Biletul nr.

1
1. Deprinderile practice în hepatitele virale.
PROBLEMĂ. Pacientul A., 36 ani, s-a îmbolnăvit acut cu frisoane, febră până la 39,8°C, cefalee puternică, vomâ
repetată. In următoarele zile temperatura s-a menţinut ridicată (39-40°C) şi numai la a 4 zi a scăzut pe câteva ore,
fiind urmată de o transpiraţie abundentă. La a 6-a zi a amladiei a pierdut conştiinţa. A fost chemată asistenţa de
urgenţă şi pacientul a fost transportat la Spitalul de boli infecţioase. Rudele au informat că pacientul cu 10 zile în
urmă s-a întors din Africa (Guineea-Bisau), unde s-a aflat timp de 6 luni. La examenul obiectiv: bolnavul fără
cunoştinţă, este excitat. Tegumentele palide, sclerele icterice. Buzele cianotice. Zgomotele cardiace atenuate. Pulsul
frecvent, tensiunea arterială 80/50mm Hg. Ficatul depăşeşte rebordul costal cu 2 cm, splina - cu 3 cm.
 Diagnosticul.
 Terapia intensivă.

Biletul nr.2
1. Deprinderile practice în meningita meningococică.
PROBLEMĂ. Pacientul 30 ani, s-a îmbolnăvit acut cu frisoane, vertijuri, greaţa, vomă repetată, dureri moderate în
regiunea epigastrică. S-a adresat la medic după 3 ore de la îmbolnăvire. La examenul obiectiv: tegumentele palide,
reci, t° 36°C, pulsul 96 bătăi/min. T/A 100/60 mm Hg. Zgomotele cardiace atenuante, la apex suflu sistolic. Limba
saburată, uscată. Abdomenul moale, dolor la palpaţie in regiunea epigastrică şi în regiunea ombelicului. Ficatul şi
splina nu-s mărite. Scaunul a fost cu o zi în urma oformat. Din ancheta epidemiologică s-a stabilit, că s-a
îmbolnăvit peste 2 ore 30 min după ce s-a întrebuinţat tortă împreună cu copiii şi soţia. Ultima are dereglări
digestive.
 Diagnosticul, confirmarea lui, tratamentul.
 Enumeraţi maladiile,cu care necesită diferenţiere.

Biletul nr.3
1. Deprinderile practice în leptospiroză.
PROBLEMĂ : Pacientul C., 22 ani s-a îmbolnăvit acut, având scaun lichid, slăbiciune generală, temperatură
normală. După 12 ore a apărut voma repetată, abundentă. Scaunul frecvent, apos, de culoare albicioasă. După 20
ore de la îmbolnăvire vocea a devenit răguşită, au apărut crampe musculare în muşchii gastrocnemici. Adresându-
se la asistenţa medicală de urgenţă, a fost transportat la spitalul de boli infecţioase. In secţia de internare starea
generală gravă. Temperatura corpului 35,2°. Tegumentele palide. Acrocianoza accentuată. Turgorul pielii scăzut,
ochii înfundaţi, cearcăne sub ochi. Tensiunea arterială 50/30 mm col. Hg, pulsul filiform. Abdomenul retractat,
indolor. Ficatul şi splina nu-s mărite. Urina s-a eliminat în cantitate de 300 ml.
 Diagnosticul ?
 Terapia intensivă.

Biletul nr.4
1. Deprinderile practice în meningococemie.
PROBLEMĂ : Pacientul I., 49 ani. S-a adresat la medicul de familie a doua zi de boală având cefalee puternică,
artralgii şi mialgii, frisoane, febră. S-a îmbolnăvit acut cu frisoane, temperatură 39,2°C, cefalee cu localizare în
partea frontală, mialgii şi artralgii. După 10-12 ore de la îmbolnăvire cefaleea s-a intensificat, au apărut dureri în
globii oculari, cefalee, fotofobie, mialgii şi artralgii, vertijuri, senzaţia de durere şi de arsură în gât, senzaţia nas
înfundat. În a doua zi de boală t° dimineaţa 38,5°C, cefaleea mai pronunţată, a apărut tusă uscată. In trecut a
suportat tifos exantematic. La examenul obiectiv faţa congestionată şi tumefiată, istmul faringian hiperemiat, se
observă hemoragii puctiforme. In plamâni respiraţie aspră. Zgomotele cardiace atenuate, pulsul 92 bătăi/min,
ritmic, T/A 120/60 mm col. Hg. Abdomenul moale indolor. Ficatul şi splina nu-s mărite. Semnele meningiene
negative. Din ancheta epidemiologică s-a constatat că cu 2 zile în urmă a fost în contact cu o rudă care avea febră.
 Diagnosticul şi argumentarea lui, tratamentul.
 Diagnosticul diferenţial şi criteriile de tratament la domiciliu ori în spital.

Biletul nr.5
1. Deprinderile practice în holera.
PROBLEMĂ. Bolnavul B., 47 ani, a fost internat la spitalul de boli infecţioase la a 7-a zi a maladiei cu febra până
la 39°C, dureri in cutia toracica, tuse cu spută, dispnee, slăbiciune generală. Maladia s-a inceput cu cefalee, febră,
dureri moderate în gât, tuse fără eliminări. S-a adresat la medic, a fost stabilit diagnosticul de gripă, tratat
ambulator. În antecedente – în trecut a suportat tuberculoză. La examenul obiectiv s-a constatat acrocianoză,
tegumentele palide, dispnee, zgomotele cardiace surde. Pulsul 140 pe minut, slab. TA 90/50 mm col. Hg. In
plămâni se determină multiple raluri crepitante
 Diagnosticul.
 Terapia intensivă.

Biletul nr.6
1. Deprinderile practice în toxiinfecţiile alimentare.
PROBLEMA: Pacienta D., 19 ani a fost internată în spitalul de boli infecţioase la a 5 zi de boală, prezentând
slăbiciune generală, cefalee, vertijuri, febra 38,2°C, somnolenţă, anorexie, greaţa, vomă repetată, dureri în regiunea
epigastrică şi în rebordul costal drept, urina întunecata, icter. Debutul maladiei a fost acut cu cefalee, slăbiciune
generală, febră 38°C, greaţa, vomă repetată, inapetenţă, la a 4 zi a maladiei urina a devenit întunecată, iar la a 5-a –
a apărut icterul scleral. La examenul obiectiv : conştiinţa clară, adinamică. Tegumentele şi sclerele icterice. Limba
uscată, saburală, în plămâni murmur vezicular. Zgomotele cardiace atenuate, pulsul 64 bătăi/min., ritmic. T/A -
100/60 mm Hg. Abdomenul moale, dolor în regiunea epigastrică şi hipocondrului drept. Ficatul cu 2,5 cm mai jos
de rebordul costal drept, de consistenţă moale, dolor. Splina de dimensiuni normale. În contact cu bolnavi icterici şi
manopere medicale nu a avut. Timp de 4 luni a avut contacte sexuale cu un bărbat, ce suferă de maladie cronica a
ficatului.
 Diagnosticul şi argumentarea lui, tratamentul.
 Prognosticul.

