
a)Determinarea metanefrinelor urinare/24h
b)Determinarea catecolaminelor urinare/24h
c)Testul de supresie nocturnacu dexametazona (dozarea matinala a cortizolului plasmatic
dupa administrareaa 1 mg dexametazona seara precedenta)
d)Determinarea catecolaminelor plasmatice
e)Determinarea cortizolului in urina/24h
66
35.Mentionati factorii etiologici ce conduc la dezvoltarea insuficienței aorticeacute:
a)Endocardita infecțiosă acută
b)Lupus eritematos diseminat
c)Spondilartrita anchilozantă
d)Endocardita subacută
e)Lues
_____________________________________________________________
Insuficiența cardiacă
a) 4h
b) 8h
c) 10h
d) 12h
e) 24h
68
d) Dilatarea ventricului drept pentru a mentine un volum de ejecție sistolică suficient
e) Tahicardie
10. Insuficiența cardiacă este frecvent expresia unei tulburari de contractilitate miocardica
(Insuficiența miocardica) și se instalează în următoarele afectiuni:
a) Embolia pulmonară masivă
b) Miocarditele virale
c) Crizele hipertensive acute
d) Cardiomiopatii
e) Ruptura unei cuspe aortice
11. In care din următoarele afecțiuni se poate instala o insuficiență cardiacă acută:
69
a) Defectul septal interatrial
b) Ruptura unei valve cardiace
c) Cardiomiopatia dilatativă
d) Infarctul miocardic acut întins
e) Pericardita cronică constrictivă
70
17. Intre cauzele insuficienței cardiace cu debit crescut se numară:
a) Fistula arteriovenoasă
b) Hipotiroidismul
c) Hipertensiunea arterială
d) Boala Paget
e) Anemia
19. Care dintre următoarele măsuri terapeutice se aplică în tratamentul edemului pulmonar
acut secundar insuficienței ventriculare stângi:
71
d) Miocardita virală
e) Fistula arteriovenoasă congenitală sau dobandită
23. In formele severe de insuficiență cardiacă sistolică, semnele periferice de debit scăzut
sunt:
a) Semnul Carvalho
b) Astenie, oligurie
c) Sindromul confuzional
d) Dureri abdominale, vomă
e) Legea Laplace
26. Tratamentul insuficienței cardiace sistolice clasa NYHA III și fibrilație atrială:
a) Inhibitori enzimei de conversie a angiotensinei
b) Betablocante
c) Diuretice de ansa
d) Digitalice + Spironolactone
e) Dobutamine
72
d) Fracția de ejecție a ventricului stâng sub 40 %
e) Fără semne de congestie plumonară
31. Care dintre următoarele afirmații referitoare la cateterismul cardiac în insuficiența mitrală
sunt adevarate:
a) Este indicată tuturor pacienților care prezintă semne sau simptome de insuficiență mitrală
b) Masoară presiunile în atriul drept, ventriculul drept, arterele pulmonare și
presiunea capilară pulmonară
c) Măsoara presiunea telediastolică în ventriculul drept
d) Precaută unda V pulmonară
e) Cuantifică regurgitarea mitrală
33. Care dintre următoarele afirmații referitoare la tratamentul insuficienței mitrale sunt false:
a) Este exclusiv chirurgical
b) Este exclusiv medical
c) Este medical și chirurgical
d) Tratamentul chirurgical poate fi conservator si neconservator
e) Tratamentul conservator constă în inlocuirea valvei mitrale cu bioproteza sau
proteza mecanică
74
c) Vazoconstrictoare
d) Diuretic
e) Anitaritmice
______________________________________________________
DISFAGIE
1. Ce înseamnă disfagie?
a) O senzație de „agățare” sau oprire a trecerii alimentelor prin cavitatea bucală,
faringe sau esofag
b) Obstrucția esofagiană completă, care se datorează, de obicei, unei impactări de bolus
alimentar și reprezintă o urgență medicală
c) Înghițire dureroasă
d) Apare în tulburări ale fazei voluntare a înghițirii, odată inițiată, înghițirea este finalizată
normal
e) Senzația unui nod în gât, fără nicio dificultate atunci când se efectuează înghițirea
75
6. Numiți maladia pentru care pirozisul este simptomul tipic:
a) Cancerul gastric
b) Achalazia cardiei
c) Boala de reflux gastroesofagian
d) Gastrita cronică tip A
e) Gastrita cronică cauzată de H. pylori
11. Specificați simptomul cel mai caracteristic care ar putea indica malignizarea in esofagita
cronică:
a) Disfagie
b) Pirozis
c) Sughiț
d) Arsuri la stomac
e) Salivație
12. Selectați patologia pentru care este caracteristică absența peristaltismului în esofagul
76
distal cu motilitate normală în partea proximală?
a) Achalazia esofagului
b) Sclerodermie
c) Spasm esofagian difuz
d) Esofagită
e) Esofagul Barrett
16. Complicația cea mai puțin probabilă a esofagitei cronice de reflux este:
a) Hemoragia digestivă
b) Strictura esofagiană secundară unei esofagite peptice
c) Inelul esofagian inferior
d) Esofagul Barrett
e) Adenocarcinomul
17. Un pacient în vîrstă de 45 de ani prezintă dureri toracice intense, fără iradiere.
Electrocardiograma și testul la efort nu evidențiază hipertrofie ventriculară. Pacientul mai
declară că prezintă apariția bruscă durerii intense după fiecare ingestia alimentelor solide și
lichide. În acest caz, diagnosticul cel mai probabil este:
a) Achalazie
b) Spasm esofagian difuz
c) Inelul esofagian inferior
77
d) Carcinom esofagian
e) Diverticul Zenker
18. Unui pacient în vîrstă de 55 de ani, care a prezentat pirozis în ultimii 10 ani, i se face o
endoscopie digestivă superioară, care arată modificarea mucoasei esofagului inferior. Biopsia
evidențiază eroziuni ale epiteliului scuamos și înlocuirea sa cu epiteliu columnar. În acest
caz, diagnosticul cel mai probabil este:
a) Esofagita de reflux
b) Spasm esofagian segmentar
c) Esofagul Barrett
d) Carcinom esofagian
e) Strictura esofagiană secundară unei esofagite peptice
19. Care este factorul care NU poate precipita sau agrava simptomele bolii de reflux
gastroesofagian:
a) Cofeina
b) Apa minerală
c) Pierderea în greutate
d) Mâncare înainte de culcare
e) Guma de mestecat cu mentă
29. Identificați criteriile distinctive ale sindromului dolor toracic de origine esofagiană față de
durerea din angina pectorală:
a) Localizarea retrosternală a durerii
b) Încetarea durerii la administrarea antiacidelor
c) Apariția durerilor este în legătură cu stresul psihoemoţional
d) Micșorarea durerii la administrarea inhibitorilor pompei de proton
e) Calmarea durerilor după administrare de nitroglicerină
79
30. Identificați complicațiile posibile ale esofagitelor:
a) Hemoragii digestive superioare
b) Stricturi esofagiene
c) Boala de reflux gastroesofagian
d) Perforații de esofag
e) Atrezia esofagului
32. Care sunt caracteristicele endoscopice ale esofagitei de reflux stadiul C (dupa Los-
Angeles,1998):
a) Leziuni multiple, ce se extind între pliurile mucoasei
b) Leziunile implică >75% din circumferința esofagului
c) Leziunile implică <75% din circumferința esofagului
d) Leziuni unice de mucoasă ≤5 mm
e) Leziuni unice de mucoasă >5 mm, ce nu se extind între pliurile mucoasei
33. Selectați caracteristicele endoscopice ale esofagitei de reflux stadiul D (dupa Los-
Angeles,1998):
a) Leziuni multiple, ce se extind între pliurile mucoasei
b) Leziuni multiple, ce nu se extind între pliurile mucoasei
c) Leziunile implica >75% din circumferința esofagului
d) Leziunile implica <75% din circumferința esofagului
e) Leziunile implica >50% din circumferința esofagului
35. Selectați tulburările funcționale ale esofagului conform clasificării Consensus Roma IV,
2016:
a) Pirozisul funcțional
b) Achalazia cardiei
c) Dispepsia funcțională
d) Disfagia funcțională
e) Globusul
80
36. Marcați semnele de alarmă în boala de reflux gastroesofagian pentru care endoscopia
digestiva superioară este obligatorie:
a) Disfagia
b) Odinofagia
c) Pirozisul
d) Pirozisul nocturn
e) Anemia
41. Care din medicamentele listate pot cauza lezarea directă a mucoasei esofagiene:
a) Doxiciclina
b) Diclofenac
c) Clorura de potasiu
d) Dopamina
e) Bromura de ipratropiu
45. La un pacient care suferă de miastenia gravis și acuză disfagie putem să apreciem
instrumental și laborator următoarele:
a) Tomografia toracică computerizată demonstrează prezența timomei
b) Testele serologice pot releva prezența anticorpilor împotriva receptorilor acetilcolinei
c)Electromiografia arată scăderea răspunsului muscular la stimularea repetitivă
d) Scintigrafia Tc 99m prezintă hiperacumulare de Tc 99m în treimea inferioară a esofagului
e) Scădere de aproximativ 30% a absorbției de 18-fluorodopa pe PET
___________________________________________________________________________
DISFUNCTII INTESTINALE
82
c) Inflamație segmentară a oricărui segment al tractului gastrointestinal
d) Inflamație difuză a oricărui segment al tractului gastrointestinal
e) Inflamație difuză a esofagului și stomacului
5. Selectați cea mai frecventă patologie a intestinului gros din cele menționate:
a) Diverticuloza intestinului
b) Colita pseudomembranoasă
c) Colita ulcerativă
d) Tumorile intestinului gros
e) Sindromul intestinului iritabil
8. Selectați tipul de diaree pentru care este caracteristică proba pozitivă cu foame:
a) Osmotică
b) Secretorie
c) Inflamatorie
d) Exudativă
e) Sangvinolentă
83
10. Selectați cel mai frecvent simptom în debutul cancerului colorectal:
a) Rectoragii masive
b) Rectoragii oculte
c) Ocluzie intestinală
d) Fisuri anale
e) Proctalgii
14. Notați cel mai autentic test pentru diagnosticul sindromului de malabsorbtie?
a) Testul cu D-xiloză
b) Testul de toleranță la lactoză
c) Examen baritat al tractului gastrointestinal
d) Determinarea elastazei pancreatice în materiile fecale
e) Examinarea secreției gastrice
16. Care patologie din cele enumerate mai frecvent și mai rapid se complică cu ocluzie
intestinală?
a) Colita ulcerativă
b) Colita pseudomembranoasă
84
c) Colita ischemică
d) Boala Crohn
e) Colita limfocitară
17. Marcați patologia pentru care "formațiunea abdominală intestinală" palpabilă reprezintă
un semn clinic:
