Teste La Pediatrie Anul V

Release from Medtorrents.
com
B) activitatea amilazei salivare;
Teste la C) starea funcţiei secretorii a stomacului;

D) proprietăţile chimice ale compuşilor fierului, care
intră în componenţa preparatelor medicamentoase;
E) activitatea proteolitică gastrică.
pediatrie
8) Anemia “tardivă” a prematurilor este:
A) hemolitică;
B) fieriprivă;
C) posthemoragică;
D) aplastică;
anul V
E) ereditară.
9) Din care produs alimentar fierul se asimilează mai bine?
A) carne;
B) fructe;
C) legume;
D) făinoase;
E) lactate.
10) Pentru anemia B12 deficitară nu este caracteristic:
Anemiile fieriprive. Complement simplu A) tipul megaloblastic de hematopoieză;
1) Nivelul hemoglobinei la nou-născut imediat după naştere
B) dereglarea secreţiei factorului intern;
constituie:
C) anemia hipercromă;
A) 100–140 g/l;
D) aportul insuficient al vit. B12 cu produsele
B) 110–130 g/l;
alimentare;
C) 120–140 g/l;
E) sporirea nivelului fierului seric.
D) 140–160 g/l;
E) 180–240 g/l.
2) Nivelul hemoglobinei la sugarul sănătos nu trebuie să fie mai
11) Un copil de 3ani are manifestări clinico- paraclinice de
jos de:
anemie fierodeficitară gr.II. Cea mai efIcientă metodă de
A) 90;
tratament este:
B) 100;
A) administrarea preparatelor de fier parenteral;
C) 110;
B) administrarea preparatelor de fier intravenos;
D) 120;
C) administrarea preparatelor de fier per os până la
E) 130.
normalizarea hemoglobinei;
3) Cauza mai frecventă de dezvoltăre a anemiei fieriprive la
D) administrarea preparatelor de fier per os până la
copii de vîrstă mică este:
normalizarea hemoglobinei + încă 2–3 luni;
A) maladiile cronice;
E) numai normalizarea alimentaţiei.
B) factorul alimentar;
12) Copil de 2 luni, născut prematur gr.II, este la alimentaţie
C) hemoragiile cronice;
naturală. Analiza generală a sângelui: Hb – 120 g/l; Er. –
D) dereglarea absorbţiei fierului;
3,9x1012 /l; Ic.– 0,82; VSH – 7 mm/h. Care recomandaţie este
E) bolile infecţioase.
optimală:
4) În diagnosticul anemiei fieriprive cel mai important indice
A) administrarea preparatelor de fier în doză curativă;
este:
B) doar îmbunătăţirea alimentaţiei mamei;
A) hipocromia;
C) doar administrarea preparateor din fier mamei;
B) prezenţa sursei de hemoragie;
D) administrarea preparatelor de lapte adaptate;
C) scăderea nivelului fierului seric;
E) administrarea preparatelor de fier în doza
D) raţia alimentară insuficientă în fier;
profilactică.
E) creşterea viguroasă a copilului.
13) Pentru deficitul de fier este caracteristic totul, în afară de:
5) În cadrul anemiei fieriprive se reduc următorii factori, în
A) mai frecvent se depistează la vârsta de 6–24 luni;
afară de:
B) copilul se alimentează preponderent cu lapte şi terci
A) procentul de saturaţie a transferinei;
de griş;
B) nivelul fierului seric;
C) deficitul de fier decurge asimptomatic;
C) nivelul fieritinei în ser;
D) hipocromie;
D) concentrarea hemoglobinei în eritrocit;
E) nivelul fierului seric crescut.
E) capacitatea fierocaptantă a serului sanguin.
14) Tratamentul copiilor de vârstă fragedă cu anemie
6) În tratamentul anemiei feriprive gr.II este indicat:
fierodeficitară include următoarele, cu excepţia:
A) produse alimentare vegetale;
A. preparatele de fier 5-6 mg/kg/24 ore per os;
B) transfuzii de sînge;
B. cura de tratament numai până la normalizarea
C) bucate preparate din ficat;
hemoglobinei;
D) preparatelor de fier pentru administrarea perorală;
C. continuarea tratamentulului 2–3 luni după
E) preparatelor de fier pentru administrarea parenterală.
normalizarea hemoglobinei;
7) Intensitatea absorbţiei fierului din preparatele
D. administrarea parenterală a preparatelor de fier în
medicamentoase depinde preponderent de:
sindromul de malabsorbţie;
A) aciditatea sucului gastric;
1
Release from Medtorrents.com
E. corecţia raţiei alimentare. A) produsele din carne;
15) Microcitele hipocrome sunt caracteristice în următoarele stări, B) ficat;
cu excepţia: C) produsele din peşte;
A. anemiile fierodeficitare; D) legume;
B. talasemia majoră; E) fructe.
C. talasemia minoră; 9) Tratamentul anemiei fierodificitare include:
D. insuficienţa de glucoză-6-fosfatdehidrogenază; A) terapia de substituţie cu plasmă;
E. anemiile în maladii cronice. B) glucocorticoizi;
16) Ce afirmaţie nu este corectă în cazul anemiilor prin deficit de C) vit. B12;
acid folic? D) acid ascorbinic;
A. administrarea fenobarbitalului influenţează asupra E) preparatele fierului.
metabolismului acidului folic; 10) Profilaxia anemiei fierodeficitare la sugari include:
B. se dezvoltă în patologii maligne; A) preparate de Fe în ultimele 3 luni de sarcină;
C. nu se dezvoltă la alimentarea cu lapte de capră; B) alimentarea cu lapte de vaci;
D. poate fi în sarcină; C) alimentarea naturală a copilului;
E. se depistează în sindromul de malabsorbţie. D) preparate de fier la toţi copiii sugari;
Complement multiplu E) preparate de fier prematurilor pe parcursul primului
1) Cauzele apariţiei anemiei fierodeficitare la copii: an de viaţă.
A. insuficienţa fierului în produsele alimentare; 11) Un copil de 7 ani prezintă paliditate, cefalee, dureri
B. aplazia măduvei osoase; abdominale. Analiza generală a sângelui: Er. – 3,8x1012/l, Hb –
C. sindromul de malabsorbţie; 99g/l, Ic – 0,78. Analiza maselor fecale – ouă de helminţi.
D. cerinţele sporite ale copilului în Fe; Indicaţiile optime sunt:
E. bolile infecţioase. A) mebendazol;
2) Depozitul Fe în organism se află în: B) acid acetilsalicilic;
A) noduli limfatici; C) preparate de fier paranteral;
B) ficat; D) preparate de fier peros;
C) rinichi; E) biseptol.
D) ţesut muscular; 12) Un copil de 2 ani. În anamneză: infecţii respiratorii frecvente,
E) splină. enterocolită. Este palid, pofta de mâncare diminuată. An.generală
3) Tabloul clinic al anemiei fierodeficitare include: a sângelui: Hb – 92 g/l; Er. – 3,8x1012/l; I.c – 0,72, VSH – 7
A) paliditatea tegumentelor; mm/h. Sunt corecte următoarele afirmaţii:
B) limfadenopatia; A) anemie fierodeficitară;
C) schimbările trofice ale pielii, părului, unghiilor; B) tratamentul cu preparatele de Fe să fie efectuate
D) suflul sistolic la apex; până la normalizarea indicilor sângelui roşu;
E) febra. C) preparatele de fier să fie administrate până la
4) Pentru anemia fierodeficitară sunt caracteristice reducerea normalizarea hemoglobinei plus încă 2 luni;
următorilor indici: D) preparatele de fier administrate parenteral;
A) hemoglobină; E) doza curativă este de 5–6 mg/kg Fe elementar în 24
B) hematocrit; ore.
C) reticulocitele sângelui periferic; 13) Un copil de 8 luni, este palid, excitat, transpiră, tresare,
D) indicele de culoare; doarme rău. Fontanela mare – 2x3 cm., capul de formă patrată,
E) diminuarea moderată a numărului de eritrocite. occipit aplatisat. Analiza generală a sângelui: Er. – 3,6x10 12/l; Hb
– 89g/l, I.c – 0,74, VSH – 7 mm/h. Diagnosticul prezumtiv:
5) În anemia fierodeficitară se observă: A) anemie gradul I;
A) diminuarea fierului seric; B) anemie gradul II;
B) reducerea capacităţii fierocaptante a plasmei; C) rahitism gr. I, evoluţie acută;
C) hipercromia; D) rahitism gr. II evoluţie acută;
D) hipocromia; E) rahitism gr II evoluţie subacută.
E) prezenţa sursei de hemoragie. 14)Absorbţia de fier în intestine se dereglează în:
6) Pentru anemia B12 deficitară sunt caracteristice: A) celiachie;
A) hematopoieza de tip megaloblastic; B) mucoviscidoză;
B) diminuarea reticulocitelor; C) parazitoze intestinale;
C) anemia hipercromă; D) rahitism;
D) sporirea fierului seric; E) colecistită.
E) anemia microcitară 15) Care indici confirmă diagnosticul de anemie fierodeficitară?
7) Pentru deficitul latent de fier sunt caracteristic: A) diminuarea fierului seric;
A) diminuarea hemoglobinei; B) mărirea capacităţii generale de conjugare a fierului
B) nivelul Hb în normă; în plasmă;
C) testul disferal pozitiv; C) reticulocitoza marcată;
D) reducerea nivelului fierului seric; D) majorarea capacităţii latente de conjugare a fierului;
E) reticulocitoza. E) macrocitoza.