Biletul nr.7
1. Deprinderile practice în gripă.
PROBLEMĂ. Pacientul B., 26 ani. S-a îmbolnăvit acut cu dureri în abdomen, greaţă, vomă, scaun lichid, frecvent,
diplopie, micşorarea acutăţii vederii (imposibilitatea să citească). Temperatura normală, conştiinţa clară, adinamic.
În plămâni murmur vezicular. Pulsul 104 bâtăi/min. Zgomotele cardiace surde - 90/60 mm Hg. Limba saburală.
Deglutiţia îngreuiata.
Se determină midriază, ptoză palpebrală. Abdomenul balonat, la palpare moderat dureros in regiunea epigastrică.
Ficatul mărit cu 1 cm. Splina normală. Alimentele lichide se revarsă prin nas. Cu 2 zile în urmă a fost în ospeţie,
unde a întrebuinţat carne de porc conservată în condiţii casnice.
 Diagnosticul.
 Terapia intensivă.

Biletul nr.8
1. Deprinderile practice în antrax.
PROBLEMĂ: Pacienta B., 22 ani, studentă. S-a adresat la policlinică în a 5 zi de boală cu acuze la greaţă, vomă
repetată, dureri în rebordul costal drept, slăbiciune generală. La examenul obiectiv starea generală foarte gravă,
confuzie mintală, răspunsurile nu totdeauna adecvate, bradicardie, vorbire scandată. Slăbiciunea generală foarte
pronunţată. Tegumentele palide, sclerele icterice. Pe locul de aplicare a manşonului au apărut hemoragii. Limba
uscată, saburală. În plămâni murmur vezicular. Zgomotele cardiace surde. Pulsul 140 pe min, aritmic, T/A 90/50
mm. Hg. Abdomenul balonat, ficatul cu 1 cm mai jos de rebordul costal drept moale, dolor. Urina de culoarea
berei.oligurie. Scaunul n-a fost 3 zile.
 Diagnosticul şi argumentarea lui.
 Ce e necesar de a preciza şi ce investigaţii de laborator sunt indicate pentru confirmarea diagnosticului.

Biletul nr.9
1. Deprinderile practice în febra tifoida.
PROBLEMĂ. Bolnavul T., 16 ani, a fost internat în spitalul de boli infecţioase în prima zi de boala a maladiei cu
cefalee, febră pînâ la 39°C, dureri în gât şi în articulaţii, vomă repetată, dispnee. Conştiinţa clara, apatică,
indiferentă. La întrebătri răspunde adecvat. În secţia de internare voma s-a repetat sub formă de "zaţ de cafea".
Tegumentele reci, acrocianoză. Pe faţa, trunchi, membrele superioare şi inferioare erupţii hemoragice abundente,
care confluează, unele cu necroză în centru. Sclerele ingectate. Pulsul filiform. Tensiunen arterială 50/20 mm Hg.
În plamâni murmur vesicular, ascultativ se determină raluri uscate. Abdomenul moale, indolor. Ficatul şi splina nu
sunt mărite. Semnele meningiene negative.
 Diagnosticul.
 Terapia intensivă.

Biletul nr.10
1. Deprinderile practice în tetanos.
PROBLEMĂ. La medicul dermatolog s-a adresat pacientul A., 24 ani, muncitor la combinatul de carne, prezentând
cefalee moderată, slăbiciune generală, febră 37,6°C. La examenul obiectiv în regiunea dorsală a mîinii drepte s-a
depistat un ulcer cu diametrul de un cm, acoperit cu o crustă neagră indoloră, care era încojurată de un edem
gelatinos răspândit. Din ancheta epidemiologică s-a mai precizat că lucrează în secţia sacrificare a animalelor.
 Diagnosticul şi argumentarea lui de laborator, tratamentul.
 Diagnosticul diferenţial.

Biletul nr.11
1. Deprinderile practice în salmoneloză.
PROBLEMĂ. Pacientul G., 27, s-a îmbolnăvit acut cu cefalee moderată, febră până la 38°C. Dureri în gât. La
medic nu s-a adresat. La a 5-a de boala starea generala s-a agravat, cefaleea s-a intensificat, a apărut voma repetata,
temperatura a crescut la 40°C, a pierdut conştiinţa.La a 6-a zi de boala cu ambulanţa a fost transportat la spitalul de
boli infecţloase. La examenul obiectiv: starea generală foarte gravă, făra conştiinţă. Are o poză caracteristică : capul
aruncat spre spate, iar genunchii aduşi la abdomen. Faţa hiperemiată cu o nuanţă cianotică, istmul faringian intens
hiperemiat. În plămâni murmur vesicular. Zgomotele cardiace atenuate. Pulsul 72 bătăi/minut. T/A 80/40 mm Hg.
Micţiune involuntară. Redoarea pronunţată a muşchilor occipitali. Simptoamele Kering şi Brudzinski – pozitive.
 Diagnosticul.
 Terapia de urgenţă.

Biletul nr.12
1. Deprinderile practice în difterie.
PROBLEMĂ: Pacienta O., 29 ani, profesoară, s-a îmbolnăvit acut cu t°, cefalee, slăbiciune generală, dureri slabe în
gât. La medic s-a adresat la a 3-a zi a maladiei. La examinare : tegumentele de culoare obişnuită, ganglionii
limfatici cervicali măriţi şi moderat dureroşi. Istmul faringian moderat hiperemiat. Pe dreapta amigdala palatină
tumefeiată, congestionată cu depuneri albicioase, care nu depăşesc stâlpii palatini. In plămâni şi cord modificări
patologice nu sunt. Abdomenul moale, ficatul şi splina moderat mărite. Din ancheta epidemiologică s-a constatat că
a preparat doi iepuri de câmp, vânaţi de soţul ei.
 Diagnosticul şi confirmarea lui, tratamentul.
 Diagnosticul diferenţial.