a) Boala Whipple
b) Boala Crohn
c) Colita cronică din dizenterie
d) Boala celiacă
e) Colită ulcerativă
22. Numiți localizarea cea mai frecventă a tumorilor asociate sindromului Zollinger-Ellison:
a) Stomac
b) Peretele duodenal sau multifocal
c) Ganglionii limfatici
85
d) Splină
e) Colon
23. Care este cel mai fiabil test pentru diagnosticarea sindromului Zollinger-Ellison?
a) Secreția gastrică bazală
b) Secreția acidă maximă
c) Nivelul gastrinei în sânge
d) Endoscopia digestivă superioară
e) Biopsia mucoasei gastrice
24. Identificați scăderea activității cărei enzime pancreatice serice indică insuficiență
exocrină pancreatică avansată:
a) Amilaza
b) Lipaza
c) Tripsinogen
d) Elastaza
e) Chimotripsina
30. O femeie în vîrstă de 56 de ani a prezentat, în ultimele 3 luni, diaree profuză apoasă
Investigațiile efectuate din scaun diareic evidențiază: Na 39 mmol/l, K 96 mmol/l, Cl 15
mmol/l, bicarbonat 40 mmol/l, osmolaritate 270 mosmol/kg H2O (osmolaritatea serică 280
mosmol/kg H2O). Cel mai probabil diagnostic este:
a) Adenom vilos
b) Intoleranța la lactoză
c) Abuz de laxative
d) Insuficiența pancreatică
e) Sprue nontropical
32. Care din următoarele teste pentru malabsorbție este, de obicei, normal la un pacient cu
dismicrobism intestinal:
a) Cantitatea de lipide în scaun în 24 ore
b) Faza II a testului Shilling stadiul II (administrarea de factor intrinsec și vitamina B12)
c) Testul de absorbție D-xilozei
d) Testul respirator la lactuloză
e) Culturile cantitative din aspiratul jejunal
33. Un pacient în vîrstă de 30 de ani acuză dureri abdominale colicative, meteorizm și diaree
exacerbate, mai ales după ingestia de produse lactate. La examenul clinic și paraclinic nu se
evidențiază modificări. În acest caz, investigația cea mai sensibilă și cea mai specifică pentru
precizarea diagnosticului este:
a) Determinarea hidrogenului expirat după ingestia a 50 g de lactoză
b) Determinarea glicemiei după ingestia a 100 g de lactoză
c) Determinarea în aerul expirat a CO2 marcat după ingestia de glicină-1-[14C]-glicocolat
d) Determinarea xilozei urinare după ingestia a 25 g de D-xiloză
e) Determinarea nivelului seric al vitaminei A
34. Un cetățean irlandez în vîrstă de 70 de ani solicită un consult medical pentru diaree și
scădere ponderală, care sînt prezente de 2 ani. Hemoleucograma și ionograma serică sunt
normale. D-xiloza serică este de 0,76 mmol/l (15 mg/dl) la 2 ore după încărcarea orală, iar
87
conținutul de lipide în scaun în 24 ore este de 12 g după un aport zilnic de 100 g. Imaginea
microscopică a fragmentului de biopsie jejunală arată atrofie vilozitară, hiperplazie cripte,
infiltrat inflamator în lamina propria, intraepitelial. Care dintre următoarele afirmații
referitoare la afecțiunea acestui pacient este corectă:
a) Se presupune că boala este produsă de un bacil gram negativ
b) Frecvent se pot asocia dureri abdominale, artralgii, stare subfebrilă și adenopatii
c) Tratamentul de elecție este corticoterapia
d) Administrarea unei diete fără gluten este urmată, de obicei, de normalizarea testelor
de absorbție intestinală și dispariția modificărilor histopatologice
e) Este indicată repetarea biopsiei jejunale după testul cu gluten
35. Care din următoarele complicații extraintestinale ale bolilor inflamatorii intestinale se
asociază cel mai rar colitei ulcerative:
a) Pericolangita
b) Pioderma gangrenosum
c) Artrita
d) Uveita
e) Calculii renali de oxalat
36. Un pacient în vîrstă de 18 ani acuză scădere ponderală și diaree. Examenul fizic arată
edeme în regiunile dorsale ale picioarelor și diminuarea murmurului vezicular în baza
plămînului drept. Toracocenteza extrage lichid lăptos. Investigațiile de laborator evidențiază
limfopenie, hipoproteinemie și hipogamaglobulinemie. În acest caz, toate constatările sunt
adecvate, cu o excepție:
a) Vase limfatice periferice anormale
b) Vase limfatice dilatate și telangiectatice în lamina propria, pe un fragment de biopsie din
intestinul subțire
c) Steatoree
d) Ameliorarea simptomelor după un regim hipolipidic și cu suplimentarea trigliceridelor cu
lanț mediu
e) Eliminarea a 1g de D-xiloză în urină în primele 5 ore după administrarea a 25g de D-
xiloza per os.
37. Toate afecțiunile de mai jos pot produce diaree secretorie, cu o excepție:
a) Carcinom medular tiroidian
b) Rezecție de ileon terminal
c) Sindrom Zollinger-Ellison
d) Somatostatinom
e) Tumori carcinoide
38. Manifestările următoare sunt asociate mai frecvent bolii Crohn, decît colitei ulceroase, cu
o excepție:
a) Fistule
b) Hemoragii rectale
c) Afectări segmentare
d) Mase abdominale palpabile
88
e) Afectări ale ganglionilor limfatici mezenterici
47. Selectați testele paraclinice folosite pentru evaluarea patologiei intestinului subțire:
a) Examen radiologic
b) Examen endoscopic
c) Examinare coprologică
d) Test de toleranță la lactoză
e) Test cu secretina - pancreozimină
50. Enumerați semnele radiologice prezente în stadiile avansate ale colitei ulcerative:
a) Scurtarea colonului
b) Dehaustrarea colonului
c) Spiculi marginali/pete baritate
d) Fistule
e) Aspect în „piatră de pavaj”
69. Indicați testele neinvazive utile pentru explorarea funcției exocrine a pancreasului:
a) Dozarea elastazei-1 specifice pancreatice în fecale prin ELISA
b) Teste cantitative de dozare a steatoreei - metoda van de Kamer (coeficientul de
absorbție a lipidelor)
c) Testul respirator cu trigliceride marcate cu izotopul stabil 13C
d) Testul cu secretin - pancreozimină
e) Dozarea insulinei și a peptide C serice
93
________________________________________________________________________
DUREREA ABDOMINALĂ
1. Identificați cel mai tipic semn clinic al ulcerului duodenal:
a)Durerea abdominală
b)Greața
c)Voma
d)Constipația
e)Diareea
2. Identificați cea mai tipică descriere a sindromului dolor din ulcerul duodenal:
a)Durere epigastrică „pe foame", dureri nocturne
b)Durere pseudo-anginoasă
c)Durere epigastrică postprandială
d)Durere în etajului abdominal superior dispusă "în centură"
e)Durere permanentă în epigastru
94
decompresiune. Testul la sânge ocult este pozitiv, dar scaunele nu sunt melenice sau
sanguinolente. Investigațiile de laborator arată: leucocite 16×109/l, neutrofile 75%, eozinofile
10%, limfocite 10%, monocite 5%, hematocrit 42%, trombocite 522×109/l. Radiografia
abdominală pe gol evidențiază nivele hidroaerice. Investigația de elecție pentru stabilirea
diagnosticului este:
a)Laparotomie exploratorie
b)Laparoscopie
c)Angiografie
d)Tomografie computerizată abdominală
e)Tranzit baritat gastroduodenal cu urmărirea și a timpului intestinal
15. Marcați afecțiunile cu care se face diagnosticul diferențial al leziunii ulcerului gastric:
a)Leziunile exulcerate din tumori benigne
b)Localizarea gastrică a bolii Crohn
c)Cancerul gastric
d)Colita ulcerativă
e)Formaţiunea protruzivă cu baza mare de implantare
24. Marcați care caracteristici ale sindromului dolor abdominal se referă la pancreatita
cronică:
a)Durerea frecvent iradiază în spate
b)Sediul durerii epigastric ori în bară
c)Durerea este parțial remisă la aplecarea anterogradă a trunchiului și în poziție genu-
cubitală
d)Durerea care se ameliorează după mese
97
e)Durerea persistentă, profundă, sâcâitoare, cu durata de zile, săptămîni
25. Numiți maladiile în care se pot observa dureri abdominale postprandiale recidivante:
a)Pancreatita cronică
b)Angor mezenteric
c)Neoplasm mucinos papilar intraductal al pancreasului
d)Ulcer duodenal
e)Boala de reflux gastroesofagian
29. Identificați care din investigațiile enumerate sunt informative pentru diagnosticarea
colecistitei cronice:
a)RMN standard
b)Ecografia transabdominală
c)Tubajul duodenal şi bilicultura
d)Duodenoscopia
e)Gastroscopia
______________________________________________________________________
HEPATOMEGALIA
1. Identificați care tip de imunoglobuline serice este elevat în boala alcoolică a ficatului:
a)Ig A
b)Ig D
c)Ig E
d)Ig G
e)Ig M
---------------------------------------------------------------------
99
2. Identificați semnul caracteristic pentru afectarea hepatică:
a)Afte bucale
b)Gingivită necrozantă
c)Edeme labiale
d)Acrocianoză
e)Steluțe vasculare
---------------------------------------------------------------------
3. Indicați ce poate sugera hiperecogenitatea hepatică difuză la examenul ecografic:
a)Hemangiom hepatic
b)Metastaze hepatice
c)Steatoză hepatică
d)Cancer hepatic
e)Chisturi hepatice
---------------------------------------------------------------------
4. Identificați markerul sindromului de citoliză hepatică:
a)Scăderea albuminei serice
b)Creșterea ALT
c)Scăderea colesterolului
d)Hipergamaglobulinemia
e)Creșterea fosfatazei alcaline
---------------------------------------------------------------------
5. Precizați pentru care maladie este caracteristic nivelul de gamaglutamiltranspeptidază
majorat:
a)Ulcer duodenal H. pylori pozitiv
b)Pancreatită cronică
c)Hepatopatie alcoolică
d)Colecistită cronică
e)Gastrita autoimună
---------------------------------------------------------------------
6. Indicați semnul cert de prezență în organism a virusului hepatic B:
a)AgHBs- pozitiv; ADN VHB detectabil prin metoda PCR
b)Prezența icterului mai mult de 2 săptămâni
c)Transaminazele crescute
d)Ac anti-HBc pozitiv
e)Ac anti-HBs pozitiv
---------------------------------------------------------------------
7. Indicați markerul serologic al infecției cu virusul hepatic B, nedetectabil în sânge:
a)HBcorAg
b)HBsAg
c)Anti-HBcor
d)HBeAg
e)Anti-HBe
---------------------------------------------------------------------
8. Selectați cea mai informativă metodă de diagnostic pentru hepatita autoimună:
a)Biopsia hepatică
b)Colangiopancreatografia retrogradă
100
c)Rezonanța magnetică nucleară
d)Tomografia computerizată
e)Ultrasonografia organelor abdominale
---------------------------------------------------------------------
9. Marcați durata minimă de evoluție a hepatitei necesară pentru stabilirea hepatitei cronice:
a)3 luni
b)5 luni
c)9 luni
d)6 luni
e)12 luni
---------------------------------------------------------------------
10. Identificați afirmația adevărată despre infecția cu virusul hepatic Delta (VHD):
a)Viremia este asociată direct cu stadiul bolii hepatice
b)Presupune coinfectie cu VHC
c)Virusul hepatic Delta este un virus ADN
d)Suprainfecţia cu VHD la o persoană cu infecție cronică cu VHB are prognostic bun
e)Virusul hepatic Delta este unvirus defectiv
---------------------------------------------------------------------
11. Identificați afecțiunea pentru care are valoare diagnostică creșterea nivelului de γ-
globuline și de IgG serică ≥ 1,5 ori de limita superioară a valorilor normale:
a)Boala Wilson
b)Steatohepatita etanolică
c)Hepatita acută virală B
d)Hepatita medicamentoasă
e)Hepatita autoimună
---------------------------------------------------------------------
12. Identificați afecțiunea pentru care are valoare diagnostică creșterea nivelului de IgA:
a)Steatohepatita alcoolică
b)Boala Wilson
c)Steatohepatita nonalcoolică
d)Hepatita autoimună
e)Ciroza biliară primară
---------------------------------------------------------------------
13. Selectați forma de hepatită care NU este inclusă în clasificarea etiologică a hepatitelor
cronice, Los Angeles, 1994:
a)Hepatitele virale
b)Hepatita medicamentoasă
c)Hepatita alcoolica
d)Hepatita criptogenă
e)Hepatita autoimună
---------------------------------------------------------------------
14. Identificați schimbările histopatologice care favorizează extinderea fibrozei în
steatohepatita non-alcoolică:
a)Cantități importante de cupru în hepatocite
b)Prezența necrozei și a infiltratului inflamator
c)Leziunea ducturilor biliari interlobulari și septali
101
d)Prezența corpilor hialini Mallory
e)Balonizarea hepatocitelor
---------------------------------------------------------------------
15. Notați markerul de laborator "de referință" în hepatita alcoolică:
a)Transaminazele
b)Fosfataza alcalină
c)Aldolaza
d)Transferina deficientă în carbohidrați
e)Bilirubina
---------------------------------------------------------------------
16. Notați factorul care NU se asociază cu progresarea hepatitei cronice B spre ciroză/cancer
hepatic:
a)Sexul masculin al pacientului
b)Virus HBV mutant (HBe-negativ)
c)Abuzul de alcool
d)Durata bolii
e)Lipsa fibrozei
---------------------------------------------------------------------
17. Selectați patologia pentru care este caracteristică hepato- și splenomagalia în asociere cu
pigmentarea brun-verzuie pe cornee și tulburările neurologice:
a)Boala Wilson
b)Hemocromatoza primară
c)Hepatita cronică virală cu manifestări extrahepatice
d)Hepatita alcoolică
e)Hepatita autoimună
---------------------------------------------------------------------
18. Marcați cel mai important test pentru diagnosticul de hemocromatoză primară:
a)Creșterea nivelului de hemoglobină și fier seric
b)Creșterea excreției fierului cu urina
c)Saturarea transferinei mai mare de 70%
d)Saturația transferinei mai mare de 45%
e)Ceruloplasmina serică scăzută
---------------------------------------------------------------------
19. Identificați care tip de imunoglobuline serice este elevat în hepatita autoimună:
a)Ig A
b)Ig D
c)Ig E
d)Ig G
e)Ig M
---------------------------------------------------------------------
20. Selectați criteriul morfologic caracteristic pentru steatohepatita non-alcoolică:
a)Nucleele hepatocitelor în formă de "clepsidră"
b)Încărcare lipidică a hepatocitelor în asociere cu necroză și infiltrat limfohistiocitar
c)Remanierea arhitectonicii hepatice și patului vascular
d)Distrofie hialinică și/sau proteică hepatică în asociere cu prezența hepatocitelor în sticlă
mată
102
e)Prezența nodulilor de regenerare
---------------------------------------------------------------------
21. Selectați testul biologic care NU este caracteristic pentru hepatita alcoolică acută:
a)Raportul AST/ALT > 2
b)Ig A scăzută
c)Gamaglutamiltranspeptidaza (GGTP) crescută
d)Transferina carbohidrat deficientă crescută
e)Hipoalbuminemia
---------------------------------------------------------------------
22. Care patologie se asociază frecvent cu ciroza hepatică indusă de deficitul congenital de
α1-antitripsină?