8) În condiţii fiziologice, fierul se absoarbe mai bine din:
2
16) La reducerea eritrocitelor în cadrul anemiei fierodeficitare se Concentraţia de fier seric – 14 mcm/l. Sunt corecte următoarele
depis-tează: afirmaţii:
A) anizocitoză, microcitoză; A) deficitul latent de fier;
B) eritrocite în formă de ţintă; B) anemia fierodeficitară;
C) poikilocitoză; C) introducerea suplementului;
D) sferocitoză; D) preparate de fier parenteral;
E) macrocitoză. E) preparate de fier per os pe 2 luni.
17)Anemia fierodeficitară e necesar de diferenţiat cu următoarele: 25) Un copil de 8 săptămâni, născut prematur cu greutatea de
A) anemia hemolitică dobândită; 2500 g. La alimentaţie naturală. Acuze nu prezintă. Analiza
B) talasemie; generală a sângelui este normală. Recomandările medicului:
C) anemia cu celule semilunare; A) preparate de fier profilactic 1-2 mg/kg corp;
D) hemofilie; B) preparate de fier 6 mg/kg corp;
E) diateza hemoragică. C) nu necesită preparate de fier;
18)Pentru anemia foliodeficitară sunt corecte: D) preparate de fier parenteral;
A) se dezvoltă la alimentaţia cu lapte de capră; E) durata profilaxiei până la 1 an.
B) se observa in cadrul sindroamelor de malabsorbtie; 26) În cadrul profilaxiei specifice a anemiei fierodeficitare sunt
C) se dezvoltă în boli maligne; corecte urmatoarele afirmaţii:
D) poate fi în sarcină; A) se indică preparate de fier prematurilor de la 8
E) administrarea fenobarbitalului nu influenţează săptămâni;
asupra meta-bolismului acidului folic. B) se indică preparate de fier gravidelor cu sarcină
19) Un copil de 8 luni. În luna a 7-a i-a fost introdus complement multigemelară;
sub formă de terci. Scaun abundent, spumos, lipicios. C) doza Fe este 6 mg/kg în zi;
Coprograma: acizi graşi +++, săpunuri ++. Analiza generală a D) doza Fe este 1–2 mg/kg în zi;
sângelui: Er. 3,5x1012/l. Hb – 90g/l. Indice de culoare 0,76. Care E) durata cursului 1–2 ani
din afirmaţiile menţionate mai jos sunt corecte?
A) mucoviscidoză;
B) celiachie;
C) anemie fierodeficitară; Anemiile hemolitice. Complement simplu
D) excluderea din alimentaţie a terciului din cereale; 1. Pentru criza hemolitică nu este caracteristic:
E) administrarea preparatelor de fier A. diminuarea cantităţii de eritrocite;
. B. reticulocitoza;
20) Un copil de 3 luni. Venit în policlinică pentru vaccinare. C. icterul sclerotegumentar;
Analiza sângelui Er.3,8x10x12/l, Hb – 92 g/l. I.C. – 0,72. D. hiperbilirubinemia;
Deciziile optime: E. fierul seric diminuat.
A) permiterea vaccinării; 2. Cel mai informativ criteriu în cadrul hemolizei intravasculare
B) introducerea suplimentului; este:
C) prescrierea fierului timp de 2 săptămâni; A. majorarea bilirubinei indirecte;
D) nu se prescrie administrarea fierului; B. reticulocitoza;
E) prescrierea tratamentului cu preparate de fier în C. icterul;
decurs de 3 luni per os. D. creşterea hemoglobinei plasmatice;
21) Care din simptomele sideropenice sunt caracteristice anemiei E. majorarea indicelui color.
fieriprive: 3. Criteriul esenţial de laborator în hemoliza extravasculară este,
A) tremurul în extremităţi; cu excepţia:
B) modificările pielii, unghiilor, părului; A. sferocite, microcite;
C) splenomegalia; B. majorarea bilirubinei indirecte;
D) gustul pervers; C. majorarea bilirubinei directe;
E) suflul sistolic la apex. D. reticulocitoza;
22)Anemia microcitară este caracteristică în următoarele: E. splenomegalia.
A) deficit de fier; 4. În cadrul sferocitozei ereditare eritrocitele au următoarea
B) anemia B12-deficitară; caracteristică:
C) intoxicaţie cu plumb; A. diametrul majorat;
D) patologie membranară a eritrocitelor; B. creşte diametrul, se micşorează grosimea;
E) talasemie. C. scade diametrul, se măreşte grosimea;
23)Anemia macrocitară este caracteristică în următoarele: D. scade diametrul, se micşorează grosimea;
A) anemie B 12-deficitară; E. eritrocitele nu se schimbă.
B) talasemie; 5. În mielogramă în perioada de criză hemolitică în cadrul
C) anemia Fanconi; microsferocitozei ereditare se depistează:
D) anemia acid folic deficitară; A. inhibarea sistemului eritroid;
E) enzimopatii. B. hiperplazia tuturor sistemelor;
C. lipsa de modificări;
24) Copil de 8 luni se află numai la alimentaţie naturală. Indicele D. sporirea sistemului eritroid;
sângelui: Hb – 102g/l, Er. – 4,2x10x12/l, I.C. – 0,72. E. prezenţa megacariocitelor.
3
6. Pentru criza hemolitică în cadrul sferocitozei ereditare nu este A. vitaminoterapia;
cacteristic: B. preparatele fierului;
A. paliditate; C. desferalul;
B. icter; D. transfuziile de masă eritrocitară;
C. mărirea splinei; E. trasfuzia celulelor stem.
D. mărirea ganglionilor limfatici; Complement multiplu
E. culoarea normală a scaunului. 1. Criteriile de hemoliză sunt:
7. Pentru sferocitoza ereditară nu este caracteristic: A. reticulocitopenie;
A. anemia; B. nivel scăzut de eritrocite şi hemoglobină;
B. reticulocitoza; C. reticulocitoză;
C. microsferocitoza; D. icterul;
D. eritrocitele în formă de ţintă. E. creşterea bilirubinei indirecte.
E. scăderea rezistenţei osmotice minime a eritrocitelor. 2. Care afirmaţii sunt corecte în cadrul hemolizei intravasculare?
8. Pentru B-talasemie nu este caracteristic: A. cauza – sindromul CID;
A. anemia; B. cauza – transfuziile de sânge incompatibil;
B. eritrocitele în formă de ţintă; C. creşterea nivelului Hb-plazmatice;
C. majorarea fierului seric; D. prezenţa sferocitelor, microcitelor;
D. hipocromia; E. sporirea nivelului de bilirubină indirectă.
E. hipercromia. 3. Pentru sferocitoza ereditară sunt corecte:
9. În anemia falciformă (siclemie) se depistează totul, în afară de: A. hemoliza intravasculară;
A. eritrocitele în formă de ţintă; B. hemoliza intracelulară;
B. eritrocitele în formă de seceră; C. eritrocitele în formă de ţintă;
C. mărirea nivelului hemoglobinei fetale; D. microcitoza;
D. în perioada de criză – şocul hipovolemic; E. curba Price-Jones deviată în stânga.
E. criza vaso-ocluzivă. 4. Pentru sferocitoza ereditară sunt corecte:
10. Anemia hemolitică dobăndită, legată de administrarea A. deficitul proteinei membranare;
medicamentelor, este: B. epistaxisul;
A. autoimună; C. tipul autozom – dominant de transmitere;
B. heteroimună; D. splenomegalia;
C. izoimună; E. reducerea rezistenţei osmotice a eritrocitelor.
D. transimună; 5. Pentru criza hemolitică în cadrul microsferocitozei ereditare
E. neimună. sunt carac-teristice:
11. În cadrul tratamentului anemiei hemolitice imune pe primul A. paliditatea;
plan se impun: B. icterul;
A. terapia de substituţie; C. mărirea splinei;
B. glucocorticoizii; D. mărirea ganglionilor limfatici;
C. splenectomia; E. epistaxisul.
D. citostaticele; 6. În microsferocitoza ereditară se observă:
E. prepatatele dezagregante. A. suprimarea sistemului eritroid;
B. reducerea rezistenţei osmotice a eritrocitului;
C. reducerea indicelui de culoare;
12. În tratamentul talasemiei nu se folosesc: D. reducerea diametrului eritrocitului;
A. hormoni; E. curba Price-Jones deviată în dreapta
B. masă eritrocitară; 7. Simptomele B-talasemiei sunt:
C. desferal; A. diminuarea nivelului de eritrocite şi hemoglobină;
D. vitamine; B. eritrocitul sub formă de „ţintă”;
E. transfuzia celulelor stem. C. sporirea nivelului fierului seric;
13. Tratamentul sferocitozei ereditare include totul, în afară de: D. sporirea indicelui de culoare;
A. transfuziile regulate de masă eritrocitară; E. reducerea nivelului fierului seric.
B. transfuziile de masă eritrocitară la scăderea
hemoglobinei sub 60g/l;
C. splenectomie; 8. În tratamentul talasemiei sunt indicate:
D. desferal; A. hemotransfuziile;
E. terapie simptomatică. B. desferalul;
14. Metoda cea mai eficientă de tratament în sferocitoza ereditară C. splenectomia;
este: D. prednisolonul;
A. transfuzii de masă eritrocitară; E. preparatele fierului.
B. desferal; 9. Simptomele clinice ale anemiei falciforme (siclemia) sunt:
C. splenectomie; A. anemia;
D. terapia simptomatică; B. icterul;
E. vitaminoterapia. C. crizele vaso-ocluzive;
15. În tratamentul anemiei hemolitice este contraindicat: D. crizele aplastice;