Biletul nr.13
 1. Deprinderi practice în meningococemie.
PROBLEMĂ. Pacientul B., 34 ani s-a îmbolnăvit acut cu febră la 39°С, cefalee, frisoane, dureri pronunţate în
abdomen, vomă, scaun lichid, frecvent. A fost adus în SCBI cu transport sanitar. La examenul obiectiv:tegumentele
sunt palide, cu nuanţă cianotică, uscate, turgor scăzut. Convulsii tonice ale muşchilor gastrochemieni. Puls filiform.
T/A – 60/10 mm. Hg. Limba saburală, uscată. Abdomenul balonat, dureros la palpare în regiunea epigastrică.
Scaun lichid, apos, de culoare verzue. Cu 4 zile înainte de îmbolnăvire a folosit în alimentare smântână, cumpărată
la piaţă.
 Diagnosticul.
 Măsurile de urgenţă.

Biletul nr.14

PROBLEMĂ: Pacientul G., 25 ani, pescar. S-a adresat la medic la a 5-a zi de boală
cu acuze la febra, cefalee, slăbiciune generala, artralgii, lombalgii, mialgii, preponderent în muşchii
gastrocnemieni. S-a îmbolnăvit acut cu frisoane, febra 39°, cefalee, inapetenţă. La examenare faţa tumefiată si
hiperemiată, congestionată, ochii infectaţi, hemoragii sclerale. Pe trunchi şi membre erupţii punctiforme
hemoragice. Ficatul cu 2-3 cm mai jos de rebordul costal drept, la palpare dureros. Simptomul Pasternaţki -
pozitiv. Urina de culoare roşie.
 Diagnosticul clinic şi argumentare.
Leptospiroza
Incubatia este de 6 – 14 zile.
 Diagnosticul diferenţial.

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

Formele anicterice => febra tifoida, mononuncleoza infectioasa (EB)

Formele icterice cu insuficientã renalã acutã se diferentiazã de: angiocolitã, febrã bilioasã
hemoglobinuricã, febrã galbenã.
Formele cu febrã, mialgii, insuficientã renalã acutã însotite sau nu de semne hemoragice,
trebuie diferentiate de febra hemoragicã cu virusul HANTAAN.
Formele meningiene pure se diferentiazã de alte meningite limfocitare acute.
Formele severe trebuie diferentiate de: sindromul de detresã respiratorie acutã, socul
cardiogen febril, sindromul abdominal febril pseudochirurgical.
Genul Leptospira are 2 specii: biflexa si interogans
Rezervorul este animal: rozãtoare (sobolan), câine, porc. Ele eliminã urinar leptospire pe sol,
în apã.
Transmiterea.
Omul este un receptor accidental.
Transmiterea directã se face prin muscãtura de sobolan sau contact cu animale.
Transmiterea indirectã este frecventã si se face prin mediul hidric (lacuri, râuri). Penetrarea în
organism se face prin plãgi si eroziuni tegumentare si mucoase, conjunctive, inhalare de picãturi
sau aerosoli ai lichidelor contaminate.
Risc profesional au crescãtorii de animale, muncitorii agricoli în orezãrii, la canalizare,
abatoare, veterinari.
Riscul în vacante constã în scãldatul în apã, pescuit, canotaj.
TABLOU CLINIC
Incubatia este de 6 – 14 zile.

Manifestãrile oculare se exprimã prin sufuziuni hemoragice conjunctivale, uveitã,

corioretinitã.
DIAGNOSTIC
Diagnosticul biologic: hiperleucocitozã cu neutrofilie, trombopenie, cresterea
creatininenmiei, leucociturie, hiperbilirubinemie mixtã, citolizã moderatã, LCR: predominantã
limfocitarã si proteinorahie moderatã.
Diagnosticul de certitudine cuprinde:
punerea în evidentã a leptospirei în sânge, în primele 5 zile, în faza bacteriemicã si în LCR,
urinã (din a 12-a zi). Între ziua a 6-a si a 12-a este faza mutã a laboratorului. Se fac culturi lente,
pe medii speciale. Leptospirele sunt dificil de evidentiat.
serologie: anticorpii apar cãtre a 12-a zi, nivelul lor creste progresiv pânã în a 50-a zi, apoi
scad lent. Reactia de depistare rapidã constã în microaglutinare pe lamã cu antigenul TR comun
mai multor leptospire. Reactia de confirmare – serotipare prin reactia de aglutinare – lizã MARTIN
– PETIT (RAL) este reactia de referintã. Antibioticoterapia întârzie aparitia anticorpilor si
atenueazã reactiile serologice.

Biletul nr.15

PROBLEMĂ. Pacientul C., 30 ani s-a îmbolnăvit cu 6 zile în urmă, când a scăzut pofta de mâncare, au apărut
greaţa, cefalee moderată, dureri periodice în rebordul costal drept şi în regiunea epigastrică. La a 5-a zi de boală a
observat urină de culoare întunecată. La a 6-a a apărut icterul. S-a adresat la medic şi a fost îndrumat la spitalul de
boli infecţioase, unde e spitalizat la a 7-a zi de boală. În secţia de internare anorexie, greaţă, vomă repetata, cefalee,
vertijuri, slăbiciune pronunţată, somnolenţă. La examenul obiectiv bolnavul este apatic, adinamic, la întrebări
raspunde corect, dar cu întârziere. Se determină un icter pronunţat. Pulsul ritmic. T/A 90/50 mm Hg. Abdomenul
moale, foarte dureros în regiunea hipocondrului drept. Ficatul moale, cu 1 cm mai jos de rebordul costal drept;
dureros la palpare. Două luni în urmă a fost extras un dinte de medicul stomatolog.
 Diagnosticul Hepatita virala (B)- incubatie 60 de zile
 Testele de laborator pentru confirmarea stării grave.
Anticorpii anti Hbe, Anti Abs, anti Hbcor, Ag Hbs, Ag Hbe
Cele 4 de laborator si veremia (PCR)
 Terapia intensivă.
HBV => Tenofovir, entecavir
Interferon (Peg IFN alfa)
HCv => Sofosbuvir cu Ledipasvir
La ciroza decompensata si Ribaverina

Biletul nr.16

PROBLEMĂ: Pacientul Z., 29 ani s-a adresat la policlinică în a doua zi de boală cu acuze la dureri în spate şi
dificultăţi la deschiderea gurii. Două săptămâni în urmă a călcat pe un cui ruginit. La internare starea generală a fost
apreciată de gravitate medie, conştiinţa clară, gura o deschide cu 2 cm, se constată un râs sardonic, convulsii
tonice în muşchii spatelui, braţului şi membrilor inferioare. In plămâni şi cord nu se determină schimbări
patologice. Abdomenul dur ca scândura. Se determină rigiditatea muşchilor occipitali.

