Particularitățile acordării

asistenței medicale chirurgicale

în condiții de campanie

Vasile DUMITRAȘ
dr. șt. med., conf.univ., colonel medic (r)
 Planul

1. Istoric
2. Tipurile de ajutor medical acordat răniților și bolnavilor în condiții de
campanie (ajutorul medical calificat, ajutorul medical specializat)
3. Particularitățile plăgilor prin armă de foc și acordării asistenței medicale la
etapele medicale
 ISTORIC

Chirurgia de campanie este o specialitate chirurgicală de urgență ce se aplică în condiții de

război și calamități. Ea este în strâns raport cu activitatea formațiunilor militare. Schimbările
tacticii de luptă, perfecționarea armamentului, mijloacelor de transport, mijloacelor tehnice
militare influențează direct modificările de organizare și dotare a formațiunilor medico-
chirurgicale, începând cu acordarea primului ajutor, ajutorului premedical, medical, medico-
chirurgical calificat, medico-chirurgical specializat și terminând cu spitalele de specialitate etc.

Chirurgia de război include diverse traumatisme, este o chirurgie colectivă efectuată la multe
etape, unde funcționează diferite echipe chirurgicale.
 ISTORIC

Chirurgia de campanie, în dezvoltarea sa de-a lungul multor milenii, a

cunoscut o perfecționare continuă, s-au făcut revoluții și progrese
extraordinare în acest domeniu.

Încă din antichitate Hipocrate (460 – 377 î.e.n.) îi sfătuia pe ucenicii săi să
participe activ la operațiile militare pentru a-și ridica măiestria, a studia și
perfecționa metodele de tratament.
 ISTORIC
În lucrările sale întâlnim descrierea tratamentului fracturilor osoase prin extensie,
tratamentul empiemului, fistulelor, plăgilor craniene etc. A.C.Celsus (63 î.e.n. – 13
e.n.) a folosit procedeul de amputație a extremității prin incizie circulară, a modificat
metodele de hemostază. Galenus (130 – 200) a întrebuințat practic intestinul subțire
pentru efectuarea ligaturilor chirurgicale, a introdus în practică sondă, seringa,
foarfecele.
La dezvoltarea chirurgiei militare a contribuit și A.Vesale (1514 – 1564), activând în
calitate de anatom și chirurg de armată.
Primul care a organizat completarea lădițelor speciale cu materiale pentru
pansament a fost A.Pare (1517 – 1590), tot el a elaborat aparate de protezare, a
propus metode noi de tratament al plăgilor de război, al fracturilor osoase, de oprire
a hemoragiei prin ligaturarea arterei, de extragere a corpilor străini din plagă.
 ISTORIC