4
E. hemoragii.
10. Pentru sferocitoza ereditară sunt corecte: 19. Pentru anemiile hemolitice autoimune sunt corecte:
A. se depistează în vârsta înaintată; A. se leagă cu antigenii termici;
B. predispoziţie la litiază biliară; B. se leagă cu antigenii hipotermici;
C. microsferocitoza; C. au caracter ereditar;
D. eritrocite sub formă de „ţintă”; D. debut acut;
E. deficitul proteinei membranare. E. dureri în abdomen, febră, icter.
11. Pentru B- talasemie sunt caracteristice: 20. Semne de hemoliză intravasculară:
A. creşterea hemoglobinei fetale; A. aglutinarea spontană a eritrocitelor;
B. dereglarea sintezei lanţurilor globinei; B. hemoglobinemie;
C. hipocromia; C. hemoglobinurie;
D. diminuarea fierului seric; D. hepatosplenomegalie;
E. eritrocitele sub formă de „ţintă”. E. reducerea numărului de reticulocite.
12. Pentru anemia hemolitică prin deficitul de glucozo-6-fosfat 21. Pentru criza hemolitică în sferocitoza ereditară sunt corecte:
dehidrogenaza sunt corecte: A. paliditatea;
A. criza apare după administrarea medicamentelor; B. icterul;
B. hemoliza intravasculară; C. hepatomegalia;
C. hemoliza intracelulară; D. splenomegalia;
D. urina întunecată; E. hemoragiile nazale.
E. majorarea bilirubinei indirecte. 22. Pentru anemia hemolitică prin deficit de glucozo-6-
13. Pentru anemia hemolitică autoimună sunt corecte: fosfatdehidrogenază sunt corecte următoarele:
A. debutul lent; A. mai frecvent se întâlneşte la barbaţi;
B. debutul acut; B. hemoliza – peste 48 ore după administrarea
C. durerile abdominale, febra, urina întunecată; medicamentelor;
D. proba Coombs directă negativă; C. splenectomia eficientă;
E. efectul pozitiv de la glucocorticoizi. D. hemoliza intravasculară;
14. În anemia falciformă se constată: E. hemoglobinuria.
A. reticulocitoză; 23. În cadrul talasemiei la bolnavi se observă:
B. eritrocite în formă de seceră; A. oasele cutiei craniene au aspectul „periei” (semnul
C. eritrocite sub formă de „ţintă”; „ariciului”);
D. majorarea hemoglobinei fetale; B. craniul de turn;
E. microcite. C. reţinerea creşterii copilului;
15. Tratament sferocitozei ereditare include: D. hipoplazia măduvei osoase;
A. transfuzii regulate de masă eritrocitară; E. urolitiaza şi litiaza biliară frecvente.
B. transfuzii de masă la hemoglobină mai mică de 60 24. La o fetiţă de 2 ani pe fondul IRVA au apărut brusc
g/l; paliditatea, icterul, dureri în abdomen, t 38,6° C. S-a depistat
C. splenectomie; splenomegalia. Analiza generală a sângelui: Hb – 60 gr/l; Er –
D. preparate de fier; 2,0x1012/l; IC – 0,9; diametrul eritrocitelor 5,5–6,0 mkm;
E. terapie simptomatică. reticulocite – 15‰; bilirubină totală – 76 mmol/l, indirectă – 73
16. În tratamentul talasemiei au indicaţie: mmol/l; ALAT – 0,27, ASAT – 0,32 mmol/l. Care afirmaţii sunt
A. masă eritrocitară; corecte?
B. transfuzii de celule stem; A. criză hemolitică;
C. transplant de măduvă osoasă; B. hepatită virală;
D. desferal; C. boală sferocitară;
E. preparate de fier. D. introducerea masei eritrocitare;
17. Un copil de 10 luni internat cu t 38,6oC, slăbiciune, paliditate, E. indicarea preparatelor de fier.
icter, splenomegalie. Tata a suferit de o boală hematologică şi lui
i-a fost extirpată splina. Analiza sângelui: Hb – 44g/l, Er. – 1,4
x1012/l, IC – 0,94; reticulocite 18%. Diagnosticul preventiv şi
terapia de urgenţă:
A. hepatită;
B. criză hemolitică; Boli difuze ale ţesutului conjunctiv. Complement simplu
C. anemie ereditară; 1. În artrita juvenilă manifestările sistemice sunt
D. transfuzii de masă eritrocitară; următoarele, cu excepţia:
E. praparate de fier. A. Febră;
18. Pentru criza hemolitică în cadrul deficitului de glucozo-6- B. Rash reumatoid;
fosfat dehidrogenază sunt corecte: C. Limfadenopatie generalizată;
A. e legată de administrarea medicamentelor; D. Sindromul Raynaud;
B. se manifestă pe fondul infecţiei; E.Serozitele (pericardita, pleurezie etc. ).
C. reticulocitoză marcată; 2. În care formă de artrită juvenilă e necesară
D. hemoglobinemie; corticoterapia:
E. hipocromie. A. Forme oligoarticulare;
5
B. Forme poliarticulare; A. Edemaţierea pielii;
C. Forma sistemică fără răspuns la antiinflamatoare; B. Anomalii de pigmentare;
D. Rash reumatoid; C. Faţa cu aspect de mască;
E.Iridociclită în debut. D. Fenomenul vazomotor paroxistic (Raznaud);
3. Care semn tegumentar este specific pentru artrita E. Ulceraţii tegumentare.
juvenilă: 12. În sclerodermia sistemică afectarea renală predomină
A. Macule roze cu noduli subcutanaţi prin:
B. Rash “ în fluture” A. Proces inflamator în interstiţiu;
C. Edem periorbital liliachiu B. Leziuni vasculare severe;
D. Îndurarea şi subţierea pielii feţii C. Afectarea bazinetelor;
E.“Livedo” vascular cu necroze distale. D. Prezenţa refluxului urinar;
4. Care semn cutanat este specific pentru lupusul E.Insuficienţa renală precoce.
eritematos sistemic: 13. Manifestările articulare în dermatomiozita juvenilă
A. Macule roz cu noduli subcutani; sunt următoarele , cu excenţia:
B. Edemul periorbital liliaciu; A. artralgii;
C. Îndurarea şi subţierea pielii feţei; B. artrita neerozivă;
D. Rash-ul „în fluture” C. artrita fugace;
E.„livedo”vascular cu necroze distale. D. artrita deformantă;
5. Artrita în lupusul eritematos poate avea următoarele E.artrita acută.
semne, cu excepţia: 14. Prognosticul nefavorabil în dermatomiozita juvenilă
A. Oligoartrită; este determinat de:
B. Poliartrită; A. Afectarea muşchilor coapsei;
C. Afectarea articulaţiilor mari; B. Afectarea muşchilor scapulari;
D. Erozivă; C. Afectarea muşchilor faringelui şi esofagului;
E.Asimetrică. D. Afectarea muşchilor intercostali;
6. Pentru confirmarea diagnozei în lupusul eritematos E.Afectarea articulaţiilor.
una din datele paraclinice este hotărîtoare: Complement multiplu
A. Anemie 1. Care din explorările enumerate sunt decisive pentru
B. VSH sporit diagnosticul lupusului eritematos sistemic:
C. Disproteinemie A. Hemograma;
D. CIC sporit B. Proteinograma;
E.Factor antinuclear peste 1:100 C. Anti ADN dublu catenar;
7. Care semn clinic nu este caracteristic pentru D. Seromucoidul;
dermatomiozită: E.Anticorpi antinucleari
A. Edemul periorbital liliachiu; 2. Care din explorările enumerate nu sunt decisive pentru
B. Miozita simetrică în centură; diagnosticul lupusului eritematos sistemic:
C. Atonia intestinală; A. Anticorpii antinucleari;
D. Nefrita progresantă în uremie; B. Anti ADN dublu catenar
E.Afecţiuni ale coronarelor C. VSH sporit;
8. Care este medicamentul de elecţie în dermatomiozită: D. Complecşii imunocirculanţi;
A. Hidroxiclorochina; E. Anticorpi antitrombocitari.
B. Metotrexat; 3. Care sunt cauzele hipertensiunii arteriale în
C. Azotioprim; poliarteriita nodoasă:
D. Prednisolon; A. afectarea vaselor suprarenale;
E.Indometacin. B. afectarea vaselor cerebrale;
9. Care eate articulaţia cea mai rar afectată în artrita C. afectarea vaselor renale;
juvenilă: D. glomerulonefrita progresivă;
A. Coxofemurală; E.vasculita ureterelor.
B. Radiocarpienă, 4. Care grupă musculară sunt mai rar afectate în
C. Acromioclaviculară; dermatomiozită juvenilă:
D. Cervicale C1-C2; A. Muşchii coapsei;
E.Temporomandibulară B. Muşchii gluteali;
10. Ce nu este caracteristic pentru periarteriita C. Muşchii occipitali;
nodoasă: D. Muşchii intestinelor;
A. Leucocitoza; E. Muşchii globilor oculari.
B. Eozinofilia; 5. Care sunt semnele mai informative în diagnosticul
C. Antigenul HBs; sclerodermiei sistemice:
D. Trombopenie; A. Subţierea şi atrofia pielii feţii;
E. Hipergamaglobulinemie. B. Febră;
C. Disfagia;
11. În etapa iniţială a sclerodermiei sistemice cel mai D. Sindromul uric;
frecvent semn este: E.Încetinirea pasajului “bolului de bariu”-radiologic.