 Diagnosticul şi argumentarea lui, tratamentul. Tetanos ( Clostridium tetani)

 Diagnosticul diferenţial. => rabia, encefalite acute

Rezervorul de infectie este constituit din animale si oameni, care contamineaza solul prin
excretii.
Transmiterea se face prin contact direct cu solul contaminat atât cu bacili tetanici cât si cu
spori, ca si cu obiecte contaminate la nivelul plagilor tegumentare sau ale mucoaselor. O mare
varietate de plagi sunt tetanigene: traumatice, contuze, profunde, întepaturi, plaga ombilicala la nou
nascut sau ulcere varicoase.

opistotonus (contractura extensorilor) emprostotonus (contractura flexorilor) inghemuiat

ortotonus sau tetanos rigid (contractura egala a flexorilor si extensorilor).’

Formele => generalizata, locala, cefalica, a nou-nascutului

Administrarea de ser antitetanic se asociaza cu anatoxina tetanica administrata într-o regiune

anatomica diferita.
Antibioticoterapia consta din administrarea de penicilina G în doza de 2-4 milioane UI/zi IV
sau IM, eventual de cefalosporine (cefoxitina).
2. Tratament chirurgical
Eliminarea focarului tetanigen este obligatorie prin debridarea plagii, excizia partilor
devitalizate si eliminarea corpilor straini. Actul chirurgical are loc dupa seroterapie antitetanica si
antibioticoterapie.
3. Tratamentul de sedare si control al contracturilor este imperios necesar si se face cu:
• diazepam - miorelaxant, sedativ, anxiolitic, în doze de 60-100 mg/zi (forme usoare), 100-
240 mg/zi (forme medii); 240-600 mg/zi (forme severe), IV sau oral;
• fenobarbital asociat în doza 0,4-0,8 g/zi;
• petidina (mialgin),0,10 g/8h IV sau IM;
• clorpromazina 0,5 mg/kg/zi: petidina si clorpromazina prezinta riscul deprimarii respiratiei
 Biletul nr.17
PROBLEMĂ: Pacientul M., 27 ani s-a adresat la medicul de familie la a 3-a zi de boală, prezentând cefalee
chinuitoare, febră ridicată, insomnie. Debutul bolii a fost acut cu cefalee, febra 38°C, insomnie. La examinare
temperatura 39,5°C, faţa tumefiata, hiperemiată, ochii injectaţi, limba tremură, saburală, cu devieri. Istmul
faringian hiperemiat, cu hemoragii punctiforme. Zgomotele cardiace atenuate. Pulsul 100 bătăi pe minut. T/A
90/60 mm c.m. Abdomenul moale, indolor. Ficatul şi splina mărite în dimensiuni. Semnele meningiene negative.
Scaunul şi micţiunea fără dereglări. Din ancheta epidemiologică s-a determinat că lucrează intr-o firmă unde se
ocupă cu repararea televizoarelor la domiciliu.
 Diagnosticul şi argumentarea lui. Tactica medicului de familie.
Gripa
 Enumeraţi maladiile pentru diferenţiere şi efectuaţi această diferenţiere cu unele din ele.

Biletul nr.18
1. Deprinderile practice în helminitiaze.
PROBLEMĂ: Bolnavul B., 30 ani, a fost internat în spitalul de boli infecţioase cu următoarele acuze : indispoziţie,
dureri moderate în regiunea plantei drepte, trism. Cu 15 zile până la îmbolnăvire, lucrând în grâdină a călcat pe un
cui, traumându-şi planta dreaptă. La medic nu s-a adresat. In spitalul de boli infecţioase a fost stabilit diagnosticul
de tetanos. S-a administrat ser 100 000 u.i., anatoxină tetanică 1ml, penicilină - 500 000 × 4 ori nictemiral. La a 7
zi de tratament la bolnav a apărut febra până la 39°C, cefalee, vertijuri, senzaţie de restricţie toracică, se sufoca. La
examentul obiectiv : tegumentele palide, buzele cianotice, membrele reci. Zgomotele cardiace surde. Pulsul nu se
determină. Tensiunea arterială 40/0. Pe membre au apărut erupţii papuloase. Conştiinţa neclară.
 Diagnosticul clinic.Tetanos
 Terapia intensivă.

Biletul nr.19
1. Deprinderile practice în botulism.
PROBLEMĂ: Pacientul M., 36 ani, s-a îmbolnăvit acut, cu frison, febră 38,5°С, cefalee pronunţată, mialgii,
artralgii. În următoarele zile aceste simptome s-au intensificat, temperatura 38-39°С, s-a dezvoltat insomnia. S-a
adresat la medic la a 5 zi de boală. La examenul obiectiv sunt determinate erupţii rozeolo-peteşiale,
multiple.Pulsul 120/minut. T/A 90/50 mm.Hg. Ficatul mărit cu 2 cm., splina – cu 1 cm. În ziua a 6 a maladiei s-a
dezvoltat exitaţie psihomotorie, vorbirea neclară, halucinaţii vizuale, se ascunde de personalul medical.
 Diagnosticul şi argumentarea lui.
Febra tifoida
Salmonella typhi
 Terapia intensivă.
TRATAMENT
Principii:
• antibioticoterapia oralã, în caz de intolerantã digestivã: intravenoasã;
- la adult: - fluorochinolone (de primã intentie);
pefloxacina 400mg x 2/zi;
ofloxacina 200 mg x2/zi;
ciprofloxacina 500 mg x 2/zi; 7 zile (5-10);

contaminare - pe cale fecal-oralã de la bolnavi sau purtãtori sãnãtosi cronici;