a)Osteomalacie
b)Fracturi patologice
c)Afectarea fertilității
d)Boli pulmonare cronice recidivante cu dezvoltarea insuficienței respiratorie
e)Encefalopatie progresiva
---------------------------------------------------------------------
23. În care dintre cauzele ce produc steatoză hepatică, la biopsia hepatică se descrie prezența
unor microvezicule lipidice?
a)Bypass jejuno-ileal pentru obezitate severă
b)Steatoza hepatică gravidică acută
c)Nutriție parenterală totală
d)Alimentație intravenoasă prelungită
e)Intoxicație cu tetraclorură de carbon
---------------------------------------------------------------------
24. Care dintre următoarele medicamente hepatotoxice produc leziuni hepatice predictibile și
dependente de doza administrată:
a)Halotan
b)Clorpromazină
c)Metildopa
d)Acetaminofen
e)Eritromicină
---------------------------------------------------------------------
25. Diagnosticul diferențial între hepatita cronică activă și hepatita cronică persistentă este cel
mai bine susținut prin prezența:
a)manifestărilor extrahepatice
b)serică a antigenului de suprafață al virusului hepatic B
c)serică a anticorpilor împotriva antigenului central al virusului hepatic B
d)unui titru semnificativ de anticorpi antimușchi neted
e)modificărilor histopatologice specifice
---------------------------------------------------------------------
26. Biopsia hepatică percutană în scop diagnostic este indicată în următoarele cazuri cu o
excepție:
a)Hepatosplenomegalie de cauză neelucidată
b)Teste funcționale hepatice persistent modificate
c)Suspiciune de hemangiom hepatic
103
d)Suspiciune de tuberculoză miliară
e)Colestază intrahepatică de cauză incertă
---------------------------------------------------------------------
27. Identificați afecțiunea pentru care are valoare diagnostică nivelul semnificativ scăzut de
ceruloplasmină:
a)Hemocromatoza ereditară
b)Steatohepatita alcoolică
c)Boala Wilson
d)Hepatită autoimună
e)Ciroza biliară primară
---------------------------------------------------------------------
28. Pentru femei, care este cantitatea zilnică maximă de alcool pur inofensivă pentru ficat?
a)50 gr alcool pur/zi
b)20 gr alcool pur/zi
c)40 gr alcool pur/zi
d)60 gr alcool pur/zi
e)100 gr alcool pur/zi
HTPortală
107
d) Sindromul de colestază
e) Sindromul de hipertensiune portală
---------------------------------------------------------------------
2. Numiți semnul histologic caracteristic pentru ciroza hepatică:
a) Infiltrat inflamator limfoplasmocitar portal
b) Necroză celulară
c) Distrofie a hepatocitelor
d) Steatoză hepatică
e) Noduli de regenerare
---------------------------------------------------------------------
3. Selectați sindromul care indică decompensarea cirozei hepatice:
a) Dispeptic
b) Imunoinflamator
c) Astenovegetativ
d) Insuficiența hepatică celulară
e) Colestatic
---------------------------------------------------------------------
4. Indicați cauza mai frecventă de hemoragie digestivă superioară în caz de ciroză hepatică:
a) Ruptură de varice esofagiene
b) Sindrom Mallory-Weiss
c) Ulcer gastric
d) Eroziuni esofagiene de reflux
e) Gastrită hemoragică
---------------------------------------------------------------------
5. Indicați pentru ce patologie este caracteristică hipertensiunea portală la nivel sinusoidal:
a) Ciroza hepatică
b) Tromboza venei cave inferioare
c) Boala venoocluzivă hepatică
d) Pericardita constrictivă
e) Sindromul Budd-Chiari
---------------------------------------------------------------------
6. Indicați cauza care determină hipoalbuminemia din ciroza hepatică:
a) Hipocatabolism
b) Insuficiența funcției de sinteză hepatică
c) Gastroenteropatie exudativă
d) Sindrom de malabsorbţie
e) Proteinurie
---------------------------------------------------------------------
7. Indicați care din tumorile hepatice maligne este cea mai frecventă:
a) Colangiocarcinomul
b) Carcinomul hepatocelular
c) Angiosarcomul
d) Hepatoblastomul
e) Carcinosarcomul
---------------------------------------------------------------------
8. Selectați markerul specific pentru cancerul hepatocelular:
108
a) CEA
b) CA 19-9
c) alfa-fetoproteina
d) PSA
e) CA -125
---------------------------------------------------------------------
9. Identificați cauza cea mai frecventă a cirozelor hepatice:
a) Alcoolul
b) Denutriția, by-passul
c) Factorii toxici industriali
d) Parazitozele
e) Staza venoasă prelungită
---------------------------------------------------------------------
10. Indicați care este semnul specific sindromului hipertensiunii portale în ciroza hepatică:
a) Gradientul portal presional < 5 mmHg
b) Angioamele vasculare
c) Varicele esofagiene
d) Unghiile albe
e) Epistaxisul
---------------------------------------------------------------------
11. Marcați simptomul clinic ce apare ca rezultat al hipertensiunii portale din ciroza hepatică:
a) Angioame stelare
b) Hipocratism digital
c) Icterul
d) Eritem palmar
e) Splenomegalia
---------------------------------------------------------------------
12. Marcați elementul paraclinic ce contribuie la apariția sindromului hemoragipar în ciroză:
a) Leucopenia
b) Prezența peptidului vasoactiv intestinal (VIP)
c) Hipomagneziemia
d) Scăderea nivelului vasopresinei
e) Trombocitopenia secundară
---------------------------------------------------------------------
13. În care porțiune a esofagului cel mai frecvent sunt situate anastomozele porto-cavale
esofagiene?
a) În porţiunea proximală a esofagului
b) În treimea medie a esofagului
c) În porţiunea distală a esofagului
d) Pe tot traiectul esofagului
e) La nivelul treimii superioare și medii a esofagului
---------------------------------------------------------------------
14. Ca urmare a unei boli hepatice severe este afectat și metabolismul aminoacizilor. În
această situație, care dintre următoarele substanțe este probabil să prezinte o concentrație
plasmatică sub valoarea normală:
a) Amoniac
109
b) Amoniu
c) Alanină
d) Uree
e) Glicină
---------------------------------------------------------------------
15. Care este cauza apariției steluțelor vasculare în ciroza hepatică?
a) Hipoestrogenemie
b) Hiperglucagonemie
c) Hiperestrogenemie
d) Hiperaldosteronemie
e) Hiperinsulinemia
---------------------------------------------------------------------
16. Encefalopatia portală la un pacient cu ciroză hepatică poate fi precipitată de următorii
factori, cu o excepție:
a) Hemoragie digestivă
b) Acidoză metabolică
c) Insuficientă renală
d) Vărsături
e) Hepatită virală
---------------------------------------------------------------------
17. O femeie în vîrstă de 52 de ani este internată pentru hepatită alcoolică severă. În a noua zi
de spitalizare, prezintă febră 38,3oC și dureri abdominale difuze. Examenul fizic al
abdomenului evidențiază prezența semnului valului și sensibilitate abdominală difuză, fără
apărare musculară. Hepatomegalia și splenomegalia sînt nemodificate față de momentul
internării. Tușeul rectal și cel vaginal nu evidențiază zone sensibile la palpare. Testul la sînge
ocult - pozitiv. Hematocrit 27%, leucocite 12×109/l, testele hepatice sunt nemodificate față de
valorile din momentul internării. Bilirubina totală 214 mcmol/l, AST 150 U/l, fosfotaza
alcalină 180 U/l. În continuare cel mai important test diagnostic este:
a) Determinarea amilazei serice
b) Hemocultura
c) Radiografii abdominale pe gol în ortostatism și clinostatism
d) Ecografie abdominală
e) Paracenteză
---------------------------------------------------------------------
18. Indicați cea mai informativă examinare pentru determinarea nivelului de obstrucție a
circulației portale:
a) Pancreatografia retrogradă endoscopică
b) Laparoscopia
c) Ecografia abdominală
d) Angiografia
e) Biopsia hepatică
---------------------------------------------------------------------
19. Care dintre următoarele afirmații privind gastropatia hipertensivă portală este falsă:
a) Apare la pacienții cu ciroză și hipertensiune portală
b) Se poate manifesta ca sângerare digestivă severă
c) Necesită întotdeauna biopsie pentru diagnostic
110
d) Leziunile sunt cauzate de oxidul nitric
e) Necesită tratament cu propranolol
-----------------------------------------------------------------------------
20. Identificați semnele cutanate caracteristice pentru ciroza hepatică:
a) Eritem facial
b) Eritem palmar
c) Acrocianoză
d) Steluțe vasculare
e) Eritem nodular
---------------------------------------------------------------------
21. Marcați indicii ce caracterizează sindromul hepatopriv în ciroza hepatică:
a) Hipoalbuminemie
b) Hipergamaglobulinemie
c) Scăderea indicelui protrombinic
d) Creșterea nivelului lactatdehidrogenazei
e) Creșterea fosfatazei alcaline
---------------------------------------------------------------------
22. Marcați care sunt factorii precipitanți ai encefalopatiei hepatice:
a) Hemoragii digestive
b) Tratamentul agresiv cu diuretice
c) Administrarea de dizaharide non absorbabile
d) Administrarea benzodiazepinelor
e) Creșterea catabolismului proteic
---------------------------------------------------------------------
23. Numiți elementele definitorii pentru hipersplenism:
a) Leucocitoză
b) Leucopenie
c) Anemie normocitară, normoblastică
d) Trombocitopenie
e) Trombocitoză
---------------------------------------------------------------------
24. Identificați manifestările hipertensiunii portale:
a) Splenomegalie
b) Dilatarea varicelor esofagiene
c) "Capul de meduză"
d) Hipertensiunea arterială
e) Trombocitoză
---------------------------------------------------------------------
25. Enumerați cauzele ce pot induce ascita:
a) Sindromul Budd-Chiari
b) Steatoza hepatică
c) Hepatita cronică virală B
d) Tromboza venei porte
e) Canceromatoza abdominală
---------------------------------------------------------------------
111
26. Care din următoarele afirmații referitoare la complicațiile pleuropulmonare ale cirozei
hepatice sunt adevărate?
a) Hidrotoracele este o acumulare de fluid pleural cu conţinut crescut de proteine
b) Hipoxemia este legată de prezența dilatațiilor vasculare pulmonare și de șunturi
intrapulmonare
c) Tratamentul sindromului hepatopulmonar constă în oxigenoterapie și transplant
hepatic
d) Hidrotoracele se localizează mai mult pe stânga
e) Platipneea reprezintă un element cheie de diagnostic al sindromului hepatopulmonar
---------------------------------------------------------------------
27. Care din nozologiile enumerate pot fi complicații ale cirozei hepatice?
a) Dumping sindrom
b) Sindromul hepatorenal
c) Sindrom Malory-Weis
d) Sindromul hepatopulmonar
e) Peritonită bacteriană spontană
---------------------------------------------------------------------
28. Selectați indicii de hipertensiune portală vizualizați la ecografia Doppler:
a) Îngustarea venei splenice
b) Încetinirea fluxului portal
c) Splenomegalia
d) Prezența colateralelor porto-sistemice
e) Dilatarea trunchiului venei porte
---------------------------------------------------------------------
29. Marcați care dintre următoarele afirmații, referitor la hemoragia digestivă din cadrul
cirozei hepatice, sunt corecte:
a) Se produce cel mai frecvent prin erodarea arterei coronare gastrice
b) Poate duce la decompensarea cirozei și apariția sau agravarea encefalopatiei
c) Este o complicație rară
d) Necesită tratament diuretic
e) Endoscopia digestivă se efectuează de urgență, în primele 6 ore
---------------------------------------------------------------------
30. Care sunt factorii ce pot declanșa ascita în ciroza hepatică?
a) Hidrotoracele
b) Infecția
c) Hemoragia digestivă
d) Tromboza portală
e) Întreruperea tratamentului
---------------------------------------------------------------------
31. Selectați semnele de hipertensiune portală în ciroza hepatică?
a) Splenomegalie
b) Icter si asterixis posibile în caz de ciroză decompensată
c) Hepatomegalia
d) Angioame stelare
e) Ascita
---------------------------------------------------------------------
112
32. Care afecțiuni sunt considerate cauze rare ale cirozei hepatice?
a) Deficit ereditar de alfa-1-antitripsină
b) Colangită sclerozantă primitivă
c) Ciroza biliară primitivă
d) Steatohepatită non-alcoolică
e) Boala alcoolică a ficatului
---------------------------------------------------------------------
33. Notați afecțiunile ce pot evolua cu ascită:
a) Colecistita cronică în faza de acutizare
b) Sindromul nefrotic pronunțat
c) Canceromatoza abdominală
d) Pancreatita cronică recidivantă
e) Tuberculoza abdominală
---------------------------------------------------------------------
34. Marcați factorii precipitanți ai encefalopatiei hepatice:
a) Hemoragiile digestive
b) Tratamentul intens cu diuretice
c) Constipații
d) Peritonita bacteriană spontană
e) Dieta hipoproteică
---------------------------------------------------------------------
35. Identificați cauzele metabolice ale cirozei hepatice:
a) Ficatul gras non-alcoolic
b) Ciroza biliară primitivă
c) Deficitul de alfa-1 antitripsină
d) Sindromul Budd Chiari
e) Hemocromatoza
---------------------------------------------------------------------
36. Care sunt consecințele hipertensiunii portale la pacienții cu ciroză hepatică:
a) Hemoragii digestive superioare din varicele gastroesofagiene
b) Hemoragii din venele hemoroidale
c) Icter
d) Ascită
e) Apraxie
---------------------------------------------------------------------
37. Selectați care sunt indicațiile pentru paracenteza diagnostică:
a) Suspecție la tuberculoză peritoneală
b) Abdomen acut
c) Suspecţia de peritonită bacteriană spontană
d) Ascita refractară
e) Suspecţie de malignizare
---------------------------------------------------------------------
38. Indicați pentru ce patologii este caracteristică hipertensiunea portală postsinusoidală:
a) Ciroza hepatică
b) Tromboza venei portae
c) Boala venoocluzivă hepatică
113
d) Pericardita constrictivă
e) Sindromul Budd-Chiari
---------------------------------------------------------------------
39. Enumerați factorii declanșatori ai insuficienței hepatice la pacienții cu ciroză hepatică:
a) Hemoragia din varicele esofagiene
b) Consumul de alcool
c) Tratamentul diuretic adecvat
d) Peritonita bacteriană spontană
e) Administrarea preparatelor hepatotoxice
---------------------------------------------------------------------
40. Selectați semnele clinice prezente în ciroza hepatică:
a) Ascită
b) Splenomegalie
c) Dilatarea varicoasă a venelor stomacului
d) Dilatarea venelor superficiale ale abdomenului
e) Hiperalbuminemia
---------------------------------------------------------------------
41. Notați factorii declanșatori ai comei hepatice?
a) Hemoragia din varicele esofagiene
b) Administrarea de diuretice tiazidice
c) Administrarea preparatelor hepatoprotectoare
d) Exces de proteine
e) Administrarea de durată a barbituricelor
---------------------------------------------------------------------
42. Notați cauzele sindromului hemoragic cutanat în ciroza alcoolică:
a) Hipersplenism cu trombocitopenie
b) Sinteză hepatică scăzută a factorilor de coagulare
c) Malabsorbție a vitaminei K
d) Sângerare din varicele esofagiene
e) Anemie hemolitică
---------------------------------------------------------------------
43. Cu ce stări patologice trebuie de făcut un diagnostic diferențial la pacient cu encefalopatie
hepatică severă brusc agravată:
a) Encefalopatia uremică
b) Coma alcoolică
c) Coma hipoglicemică
d) Ictus cerebral
e) Boala Alzheimer
---------------------------------------------------------------------
44. Selectați cauzele anemiei la pacienții cu ciroză alcoolică:
a) Deficitul de vitamina K
b) Deficitul de acid folic
c) Hemoliză
d) Hipersplenism
e) Efectul direct de supresie al alcoolului asupra măduvei osoase
---------------------------------------------------------------------
114
45. Marcați în care dintre afecțiuni se poate întâlni hematemeza:
a) Esofagită catarală
b) Varice gastrice
c) Colita ulcerativă
d) Sindromul Zollinger-Ellison
e) Boala Mallory-Weis
---------------------------------------------------------------------
46. Marcați manifestările insuficienței hepatocelulare la pacienții cu ciroză hepatică:
a) Icter
b) Tulburări de coagulare
c) Dilatarea venei porte
d) Hipoalbuminemie
e) Peritonita bacteriană spontană
---------------------------------------------------------------------
47. Identificați afecțiunile ce determină creșterea evidentă a consistenței hepatice la palpare:
a) Metastaze hepatice
b) Hepatită acută
c) Hemangiom hepatic
d) Steatoză hepatică
e) Ciroza hepatică
---------------------------------------------------------------------
48. Identificați afecțiunile ce pot evolua cu ascită:
a) Hepatita cronică
b) Carcinomul hepatocelular
c) Pericardita constrictivă
d) Pneumonia
e) Carcinomatoza
---------------------------------------------------------------------
49. Identificați afecțiunile care pot determina creşterea izolată a fosfatazei alcaline, cu GGTP
normală:
a) Steatohepatita alcoolică
b) Hepatitele virale
c) Steatoza hepatică
d) Ciroza biliară primitivă, în debut
e) Metastaze osoase
---------------------------------------------------------------------
50. Indicați pentru ce patologii este caracteristică hipertensiunea portală presinusoidală:
a) Ciroza hepatică
b) Tromboza venei portae
c) Ciroza biliară primară
d) Sarcoidoza
e) Sindromul Budd-Chiari
ICTERELE
115
1. Marcați ce afecțiune poate sugera apariția icterului persistent la un pacient ce suferă de
pancreatită cronică:
a) Neoplasm la nivelul capului pancreasului
b) Anemie hemolitică
c) Insuficiență hepatocelulară
d) Sindrom Gilbert
e) Stenoză duodenală
---------------------------------------------------------------------
2. Identificați care tip de imunoglobuline serice este elevat în ciroza biliară primitivă:
a) Ig A
b) Ig D
c) Ig E
d) Ig G
e) Ig M
---------------------------------------------------------------------
3. Identificați afecțiunea pentru care are valoare diagnostică creșterea nivelului de IgM:
a) Hemocromatoza ereditară
b) Steatohepatita alcoolică
c) Carcinomul hepatocelular
d) Hepatita autoimună
e) Ciroza biliară primară
---------------------------------------------------------------------
4. Marcați investigația de prima linie folosită în evaluarea pacienților cu icter:
a) Ecografia abdominală
b) Tomografia computerizată
c) Colangiopancreatografia endoscopică retrogradă
d) Examen radiologic abdominal
e) Colangiopancreatografia prin rezonanță magnetică
---------------------------------------------------------------------
5. Indicați nivelul minim pe care trebuie să-l depășească bilirubina pentru a determina icterul
tegumentar:
a) > 10 mcmol/l
b) > 20 mcmol/l
c) > 40 mcmol/l
d) > 60 mcmol/l
e) > 80 mcmol/l
---------------------------------------------------------------------
6. Identificați markerul sindromului colestatic hepatic:
a) Scăderea albuminei serice
b) Creşterea ALT
c) Scăderea colesterolului
d) Hipergamaglobulinemia
e) Creşterea fosfatazei alcaline
---------------------------------------------------------------------
7. Identificați patologia pentru care sunt caracteristici anticorpii antimitocondriali-M2:
a) Hepatita acută A
116
b) Ciroza alcoolică
c) Ciroza biliară primară
d) Boala Wilson
e) Colangita sclerozantă primitivă
---------------------------------------------------------------------
8. Marcați simptomul care apare precoce în ciroza biliară primară:
a) Icter
b) Febră
c) Prurit cutanat
d) Dureri în hipocondrul drept
e) Ascită
---------------------------------------------------------------------
9. Un bărbat în vîrstă de 56 de ani se prezintă la medic pentru icter. Pacientul nu ia
medicamente si singura sa acuză este fatigabilitatea ușoară, apărută în urmă cu 2 luni.
Examenul fizic evidențiază doar prezența icterului. Pacientul nu are antecedente personale
patologice semnificative. Investigațiile biochimice: AST 35 U/l, ALT 35 U/l, bilirubina totală
119,7 mcmol/l (directă 85 mcmol/l), fosfotaza alcalină 720 U/l. Care este investigația de
elecție pentru următoarea etapa de diagnosticare a acestui pacient:
a) Tomografie computerizată abdominală
b) Biopsie hepatică
c) Analiza frotiului din sîngele periferic
d) Colangiopancreatografie endoscopică retrogradă
e) Pentru diagnostic nu sînt necesare alte investigații, pacientul prezintă sindromul Rotor
---------------------------------------------------------------------
10. Afirmațiile următoare referitoare la ciroza biliară primitivă sînt adevărate , cu o excepție:
a) Mai mult de 90% dintre pacienți prezintă pozitivarea testului pentru anticorpi
antimitocondriali
b) Este indicat tratamentul cu acid ursodezoxicolic
c) Majoritatea pacienților sunt femei
d) Administrarea D-penicilaminei este un tratament eficient
e) La bolnavii cu CBP apar cu frecvența mai mare poliartrita reumatoidă, sindromul CREST
și sclerodermia.
---------------------------------------------------------------------
11. O pacientă în vîrstă de 19 ani, studentă la Londra, a prezentat în ultimele 6 luni crize
manifestate prin icter, febră, artralgii, alterarea stării generale și o creștere marcată a
transaminazelor; nu a luat niciodată medicamente hepatotoxice. S-a decelat
hipergamaglobulinemie, iar testele serologice pentru hepatita A, B, C au fost negative, ca și
cele pentru lupus eritematos sistemic. Biopsia hepatică evidențiază bridging necrosis. Care
din următoarele teste este cel mai util pentru confirmarea diagnosticului?
a) Factorul reumatoid
b) Electroforeza hemoglobinei
c) Anticorpi împotriva antigenelor microzomale hepatice și renale
d) Anticorpi împotriva virusului hepatitei D
e) Anticorpi împotriva virusului hepatitei E
---------------------------------------------------------------------
12. O femeie în vîrstă de 67 de ani, anterior sănătoasă, este supusă unei intervenții
117
chirurgicale de urgență ca urmare a unui anevrism aortic rupt. Pentru menținerea
intraoperatorie a tensiunii arteriale și a hematocritului se transfuzează sînge. După intervenția
pacienta este stabilă hemodinamic. În a treia zi postoperator pacienta este icterică, afebrilă,
dar examenul clinic al abdomenului este normal. Bilirubina totală 141 mcmol/l, iar cea
directă 107 mcmol/l, fosfotaza alcalină – 360 U/l, AST – 51 U/l. În acest caz, cea mai
probabilă explicație a icterului este:
a) Un calcul în calea biliară principală
b) Hepatită toxică produsă de halotan
c) Hepatită posttransfuzională
d) Infarct hepatic acut
e) Colestază intrahepatică benignă
---------------------------------------------------------------------
13. Care dintre următoarele afecțiuni poate fi prezentă la un pacient cu icter scleral și
bilirubină în urină?
a) Anemie hemolitică autoimună
b) Sindromul Dubin-Johnson
c) Sindromul Crigler-Najjar tip II
d) Talasemie intermediară
e) Sindromul Gilbert
---------------------------------------------------------------------
14. Marcați standardul de aur în diagnosticul disfuncției sfincterului Oddi:
a) Colecistopancreatografia endoscopică retrogradă
b) FEGDS
c) Manometria sfincterului Oddi
d) Ecografia abdominală
e) Sondajul duodenal polifracţionat
---------------------------------------------------------------------
15. Indicați cea mai frecventă cercetare utilizată pentru identificarea litiazei biliare:
a) Examenul radiologic panoramic al abdomenului
b) Colangiografia endoscopică retrogradă
c) Colecistografia orală
d) Ecografia abdominală
e) Tomografia computerizată abdominală
---------------------------------------------------------------------
16. Indicați autoanticorpii care se întâlnesc în 80% cazuri de colangită sclerozantă primară:
a) Anticitoplasmă a neutrofilelor: p-ANCA
b) Anti antigen-solubil hepatic: SLA
c) Antinucleari: ANA
d) Antimicrosomi hepatici și renali: anti-LKM-1
e) Antimitocondriali: AMA
---------------------------------------------------------------------
17. Identificați patologia în care colangiopancreatografia retrogradă endoscopică relevă
pereții căilor biliare cu aspect neregulat, de "șirag de mărgele":
a) Ciroza biliară primară
b) Ciroza hepatică de geneză virală
c) Colangita sclerozantă primară
118
d) Carcinomul hepatocelular
e) Boala alcoolică a ficatului
---------------------------------------------------------------------
18. Identificați cel mai frecvent agent patogen cauzal al angiocolitei:
a) Stafilococii
b) Pneumococii
c) Esherihia coli
d) Streptococii
e) Fungii
---------------------------------------------------------------------
19. Marcați care dintre maladiile enumerate se asociază mai frecvent cu colangita sclerozantă
primară?