6
6. Care sunt medicamentele eficiente în tratamentul E. anticorpii antinucleari.
sclerodermiei sistemice: 15. Care semne clinice sunt hotărîtoare în confirmarea
A. Indometacină, artritei juvenile forma sistemică :
B. Corticoterapie, A. artrita cu durata de 6 săptămîni;
C. Azatioprină; B. febra cu durata mai mare de 14 zile;
D. Antiagregante; C. lipsa serozitelor;
E.Salicilate. D. hepatosplenomegalia;
7. În care din bolile enumerate poate să apară E. febra.
osteonecroza vasculară: 16. Semne clinice specifice pentru dermatomiazită sunt:
A. Artrita juvenilă; A. Edem periorbital liliachiu;
B. Artruita psoriatică; B. Afectarea muşchilor scheletari;
C. Dermatomiozita; C. Artrită deformativă;
D. Sclerodermia sistemică; D. Afecţiuni a coronarelor;
E. Lupusul eritematos sistemic. E.Nefrită progresantă în uremie.
8. În care din bolile enumerate poate să apară infarctul
miocardic la copil: 17. Semne clinice specifice pentru poliarterita nodoasă
A. Artrita juvenilă; sunt:
B. Lupusul eritematos sistemic; A. “Livedo” vascular;
C. Dermatomiozita; B. Afectarea rinichilor;
D. Sclerodermia sistemică; C. Febră,
E. Poliarteriita nodoasă. D. Copil afebril;
9. Care afirmaţie referitoare la etiopatogenia maladiilor E.Hipertensiune arterială
difuze ale ţesutului conjunctiv sunt adevărate: 18. Complicaţii frecvente a poliarteritei nodoase sunt:
A. Se includ mediatorii celulari; A. Infarct miocardic;
B. Se includ mediatorii plasmatici; B. Deformări articulare;
C. Scad T-helperii; C. Uremie;
D. Sporesc T-supresorii; D. Hemoragii digestive;
E.Sporesc Ig G. E.Greaţă , vărsături
10. Care preparate sunt selective în artrita juvenilă 19. Care sectoare a pielii se afectează mai rar în
sistemică cu grad înalt de activitate: sclerodermia sistemică?
A. Salicilatele; A. Degetele mânii;
B. Steroizii, B. Faţa;
C. Hidroxiclorochina; C. Braţul , antebraţul;
D. Metotrexat; D. Trunchiul;
E.Indometacin. E.Abdomenul.
11. Care factori predispozanţi sunt decisivi în apariţia 20. Tratamentul de elecţie al sclerodermiei sistemice
artritei juvenile : include următoareleŞ:
A. Anginele des suportate; A. antiinflamatoarele nesteroidiene;
B. Reacţii alergice la medicamente; B. d-penicilamina;
C. Microtraumele frecvente; C. colchicina;
D. Cariile dentare; D. corticoterapia;
E. Încălcarea graficului de vaccinare E. vasodilatatoarele.
12. Factorii predispozanţi decisivi în apariţia lupusului 21. Prezenţa calcificărilor subcutane sau în fascii necesită
eritematos sistemic: diagnosticul diferenţial al următoarelor maladii:
A. infecţiile bacteriene rar suportate; A.artita jjuvenilă sistemică;
B. reacţii alergice la medicamente; B. dermatomiozita;
C. expunerea îndelungată la soare; C. Lupusul eritematos sistemic;
D. încălcarea graficului de vaccinare; D. Sclerodermie sistemică;
E. vîrsta fragedă. E. Poliareriita nodoadă.
13. Care semne clinice mai rar se întilnesc în lupusul 22. Prezenţa infarctului miocardic la copil necesită diagnostic
eritematos sistemic: diferenţial al următoarelor maladii:
A. afectarea pielii; A. dermatomiozita;
B. afectarea rinichilor, B. lupus eritematos sistemic;
C. afectarea ficatului; C. artrita juvenilă sistemică;
D. afectarea SNC; D. sclerodermia sistemică;
E. valvulopatii E.poliarterita nodoasă.
14. Care din explorările enumerate sunt hotărîtoare pentru 23.Prezenţa pleureziei izolate, fără opacităţi în ţesutul
diagnosticul lupusului eritematos sistemic: pulmonar, este caracteristică pentru următoarele maladii:
A. Leucopenia, A. Artrita juvenilă sistemică;
B. VSH sporit; B. Dermatomiozita;
C. Hipergamaglobulinemia; C. Lupusul eritematos sistemic;
D. Trombocitoza; D. Sclerodermia sistemică;
7
E. Poliarterita nodoasă. 1. Numiţi cea mai frecventă formă de cardiomiopatie primară
24.Prezenţa hepatomegaliei cu transaminasele crescute întâlnită la copii:
necesită diferenţierea următoarelor maladii: A. Cardiomiopatia hipertrofică
A. Artrita juvenilă sistemică; B. Miocardita acută
B. Dermatomiozita; C. Cardiomiopatia dilatativă
C. Lupus eritematos de sistem; D. Cardiomiopatia restrictivă
D. Sclerodermia sistemică; E. Cardiomiopatia peripartum
E. Poliarteriita nodoasă. 2. În diagnosticul miocarditei acute la copii tehnicile de
25.Modificări în sumarul urinei, sporirea urinei şi biologie moleculară se utilizează pentru confirmarea:
creatininei în serul sangvin necesită diferenţierea A. Necrozei miocitare
următoarelor maladii:: B. Prezenţei virusului
A. sclerodermia sistemică; C. Apoptozei celulare
B. dermatomiozita; D. Inflamaţiei miocardului
C. lupusul eritematos sistemic; E. Fibrozei interstiţiale
D. poliarterita nodoasă;
E. artritei idiopatice juvenile. 3. Miocardita acută fulminantă la sugari debutează frecvent
26.La un copil cu diagnosticul de maladie difuză a cu:
ţesutului conjunctiv nediferenţiată la radiogramele A. Lipsa semnelor de insuficienţă cardiacă
pulmonare în dinamică se intensifică fibroza interstiţială. B. Semne de infecţie respiratorie acută
Diagnosticul diferenţial include: C. Semne digestive
A. Sclerodermia sistemică; D. Şoc cardiogen
B. Poliarterita nodoasă; E. Convulsii febrile
C. Dermatomiozita; 4. Care semn clinic este caracteristic pentru debutul
D. Lupusul eritematos sisrtemic; miocarditei acute la un copil mare:
E. Artrita idiopatică juvenilă. A. Insuficienţa cardiacă congestivă
27.La un copil cu suspecţie la maladie difuză a ţesutului B. Infecţie respiratorie acută
conjunctiv analizele de laborator indică anemia de gr. I, C. Hipertensiune arterială
trombocitele peste 400x10 /l, leucocitoză şi VSH moderat D. Infecţie gastrointestinală acută
crescute. Maladiile mai probabile sunt: E. Dificultăţi de alimentaţie
A. Sclerodermia sistemică; 5. Semnele radiologice evocatoare pentru
B. Poliarterita nodoasă; miocardită acută la copil mare sunt, cu excepţia:
C. Lupusul eritematos sisrtemic; A. Cardiomegalie
D. Dermatomiozita ; B. Congestie venoasă pulmonară
E. Artrita idiopatică juvenilă. C. Silueta cordului cu aspect „cord în sabot”
28.Un copil acuză slăbiciuni în membrele inferioare şi D. Asocierea revărsatului pericardic
dispnee inspiratorie. Următoarele investigaţii sunt E. Edem pulmonar
decisive pentru confirmarea diagnosticului: 6. Izolarea virusurilor în miocardita de etiologie
A. Proteina serică şi fracţiile ei; enterovirală la copii poate fi făcută din
B. Ureea; următoarele mostre biologice, cu excepţia:
C. Enzime serice (LDH, KFK, AST, ALAT); A. Lichid sinovial
D. Colesterolul; B. Scaun
E.Electromiografia. C. Lichid cefalorahidian
29. Pentru confirmarea artritei juvenile sistemice în D. Urină
debut decesive sunt următoarele date: E. Miocard
A. Hemograma; 7. Semnul ecocardiografic evocator în
B. VSH: diagnosticul miocarditei acute la copii este:
C. Trombocitele; A. Hipertensiune pulmonară avansată
D. Sumarul urinei; B. Scăderea fracţiei de ejecţie a ventriculului stâng
E. Antistreptolizina-O; C. Hipertrofia miocardului ventriculului drept
30. Complicaţiile taratemtului cu antiinflamatoare D. Prezenţa revărsatului pericardic
nesteroidiene pot fi: E. Insuficienţă mitrală
A. Creşterea VSH; 8. Care semn clinic nu este comun în miocardita acută la
B. Cefaleea; sugar:
C. Sporirea transaminazelor A. Dificultăţi în alimentaţie
D. Acumularea de lichid în articulaţii; B. Palpitaţii
E. Necroza papilară în rinichi. C. Hepatomegalie
D. Dispnee
E. Tulburări de ritm
9. În tratamentul de debut al miocarditei acute virale la copii
nu se recomandă administrarea de:
Cardiomiopatiile primare la copii . Complement simplu. A. Antivirale
B. Antiinflamatoare steroidiene
8
C. Antiaritmice 2. Marcherii serici specifici utilizaţi în diagnosticul de
D. Diuretice miocardita acută la copii sunt :
E. Remedii inotrop pozitive A. Creatininkinaza fracţia MB
B. Troponina cardiacă T
C. Lactatdehidrogenaza fracţiile 1,2
10. Complicaţiile majore în miocardita acută la sugari sunt, D. Antistreptolizina O
cu excepţia: E. Troponina cardiacă I
A. Şoc cardiogen
B. Tulburări de ritm cardiac
C. Insuficienţă cardiacă congestivă
D. Cardiomiopatie hipertrofică
E. Tulburări de conducere atrioventriculară
11. Tratamentul cardiomiopatiei dilatative la copil include 3. Factorii etiologici virali frecvent implicaţi în
următoarele, cu excepţia: miocarditele acute la copii sunt:
A. Endocardectomie A. Coxsackie A
B. Terapia sindromului de insuficienţă cardiacă B. Coxsackie B
C. Prevenirea accidentelor trombembolice C. Adenovirus
D. Terapia aritmiilor D. Herpesvirus
E. Transplantul de cord E. Trуpanosoma cruzi
12. Manifestarea clinică cea mai comună în cardiomiopatia 4. Investigaţiile instrumentale neinvazive utilizate la