- transmitere directã - contact cu obiecte infectate, alimente contaminate, sau:
- transmitere indirectã - ingestia apei, de scoici, legume crude contaminate;
 Biletul nr.20
1. Deprinderile practice în dizenterie.
PROBLEMĂ. Pacientul C., 33 ani a venit la spitalul de boli infecţioase de sinestătător, având cefalee moderata,
slăbiciune, indispoziţie, inapetenţă, insomnie, febră 37,3°-38,2°C timp de 7 zile. La examenare t° - 39°C, este
pasiv, palid, la întrebări răspunde cu întârziere. Limba uscată, saburală, cu amprentele dinţilor pe părţile laterale.
Amigdalele tumefiate şi congestionate, fără depuneri. In plămâni respiraţie aspră, se determină raluri uscate.
Zgomotele cardiace atenuate. Pulsul 70 bătăi pe minut. Abdomenul moale, balonat, moderat dureros în regiunea
hipocondrului drept. Ficatul şi splina mărite în volum. Simptomele meningiene negative. Periodic scaunul lichid.
 Diagnosticul şi argumentarea lui, tratamentul.
Febra tifoida
 Enumeraţi maladiile pentru diferenţiere şi efectuaţi diferenţierea cu unele din ele.
Salmoneloza

Incubatia 10-14 zile

a anticorpilor anti-O si anti-H(reactia Widal), aglutininelor anti-Vi

Biletul nr.21
1. Deprinderile practice în bruceloză.
 PROBLEMĂ. Pacientul D., 38 ani s-a îmbolnăvit acut cu frisoane, febra până la 39°C, cefalee în regiunea frontală,
dureri în globii oculari, artralgii, mialgii, tuse uscate. La medic s-a adresat la a 3-a zi a maladiei. La examenul
obiectiv : faţa hiperemiată, tumefiata, sclerele injectate, istmul faringian hiperemiat, se determină hemoragii
punctiforme. In plămâni respiraţie aspră, se determină raluri uscate. Zgomotele cardiace atenuate. T/A – 90/60 mm
Hg. Pulsul 115 bătăi/min. Abdomenul moale, indolor. Ficatul şi splina de dimensiuni normale. A fost spitalizat în
clinica de boli infecţioase. Peste o zi starea generală s-a agravat. Cefaleea s-a intensificat, au apărut vertijuri,
slabiciune generală pronunţată. La examenul obiectiv: tegumentele palide, cianoza buzelor. Pulsul slab şi accelerat.
T/A – 60/40 mm c.m. S-a instalat oligurie.
 Diagnosticul definitiv. Gripa
 Terapia intensivă.

Biletul nr.22
1. Deprinderi practice în febra tifoidă.
PROBLEMĂ: Pacientul Y., 37 ani, s-a întors din Africa, unde a lucrat 8 luni. A chemat la domiciliu medicul de
familie la a 9-a zi de boală şi a fost îndrumat la clinica de boli infecţioase. S-a îmbolnăvit acut – cu frisoane
zguduitoare, ascensiune termică până la 40°C, urmate de transpiraţie abundentă, slăbiciune generală, greaţă, vomă,
dureri în abdomen. In următoarele 4 zile temperatura la 39-40,5°C, fiind însoţită periodic de o transpiraţie
abudentă. La a 5 zi a maladiei temperatura corpului s-a normalizat, atingând 40°C în următoarea zi – iarăşi cu
frisoane, fierbinţeli şi transpiraţie. Ulterior accesele menţionate se repetau peste o zi. La examenul obiectiv faţa
hiperemiată, sclerele injectate, tahicardie. T/A – 100/50 mm Hg. Limba saburală. Ficatul mărit cu 2,5 cm. Splina –
cu 3 cm.
 Diagnosticul şi argumentarea lui. Tratamentul.
 Enumeraţi maladiile pentru diferenţiere.
febra tifoidă

Biletul nr.23
1. Deprinderile practice în malarie.
PROBLEMĂ. Pacientul S., 42 ani, s-a îmbolnăvit acut cu dureri în regiunea nasului, dureri la glutiţie după câteva
ore a apărut trism, convulsii muculare în membrele inferioare. S-a adresat la medic şi a fost transportat la spitalul de
boli infeoţioase. In secţia de internare la examenul obiectiv: conştiinţa clara, faţa hiperemiată, trism , râs sardonic.
Tegumentele lipicioase. In plămâni murmur veyicular. Zgomotele cardiace atenuate. Muşchii abdomenului
încordaţi. Peste fiecare 10 minute apar convulsii tonice cu dereglarea respiraţiei tmp de 1-2 minute. Nu se urinează.
Cu 3 zile până la îmbolnăvire a câzut, fiind lezat nasul. S-a adresat la medicul traumatolog, care i-a efectuat doar
prelucrarea primară chirurgicală a plăgii.

Diagnosticul. Tetanos
 Terapia intensivă.

Biletul nr.24
1. Deprinderi parctice în hepatitele virale.
PROBLEMĂ: Bolnavul M., 32 ani. s-a adresat în secţia de internare a spitalului de boli infecţioase cu următoarele
acuze : slăbiciune generală, cefalee moderată, febra, scaun lichid de 2-3 ori pe zi, mărirea ganglionilor limfatici
cervicali. Din anamneza bolii s-a constatat că este bolnav a 3-a săptămână cu febră până la 38,5°C seara şi 37,4°C
dimineaţa, cefalee. La a 4-a zi scaunul a devenit păstos, mai apoi lichid cu frecvenţa de 2-3 ori pe zi. A observat că
s-au mărt ganglionii limfatici regionali. Din ancheta epidemiologică - a avut contact sexual cu 3 luni înainte de a
se îmbolnăvi cu o femee, care din spusele ei avea o mladie congenitală. La examenul bolnavului s-a constatat
limfadenopatie generalizată, abdomenul suplu, dolor în regiunea iliacă stângă. Scaunul pastos, fără mucus şi striuri
de sânge.
 Diagnosticul. HIV
 Investigaţiile de laborator necesare pentru confirmare a diagnosticului.
• 2 teste Elisa
• Western Blot
• Teste rapide ( quick)
• Teste din saliva
• Teste din urina
• Teste din secretii vaginale (Ac Ig G anti HIV)
Tratament
Enfuvirdae (fuzeon), Maraviroc (inhib coreceptorilor Cor5)
Lidovudina, Adefovir, Efavirinex (inhib revertranscriptazei)
Indinavir (inhib proteazei)

Biletul nr.25
1. Deprinderile practice în mononucleoza infecţioasă.
PROBLEMĂ: Pacientul E., 28 ani, s-a îmbolnăvit acut cu frisoane, febră până la 39°C, cefalee chinuitoare, mialgii
 preponderent în muşchii gastrocnemieni, greaţa, vomă. La a 3-a zi de boală urina a căpătat culoarea berii şi la a 5-a
zi a observat icterul. A fost îndrumat la spitalul de boli infecţioase. La examenul obiectiv: faţa hiperemiată,
tumefiată, ochii injectaţi, sclerele şi tegumentele icterice. În plămâni murmur vezicular. Zgomotele cazdiace
atenuate. Pulsul - 130 bătăi/min. T/A – 90/60 mm Hg. Abdomenul moale, indolor, ficatul cu 3 mm mai jos de
rebordul costal drept. Splina la nivelul rebordului costal. Muşchii gastroenemieni la palpare dureroşi. Timp de 24
ore a eliminat numai 300 ml urină.
 Diagnosticul definitiv. Leptospiroza
 Terapia intensivă.