A.Ledran (168 – 1770)a ridicat chirurgia de campanie la o nouă înălțime,

propunând tratamentul chirurgical al plăgilor prin disecare largă.
A.Percy (1754 – 1825), J.Larrey (1766 – 1842), în calitate de chirurgi de armată,
au perfecționat tratamentul chirurgical al plăgilor de război, efectuând
numeroase amputații. A.Percy a introdus în practică retractorul, care-i poartă
numele. O revoluție în chirurgie, și nu numai, au produs descoperirile științifice
ale lui L.Pasteur (1822 – 1895), pe care s-a bazat J.Lister (1827 – 1912)
elaborând pansamentul antiseptic. De facto a luat naștere antisepsia și
asepsia.
 ISTORIC
O figură strălucită în istoria chirurgiei de campanie mondială este N.I.Pirogov
(1810 - 1881), care a participat în campaniile din Caucaz (1847), Crimeea (1853 –
1856), în războiul franco-prusac (1870 – 1871, în războiul ruso-turc (1877 - 1878).
În România, chirurgia de campanie a fost reprezentată de C.Davilla (1822 –
1884), care a organizat o școală de chirurgie pentru formarea de ofițeri sanitari.
În 1877 – 1878 a luat parte la războiul ruso-turc ca șef al serviciului militar și
inspector.
Fondatorul chirurgiei militare în România este considerat A.Demostene (1845 –
1925). A participat la războiul ruso-turc din 1877 – 1878 în calitate de medic
regimentar. A fost profesor de anatomie topografică și chirurgie operatorie,
exercitând în același timp și funcția de șef al serviciului de chirurgie la Spitalul
Militar din București.
 ISTORIC
În conflictul armat din zona Nistrului, în 1992, au fost folosite proiectile
standard și nestandard. Plăgile, de regulă, au fost produse prin gloanțe și
eschile, s-au atestat și plăgi explozive. Specialiștii din Moldova au acordat
răniților ajutor și tratament medico-chirurgical calificat și medico-chirurgical
specializat la nivelul cuvenit.
În republica noastră chirurgia de campanie, ca disciplină, se predă la
Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din 1946
la Catedra de chirurgie de campanie prin integrare strânsă cu Catedra de
medicină militară și a calamităților.
Pregătirea postuniversitară în chirurgia de campanie se efectuează la Catedra
de chirurgie de campanie, traumatologie și calamități a facultății de
perfecționare a medicilor.
 Tipurile de ajutor medical acordat răniților și
bolnavilor în condiții de campanie
(ajutorul medical calificat, ajutorul medical
specializat)
Ajutorul chirurgical calificat este acordat de specialiști de chirurgie generală la
etapa ajutorului medico-chirurgical calificat care dispune de secție de primire
și triaj, de formațiune de prelucrare sanitară totală a răniților cu leziuni
combinate, de sală de operație și secție de reanimare, secție de spitalizare,
izolator etc. Volumul acordării ajutorului medico-chirurgical calificat poate fi
efectuat în întregime sau redus, numai în cazurile de extremă urgență, pe când
răniții de prima urgență și de a doua urgență pot fi îndreptați la etapa
ajutorului medico-chirurgical specializat.
 Tipurile de ajutor medical acordat răniților și
bolnavilor în condiții de campanie
(ajutorul medical calificat, ajutorul medical
specializat)
Măsurile de extremă urgență includ:
1. Măsuri de combatere a asfixiei;
2. Oprirea definitivă a hemoragiei atât celei externe, cât și celei interne;
3. Terapia complexă a anemiei posthemoragice pronunțate, șocului traumatic, sindromului de
strivire;
4. Intervenții chirurgicale la răniții cu sindrom de strivire, cu infecție anaerobă;
5. Prelucrarea prim-chirurgicală și suturarea plăgilor toracice cu pneumotorax deschis,
toracocenteză la traumatizații cu pneumotorax cu supapă;
6. Laparotomia în cazurile de traumatisme închise și deschise abdominale cu lezarea
organelor interne;
7. Amputații la răniții cu smulgere sau zdrobire a extremităților;
8. Trepanarea craniană decompresivă la traumatizații cu compresiune cerebrală.
 Tipurile de ajutor medical acordat răniților și
bolnavilor în condiții de campanie
(ajutorul medical calificat, ajutorul medical
specializat)
Măsurile de primă urgență care pot fi amânate pentru un timp scurt (până la etapa
următoare) sunt:
1. Efectuarea epicistostomei răniților cu leziuni extraperitoniale ale vezicii urinare, a
uretrei și formarea anusului contra naturii la cei cu leziuni extraperitoniale ale
rectului;
2. Amputația la traumatizații cu necroză ischemică a extremității;
3. Prelucrarea primară chirurgicală a plăgilor contaminate cu substanțe radioactive,
cu substanțe toxice de luptă, de asemenea a plăgilor întinse ale țesuturilor moi.
 Tipurile de ajutor medical acordat răniților și
bolnavilor în condiții de campanie
(ajutorul medical calificat, ajutorul medical
specializat)