dilatativă la sugar: copii pentru confirmarea diagnosticului de
A. Dispnee la alimentaţie miocardită sunt:
B. Sincopa A. Radiografia cutiei toracice
C. Febra B. Biopsia endomiocardică
D. Dureri toracice C. Electrocardiografia
E. Palpitaţii D. Cateterismul cardiac
13. Monitorizarea Holter se indică în cardiomiopatiile E. Ecocardiografia
primare la copil în: 5. Modificările electrocardiografice sugestive pentru
A. Ritmul idioventricular pe ECG standard miocardita acută la copii sunt:
B. Dispnee în repaus A. Bloc incomplet de ram drept al fasciculului His
C. Orice copil cu suspiciune de cardiomiopatie primară B. Tahicardie sinisală
D. Tahicardie C. Modificări de segment ST şi de undă T
E. Edeme periferice D. Sindrom de preexcitare ventriculară
14. Metodele obligatorii de diagnostic în cardiomiopatie E. Bloc atrioventricular de gradul II sau III
primară la copil sunt, cu excepţia: 6. Cele mai comune criterii de diagnostic
A. Biopsia endomiocardică ecocardiografic în miocardita acută la copii sunt:
B. Electrocardiografia cu înregistrarea Holter A. Dilatarea cavităţii ventriculului stâng
C. Ecocardiografia B. Hipo-/akinezia peretelui ventriculului stâng
D. Anchetă familială completă C. Hipertrofia peretelui ventriculului drept
E. Radiografia cardiopulmonară D. Scăderea fracţiei de ejecţie
15. Cardiomiopatia hipertrofică la copil diferă de cea a E. Hiperkinezia pereţilor ventriculului stâng
adultului prin următorul criteriu: 7. Complicaţiile cele mai frecvente în miocardita acută
A. Нipertrofie ventriculară stângă la copil mare sunt:
B. Pronostic mult mai nefavorabil A. Cardiomiopatia dilatativă
C. Nu necesită supraveghere B. Insuficienţă cardiacă congestivă
D. Lipsa complicaţiilor aritmice C. Accident vascular cerebral
E. Sincope D. Hipertensiune arterială
16. Numiţi semnul clinic comun în cardiomiopatia E. Tulburări de ritm şi de conducere
hipertrofică la copil de vârstă fragedă: 8. Pentru miocardita acută fulminantă la copil mic sunt
A. Intoleranţă la efort caracteristice următoarele semne:
B. Copil cu suflu sistolic asimptomatic A. Prodrom viral scurt
C. Dispnee la efort B. Şoc cardiogen
D. Sincopa C. Hipertensiune arterială
E. Palpitaţii D. Sindrom convulsiv
Complement multiplu E. Dimensiuni normale ale cordului la radiografia
1. Clasificarea etiologică divizează cardiomiopatiile cardiopulmonară
primare în următoarele grupe: Diagnosticul diferenţial în miocardita acută la copilul mic se
A. Genetice face cu următoarele entităţi clinice:
B. Acute A. Deficit de carnitină
C. Restrictive B. Hipertensiunea pulmonară primitivă
D. Virale C. Originea anormală a arterei coronariene stângi
E. Mixte D. Bloc atrio-ventricular congenital
9
E.Coarctaţie de aortă A. Terci din griş
10. Caracteristicile comune ale cardiomiopatiei dilatative B. Terci din hrişcă
la copil: C. Terci din orez
A. Cea mai frecventă formă de cardiomiopatie primară D. Terci din porumb
B. Etiologie mixtă (acută/genetică) E. Terci din soia
C. Debutează cu accese hipoxice 5. Celiachia este o enteropatie mediată prin mecanisme:
D. Se asociază cu disfuncţie sistolică a ventriculului stâng A. Enteropatie mediată imun
E. Este cea mai frecventă cauză de moarte subită de origine B. Enteropatie bacteriană
cardiacă C. Enteropatie parazitară
11. Indicaţi modificările ECG sugestive în cardiomiopatia D. Enteropatie alergică
hipertrofică la copil: E. Toate corecte
A. Modificări ale segmentului ST-T 6. Celiachie este o consecinţă a interacţiunii următorilor factori,
B. ECG normală la sugari cu excepţia:
C. Semne de hipertrofie ventriculară dreapta A. Factorul exogen – glutenul
D. Asocierea de interval QT lung B. Factorul genetic (ereditar)
E. Unda Q patologică C. Factori imunologici celulari şi umorali
D. Factorul enzimatic – insuficienţa de peptidaze
12. Diagnosticul diferenţial în cardiomiopatia hipertrofică la E. Factorul infecţios-parazitar
sugar se face cu următoarele entităţi clinice: 7. Celiachia este :
A. Stenoza aortică A. Maldigestie
B. Sindromul Down B. Malabsorbţie
C. Cardiomiopatia restrictivă C. Dereglare a circulaţiei limfatice intestinale
D. Miocardita acută D. Accelerare a tranzitului intestinal
E. Glicogenoze E. Toate corecte
13. Examinareа clinică a rudelor de gradul I a unui copil cu
cardiomiopatie hipertrofică va include: 8. Leziunea caracteristică la biopsia intestinală în celiachie:
A. Electrocardiografia A. Atrofie vilozitară totală sau subtotală
B. Ecocardiografia B. Infiltrat al mucoasei cu bazofile şi mastocite
C. Troponine şi enzime cardiace C. Depozite imune din IgE, complement şi fibrină
D. Consultul geneticianului D. Hipoplazia criptelor intestinale
E. Scintigrafia miocadului E. Hipocelularitate în lamina propria
14. Managementul copilului cu cardiomiopatie 9. Pentru diagnosticul de celiachie nu sunt valabili:
hipertrofică include: A. Anticorpi antigliadinici IgA
A. Restricţii moderate în activitatea fizică cu evitarea B. Anticorpi antiendomisiali IgA
sportului de performanţă C. Anticorpi antinucleari
B. Blocantele canalelor de calciu la copil asimptomatic D. Anticorpi antireticulină IgA
C. Betaadrenoblocantele la copil cu variantă obstructivă de E. Anticorpi transglutaminazici
boală
D. Profilaxia endocarditei infecţioase pe viaţă 10. Cel mai frecvent celiachia debutează la vârsta:
E. Digoxina A. Neonatală
B. Sub 6 luni
C. 6-10 luni
Celiachia. Complement simplu. D. După 12 luni
1. Diagnosticul de celiachie se confirmă prin: E. Pubertate
A. Dozarea albuminei în meconiu 11. Celiachia apare la diversificarea alimentaţiei cu:
B. Rectoromanoscopie A. Pireu din fructe
C. Biopsia mucoasei intestinale B. Pireu din legume
D. Dozarea clorului în sudoare C. Piure din carne
E. Examen baritat D. Paste făinoase
2. Celiachia este o intoleranţă la: E. Produse de mare
A. Dizaharide 12. Care afirmaţie nu este corectă în tratamentul celiachiei:
B. Gluten A. Dietoterapia este esenţială în vindecare
C. Lipide animale B. Steroizii sunt frecvent utili în vindecare
D. Monozaharide C. Dispariţia semnelor bolii este în săptămîni-luni de
E. Lipide vegetale tratament
3. Steatoreea cu predominarea acizilor graşi este în: D. Vitaminele liposolubile trebuie de suplimentat
A. Alergie alimentară E. Regimul fără gluten pentru toată viaţa
B. Enteropatia exudativă Complement multiplu.
C. Insuficienşă de lactază 1. Celiachia este intoleranţa la proteinele din:
D. Celiachie A. grâu
E. Pancreatită acută B. orz
4. În celiachie este contraindicat: C. soia
10
D. orez
E. secară
2. Celiachia este rezultatul interacţiunii următorilor factori:
A. factorul infecţios-parazitar Rectocolită ulcero-hemoragică la copii.
B. infecţia virală persistentă Cs
C. factorul genetic 1. Factorul decisiv în realizarea colitei ulceroase
D. factorul toxic-gliadină nespecifice la copii este:
E. factorul imunologic A. Factorii infecţioşi;
3. distrugera enterocitelor în celiachie este datorată B. Factorii psihologici;
următoarelor: C. Disfuncţie neuro-vegetativă;
A. efectului toxic al gliadinei D. Predispunere ereditară;
B. intermediul Ig E E. Consumul alimentelor alergene.
C. mecanismelor imune Cs
D. acţiunea cronică a virusurilor 2. În patogenia colitei ulceroase nespecifice la copii sunt
E. acţiunea cronică a microbilor stabilite următoarele verigi, înafară de:
4. Leziunile caracteristice la biopsia intestinală în celiachie: A. Implicarea sistemului imun al mucoasei
A. Hipoplazia criptelor intestinale intestinale;
B. Număr crescut de limfocite intraepiteliale B. Efecte citotoxice limfocitare;
C. Hipocelularitate în lamina propria C. Lezarea autoimună şi nespecifică a celulei ţintă;
D. Atrofia vilozitară subtotală D. Acţiunea amilazei pancreatice;
E. Doar o reacţie vasculară E. Implicarea sistemului neuropeptidic.
5. Semnele digestive tipice în celiachie sunt: Cs
A. saune apoase, cu mucus, spumoase, frecvente 3. Factorii de protecţie a mucoasei intestinului gros sînt
B. diaree cu mucus, puroi, sânge următoarele, cu excepţia:
C. scaune voluminoase, fetide, steatoreitice A. IgA secretorie
D. abdomen voluminos (pseudoascită) B. IgG stimulată
E. anorexie rebelă constantă C. pH alcalin al conţinutului intestinal.
6. Stadiu avansat în celiachie se caracterizează prin D. Migrarea macrofagilor
următoarele: E. Sistemul limfoid local
A. scaune cu sânge, mucus, puroi Cs
B. hipocalciemie 4. În forma uşoară a colitei ulcero-hemoragice la copii
C. malnutriţie severă procesul inflamator este localizat în:
D. deshidratare A. Colonul transvers;
E. constipaţie B. În sigma;
C. În rect;
D. În sigma şi colon transvers;
7. boala celiacă atipică are următoarele manifestări: E. În colon cec.