Biletul nr.26
1. Deprinderile practice în tifosul exantematic.
PROBLEMĂ. Bolnavul C., 42 ani a fost spitalizat la a 6-a zi a maladiei cu cefalee, slăbiciune generală, febră, tuse
uscată. La examenul obiectiv : tegumntele palide. Limba saburată, marginile şi vârful fără depuneri, cu amprente
dentare lateral. Amigdalele tumefiate, hiperemiate, temperatura 39°C. În plămâni respiraţie aspră, se determină
raluri uscate. Zgomotele cardiace atenuate. Pulsul 72 bătăi/min. T/A - 95/55. Abdomenul balonat. La percuţie se
determină matitate în regiunea iliacă dreaptă. Micţiunea normală. Scaunul constipat. La a 9-a zi pe abdomen au
apărut erupţii rozeolice în număr de 12. La a 6-a zi de tratament starea generala s-a agravat, slăbiciunea generală a
devenit foarte pronunţată, vertijurile s-au intensificat, temperatura s-a normalizat, pulsul frecvent 120/min. T/A -
70/40 mm Hg.
 Diagnosticul definiv. Febra tifoida complicata cu soc toxicoseptic
 Terapia intensivă.

Biletul nr.27
1. Ascaride
PROBLEMĂ: Bolnavul A., 18 ani, student, se află în vacanţă, dar deseori după amiază lucrează într-o gospodărie
la seră. Igiena personală o respectă parţial. S-a adresat la medic cu acuze la dureri în epigastriu şi regiunea
paraumbilicală, greţuri matinale, periodic senzaţie de foame, scaun instabil. Obiectiv starea satisfăcătoare,
subnutriţie. Noaptea doarme rău, greu adoarme. In timpul somnului scrâşnet dentar. Modificări obiective din
partea organelor şi sistemelor absente. Paliditatea tegumentelor.
 1 Diagnosticul preventiv şi argumentarea.
 2.Metode de laborator pentru confrmare.
 3.Tratamentul bolnavului.

Biletul nr.28
1. Hepatite B.C
PROBLEMĂ: Bolnavul 35 ani, în copilărie a locuit în oraşul Tiumeni. Deseori mânca peşte proaspăt congelat şi
afumat în condiţiile casnice. La 15 ani a suportat o maladie însoţită de febra 38-39-40°C, cefalee, slăbiciune, dureri
abdominale, balonarea abdomenului, uneori vomă după mâncare. In prima săptămâna a bolii a fost scaun lichid
apos, nu prea abundent, cu mucozităţi, cu frecvenţa 3-4 ori pe zi. Peste o săptămână diarea a trecut în constipaţie.
Diagnosticul stabilit nu-l cunoaşte. De atunci periodic 2-3 ori pe an apăreau durerile în hipocondrul drept, dureri
paraumbilicale, greaţa, vomă. La USG ficatul mărit cu 3-4 cm, splina - cu 3cm. Bilirubina 34,6-28,7-5,9 mcmol/l,
ALAT-1,84 mmol/oră x 1, proba cu timol 16,4 un. AgHBs-negativ.
 Diagnosticul.
 Prin ce metode de laborator se confirmă diagnosticul?
 Tratamentul bolnavului.

Biletul nr.29
Ascaride
PROBLEMĂ: Bolnava V.,23 ani, la scimbarea mediului de trai (din casa pe pământ la bloc) şi condiţiilor de
alimentare, a tras atenţja că în timpul defecaţiei a eliminat un ghem albicios lentiform, cu mult mucus. La 2-a zi a
 eliminat încă un ghem, o parte din care 1-a adus la cercetare. In copilărie a trăit în Belgorod-Dnestrovsc, des a
mâncat icre proaspete sărate cu pâine.
 Ce invazii pot fi suspectate?
 Enumeraţi metodele de laborator pentru confirmarea diagnosticului.
 Tratamentul.

Biletul nr.30
1. Deprinderile practice în borrelioza Lyme.
PROBLEMA: Bolnavul M. 48 ani, zootehnician, s-a îmbolnăvit acut cu temperatură până 39°C. La 3-a zi au apărut
dureri abdominale, în muşchii gambelor, articulaţii, disfagie, masticaţia dificilă. La a 5-a zi pe corp au apărut
erupţiile abundente maculo-papuloase, printre care şi elemente urticariene. Obiectiv: starea gravă, conştient,
palid, erupţiile maculo-papuloase localizate pe corp şi faţa. Dispnee. Nu poate înghiţi. Limba îngroşată cu
depuneri. Mucoasa faringiana hiperemiată. Faţa edemaţiată. Nu poate derschide ochii.Abdomenul moale, se
palpează mărit ficatul. Temperatura - 39,7°C, TA - 90/50 mm Hg.

Diagnosticul prezumtiv Antrax (forma cutanata-edem malign)

Bacillus anthracis

Metodele de confirmare a diagnosticului.

-epidemiologice – profesie, contact cu animale bolnave;
- clinice – cele descrise;
- de laborator – evidentierea bacilului cãrbunos prin frotiuri, sau se fac culturi din pustulele
cutanate, sputã, LCR, scaun, sânge.
- Teste serologice: ELISA care evidentiazã anticorpii capsulari, evidentierea anticorpilor
protectivi antiexotoxinici (cel mai specific test), reactia ASCOLI care se face post mortem
la
animalele bolnave, cu ser anticãrbunos si material suspect cu aparitia unui inel opalescent.

Tratamentul bolnavului.

În edemul malign se utilizeazã doze crescute de penicilinã G (4 – 6 mil.UI la adult si

300.000-400.000 u/kg/zi la copil) sau eritromicinã (la alergici). În cazurile severe se administreazã
glucocorticoizi parenteral (hemisuccinat de hidrocortizon 200–400–600 mg/zi la adult,
dexametazonã 0,2-0,4 mg/Kg corp/zi).

Tratamentul antimicrobian de electie este penicilina G pe duratã de 10 zile.