a) Artrită reumatoidă
b) Sindrom postcolecistectomic
c) Alcoolism
d) Colită ulceroasă
e) Tuberculoză pulmonară
---------------------------------------------------------------------
20. Care dintre următoarele situații contribuie la formarea calculilor biliari?
a) Gastroduodetita cronică
b) Alergia alimentară
c) Icterul hemolitic
d) Folosirea în surplus a produselor lactate
e) Boala de reflux
---------------------------------------------------------------------
21. Precizați care afirmație NU este tipică pentru colangita sclerozantă primară:
a) Prezența autoanticorpilorserici LKM-1, ANA, SMA
b) Îngroșarea în formă de "mărgele"/îngustarea ducturilor biliare atât intrahepatici, cât și
extrahepatici
c) Prezența sindromului colestatic
d) Asocierea cu colita ulcerativa
e) Lipsa calculilor biliari
---------------------------------------------------------------------
22. Precizați care afirmație NU este tipică pentru colangita sclerozantă primară:
a) Prezența sindromului colestatic
b) Afectează numai ducturile biliare intrahepatice
c) Asociere cu colita ulcerativă
d) Prevalează la sexul masculin
e) Prezența în ser a autoanticorpi p-ANCA
---------------------------------------------------------------------
23. Colorația galbenă a palmelor şi plantelor fără ictericitatea sclerelor este caracteristică
pentru:
a) Icter
b) Carotinemie
c) Hepatita toxică medicamentoasă
d) Persoane sănătoase
119
e) Hepatita cronică
---------------------------------------------------------------------
24. Tabloul clinic al coledocolitiazei include semne, cu o excepţie:
a) Dureri biliare
b) Icter
c) Febra
d) Pirozis
e) Hepatomegalie
--------------------------------------------------------------------------
25. Marcați care dintre cele enumerate sunt caracteristice pentru ciroza biliară primară:
a) Elevarea nivelului IgA
b) Elevarea nivelului IgG
c) Elevarea nivelului IgM
d) Prezența anticorpilor anti-LKM1
e) prezența anticorpilor antimitocondriali
---------------------------------------------------------------------
26. Enumerați stările clinice în cazul cărora se atestă mărirea bilirubinei neconjugate:
a) Icter mecanic
b) Anemie hemolitică
c) Hepatită alcoolică cu sindromul Zieve
d) Hepatită medicamentoasă
e) Sindrom Gilbert
---------------------------------------------------------------------
27. Enumerați stările clinice în cazul cărora se atestă mărirea fracției bilirubinei conjugate:
a) Sindromul Gilbert
b) Cancerul papilei Vater
c) Sindromul Dubin-Johnson
d) Anemia B12 - deficitară
e) Cancer al capului pancreasului
---------------------------------------------------------------------
28. Enumerați stările în care este dereglată conjugarea bilirubinei cu acid glucuronic:
a) Icterul fiziologic al nou-născuţilor
b) Cure de foame îndelungată
c) Sindromul Gilbert
d) Sindromul Crigler-Najjar
e) Sindromul Dubin-Johnson
---------------------------------------------------------------------
29. Numiți afecțiunile care se asociază cu hiperbilirubinemie:
a) Hepatitele acute
b) Hepatita medicamentoasă
c) Hemangiomul hepatic
d) Ciroza hepatică
e) Calcinate hepatice
---------------------------------------------------------------------
30. Marcați afecțiunile hepatice, care pot determina pruritul cutanat:
a) Steatoză hepatică
120
b) Chist hidatic hepatic
c) Ciroză biliară primară
d) Colangită sclerozantă primitivă
e) Hemangiom hepatic
---------------------------------------------------------------------
31. Identificați indicii sindromului colestatic de labotator:
a) Fosfataza alcalină
b) Bilirubina conjugată
c) Aspartataminotransferaza
d) Gamaglutamiltranspeptidaza
e) Alaninaminotransferaza
---------------------------------------------------------------------
32. Identificați ce semnificație poate avea creșterea fosfatazei alcaline în prezența icterului:
a) Sindrom Rotor
b) Sindrom Budd-Chiari
c) Cancer de cap de pancreas
d) Litiază biliară
e) Sindrom Gilbert
---------------------------------------------------------------------
33. Identificați ce semne întâlniţi mai frecvent în icterul prehepatic:
a) Urina decolorată
b) Fecale decolorate
c) Fecale intens colorate
d) Leziuni de grataj determinate de prurit
e) Splenomegalie
---------------------------------------------------------------------
34. Identificați semnele ce caracterizează icterul obstructiv:
a) Hiperbilirubinemie din contul fracției indirecte
b) Hiperbilirubinemie din contul fracției directe
c) Stercobilină prezentă în cantităţi mari în materiile fecale
d) Prezenţa bilirubinei în cantităţi mariîn urină
e) Hipolipidemie
---------------------------------------------------------------------
35. Marcați afirmațiile adevărate despre sindromul Gilbert:
a) Este o afecțiune ereditară, cu transmitere autosomal-recesivă
b) Cauza este activitatea redusă a unei enzime, uridin-difosfat-1 A1-
glucuroniltransferaza, implicată în procesul de conjugare a bilirubinei
c) Probele funcționale hepatice vor fi, de obicei, in limite normale, cu excepția nivelului
bilirubinei
d) Se caracterizează prin icter persistent, cu evoluţie progresivă
e) Se asociază cu sindromul colestatic persistent
---------------------------------------------------------------------
36. Identificați simptomele caracteristice pentru colangiocarcinom:
a) Pierdere în pondere
b) Icter
c) Hepatomegalie
121
d) Hemoragie gastrică
e) Anorexie
---------------------------------------------------------------------
37. Selectați complicațiile pancreatitei cronice:
a) Icterul mecanic
b) Diabetul zaharat
c) Deficitul de vitamine liposolubile
d) Sindromul Mallori-Weiss
e) Sindromul Zollinger-Ellison
---------------------------------------------------------------------
38. Identificați prezentarea clinică inițială în pancreatita autoimună:
a) Icter obstructiv
b) Dureri abdominale de intensitate mică sau chiar absente
c) Pierdere în greutate
d) Ascită
e) Febră
---------------------------------------------------------------------
39. Numiți cauzele benigne ale icterului de origine extrahepatică:
a) Litiază biliară
b) Pancreatită cronică
c) Colangită sclerozantă primitivă
d) Cancerul ampulei Vater
e) Colangiocarcinom
---------------------------------------------------------------------
40. Indicați cauzele posibile al icterului posthepatocitar:
a) Hepatopatia alcoolică
b) Sindromul Rotor
c) Coledocolitiaza
d) Pancreatita cronică
e) Cancerul pancreatic cefalic
---------------------------------------------------------------------
41. Notați complicațiile posibile ale colangitei sclerozante primitive:
a) Malabsorbţia vitaminelor: A, D, E, K
b) Ciroza biliară secundară
c) Colangiocarcinom
d) Insuficienţă hepatică
e) Adenocarcinom
---------------------------------------------------------------------
42. Marcați care caracteristici se referă la colangita infecțioasă:
a) Febră cu frison
b) Dureri în hipocondrul drept
c) Splenomegalie
d) Pirozis
e) Icter tegumentar
---------------------------------------------------------------------
43. Selectați caracteristicile colangitei sclerozante primitive:
122
a) Inflamație difuză și fibroză ce implică întreg arborele biliar
b) Colestază cronică
c) Obliterarea căilor biliare intra- și extrahepatice
d) Obliterarea doar a căilor biliare extrahepatice
e) Obliterarea doar a căilor biliare intrahepatice
---------------------------------------------------------------------
44. Care din maladiile de mai jos NU induc tulburări excretorii ale bilirubinei?
a) Hepatitele (acute, cronice) şi cirozele
b) Colestaza medicamentoasă
c) Icterul recurent din cadrul sarcinii
d) Hemangiomul hepatic
e) Calcinate hepatice
---------------------------------------------------------------------
45. Ce semnificație poate avea creșterea fosfatazei alcaline în prezenta icterului?
a) Sindrom Rotor
b) Sindrom Budd-Chiari
c) Cancer de cap de pancreas
d) Litiază biliară
e) Sindrom Gilbert
---------------------------------------------------------------------
46. Numiți care din următoarele sunt manifestări clinice ale sindromului colestatic:
a) Prezența pruritului
b) Leziuni de grataj
c) Edemele gambiene
d) Icterul
e) Prezența xantoamelor, xantelasmelor
---------------------------------------------------------------------
47. Icterul mecanic (prin obstrucție) se caracterizează prin:
a) Debut acut
b) Splenomegalie
c) Bradicardie
d) Scaun acolic
e) Hiperbilirubinemie
---------------------------------------------------------------------
48. Alegeți patologiile în cadrul caror va fi apreciată hiperbilirubinemia preponderent
neconjugată:
a) Deficiența glucoso-6-foosfat-dehidrogenazei
b) Sindrom Dubin-Jhonson
c) Sindrom Crigler-Najjar
d) Leptospiroza icterohemoragică
e) Colangita sclerozantă primară
---------------------------------------------------------------------
49. Notați ce este caracteristic pentru deficitul de glucozo-6-fosfat dehidrogenază:
a) Este cea mai frecventă enzimopatie umană
b) Pacienții dezvoltă episoade de hemoliză puternică după ce au ingerat boabe de Vicia
faba sau au fost expuși la anumite infecții sau medicamente
123
c) Formele asimptomatice mai des sunt întîlnite la pacienți de gen masculin
d) Testul Beutler este util pentru stabilirea diagnozei
e) Este o afecțiune ereditară X-linkata
---------------------------------------------------------------------
50. Marcați componentele tabloului clinic caracteristic pentru leptospiroza icterohemoragică:
a) Azotemie
b) Hemoragie
c) Anemie
d) Tulburări ale conștienței
e) Temperatura corpului normală
_________________________________________________________________________
Sindromul edematos
1. Selectați semnele microscopice ale edemelor:
a) Celulele şi fibrele se depărtează de către lichidul edematos
b) Fibrele ţ. conjunctiv se separă în fibrile
c) Capilarele limfatice sunt îngustate
d) La progresarea edemului celulele pierd interrelaţia cu țesutul interstiţial
e) În edemele îndelungate în celule au loc procese degenerative şi necrobiotice
2. Prin ce se deosebesc edemele adevărate de cele false (marcați răspunsul corect
pentru edemele adevărate):
a) Lasă godeu
b) Nu lasă godeu
c) Sunt unilaterale
d) Se autolimitează CM
e) Sunt permanente
3. Marcați cazurile în care sunt prezente edemele false:
a) insuficiența cardiacă
b) obezitatea
c) mixedem
d) sindromul nefrotic
e) sclerodermie
4. Selectați factorii patogenetici care determină apariția edemelor :
a) creşterea presiunii hidrostatice
b) scăderea presiunii colloidosmotice
c) scăderea permiabilităţii capilare
d) scăderea drenajului limfatic
e) scăderea hidrofiliei tisulare
5. Alegeți factorii care guvernează instaurarea edemelor:
a) scăderea presiunii hidrostatice
b) creșterea presiunii colloidosmotice
c) creşterea permiabilităţii capilare
d) creșterea drenajului limfatic
e) creşterea hidrofiliei tisulare
124
6. Care sunt formele clinice ale edemelor:
a) membranogene
b) hipooncotice
c) cardiogene
d) directe
e) indirecte
7. Care sunt valorile înregistrate în normă la capătul arteriolar al capilarului:
a) Presiunea hidrostatică = 30 mmHg
b) Presiunea hidrostatică = 15 mmHg
c) Presiunea coloidosmotică = 25 mmHg
d) Presiunea coloidosmotică = 10 mmHg
e) Presiunea coloidosmotică = 15 mmHg
8. Selectați valorile înregistrate în normă la nivelul extremității venulare a capilarului:
a) Presiunea hidrostatică = 30 mmHg
b) Presiunea hidrostatică = 1015 mmHg
c) Presiunea coloidosmotică = 25 mmHg
d) Presiunea coloidosmotică = 10 mmHg
e) Presiunea coloidosmotică = 0 mmHg
9. Marcați etapele de evoluție ale edemului:
a) Subcutanat, seros, visceral
b) Preedem, subcutanat, seros, visceral
c) Inițial, local, generalizat
d) Periorbital, facial, perimaleolar
e) Nici o variantă nu e corectă.