A. sindromul anemic cronic Cs
B. osteoporoza prematură 5. Colita ulceroasă nespecifică se caracterizează prin
C. artrita deformantă următoarele semne, în afară de:
D. nanism A. Tendinţa de extindere spre sectoarele proximale
E. neuropatie periferică la întregul colon;
8. Care afirmaţii despre tratamentul celiachiei sunt corecte: B. Congestie a mucoasei;
A. regimul dietetic este unica condiţie pentru C. Sînt posibili polipi inflamatorii sau
vindecare pseudopolipi;
B. excluderea parţială a glutenului din alimentaţie D. Se evidenţiază sectoare afectate şi neafectate ale
C. excluderea absolută a glutenului din alimentaţie mucoasei intestinale;
D. regimul fără gluten toata viaţa E. Mucoasa este fragilă, uşor sîngerează.
E. regimul fără gluten până la pubertate Cs
9. Care produse sunt contraindicate în celiachie: 6. Diagnosticul clinic definitiv de Rectocolită ulcero-hemoragică
A. din orez la copii se poate stabili În baza:
B. din grâu A. Modificărilor în hemogramă;
C. din soia B. Prezenţei proteinei C reactive în ser;
D. din secară C. Prezenţei sîngelui în scaun;
E. din porumb D. Rezultatului endoscopiei;
10. Care produse sunt permise în celiachie: E. Radiografiei panoramice abdominale.
A. din hrişcă Cs
B. din porumb 7. Rectocolita ulcero-hemoragică nespecifică la copii are multe
C. din soia semne comune clinico-patogenetice cu:
D. din orz A.Dizenteria acută,
E. din secară B.Amebiaza şi balantidiaza;
C.Campilobacterioza;
11
D.Boala Crohn; D. Fisuri anale, paraproctită
E.Polipoza rectocolonică. E. Piodermie gangrenoasă, sepsis
Cs Cm
8. Dietoterapia rectocolitei ulcero-hemoragice nespecifice la copii 7. Pentru boala Crohn sunt caracteristice:
prevede următoarele,cu excepţia: A. Afectarea diferitor sectoare ale tractului intestinal
A. Hidratare corectă (ceaiuri, compoturi, supe), alimente B. Afectarea numai a intestinului gros
bogate în potasiu. C. Poate fi afectat caecum
B. Alimentaţie enterală combinată cu cea parenterală D. Se dezvoltă sindromul de malabsorbţie
C. Limitarea grăsimilor, dulciurilor; legumelor cu conţinut E. Nu se dezvoltă artrita, eritemul nodos, piodermia
celulozic gangrenoasă
D. Excluderea laptelui şi produselor lactate Cm
E. Administrarea pesmeţilor din pâine neagră, ape minerale 8. Semnele endoscopice caracteristice pentru boala Crohn sunt:
sulfur-mineralizate A. La debutul bolii mucoasa intestinală mată, cu
Cm eroziune,mucus purulent
1. Patogeneza colitei ulcero-hemoragice cronice la copii include B. In perioada de stare sunt posibile fistule, semnul
următorii factori imunopatologici: ”Petre de pavaj”
A. Deficit de fracţii ale complementului seric C. Lumenul intestinal este normal pe tot parcursul
B. Cantităţi mari de fracţii ale complementului în ser traiectului
C. Scăderea sintezei interferonului D. Se pot determina pseudopolipi
D. Scăderea activităţii fagocitare a leucocitelor E. În faza de ameliorare se depistează stenoza
E. Prezenţa în exces a limfocitelor citotoxice şi a anticorpilor intestinului
antimucoasa intestinului gros Cm
Cm 9. Semnele histologice ale bolii Crohn sunt următoarele:
2. Procesul inflamator distructiv în rectocolita ulcero-hemoragică A. Inflamaţie nespecifică cu infiltraţie celulară
la copii se caracterizează prin următoarele semne: B. Infiltratul celular este alcătuit din limfocite,celule
A. debutul este localizat în rect plasmatice,histiocite,eozinofile
B. răspândirea procesului în direcţia proximală C. Infiltratul celular ete alcătuit din neutrofile,bazofile
C. poate să fie afectat numai segmentul rectal D. Se depistează granuloame cazeiforme
D. este posibilă afectarea întregului intestin gros E. Procesul inflamator nu afectează submucoasa
E. este afectată şi mucoasa intestinului subţire intestinală
Cm Cm
3. Biopsia detectă în colita ulcero-hemoragică următoarele semne 10. Semnele histologice ale colitei cronice ulceroase la copii sunt:
patomorfologie: A. Hiperplazia şi infiltraţia limfoidă în mucoasa
A. Formarea granuloamelor limfoide intestinului gros
B. Infiltraţie limfoido-celulară a mucoasei şi B. Hiperplazia limfoidă pătrunde în toate păturile
submucoasei intestinului gros peretelui intestinal
C. Dilatarea vaselor, inflamaţia criptelor C. Se formează abcese în cripte
D. Formarea cript-abceselor şi a sectoarelor de necroză D. Lipsesc abcese în cripte
a epiteliului E. Fecvent se depistează pseudo-polipi
E. Fibroză difuză, transmurală
Cm
4. Cele mai caracteristice simptoame ale colitei ulceroase
nespecifice la copii vor fi:
A. Copilul este afebril Cm
B. Subfebrilitate, deficit ponderal 11. Principiile de tratament a colitei ulceroase nespecifice la copii
C. Dureri abdominale după defecaţie sunt:
D. Diaree sanguinolentă A. Aport caloric şi proteic crescut
E. Astenie, stare depresivă, labilitate emoţională B. Preparate pentru imunocorecţie
Cm C. Antibiotice din grupa penicilinei
5. În hemograma şi analizele biochimice la copii cu colită D. Preparate antiinflamatoare - derivate ale 5-
ulceroasă nespecifică se depistează: aminosalicilatului şi corticosteroizi
A. Anemie, leucocitoză, VSH mărit E. Anticoagulante
B. Disproteinemie Cm
C. Hipoalbuminemie 12. În tratamentul colitei cronice nespecifice se va efectua
D. Bilirubina crescută tratament imunomosupresiv cu următoarele preparate:
E. Proteina C reactivă crescută A. 6 - mercaptopurină
Cm B. Azatioprină
6. În rectocolita ulceroasă nespecifică la copii sunt posibile C. Ciclosporină
următoarele complicaţii intestinale locale: D. Gamaglobulină intramuscular
A. Hemoragie intestinală E. Imudon
B. Megacolon toxic
C. Perforaţia intestinului
12
C. Digoxină
D. Isoproterenol
Dereglări de ritm cardiac la copii. Complement simplu E. Amiodaronă
1. Nodul sinoatrial este localizat anatomic: 10. Ce medicament antiaritmic se va administra după
A. În atriul drept lidocaină în cuparea tahicardiei ventriculare paroxistice
B. În locul de vărsare a venei cavei superioare în atriul drept la sugar?
C. În partea posterioară a atriului stâng A. Panangină
D. În partea anterioară a atriului drept B. Adenozină
E. În apropierea nodului atrioventricular C. Strofantină
2. Disritmiile cu predominarea automatismului heterotop D. Procainamidă
sunt următoarele, cu excepţia: E. Verapamilul
A. Tahicardia paroxistică supraventriculară 11. Un copil de 14 ani s-a îmbolnăvit acut, brusc au apărut
B. Sindromul nodului sinusal bolnav acuze la palpitaţii, vertij, vomă repetată, stare de „rău
C. Flutterul atrial general”. Frecvenţa pulsului -190pm, subfebrilitate.
D. Fibrilaţia atrială Diagnosticul preventiv cel mai probabil va fi:
E. Extrasistoliile atriale A. Infecţie respiratorie acută
3. Se va considera tahicardie sinusală marcată la sugar B. Gastrită acută
frecvenţă contracţiilor cardiace la valori de: C. Tahicardie paroxistică
A. 160-165 bpm D. Vomă acetonemică
B. 180-190 bpm E. Flutter atrial
C. 120-140 bpm 12. La ce termen de viaţă intrauterină începe să funcţioneze
D. 170-175 bpm sistemul conductor al inimii la făt?:
E. 200-220 bpm A. Din a 2a săptămână de viaţă intrauterină
4. Modificările ECG în bradicardia sinusală la copil vor fi B. Imediat după naştere
următoarele, cu excepţia: C. Până la 1a săptămână de viaţă intrauterină
A. Unda P sinusală în toate derivaţiile D. După formarea tuturor structurilor cardiace
B. Complexul QRS lărgit E. Din a 22-23a zi de viaţă intrauterină
C. Complexul QRS normal 13. Investigarea unui copil cu disritmie benignă cuprinde, cu
D. Intervalul PQ normal excepţia:
E. Alura ventriculară sub limita 90 bpm la nou-născuţi A. ECG de traseu lung
5. Afirmaţiile pentru disritmiile cardiace critice la copil sunt B. ECG cu efort
următoarele, cu excepţia: C. Studiul electrofiziologic intracardiac (SET)