Pentru pustula malignã se aplicã local pansament ocluziv uscat sau cu solutie antisepticã
(Rivanol).
 1. Serul anticãrbunos, este utilizat astãzi exceptional, în cazuri severe (doza este de 200
ml/zi).
2. Tratamentul antimicrobian de electie este penicilina G pe duratã de 10 zile.
Pentru pustula malignã se aplicã local pansament ocluziv uscat sau cu solutie antisepticã
(Rivanol). Este contraindicatã interventia chirurgicalã datoritã riscului de diseminare a infectiei.
Doza de penicilinã G la adult este 2.4 mil. – 6 mil UI/zi, IM, la 4 – 6 ore, timp de 7 – 10 zile,
iar la copii este de 200.000-400.000 u/kg/zi, divizate în 4 prize, la nou-nãscut sub 2000g: 50.000-
100.000u/kg/zi în 2 prize.
La persoanele sensibilizate la penicilinã se administreazã eritromicinã, 2 – 3 g/zi, timp de 7 –
10 zile la adult, iar la copil 30-50 mg/kg/zi per os, 15-20mg/kg/zi i.v.
În edemul malign se utilizeazã doze crescute de penicilinã G (4 – 6 mil.UI la adult si
300.000-400.000 u/kg/zi la copil) sau eritromicinã (la alergici). În cazurile severe se administreazã
glucocorticoizi parenteral (hemisuccinat de hidrocortizon 200–400–600 mg/zi la adult,
dexametazonã 0,2-0,4 mg/Kg corp/zi).
Cãrbunele visceral constituie o mare urgentã medicalã, tratamentul este intensiv si complex
cu: perfuzie endovenoasã cu glucozã, electroliti, transfuzii de sânge, glucocorticoizi, penicilinã G
(în doze maxime admise, IV) sau eritromicinã.