10. Care sunt cele mai frecvente cauze ale edemului generalizat:
a) Patologia cardiacă (cu insuficiență cardiacă)
b) Bolile renale(Daca e CS)
c) Patologia hepatică (cirozele)
d) Tromboza venoasă
e) Tumori pelviene
11. Edemele cardiace sunt o manifestare a:
a) Insuficienței cardiace stângi
b) Insuficienței cardiace drepte
c) Insuficienței cardiace globale
d) Stază venoasă în sircuitul mare
125
e) Scăderea permiabilității capilare
12. Selectați mecanismele patogenetice care favorizează apariția edemelor în cadrul
insuficienței cardiace:
a) Crește secreția reninei
b) Crește argenin vasopresina circulantă
c) Crește secreția endotelinei
d) Scade secreția peptidului natriuretic atrial
e) Scade peptidul natriuretic cerebral
13. Cum se modifică secreția peptidelor natriuretice în cazul insificienței cardiace:
a) Crește secreția peptidului natriuretic atrial
b) Scade secreția peptidului natriuretic atrial
c) Crește secreția peptidul natriuretic cerebral
d) Scade secreția peptidul natriuretic cerebral
e) Nu se modifică secreția lor
14. Selectați caracteristicile edemelor cardiace:
a) Calde, moi
b) Dure, reci, cianotice,dureroase la presiune
c) La început se localizează peremaleolar şi la nivelul labei piciorului
d) Se accentuiază în ortostatism
e) Se accentuiază în clinostatism
15. Care sunt tipurile de edeme renale:
a) Primare
b) Secundare
c) Nefritice
d) Nefrotice
e) Nici un răspuns nu e corect
16. Selectați caracteristicile edemelor renale:
a) Alb, pufos, moale
b) Nedureros
c) Lasă godeu
d) Simetric, bilateral
e) Toate variantele sunt corecte
17. Selectați caracteristicile edemelor renale:
a) Este decliv în raport cu poziția pacientului
b) Inițial se localizează palpebral, apoi periorbital, facial
c) Inițial se localizează pe membrele inferioare
126
d) Revărsatul seros este transudat sărac în proteine
e) Nu lasă godeu
127
e) Toate variantele sunt corecte
25. Alegeți manifeztările edemului din cadrul insuficienței venoase cronice:
a) Prezența varicozităților
b) Localizare bilaterală simetrică
c) Localizare uni sau bilaterală, asimetrică
d) Lasă godeu
e) Însoțit de tulburări trofice
26. Selectați caracteristicile edemului angioneurotic:
a) Crește permiabilitatea capilară
b) Localizare – buze, limbă, baza piramidei nazale
c) Cauza – înțepături de insecte,unele medicamente
d) Asocierea eritrodermiei pruriginoase
e) Tratament cu diuretice
27. Care sunt caracteristicile edemului din hipotiroidism:
a) Lasă godeu
b) Nu lasă godeu
c) Tendință spre autolimitare
d) Tendință spre generalizare
e) Nici un răspuns nu e corect
28. Selectași afirmațiile corecte despre edemul din hipotiroidism:
a) Scade tiroxina circulantă
b) Edem mucos
c) Are loc legarea apei și Na la nivelul mucopolizaharidelor aminice ale gelului
interstițial
d) Se localizează pe membrele inferioare
e) Se localizează pe față și extremități
29. Edemul din sindromul Parhon are următoarele caracteristici:
a) Apare ca consecință a creșterii vasopresinei
b) Se dezvoltă oliguria
c) Se dezvoltă poliuria
d) Apar simptomele intoxicației cu apă
e) Toate variantele sunt corecte
30. Selectați variantele corecte pentru sindromul edemelor ciclice idiopatice:
a) Selectiv la femei de vârstă fertilă (3550 ani)
b) Se asociază setea exagerată
c) Se asociază constipații de durată
d) Consumul de diuretice și laxative agravează starea
e) Consumul de diuretice și laxative ameliorează starea
31. Sindromul edemelor ciclice idiopatice apare ca consecință a următoarelor modificări:
a) Prezența insuficienței luteinice
b) Scăderea permiabilității capilare
c) Creșterea permiabilității capilare
d) Anomalii ale permiabilității limfatice
e) Activitate dopaminergică crescută
32. Care sunt momentele terapeutice in sindromul edemelor ciclice idiopatice:
a) Tratament hormonal cu progestative
128
b) Administrarea diureticelor
c) Excluderea diureticelor și laxativelor
d) Administrarea laxativelor
e) Substanțe cu acțiune Pvitaminică
33. Selectați afirmațiile corecte pentru sindromul șocului ciclic:
a) Gamapatie monoclonală
b) Stări de șoc recidivant
c) Creșterea permiabilității capilare
d) Pronostic rezervat (50% decedează timp de 3 ani)
e) Toate afirmațiile sunt corecte
34. Care sunt caracteristicile edemului în boli de sistem:
a) Depozitarea glicozaminoglicanilor în dermă
b) Inflamație locală
c) Afectare microvasculară
d) Regresează odată cu evoluția bolii
e) Nu regresează odată cu evoluția bolii
35. Selectați determinativele elefantiasisului idiopatic:
a) Mai des la bărbați
b) Mai des la femeile tinere
c) Este un defect genetic la nivelul colectorilor limfatici
d) Este uni sau bilateral, dar asimetric
e) Este simetric bilateral
36. Elefantiasisul dobândit are următoarele caracteristici:
a) Este o complicație a radioterapiei în tumori maligne
b) Survine un bloc parțial al curentului limfatic
c) Este bilateral
d) Depinde zona de iradiere
e) Nu depinde de zona de iradiere
37. Care este cauza edemelor în Boala Ménétrier
a) Hiperalbuminemia
b) Hipoalbuminemia
c) Scăderea presiunii hidrostatice
d) Creșterea presiunii hidrostatice
e) Nici un răspuns nu e corect
38. Care din medicamentele de mai jos pot avea ca reacție adversă edemul:
a) Betablocantele
b) Blocanții canalelor de calciu
c) Methyldopa
d) Minoxidilul
e) Toate (daca e CS)
39. Alegeți variantele ce corespund distribuției apei în corpul uman:
a) Intracelular 33%
b) Extracelular 67%
c) Intracelular 67%
d) Extracelular 33%
e) Nici unul
129
40. Care este distribuirea apei din spațiul extracelular:
a) Intravascular – 25%
b) Interstițial – 75%
c) Interstițial – 25%
d) Intravascular – 75%
e) Nici unul
În diferențierea bolii cronice renale de injuria renală acută care factor este
determinant?
Anemia
Dimensiuni mici ale rinichilor la examinare imagistică
Hipocalciemia
Hipercaliemia
Acidoză metabolică
130
Asocierea a două cele mai frecvente cauze, care duc la instalarea bolii cronice renale
terminale, sunt:
Anomaliile congenitale ale rinichilor
Infecțiile urinare și diabetul
Diabetul și hipertensiunea arterială
Infecțiile urinare și hipertensiunea arterială
Diabetul și obezitatea
Cauza cea mai frecventă exclusiv genetică, care duce la instalarea bolii cronice renale
terminale este:
Diabetul zaharat
Sindromul Alport
Boala polichistică renală autosomal dominantă
Chiste renale dobândite
Hipertensiunea arterială
1 3. Proteinuria este un factor de risc pentru progresia boala cronică renală care:
a. Care poate fi modificat
b Care nu poate fi modificat
c. Proteinuria nu este factor de risc pentru boala cronică renală
d. Proteinuria apare doar în boala cronică renală stadiul G 5
e. Proteinuria are un factor pronostic favorabil
14. Pentru a calcula rata filtrării glomerulare prin diferite formule de calcul
este necesar de a cunoaște următorul indice biochimic:
a. Creatinina serică
b. Ureea serică
c. Proteina generală
d. Potasiul seric
e. Sodiul seric
16. La care valori trebuie redusă tensiunea arterială la pacienţii cu boală cronică
renală pentru a se obține efectul nefroprotector:
a. Tensiunea arterială sistolică sub 120 mmHg, în caz dacă este bine
tolerată
b. Tensiunea arterială diastolică peste 90 mmHg
132
c. Tensiunea arterială sistolică la140 mmHg, Tensiunea arterială diastolică
sub 90 mmHg
d. Tensiunea arterială sistolică sub 100 mmHg
18. Care dintre maladiile enumerate este complicată mai frecvent cu boală cronică
renală?
a. Lupusul eritematos sistemic
b. Artrita reumatoidă
c. Sindromul Alport
d. Boala polichistică renală autosomal dominantă
e. Granulomatoza Wegener
22. Care clasificare este actualizată pentru stadializarea bolii cronice renale:
a. KDIGO
133
b. KDOQI
c. RIFLE
d. AKIN
e. Mogensen
23. Care este cea mai eficientă metodă de substituție a funcției renale la pacienţii
uremici?
a. Hemodializa
b. Dializa peritoneală
c. Hemoabsorbția
d. Transplantul renal
e. Plasmafereza
29. Cea mai nocivă substanţă toxică în boala cronică renală este:
a. Guanidina
b. Creatinina
c. Bilirubina
d. Ureea
e. Cystatina C
33. Care este aportul de proteine ingerate la un pacient cu boala cronică renală?
a. La 0,8 g/kgc/zi
b. La 1,5 g/kgc/zi + pierderile urinare
c. La 2,0 g/kgc/zi + pierderile urinare
d. La 3,0 g/kgc/zi + pierderile urinare
e. Nici o variantă nu e corectă
3. Care dintre următoarele semne se pot întâlni în insuficiența renală acută obstructivă?
a) Durerea lombară sau suprapubiană
b) Oliguria
c) Proteinuria masivă
d) Hipertensiunea arterială severă
e) Hipofosfatemia marcată
9. Care dintre următoarele categorii de factori etiologici pot duce la insuficiența renală acută
prerenală:
a) Hipovolemia
b) Sechestrarea lichidelor în spațiul extravascular
c) Scleroza tubilor
d) Scleroza glomerulilor
e) Nefrita alergică
10. Care sunt indicațiile absolute pentru inițierea dializei la pacienți cu insuficiență renală
acută:
a) Hiperpotasemie > 6,5 mmol/l
b) Acidoză metabolică severă (pH < 7,2)
c) Anuria > 24 ore
d) Hemoglobina serică < 100 g/l
e) Diureza ≤ 500 ml/24 ore
Răspuns corect: a,b
137
12. În diagnosticul diferenţial al insuficienței renale acute cu insuficienţa renală cronică se
iau în cosideraţie următorii factori:
a) Hipertensiunea arterială
b) Debut acut
c) Hiperkaliemie
d) Paratiroidism secundar
13. În care din următoarele situații inhibitorii enzimei de conversie ai angiotensinei ar trebui
folosiți cu precauție specială?
a) Stenoza ureterală unilaterală
b) Stenoza unilaterală a arterei renale
c) Stenoza unilaterală a arterei renale a unicului rinichi funcțional
d) Stenoza bilaterală arterei renale
e) Stenoza pielocaliceală unilaterală
14. Insuficiența renală acută cu component ischemic apare, cel mai frecvent, după:
a) Intervenție chirurgicală cardio-vasculară
b) Traumatisme severe
c) Hemoragii
d) Septicemii
e) Administrarea aminoglicozidelor
15. Care medicamente trebuie evitate sau folosite cu precauție la pacienții cu insuficienţă
renală hipovolemică?