A. Instalarea insuficienţei cardiace acute D. Monitorizare Holter (24 ore)
B. Necesită efectuarea cardioversiei E. Ecocardiografie
C. Asocierea de insuficienţă renală acută 14. Care disritmie este considerată sinusală la copil?
D. Necesită administrarea tratamentului antiaritmic de urgenţă A. Extrasistolie ventriculară
E. Necesită instalarea cardiostimulatorului electric B. Migrarea sursei de ritm (wandering pacemaker) în nodul
6. Modificările ECG pentru extrasistolia atrială sunt, cu sinoatrial
excepţia: C. Bloc atrioventricular complet
A. Unda P precoce, diferită de cea a ritmului de bază D. Sindromul de preexcitaţie ventriculară
B. Intervalul P-R mai scurt decât cel al ritmului de bază E. Tahicardia paroxistică atrială
C. Complexe QRS suple, tip supraventricular 15. Afirmaţi care semn nu este caracteristic pentru
D. Complexul QRS este opus undei T în derivaţiile standarde extrasistolie ventriculară la copil?
E. Unda P ascuţită, bifazică sau negativă A. Complexul QRS precoce
7. Extrasistola joncţională pe traseul ECG la copil se B. Intervalul PR scurtat
caracterizează prin, cu excepţia: C. Complexul QRS cu durata peste 0,11-0,12 sec.
A. Unda P este negativă prematură urmată de complexul QRS D. Absenţa relaţiei dintre QRS şi unda P
B. Unda P negativă inclusă în QRS E. Axa undei T îndreptată opus axei complexului QRS
C. Complex QRS de aspect normal, precoce, neprecedat de unda 16. Afirmaţi care semn nu este caracteristic pentru tahicardia
P supraventriculară la copil?
D. Pauza postextrasistolică nu este completă A. Zgomote cardiace ritmice
E. Axa undei T în V5-V6 este opusă axei complexului QRS B. Frecvenţa atrială rapidă egală cu cea ventriculară
8. Flutter-ul atrial se defineşte la copil pe ECG prin: C. Unda P aplatizată, crestată sau negativă
A. Intervalul PQ alungit D. Complexul QRS scurtat
B. Complexul QRS suplu E. Segmentul ST supradenivelat
C. Unda P urmată după complexul QRS Complement multiplu
D. Unda P cu aspect de unda F, „dinţi de ferestrău” 17. Examinarea cardiacă suplimentară la copii cu ritmuri
E. Frecvenţa alurii atriale până la 200 bpm ventriculare include:
9. În tratamentul de urgenţă a tahicardiei ventriculare la A. Monitorizarea Holter
copil cu hemodinamica stabilă preparatul de elecţie este: B. Teste cu efort
A. Verapamil C. USG rinichilor
B. Lidocaină D. Echocardiografia
13
E. Rx cutiei toracice E. Amiodorană
18. Cauzele cele mai comune în fibrilaţia atrială la copii sunt: 27. Afirmaţi semnele caracteristice ale fenomenului de
A. Cardiopatii congenitale „torsadă a vârfurilor” la copil?
B. Cardiomiopatii primare A. Tahicardie polimorfă
C. Pneumonie acută B. Modificarea gradată a morfologiei complexului QRS
D. Sincopa C. Frecvenţa 200-250 bpm
E. Idiopatică D. Asocierea intervalului QT lung
19. Depresiunea automatismului nodului sinoatrial la copil E. Interval PQ scurt
este posibilă următoarele situaţii:
A. Stimulare vagală
B. Hipocalcemie
C. Hipercalcemie 28. În cuparea accesului de tahicardie supraventriculară la
D. Tratament cu digoxină copilul mic nu se recomandă efectuarea:
E. Hipopotasemie A. Aplicarea pungii cu gheaţă pe faţă
20. Suspiciunea de tahicardie ventriculară la copil apare în B. Compresia globilor oculari
cazul următoarelor modificări ECG: C. Administrarea digoxinei în sindromul Wolf-Parkinson-White
A. Succesiuni de complexe largi QRS (≥0,09sec) asociat
B. Complexe QRS cu aspect „bizar” D. Administrarea verapamilului i.v. în asociere cu beta
C. Apariţia undei U adrenoblocante
D. Alură ventriculară peste 120bpm E. Administrarea adenozinei
E. Deviere a segmentului ST-T 29. Care semne sunt caracteristice în fibrilaţia atrială la
21. Simptomele care apar în timpul episodului de tahicardie copii?
ventriculară la copil depind de : A. Prezenţa undelor P înainte de complexul QRS
A. Frecvenţa ventriculară B. Deficitul de puls
B. Durata accesului C. Frecvenţa pulsului 200-250
C. Aberaţii cromosomiale asociate D. Prezenţa undelor „f” pe ECG
D. Maladie cardiacă subiacentă E. Activitatea atrială electrofiziologică este haotică
E. Vârsta de adolescent 30. Care medicamente nu se vor administra în fibrilaţia
22. Care semne sunt caracteristice pentru extrasistoliile atrială la copii?
ventriculare benigne la copil? A. Lidocaina
A. Extrasistole monomorfe B. Amiodarona
B. Extrasistole în salve C. Digoxina
C. Numărul extrasistolelor sub 30 pe oră D. Disopiramida
D. Extrasistole politope E. Verapamilul
E. Pauze compensatorie incompletă 31. Care este succesiunea tratamentului tahicardiei
23. Care semne sunt caracteristice pentru extrasistoliile supraventriculare la copil cu insuficienţa cardiacă
ventriculare maligne la copil? moderată?
A. Numărul de extrasistole peste 30 pe oră A. Digoxina
B. Estrasistole cu morfologii „bizare” diferite B. Eufilina intravenos
C. Extrasistolii precoce C. Manevrele vagale
D. Extrasistole monotope D. Adenosina i.v.
E. Extrasistole în salve E. Beta adrenoblocante
24. Afirmaţi medicamentele considerate antiaritmice conform 32. Afirmaţi care tahiaritmii ventriculare nu necesită
clasificării : tratament la copil?:
A. Adenozina A. Tahicardia ventriculară de scurtă durată pe un cord sănătos
B. Amiodarona B. Tahicardia ventriculară nesusţinută
C. Lidocaina C. Tahicardia ventriculară susţinută
D. Flecainidă D. Tahicardia ventriculară cu durata de 24 ore
E. Digoxina E. Tahicardia ventriculară susţinută cu sindrom Wolf-
25. Care preparate antiaritmice nu sunt din clasa blocantelor Parkinson-White
ale canalelor de Na? 33. Semnele distincte ECG în blocul atrioventricular de gr. II
A. Fenitiona Mobitz I sunt:
B. Esmolol A. Alungirea progresivă a intervalului PQ
C. Sotalol B. Complexul QRS îngust
D. Mexilitină C. Durata intervalului PQ este constantă
E. Chinidină D. Complexul QRS lărgit
26. Afirmaţi preparatele antiaritmice cu proprietăţi de E. Blocarea perioadică a undei P
blocare beta adrenergică utilizate frecvent în pediatrie: 34. Semne clinice comune în blocul atrioventricular de gr II
A. Atenolol la copil sunt:
B. Carvedilol A. Semne de debit cardiac scăzut
C. Diltiazem B. Poate fi asimptomatic
D. Esmolol C. Sincope
14
D. Crize Adams-Stokes E) 25 ani.
E. Palpitaţii frecvente 3.Care manifestare clinică nu este caracteristică în stenoza mitrală
35. În sindromul Wolf-Parkinson-White la ECG nu sunt la copii?
caracteristice: A) dispneea;
A. Intervalul PR normal B) palpitaţiile;
B. Complexul QRS alungit, cu morfologie modificată C) oboseala;
C. Axa undei T opusă axei complexului QRS D) hemoptizia;
D. Unda „delta” suprapusă pe complexul QRS E) suflul diastolic la apex.
E. Complexul QRS normal 4.Care semn nu este caracteristic pentru insuficienţa aortală?
36. Care sunt reacţiile adverse ale propanololului la copii? A) este frecvent asimtomatică;
A. Tahicardia B) hipertrofia ventricolului drept;
B. Bloc atrioventricular C) suflul diastolic în focarul aortal;
C. Bradicardia D) hipertrofia ventricolului stâng;
D. Astenia musculară E) poate fi complicată cu insuficienţa cardiacă
E. Bronhospasm 5.Pentru profilaxia secundară a febrei reumatismale fără
complicaţii cardiace se vor utiliza următoarele medicamente, cu
excepţia:
37. Care sunt indicaţiile amiodaronei la copii? A) benzatin benzylpenicillina 600 000 la copii <27kg;
A. Tahicardia supraventriculară B) ampicillină 500 mg de 2 ori pe zi;
B. Tahicardia supraventriculară inclusiv sindromul Wolf- C) erythromicina 30–40 mg/kg (în alergie la
Parkinson-White peniciline);