Bacillus anthracis
Infectia cãrbunoasã afecteazã în deosebi anumite ierbivore (bovine, cabaline, ovine, caprine),
care reprezintã rezervorul de infectie.
Produsele animalelor bolnave de antrax (carne, piele, lânã, pãr, oase) contin spori ai bacilului
cãrbunos.
Cãile de transmitere a bolii sunt:
contact direct (prin solutii de continuitate ale tegumentului);
cale respiratorie (prin inhalare de spori);
- cale digestivã (consum de carne contaminatã);
- infectii de laborator;
- exceptional de la om la om.
Boala are caracter profesional : în zonele agricole antraxul apare la veterinari, îngrijitori de
animale, prin contact cu animalele bolnave sau cu produse de la acestea; în zonele industriale
cãrbunele apare la prelucrãtorii de produse animale: piele, lânã, oase, fildes. Obiectele produse sunt
contaminate ani de zile: piei de tobe, perii de ras, clape de pian de fildes.
Receptivitatea este generalã.
PATOGENIE SI ANATOMIE PATOLOGICÃ
Sporii pãtrunsi în organism se transformã în forme vegetative.
Virulenta bacilului cãrbunos este determinatã de un grup de exotoxine si de capsulã din acid
poliglutamic.
Exotoxinele sunte reprezentate de antigenul protector care este o proteinã ce determinã
imunitate si nu este toxicã, factorul edemetos si factorul letal care determinã deprimarea functiilor
neutrofilelor.
Capsula are rol antifagocitar. Bacilii fãrã capsulã nu produc septicemii, doar edem local.
Cãrbunele cutanat este determinat de pãtrunderea bacilului prin tegumentul lezat. Sporul
ajuns în tesutul subcutanat, germineazã, se multiplicã, produce exotoxine si capsula antifagocitarã.
Toxinele determinã aparitia de edem, necrozã tisularã, infiltart inflamator redus datoritã deprimãrii
functiilor neutrofilelor. În lipsa fagocitãrii germenilor apare diseminare limfaticã regionalã, se
produc mici cantitãti de toxine, ceea ce determinã aparitia limfadenitei cu caracter hemoragic,
necrotic si edematos. Ulterior bacilii trec în circulatia sanguinã determinând meningitã, pneumonie,
toxicitate sistemicã.
Antraxul cu determinãri pulmonare apare prin inhalarea de bacili sau de spori. Acestia ajung
la nivelul alveolelor, de unde pe cãile limfatice, ajung la nivelul ganglionilor mediastinali si produc
limfadenitã hemoragicã masivã cu mediastinitã. Afectarea directã a capilarelor pulmonare
(endoteliului) determinã trombozã pulmonarã si insuficientã respiratorie, pleurezie. Nu determinã
pneumonie primarã, ci doar secundarã. Apoi, bacteriile trec în sânge determinând meningitã
hemoragicã, soc toxico- septic si deces. Antraxul pulmonar este foarte rar, dar mortalitatea atinge
100%.
Cãrbunele digestiv apare prin ingestia de carne contaminatã insuficient preparatã.
Existã douã forme clinice de cãrbune digestiv:
- orofaringian caracterizat de limfadenopatii, edem important faringian cu obstructie
trahealã;
350
- gastrointestinal – în care sporii se multiplicã în submucoasa intestinalã unde produc toxine,
ceea ce determinã aparitia de edem, hemoragii, necrozã, adenitã mezentericã. Semnele clinice sunt:
febrã, vãrsãturi, dureri abdominale, distensia abdomenului, diaree hemoragicã, septicemie.
Formele digestive sunt greu de diagnosticat si au o evolutie severã cu mortalitate pânã la 75%.
Agentii antimicrobieni distrug rapid germenii, dar toxinele rãmân în circulatie pânã la
metabolizarea lor, ceea ce determinã întretinerea mecanismelor fiziopatologice ale bolii. Se încearcã
sintetizarea de antitoxine pentru tratarea acestor bolnavi.
TABLOU CLINIC
La om infectia cãrbunoasã se manifestã prin:
- cãrbune cutanat;
- cãrbune pulmonar;
- cãrbune digestiv;
- meningita cãrbunoasã;
- septicemie cãrbunoasã.
1. Cãrbunele cutanat are douã forme clinice:
a. Pustula maligna reprezintã 98% din formele de cãrbune la om.
Infectia se produce printr-o micã solutie de continuitate la nivelul tegumentelor (fatã, gât,
membre).
Incubatie este de 2 – 5 zile. La locul inoculãrii apare o patã eritematoasã, care se transformã în
papulã pruriginoasã, apoi în veziculã cu lichid clar sau sangviolent. Vezicula va suferi o necrozã
centralã si se va transforma într-o escarã neagrã, înconjuratã de vezicule si o zonã congestivã (zona
Chaussier) pe fondul unui edem subcutanat, gelatinos, nedureros.
Leziunea cutanatã este însotitã de adenitã regionalã, semne generale: febrã, cefalee, mialgii.
b. Edemul malign este o formã severã a cãrbunelui cutanat în care leziunile la poarta de
intrare sunt disproportionat de mici fatã de edemul din jurul leziunii care este deformant cu flictene
si necroze extinse, tegumentul lucios, nedureros, fãrã eritem. Este însotit de fenomene generale
severe: febrã, frison, stare toxicã Localizarea cea mai gravã este la pleoape sau gât.
Edemul difuzeazã repede în jur, putând duce uneori (prin edem glotic), la asfixie.
Aceastã formã apare în conditii de rezistentã scãzutã a organismului si este determinatã de
tulpini cu virulentã crescutã.
Din pustulã se pot izola, prin culturi, bacili gram pozitivi, cu caractere microbiologice
sugestive pentru B. anthracis.
Cãrbunele intern
a). Cãrbunele pulmonar este produs printr-o infectie pe cale respiratorie sau hematogenã.
Incubatia este de 1 – 6 zile.
Clinic are evolutie bifazicã, initial aspect pseudogripal cu semne nespecifice: febrã, obosealã,
mialgii, indispozitie, tuse neproductivã, dureri toracice, cu duratã scurtã, ulterior, semnele
respiratorii se accentueazã luând aspect de pneumonie foarte severã cu:
351
dispnee si cianozã, sputã hemoptoicã, stridor, dureri toracice, raluri crepitante, revãrsat
pleural, edem al toracelui, gâtului, stare generalã toxicã. Radiografia cardio-pulmonarã aratã
lãrgirea mediastinului.
Are sfârsit letal în 1 – 3 zile; chiar si tratat, are mortalitate foarte ridicatã.
b). Cãrbunele digestiv este foarte rar, incubatia este de 2 – 5 zile se manifestã cu dureri
abdominale severe, hematemezã, melenã, ascitã hemoragicã rapid instalatã, diaree, febrã, stare
toxicã. Moartea este rapidã prin colaps.
c) Cãrbunele orofaringian se manifestã prin dureri la nivelul limbii, edem al istmului
faringian, disfagie, compresiune trahealã, dispnee, adenopatii cervicale si submandibulare. Este
însotit, de asemeni, de stare toxicã.
d). Meningita cãrbunoasã este o complicatie a celorlalte forme, nu este niciodatã primarã.
Este o meningitã hemoragicã cu evolutie letalã în 2 – 4 zile, chiar sub tratament.
e). Septicemia cãrbunoasã este foarte severã; poate apare în cursul oricãrei forme clinice.
COMPLICATII
Complicatiile sunt reprezentate de diseminarea infectiei de la nivelul leziunilor cutanate,
însãmântarea meningelor, septicemia si aparitia socului toxico-septic, cu evolutie severã, spre
deces.
DIAGNOSTIC
Diagnosticul pozitiv se pune pe date:
- epidemiologice – profesie, contact cu animale bolnave;
- clinice – cele descrise;
- de laborator – evidentierea bacilului cãrbunos prin frotiuri, sau se fac culturi din pustulele
cutanate, sputã, LCR, scaun, sânge.
- Teste serologice: ELISA care evidentiazã anticorpii capsulari, evidentierea anticorpilor
protectivi antiexotoxinici (cel mai specific test), reactia ASCOLI care se face post mortem la
animalele bolnave, cu ser anticãrbunos si material suspect cu aparitia unui inel opalescent.
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
Diagnosticul diferential pentru cãrbunele cutanat se face cu furunculul,( care este dureros),
flictena stafilococicã, erizipelul gangrenos, stafilococia malignã a fetei, întepãturile de insecte,
abces dentar. Pentru cãrbunele pulmonar se face cu pneumonii de alte etiologii. Pentru meningita
cãrbunoasã se face cu meningite de alte etiologii, hemoragii meningiene, iar pentru cãrbunele
digestiv se face cu alte afectiuni gastro-intestinale.
PROGNOSTIC
Cãrbunele respirator are prognosticul cel mai rezervat, mortalitatea fiind 80% – 100%. În
cãrbunele digestiv riscul de deces este 25% - 75%. Antraxul cutanat poate evolua spre exitus în
20% - 25% din cazuri, dacã se face un tratament corect, riscul scade la 1%
TRATAMENT
1. Serul anticãrbunos, este utilizat astãzi exceptional, în cazuri severe (doza este de 200
ml/zi).
2. Tratamentul antimicrobian de electie este penicilina G pe duratã de 10 zile.
352
Pentru pustula malignã se aplicã local pansament ocluziv uscat sau cu solutie antisepticã
(Rivanol). Este contraindicatã interventia chirurgicalã datoritã riscului de diseminare a infectiei.
Doza de penicilinã G la adult este 2.4 mil. – 6 mil UI/zi, IM, la 4 – 6 ore, timp de 7 – 10 zile,
iar la copii este de 200.000-400.000 u/kg/zi, divizate în 4 prize, la nou-nãscut sub 2000g: 50.000-
100.000u/kg/zi în 2 prize.
La persoanele sensibilizate la penicilinã se administreazã eritromicinã, 2 – 3 g/zi, timp de 7 –
10 zile la adult, iar la copil 30-50 mg/kg/zi per os, 15-20mg/kg/zi i.v.
În edemul malign se utilizeazã doze crescute de penicilinã G (4 – 6 mil.UI la adult si
300.000-400.000 u/kg/zi la copil) sau eritromicinã (la alergici). În cazurile severe se administreazã
glucocorticoizi parenteral (hemisuccinat de hidrocortizon 200–400–600 mg/zi la adult,
dexametazonã 0,2-0,4 mg/Kg corp/zi).
Cãrbunele visceral constituie o mare urgentã medicalã, tratamentul este intensiv si complex
cu: perfuzie endovenoasã cu glucozã, electroliti, transfuzii de sânge, glucocorticoizi, penicilinã G
(în doze maxime admise, IV) sau eritromicinã.
PROFILAXIE
Este o boalã de internare obligatorie; este obligatoriu tratamentul si declararea nominala.
Persoanele expuse prin profesie, sunt vaccinate anticãrbunos. Se iau mãsuri fatã de sursa de
infectie: vaccinarea animalelor, arderea cadavrelor animalelor bolnave, sterilizarea produselor
animale.