a) Diureticele
b) Inhibitorii enzimei de conversie
c) Antiinflamatoarele nesteroidiene
d) Vitaminele din grupul B
e) Antibioticele
17. Nefropatia interstițială cu insuficiență renală acută este indusă cel mai frecvent de:
a) Analgezice și antiinflamatoare nesteroidiene
b) Intoxicația cu insecticide organoclorurate
c) Antibacteriale
d) Litiaza renală bilaterală
e) Tumori maligne
19. Cel mai eficient tratament al hiperkaliemiei din insuficiența renală acută este:
a) Perfuzie cu Na bicarbonati
b) Carbonat de calciu
c) Hemodializă
d) Stoparea administrării de antiacide
e) Tratament perfuzabil
20. Care este cea mai frecvent întâlnită formă de insuficiența renală acută după clasificarea
etiopatogenetică :
a) Intrinsecă
b) Prerenală
c) Obstructivă
d) Toxică
e) Infecțioasă
21. Care indice de laborator este caracteristic pentru stadiului de recuperare al insuficienței
renale acute:
a) Normalizarea azotemiei
b) Normalizarea hemoglobinei
c) Normalizarea diurezei
d) Normalizarea tensiunii arteriale
e) Ureea crescută
22. Ce valori ale K seric prezintă risc vital pentru pacientul cu insuficiență renală acută:
a) <3,5 mEq/l fără modificări ECG
b) >7 mEq/l asociat cu modificări ECG
c) 6,5-7 mEq/l fără modificări ECG
d) 4 mEq/l fără modificări ECG
e) 5 mEq/l fără modificări ECG
139
e. Poliuria
141
14. În hematuria provocată de boala Berger cea mai frecventă modificare imunologică
este:
a. Hipocomplementemie
b. Creșterea titrului IgG
c. Creșterea titrului IgM
d. Creșterea titrului IgA
e. Creșterea titrului IgD
142
b. Hipertensiunii arteriale
c. Retenția de NaCl și apă
d. Creșterii permeabilității capilare
e. Hipovolemia
21. Precizați care din afirmațiile referitoare la sindromul nefritic acut sunt corecte:
a. Fluxul sanguin renal scade ca rezultat al obstrucției spațiului de filtrare al
capsulei Bowman
b. Rata filtrării glomerulare este compromisă datorită vasoconstricţiei
intrarenale
c. Examenul urinei evidențiază mai frecvent proteinurie nefrotică ( >3,5 g/24
ore)
d. Hematuria este mai frecvent macroscopică
e. Examenul urinei evidențiază în mod caracteristic cilindri hematici şi
hematii
REUMATOLOGIE
144
1. Anticorpii anti-CCP semnalează diagnosticul de:
A. Osteoartroză
B. Artrită reumatoidă
C. Spondilită anchilozantă
D. Lupus eritemator sistemic
E. Polimialgia reumatică
2. Redoarea matinală mai mult de 60 minute este un criteriu clinic pentru:
A. Lupus eritematos sistemic
B. Artrita reumatoidă
C. Febra reumatismală
D. Osteoartroză
E. Sindromul Reiter
3. Articulațiile temporomandibulare se afectează în:
A. Vasculita Wegener
B. Guta
C. Artroză
D. Spondilita anchilozantă
E. Artrita reumatoidă
4. Fibroza interstițială pulmonară la pacienții cu artrită reumatoidă apare în urma
tratamentului cu:
A. AINS
B. Methotrexat
C. Corticosteroizi
D. Săruri de aur
E. Antibiotice
5. Manevra Patric sau FABER obiectivează afectarea articulațiilor:
A. Humerale
B. Coatelor
C. Coxofemurale
D. Genunchi
E. Talocrurale
145
6. Antigenul de histocompatibilitate HLA B27 este prezent la pacienții cu:
A. Artrită reumatoidă
B. LES
C. Spondilită anchilozantă
D. Sclerodermie
E. Osteoartroză
7. Sacroiliita bilaterală de diverse grade este criteriu radiologic pentru:
A. Osteoartroză
B. Artrită reumatoidă
C. Sindromul Reiter
D. Spondilita anchilozantă
E. Sclerodermie
8. Cea mai frecventă valvulopatie ce se dezvoltă în spondilita anchilozantă este:
A. Insuficiența aortică
B. Coarctația de aortă
C. Stenoza mitrală
D. Stenoza aortică
E. Insuficiența mitrală
9. Diminuarea expansiunii toracice este un criteriu de diagnostic pentru:
A. Artrită reumatoidă
B. Sclerodermie
C. Gută
D. Spondilită anchilozantă
E. Boala artrozică
10. Uveita acută anterioară apare la peste 40% din pacienții cu:
A. Osteoartroză
B. Spondilită anchilozantă
C. LES
D. Sclerodermie
E. Artrită reumatoidă
146
11. Articulațiile interfalangiene distale se afectează in:
A. Artrita reumatoidă
B. Artropatia psoriazică
C. Febra reumatismală
D. Polimialgia reumatică
E. Vasculita Wegener
12. Onicoliza poate fi ca manifestare singulară și este un simptom criteriu pentru:
A. Lupus eritematos sistemic
B. Artroză
C. Polimialgia reumatică
D. Psoriazis
E. Vasculita Churg-Straus
13. Articulațiile interfalangiene distale sunt implicate în procesul morbid preponderent
în:
A. Artroza mâinii
B. Spondilita anchilozantă
C. Artrita reumatoidă
D. Febra reumatismală
E. Artrita psoriazică
14. Artropatia psoriazică prezintă următoarele particularități individuale:
A. Noduli
B. Afectare interfalangeană distală
C. Dactilită
D. Entezopatie
E. Onicoliză
147
A. Onicomicoză
B. Onicoliză în artrita psoriazică
C. Eczem unghial
D. Traumă unghială
E. Panariciu
148
A. Onicomicoză
B. Onicoliză în artrita psoriazică
C. Eczem unghial
D. Traumă unghială
E. Osteoliză în sclerodermiea sistemică
17. Imaginea prezintă mâinle unei paciente cu
A. Artroză
B. Artrită reumatoidă
C. Gută
D. Artropatie psoriazică
E. Sindrom Reiter
18. Imaginea reprezintă:
149
A. Artrită reumatoidă
B. Psoriazis
C. Artroza cu noduli Heberden
D. LES
E. Gută
19. Imaginea reprezintă sacroiliită bilaterală caracteristică pentru:
A. Spondilitei anchilozante
B. Artrozei
C. Artritei reumatoide
D. Lupus eritematos sistemic
E. Boala Still
20. Pentru care maladie este caracteristică imaginea:
150
A. Artrita reumatoida
B. Spondiloza
C. Spondilită anchilozantă
D. Gută
E. Sclerodermie
21. Ahilobursita calcaneiană este un simptom ce apare în:
A. Gută
B. Artrita reumatoidă
C. Febra reumatismală
D. Sindromul Reiter
E. Sclerodermie
22. Conjunctivita este o manifestare clasică și un criteriu de diagnostic al:
A. Artrita reumatoidă
B. Guta
C. LES
D. Osteoartrozei
E. Sindromului Reiter
23. În artritele virale sindromul articular se atestă la :
A. Articulațiile mari
B. Articulațiile medii
C. Coloana vertebrală
151
D. Articulațiile mici
E. Articulațiile sternocostale
24. Redoarea matinală de lungă durată la nivelul centurii scapulohumerale , centurii
articulațiilor coxofemurale este specifică pentru:
A. Artrita reumatoidă
B. Spondilita anchilozantă(Boala Behterev)
C. Osteoartroză
D. Polimialgia reumatică
E. Febra reumatismală
25. Pentru Lupus Eritematos Sistemic medicamentos – indus și lupus idiopatic sunt
caracteristici anticorpii:
A. Anti-CCP
B. Anti-histone
C. Anti-RNP
D. ANA
E. Anti-SSA
26. Endocardita Libman-Sachs este manifestare de afectare cardiacă în:
A. Artrita reumatoidă
B. Lupus Eritematos Sistemic
C. Sclerodermie
D. Gută
E. Artroză
27. Autoanticorpii realizează distrugeri celulare prin reacții imune de tip II citotoxice și
tip III prin complexe imune în:
A. Artroză
B. Gută
C. Polimialgia reumatică
D. Lupus eritematos sistemic
E. Boala Still
28. Osteonecroza aseptică a articulației coxo-femurale este o manifestare clinică
secundară, tratamentului steroidian în:
A. Artrita reumatoidă
152
B. Lupus eritematos sistemic
C. Artroză
D. Gută
E. Artrită reactivă
29. Artropatia neerozivă Jaccoud apare în:
A. Febra reumatismală
B. Artroză
C. Artrita reactivă
D. Lupus eritematos sistemic
E. Spondilită anchilozantă
30. Acroosteoliza falangelor distale este un simptom pentru:
A. Spondilită anchilozantă
B. Artrită reumatoidă
C. Sclerodermie
D. Lupus eritematos sistemic
E. Gută
31. Anticorpii anti-centromer sunt prezenți în 60-70% din cazuri cu:
A. Lupus eritematos sistemic
B. Artrită reumatoidă
C. Sclerodermie limitată (sindromul CREST)
D. Artroză
E. Boala Reiter
32. Criteriul major al sclerodermiei sistemice este:
A. Artrita
B. Redoare matinală de 30minute
C. Sacroiliita
D. Îngroșarea proximală a tegumentului
E. Esofagită
33. Durerile articulare de tip ”mecanic” sunt prezente în:
A. Lupus Eritematos Sistemic
153
B. Sclerodermie
C. Spondilită anchilozantă
D. Osteoartroză
E. Gută
34. Nodulii Heberden apar la articulațiile:
A. Interfalangiene proximale
B. Interfalangiene distale
C. Coate
D. Radiocarpale
E. Genunchi
35. Localizarea nodulilor Bouchard este la articulatiile:
A. Interfalangiene distale
B. Coate
C. Interfalangiene proximale
D. Radiocarpale
E. Genunchi
36. Cristalele birefringente de urat monosodic în lichidul sinovial la examinarea
microscopică sunt caracteristice pentru
A. Boala prin depunere de cristale de hidroxiapatită
B. Gută
C. Artroză
D. Condrocalcinoză
E. Artrită reactivă
37. Cristalele de pirofosfat de calciu dihidrat detectate la examinarea microscopică a
lichidului sinovial atestă:
A. Guta
B. Boala prin depuneri de cristale de hidroxiapatită(pseudoguta)
C. Artroza
D. Artrita reumatoidă
E. Condrocalcinoza
154
38. Scăderea excreției de acid uric se produce în:
A. Boli mieloproliferative
B. Limfoame
C. Administrarea de diuretice, aspirină, ciclosporină
D. Psoriazis
E. Lupus Eritematos Sistemic(CM)
39. Creșterea producției de acid uric caracteristică pentru:
A. Insuficiență renală cronică
B. Hipertensiune arterială
C. Nefropatie saturniană
D. Psoriazis
E. Hiperparatiroidism
40. Eritemul suprafețelor de extensie a membrelor-Papulele Gottron sunt un simptom
clinic pentru:
A. Artrita reumatoidă
B. Spondilita anchilozantă
C. Sclerodermie
D. Dermatomiozită
E. Febra reumatismală
41. Eritemul localizat periorbital ” în ochelari” , de culoare liliachie este un simptom al:
A. Artrite reumatoide
B. Lupus eritematos sistemic
C. Artrozei
D. Dermatomiozitei
E. Spondilitei anchilozante
42. Pentru osteoporoză NU este un factor de risc:
A. Sedentarismul
B. Obezitatea
C. Menopauza precoce
D. Masă corporală redusă
E. Istoric familial de fractură osteoporotică
43. În sindromul algic periarticular sunt afectate structurile:
A. Sinoviala
155
B. periarticulare
C. Cartilajul
D. Osul
E. Lichidul sinovial
45. Distanța degete - sol determină nivelul de mobilitate lombară la pacienții cu:
A. Sclerodermie
B. Lupus eritematos sistemic
C. Spondilită anchilozantă
D. Osteoartroză
E. Gută
46. Prezența febrei acute la utilizatorii de droguri intravenoase cel mai frecvent poate
semnala:
A. Pneumonie prin inhalare
B. Infecție cu HIV
C. Endocardită bacteriană
D. Celulită
E. Bursită
49. Testul biologic ce crește semnificativ în infecțiile bacteriene severe și ușor sau
moderat în cele virale este:
156
A. Bilirubina totală
B. Albuminele
C. Procalcitonina
D. Urea
E. Creatinina
50. Nu este unul dintre criteriile vasculitei Churg-Strauss simptomul:
A. Astmul bronșic
B. Sacroiliita
C. Eozinofilie >10%
D. Infiltrate pulmonare labile
E. Histologic – eozinofilie extravascular.
51. Pacientă 50 ani cu disfagie pentru alimentele solide și parțial lichide, regurgitări ,
vome. Radiologie articulară relevă osteoliză digitală. Care este diagnosticul?