La măsurile de a doua urgență se referă operațiile amânarea cărora, după

administrarea de antibiotice, nu contribuie la apariția în scurt timp (până la etapa
următoare) a complicațiilor grave:
1. Prelucrarea primară chirurgicală indicată a plăgilor țesuturilor moi;
2. Prelucrarea plăgilor combustionale.
 Tipurile de ajutor medical acordat răniților și
bolnavilor în condiții de campanie
(ajutorul medical calificat, ajutorul medical
specializat)
La etapa ajutorului medico-chirurgical calificat răniții cu șoc traumatic sau cu șoc
combustional în timpul triajului medical se împart în categorii în dependență de măsurile
necesare:
1. Cei la care intervenția chirurgicală se efectuează imediat, concomitent cu măsurile
antișoc de reanimare după indicații de externă urgență (oprirea hemoragiei,
traheostomie);
2. Cei care necesită operație în rândul al doilea sau al treilea, fiind transportați în secția
respectivă pentru măsuri antișoc;
3. Traumatizații în stare de șoc care nu necesită intervenții chirurgicale, ei sunt
transportați în secțiile antișoc, iar după deșocare sunt evacuați în spitalele de
specialitate.
 Tipurile de ajutor medical acordat răniților și
bolnavilor în condiții de campanie
(ajutorul medical calificat, ajutorul medical
specializat)

Etapa tratamentului medico-chirurgical specializat este reprezentată de

spitale de specialitate mobile sau fixe cu formațiuni chirurgicale și secții de
primire și evacuare, de operații, de reanimare, de spitalizare etc. care sunt
dotate cu instrumente, aparataj și echipe de specialiști în anumite ramuri de
profil chirurgical (anesteziologi, neurochirugi, oftalmologi, cardochirurgi,
angiochirurgi, chirurgi abdominali, toracaliști, traumatologi-ortopezi,
otorinolaringologi, urologi, ginecologi, specialiști în chirurgia maxilo-facială,
combustiologi etc.). Aceste instituții medicale militare dispun de posibilități
largi pentru investigații de laborator, radiologice, funcționale etc.
 Particularitățile plăgilor prin armă de foc și
acordării asistenței medicale la etapele medicale
Agentul de Particularitățile Traiectul și Numărul de Modalitățile de Localizarea Contaminarea
rănire morfologce raportul către leziuni la un leziuni ale anatomică cu microbi
cavități rănit țesuturilor
Gloanțe punctiforme oarbe unice cu lezarea a craniului, contaminate cu
țesuturilor moi gâtului, toracelui microbi
Schije rupte tangențiale multiple abdomenului aseptice
Bile metalice morsocate transfixiante asociate cu lezarea oaselor bazinului
și articulațiilor
Săgeți contuzionale nepenetrante combinate a extremităților
Proiectile cu suflu tăiate penetrante cu lezarea
explozibil nervilor
Schije secundare tocate cu lezarea
arterelor și
venelor
magistrale
Arme albe înțepate cu lezarea
organelor interne
Ocazionale
(traumatice
Chirurgicale
 Particularitățile plăgilor prin armă de foc și
acordării asistenței medicale la etapele
medicale
Mecanismele esențiale în producerea leziunilor tisulare prin arma de foc:
- Formarea unui orificiu de intrare rotund sau ovalar cu pierdere de tesut,
tesutul în minus este antrenată în canalul rănii.
- Această acțiune are loc atunci când tragerea se face de aproape, glontele
având o forță vie foarte mare. În acest caz datorită acțiunii gazelor, pot lua
naștere orificii de intrare lungi, rupte și fisuri radiare.
- Atunci când forța vie este mică (lasfârșitul traiectoriei) glonțul despică
numai țesuturile ca o pană, formând un orificiu în formă de fantă,
corespunzător direcției fibrelor elastice din piele.
- Când forța vie este foarte mică, glonțul poate acționa ca un obiect dur, bont,
neproducând orificiulo de intrare, ci doar echimoză sau excoriație.
 Particularitățile plăgilor prin armă de foc și
acordării asistenței medicale la etapele
medicale
Particularitățile plăgii prin armă de foc:
- Prezența defectelor însemnate de tegumente și țesuturi moi, care apar în
urma acțiunii proiectilului.
- Dezvoltarea focarelor noi de necroză în orele, zilele următoare în regiunea
comoției moleculare.
- Zonele de lezare a țesuturilor la diferite plăgi au diferite dimensiuni.
- Plaga prin arma de foc este considerată contaminată bacterial pe toată
suprafața sa.
 Particularitățile plăgilor prin armă de foc și
acordării asistenței medicale la etapele
medicale

La plăgile prin armă de foc deosebim următoarele 3 zone:

1. Zona canalului propriu-zis, care este prezentată printr-un defect al
țesuturilor, însă cavitatea lui este completată cu părticele necrozate,
inviabile, cheaguri de sânge, exsudat, corpi străini (metalici, eschile osoase
etc.);
2. Zona necrozei primare, situată nemijlocit pe pereții canalului de rănire;
3. Zona comoției moleculare și a necrozei traumatice secundare, care se
răspândește destul de larg, lateral de zona canalului.
Prelucrarea chirurgicală a plăgilor prin arma de
foc

Prelucrarea chirurgicală primară a plăgilor include:

1. Incizia rănii.
2. Excizia țesuturilor necrozante și înlăturarea corpilor străini.
3. Reconstrucția anatomică a țesuturilor lezate.
 Felurile de suturi ale plăgilor prin armă de foc

În condiții de campanie după prelucrarea chirurgicală a plăgilor prin armă de

foc pot fi efectuate următoarele feluri de suturi:
- suturi primare,
- suturi primare-amânate,
- secundare (precoce și tardive).
 Felurile de suturi ale plăgilor prin armă de foc
Suturile primare se fac imediat după prelucrarea chirurgicală primară.

Suturile primare-amânate se vor efectua în condițiile de campanie în a 3-7 zi după

prelucrarea chirurgicală a plăgii, când dispare pericolul proceselor purulente, infecțioase.

Suturile secundare precoce se fac în a 7-15 zi după prelucrarea chirurgicală a rănii, când
semnele de inflamație lipsesc, când sunt prezente granulații, marginile plăgii sunt
mobile, se pot apropia ușor.

Suturile secundare tardive se vor efectua în a 15-20 zi după rănire sau după prelucrarea
chirurgicală secundară a plăgii.
Particularitățile acordării asistenței medicale răniților și bolnavilor de profil
chirurgical sunt determinate de particularitățile războiului contemporan și
conflictelor care se caracterizează prin:
- utilizarea armamentului și tehnicilor contemporane,
- alegerea țintelor și obiectivelor militare și militar-economice cu caracter
strategic,
- schimbări bruște ale situațiilor tactice, operativ-tactice și ca rezultat
efectuarea unor manevre cu forțe și mijloace militare,
- folosirea unor grupări militare cu mobilitate înaltă.
Aceste caracteristici ale acțiunilor militare vor necesita suport medical acomodat
situației reale. În acest scop vor fi necesare îndeplinirea următoarelor principii:
1. eșalonarea asistenței medicale în mod consecutiv,
2. acordarea asistenței medicale,
3. acordarea asistenței medicale (de la simplu la compus),
4. respectarea succesivității în acordarea asistenței medicale (doctrina
medicală unică – viziune unică),
5. reducerea maxim posibilă a etapelor medicale,
6. modificarea măsurilor asistenței medicale,
7. necesitate în întărirea formațiunilor medicale cu grupe specializate, pentru
apropierea asistenței medicale chirurgicale de răniți,
8. aplicarea metodologiei asistenței medicale chirurgicale în câteva etape,
îmbinarea asistenței medicale cu evacuarea medicală.
Schema eșalonării asistenței medicale răniților
și bolnavilor
Nivel Locul acordării asistenței medicale
1 Câmpul de luptă
Punctul adunării răniților
Postul medical al campaniei
Punctul medical al batalionului
2 Campania medicală a brigăzii
3 Detașamentul medical independent, spitalul militar
(civil) de profil mixt
4 Spitalul clinic militar central
Spitale specializate și secții specializate al
spitalelor civile republicane, municipale
Tipul ajutorului medical
Primul ajutor (autoajutor, ajutor reciproc, sanitari,
instructori sanitari)
Ajutorul premedical (asistente medicale, felceri)
Ajutorul premedical
Primul ajutor medical, medici cu pregătire medicală
generală (măsurile urgente)
Primul ajutor medical (toate măsurile)
Ajutorul medical calificat, chirurgical și terapeutic (măsuri
urgente)
Ajutor medical calificat, toate măsurile cu elemente ale
ajutorului medical specializat (tratamentul cu durata de
până a 10 zile)
Asistența medicală specializată de profil chirurgical și
terapeutic (tratamentul până la rezultatul definitiv,
recuperarea medicală, expertiza medico-militară)