A. LES
B. Artrită reumatoidă
C. Sclerodermie
D. Osteoartrită
E. Gută
52. Ce fenomen este prezentat în imagine:
A. Vasculită
B. Sindromul Reynaud
C. Degerături
D. Osteoliză
E. Traumă digitală
53. Pentru artrita reumatoidă sunt caracteristice:
A. Redoarea matinală mai mult de 60 minute
B. Diminuarea expansiunii toracice
C. Anticorpii anti-CCP
D. Noduli reumatoizi
E. Osteofite marginale
54. În monitorizarea gradului de activitate al artritei reumatoide parametrii utilizați sunt:
157
A. Hemoglobina
B. Viteza de sedimentare a hematiilor
C. Anticorpii anti-CCP
D. Proteina C reactivă
E. Leucocitele
55. Modificările radiologice în artrita reumatoidă includ:
A. Osteoporoză
B. Osteofite marginale
C. Leziuni destructive osoase și cartilaginoase
D. Subluxații cu devieri
E. Anchiloză fibroasă, osoasă
56. Epitopul de susceptibilitate în artrita reumatoidă este asociat cu antigenele:
A. HLA B38
B. HLA B27
C. HLA DR1
D. HLA DR3
E. HLA DR4
57. Sindromul Felty asociază manifestările clinice :
A. Leucopenie
B. Entezită
C. Trombocitopenie(prin hipersplenism)
D. Splenomegalie
E. Artrita asimetrică a articulațiilor mici
58. Sindromul Caplan include:
A. Amiloidoză
B. Febră reumatismală
C. Lupus Eritematos Sistemic
D. Artrită reumatoidă
E. Silicoză
59. Simptomele ce diferențiază artrita reumatoidă de artropatia psoriazică sunt:
158
A. Redoarea matinală mai mult de 1 oră
B. Sacroileita
C. Prezența anticorpilor anti CCP
D. Afectarea articulațiilor proximale
E. Afectarea articulațiilor distale
60. Simptomele de diferențiere ale febrei reumatismale de boala Still sunt:
A. Artrite/artralgii de tip migrator
B. Cardita
C. Splenomegalia
D. Exudat faringean pozitiv pentru streptococul β hemolitic
E. Disfuncții hepatice
61. Boala Still a adultului se manifestă cu:
A. Sacroiliită
B. Poliartrită
C. Splenomegalie
D. Poliadenopatii
E. Serozită
62. Entezopatiile sunt caracteristice pentru:
A. Artrita reumatoidă
B. Spondilita anchilozantă
C. Artropatia psoriazică
D. Sindromul Reiter
E. Reumatismul articular acut
63. Criteriile spondilitei anchilozante includ simptomele:
A. Trombocitopenie
B. Uveită
C. Lombalgie de minimum 3 luni, ameliorată de exercițiu
D. Diminuarea expansiunii toracice
E. Sacroiliită bilaterală de gradele 2-4.
64. Care articulații se afectează în spondilita anchilozantă ?
159
A. Articulațiile interfalangiene proximale
B. Articulațiile sacroiliace
C. Articulațiile radiocarpale
D. Articulațiile coloanei vertebrale
E. Articulațiile costosternale
65. Simptome distinctive pentru artritele reactive și a sindromului Reiter includ?
A. Mono sau oligoartrită
B. Aspent de deget ”în cârnat”
C. Noduli reumatoizi
D. Entezită
E. Cardită
160
69. Boala Lyme este o artrită reactivă exprimată prin:
A. Eritem cronic migrant
B. Artrite/artralgii migratorii
C. Uveită
D. Teste pozitive pentru Borellia Burgdorferi
E. Endocardită
70. Boala mixtă a țesutului conjunctiv impune asocierea.
A. Fenomenul Raynaud
B. Miozita
C. Anticorpi anti U1-70 RNP titru ≥1:1600
D. Anticorpi antiADNdc
E. Anticorpi antiSm
71. Pericardita este manifestarea cardiacă cea mai frecventă în Lupus Eritematos Sistemic
cu următoarele semne :
A. Bactriemie tranzitorie
B. Anticorpi anti ADNdc
C. Complement scăzut
D. Lichid intrapericardic redus
E. Trombocitoză
72. Modificările hematologice in Lupus Eritematos Sistemic includ:
A. Trombocitopenie
B. Anemie moderată
C. Leucopenie
D. Leucocitoză
E. Reticulocitoză
73. Dovada bolii renale în Lupus Eritematos Sistemic reprezintă:
A. Proteinuria mai mare de 0,5g/24 ore
B. Trombocitoză
C. Hematurie mai mult de 5 hematii/câmp
D. Piurie mai mult de 5 leucocite/câmp
E. Creatinina serică crescută
161
74. Criteriile de afectare renală ACR pentru Lupus Eritematos Sistemic includ:
A. Proteinurie persistentă mai mare de0,5g/24ore
B. Cilindri hematici în sedimentul urinar
C. Cilindri micști
D. Cilindri granuloși în sedimentul urinar
E. Bacteriurie
75. Criteriile clinice ale Lupusului Eritematos Sistemic includ:
A. Rash malar
B. Sacroiliită
C. Fotosensibilitate
D. Artrite
E. Serozite
162
D. Anticorpii anticentromer
E. HLA B27
79. Pentru Osteoartroză sunt caracteristice:
A. Durerile de tip ”mecanic”
B. Crepitații articulare
C. Hiperproducții osoase (osteofite, noduli Heberden)
D. Redoare matinală mai mult de 60 minute
E. Anticorpi anti-CCP
80. Reumatismul articular acut include:
A. Anticorpii Anti-CCP
B. Sacroiliită
C. Cardită 100%
D. Poliartrită acută
E. Context infecțios (streptococul β hemolitic)
81. Sindromul Șjogren-asociat poate apărea în evoluția bolilor condiționate imun:
A. Artrita reumatoidă
B. Lupus Eritematos Sistemic
C. Poliarteriita nodoasă
D. Artroza
E. Sclerodermia sistemică
82. Vasculite sistemice asociate cu ANCA sunt:
A. Poliarteriita nodoasă
B. Poliarterita microscopică
C. Sindromul Churg-Strauss
D. Granulomatoza Wegener
E. Boala serului
163
C. Arterita cu celule gigante
D. Granulomatoza Wegener
E. Vasculita reumatoidă
84. Complicațiile osteoporozei sunt fracturile la nivel de:
A. Coaste
B. Col femural
C. Antebraț partea distală
D. Vertebre
E. Falange proximale
85. Următoarele afirmații sunt proprii osteoporozei:
A. Pierdere de masă osoasă
B. Modificări microarhitecturale osoase
C. Fragilizarea osului
D. Creșterea riscului de fractură
E. Fără disabilitate
86. Pentru reumatismul palindromic sunt caracteristice:
A. Monoartrita apărută subit
B. Eritem
C. Artralgii intense
D. Durata puseului 1-2 zile
E. Afectarea oculară
87. Simptomele osteoartropatiei hipertrofice includ:
A. Sacroiliită bilaterală
B. Artralgii
C. Hipocratism digital
D. Strii profunde pe scalp și față (Cutis verticis gyrata)
E. Ossalgii
88. Osteortropatia hipertrofică secundară apare în evoluția cronică a:
A. Cirozei hepatice
B. Bolii intratoracice supurative
164
C. Artritei reumatoide
D. Artrozei
E. Bolii inflamatorii intestinale
89. Sindromul SAPHO se manifestă cu:
A. Noduli reumatoizi
B. Osteită
C. Pustuloză
D. Sinovită
E. Acne
90. Eritemul localizat periorbital ” în ochelari” , de culoare liliachie este un simptom al:
A. Artrite reumatoide
B. Lupus eritematos sistemic
C. Artrozei
D. Dermatomiozitei
E. Spondilitei anchilozante
91. Modificări ale complementului în lupus eritematos sistemic sunt consecință a:
A. Deficienței congenitaleale fracțiunilor C2 și C4
B. Leziunilor renale ce implică consumul C3și C4
C. Activarea policlonală a limfocitelor
D. CH 50 se consumă la formarea de complexe imune
E. C3 și C4 participă la formarea de complexe imune
92. Pancreatita lupică poate apărea în cadrul evoluției Lupusului Eritematos Sistemic ca
urmare a:
A. Arteriitei
B. Consumului de antibiotice
C. Infarctului pancreatic
D. Calcinatelor
E. Consumului de glucocorticosteroizi
93. Remisunea în artrita reumatoidă se consideră atunci când există următoarele :
A. Redoare matinală=60 minute
B. Absența durerii articulare spontane
C. Absența durerii articulare la presiune și mobilizare
165
D. Absența fatigabilității
E. VSH < 30mm/oră sau/și proteina C reactivă <20mg/l
94. Care afirmații sunt criterii ale artrite reumatoide?
A. Artrita la minim trei arii articulare
B. Uveita
C. Sacroiliită bilaterală
D. Artrita simetrică persistentă
E. Redoare matinală = 60 minute
95. Simptome certe de diferențiere a spondilitei anchilozante sunt:
A. Factor reumatoid pozitiv
B. Sacroiliită bilaterală de diverse grade
C. Afectarea articulațiilor proximale
D. HLA B27 pozitiv
E. Expansiune toracică diminuată
96. Criterii în favoarea osteoartrozei includ:
A. HLA DR4
B. Durere de tip mecanic
C. Crepitații articulare
D. Noduli Heberden
E. Entezită
97. Factorul reumatoid este pozitiv în :
A. Sindromul Reiter
B. Sindromul antifisfolipidic
C. Boala mixtă a țesutului conjunctiv
D. Lupus Eritematos Sistemic
E. Artrită reumatoidă
98. Pentru diagnosticul de miozită importante sunt:
A. Electromiografia
B. Biopsia musculară
C. Anticorpii Jo-1
166
D. Creatinfosfokinaza plasmatică
E. Acidul uric .
99. Pentru a confirma prezența vaculitei sunt necesare:
A. Ultrasonografia
B. Artroscopia
C. Anticorpii ANCA
D. Factorul VIII antigenic (von Willebrand)
E. Biopsia arterială
100. Pentru confirmarea amiloidoze se recomandă:
A. Radiografia toracelui
B. Aspirație lipidică
C. Biopsie rectală
D. Biopsie renală
E. Scintigrafie
101. Artrita acută monoarticulară este caracteristică pentru:
A. Gută
B. Artrită septică
C. Artrită reumatoidă
D. Artrită psoriazică
E. Sinovită traumatică
102. Simptome proprii osteoartrozei sunt:
A. Dureri de tip mecanic
B. Dureri ”de start”
C. Sacroileită
D. Uveită
E. Afectare asimetrică
103. Simptome specifice febrei reumatismale sunt:
A. Artralgii de tip migrator
B. Noduli Bouchard
C. Conjunctivită
167
D. Miocardită
E. Evidența unei infecții cu streptococul β hemolitic
104. Pentru osteoartropatia hipertrofică este caracteristică triada:
A. Uveita
B. Poliartrita
C. Hipocratism digital
D. Periostită a părții distale a oaselor lungi
E. Sindesmofite
105. Factorii ce contribuie la declanșarea și perpetuarea autoimunității :
A. Predispoziția genetică
B. Infecția virală
C. Stresul
D. Perturbările hormonilorsexuali
E. Infecția bacteriană
106. Diagnosticul de febră de etiologie nedeterminată poate fi considerat :
A. După trei vizite la medic fără un diagnostic cert
B. După trei zile de spitalizare fără un diagnostic concret
C. O săptămână de investigații “inteligente și invazive” în condiții de
ambulator fără un diagnostic stabilit
D. Prezența febrei mai mare de 37,5ᵒC
E. Temperatura >38,3º C (101º F),
107. Factori de risc pentru osteoporoză se consideră:
A. Sedentarismul
B. Obezitatea
C. Menopauza precoce
D. Masă corporală redusă
E. Istoric familial de fractură osteoporotică
108. Leziunile oculare în artrita reumatoidă sunt frecvente și se manifestă prin:
A. Episclerită
B. Sclerită
C. Uveită
D. Scleromalacie perforans
E. Cheratoconjunctivită sicca
168
109. Manifestări clinice primar glandulare în sindromul Șjogren sunt:
A. Hipertiroidism
B. Sindromul sicca(sindromul uscat)
C. Tumefacția glandelor parotide
D. Tumefacția glandelor submandibulare
E. Tumefacția glandelor lacrimale
110. În sindromul algic periarticular Nu sunt afectate structurile:
A. Sinoviala
B. Structurile periarticulare
C. Cartilajul
D. Osul
E. Lichidul sinovial
111. Pentru determinarea activității și procesului evolutiv al artrite reacive sunt
utilizate testele:
A. Hemoleucograma
B. VSH
C. Bilirubina
D. Proteina C reactivă
E. Fibrinogenul
112. Criteriile clinice CASPAR pentru psoriazis includ:
A. Distrofie unghială psoriazică
B. Psoriazis curent sau istoric personal/familial
C. Dactilită
D. Afectare cardiacă
E. Factor reumatoid negativ
113. Pentru stabilirea diagnosticului de osteoporoză sunt recomandate:
A. Ultrasonometria
B. Absorbțiometria cu fascicul dual de raze X (DXA)
C. Radiografia
D. Scintigrafia
E. Tomografia computerizată cantitativă
114. Factori de risc modificabili pentru osteoporoză:
A. Fumat, abuz de alcool
B. Activitate fizică semnificativă
C. Deficit de vitamina D
D. Masă corporală scăzută
E. Aport insuficient de calciu
115. Simptome distincte pentru artrita reactivă sunt:
A. Oligoartrită-afectare asimetrică
B. Afectarea articulațiilor sacroiliace
C. Uretrită
D. Afectare articulară simetrică
E. Afectare oculară
116. Deformații ale mâinilor în artrita reumatoidă includ:
A. Entezită
B. Deviație ulnară a articulațiilor metacarpofalangiene
169
C. Deformare în butonieră
D. Deformare în gât de lebădă a degetelor
E. Noduli Heberden
117. Pacienții care fac abuz de alcool pot avea febră acută ce semnalează:
A. Hepatită alcoolică acută
B. Infecția HIV
C. Pancreatită acută
D. Ascită peritonită
E. Deliriu tremens
118. Risc crescut pentru a dezvolta o febră acută gravă o au persoanele cu:
A. Deshidratare acută
B. Vârste extreme (copii/vârstnici)
C. Pacient recent operat
D. Sarcină
E. Infecție respiratorie
174
C. Sclerodermie limitată (sindromul
CREST)
D. Artroză
E. Boala Reiter
175