C. Blocul atrioventricular complet D) benzatin benzylpenicillina 1,2 mii la copii > 27 kg;
D. Tahicardia ventriculară E) azitromicina (în alergie la peniciline).
E. Bradicardia 6.În febra reumatismală pentru eradicarea infecţiei streptococice
38. Care sunt reacţiile adverse ale tratamentului cronic cu se vor administra următoarele preparate, cu excepţia:
amiodaronă la copii? A) procain-penicillina;
A. Bradicardia B) phenoxymethylpenicillina;
B. Fotosensibilitatea C) erythromicina;
C. Afectarea funcţiei glandei tiroide D) sulfadiazina;
D. Tahicardia E) roxitromicina.
E. Microdepozite corneene 7.În tratamentul febrei reumatismale cu salicilaţi nu se va
39. Blocantele canalelor de Ca sunt indicate la copii cu: respecta:
A. Hipertensiune arterială A) doza iniţială va fi de 120 mg/kg;
B. Fibrilaţia atrială B) doza următoare în tratament va fi 60–120 mg/kg;
C. Tahicardie supraventriculară C) nu se va administra un antacid;
D. Şoc cardiogen D) se va administra după alimentare;
E. Insuficienţa cardiacă severă E) se vor monitoriza trombocitele şi durata hemoragiei.
40. Tratamentul de urgenţă al episodului de tahicardie 8.Care maladie nu se poate dezvolta după febra reumatismală?
paroxistică supraventriculară la copil asimptomatic A) artrita cronică;
include: B) pericardita izolată;
A. Şoc electric extern C) insuficienţa valvelor aortale;
B. Aplicarea de pungă cu gheaţă pe faţă D) subfebrilitatea prelungită;
C. Efectuarea manevrelor vagale E) insuficienţa mitrală.
D. Administrarea de adenozină i.v. 9.Diagnosticul de febră reumatismală, conform criteriilor Jones,
E. Administrarea de digixin i.v. poate fi confirmat în prezenţa unui minimum de:
A) 1-2 criterii majore şi 1 criteriu obligator minor;
B) 3 criterii minore;
C) 4 criterii minore;
D) 5 criterii minore;
Febra reumatismală la copii. Complement simplu E) prezenţa streptococului în exudatul faringian.
1.Perioada de activitate în febra reumatismală durează: 10.Eritemul marginal în cadrul febrei reumatismale poate fi:
A) 1 săptămână; A) cu caracter migrator;
B) 2–3 săptămâni; B) cu durată de săptămâni;
C) 6–8 săptămâni; C) cu extindere;
D) 12 săptămâni; D) cu prurită;
E) 10 zile. E) cu sechele severe tegumentare.
2.Profilaxia secundară a febrei reumatismale fără complicaţii
cardiace va fi pe o durată de:
A) 1 an;
B) 2 ani;
C) 10 ani;
D) 5 ani; 11.Nodulii subcutanaţi Maynet în febra reumatismală sunt:
15
A) plasaţi pe toată suprafaţa corpului; B) migratorie;
B) cu sediul periarticular; C) simetrică;
C) dureroşi; D) erozivă;
D) imobili; E) cu implicarea coloanei vertebrale.
E) cu durata de luni întregi. 5. Criteriile clinice ale carditei reumatismale sunt:
12.Care din următoarele stări este corectă în prognosticul coreei: A) suflul cardiac cu caracter organic ce nu exista
A) prognosticul este nefavorabil cu sechele organice; anterior ata-cului;
B) prognosticul, în general, este favorabil; B) mărirea cordului;
C) sunt dereglări mintale şi de comportament C) insuficienţa cardiacă congestivă;
permanente; D) hipertensiunea;
D) prognosticul este nefavorabil în dezvoltarea E) hipotensiunea.
cardiopatiei dobândite obligatorii; 6.Leziunile endocardului în reumatism se localizează cu
E) acutizările sunt dificil de controlat medicamentos. predilecţie la următoarele valve:
13.Febra reumatismală la copii are următoarele caracteristici, cu A) tricuspida;
excepţie: B) pulmonară;
A) afectează articulaţiile; C) mitrală;
B) afectează cordul; D) aortală;
C) afectează sistemul nervos central; E) mitrală şi aortală.
D) este de etiologie streptococică; 7.Criteriile majore în reumatism după Jones (1944) sunt
E) cu sechele articulare severe. următoarele:
14.Care boală nu se încadrează în maladiile difuze ale ţesutului de A) cardita;
colagen: B) poliartrita;
A) febra reumatismală; C) nodulii subcutanaţi;
B) artrita idiopatică juvenilă; D) coreea Sydenham;
C) sclerodermia; E) eritemul nodos.
D) periarterita nodoasă; 8.Criteriile minore clinice după Jones (1944) sunt următoarele:
E) dermatomiozita. A) antecedente de boală cardiacă reumatismală;
15.Manifestările pleuropulmonare reumatismale sunt: B) poliartralgii;
A) frecvente la copii; C) febră;
B) excepţionale la copii; D) cardită;
C) confluente; E) coree Sydenham.
D) cu sindrom obstructiv; 9.Criteriile minore de laborator după Jones (1944) sunt
E) cu permanente recidive. următoarele:
16.Manifestările clinice ale reumatismului articular acut apar la A) alungire interval PQ;
interval de la infecţia streptococică de: B) reactanţi de fază acută pozitivi;
A) 2 luni; C) HBsAg pozitiv;
B) 2–3 săptămâni; D) sporirea transaminazelor serice;
C) 6 luni; E) hipocalciemia.
D) 1 an; 10.Criteriile obligatorii după Jones în diagnosticul reumatismului
E) 1 zi. articular acut sunt următoarele:
Complement multiplu A) evidenţa infecţiei streptococice recente;
1. După care maladii apare puseul reumatismal acut? B) creşterea semnificativă a ASL-O;
A) faringită; C) prezenţa streptococului hemolitic în exudatul
B) sinusită; faringian;
C) stafilodermie; D) antecedente cu scarlatină recentă;
D) varicelă; E) antecedente de rujeolă recentă.
E) rujeolă. 11.Tratamentul puseului reumatismal are drept obiective
2.Reumatismul articular acut mai frecvent se depistează la următoarele:
vârstele: A) tratamentul la domiciliu;
A) sugarului; B) tratamentul etiologic nu este obligatoriu;
B) prepubertăţii; C) tratamentul igieno-dietetic;
C) 5–15 ani; D) tratamentul etiologic al infecţiei streptococice;
D) după 25 ani; E) tratamentul simptomatic antiinflamator.
E) preşcolare. 12.Tratamentul infecţiei streptococice în puseul reumatismal se va
3.Primele simptome în debutul reumatismului articular acut sunt: efectua cu următoarele preparate antibacteriene:
A) febra; A) amoxicillină;
B) durerile abdominale; B) penicilină;
C) cefaleea; C) sulfamide;
D) artralgiile; D) eritromicină;
E) oboseala. E) cefalosporine.
4.Afectarea articulară în reumatismul articular acut este: 13.Corticoterapia în puseul reumatismal este indicat în:
A) multiplă; A) forma uşoară;
16
B) formele fără afectare cardiacă; C) şunt stânga-dreapta la nivelul septului interatrial;
C) cardită severă; D) îngroşarea valvelor aortale;
D) insuficienţă cardiacă; E) îngroşarea valvelor mitrale.
E) pericardită. 23.Care manifestări clinice sunt caracteristice pentru coree:
14.Corticoterapia orală în puseul reumatismal va fi asociată cu: A) mişcări involuntare distale;
A) regim alimentar comun; B) hipotonie musculară;
B) regim alimentar hiposodat; C) hipertonie musculară;
C) reducerea aportului de glucide; D) instabilitate în poziţia romberg;
D) sporirea aportului de proteine; E) instabilitate psihoemoţională.
E) restricţii în aport de potasiu. 24.Afirmaţi criteriile minore în febra reumatismală (după Jones),
15.Prognosticul în puseul reumatismal va fi nefavorabil în cu excepţia:
prezenţa: A) febra;
A) gradului înalt de activitate; B) atralgia;
B) copilului de vârstă mică; C) tahicardia;
C) formei uşoare; D) cardita;
D) formei fără cardită; E) majorarea indicilor fazei acute a inflamaţiei.
E) copilului purtător de sechele valvulare.
16.Histopatologia procesului reumatismal recunoaşte următoarele
stadii: Gastrita cronică. Boala ulceroasă la copii.
A) degenerescenţa fibrinoidă; Cs.
B) necroza fibrinoidă; 1. Din factorii de protecţie a mucoasei gastrice la coil nu face
C) infiltraţie eozinofilică; parte:
D) proliferativ; A. Prostaglandinele
E) formarea granulomului Aschoff. B. Stratul de mucus
C. Bicarbonatul local
17.Enumeraţi stadiile reversibile histopatologic în procesul D. Fluxul sanguin local
reumatismal: E. Bifido- şi lactobacteriile
A) degenerescenţa fibrinoidă; Cs
B) necroza fibrinoidă; 2. Mecanismul fiziopatologic de dezvoltare a bolii ulceroase la
C) proliferativ; copii este:
D) formarea granulomului Aschoff; A. Predispoziţie ereditară;
E) Infiltraţie eozinofilică. B. Micşorarea debitului cardiac;
18.Enumeraţi semnele clinice necaracteristice pentru miocardita C. Micşorarea nivelului amilazei serice
reumatismală: D. Dereglarea echilibrului dintre factorii de agresie
A) suflul sistolic neexistent anterior; şi de protecţie;
B) mărirea limitelor cordului; E. Creşterea nivelului hormonului tireotrop în
C) insuficienţa circulatorie; sînge.
D) suflul protodiastolic; Cs
E) dedublarea zgomotului II. 3. Alegeţi formele endoscopice ale gastritei cronice la copii,
19.Afectarea valvei aortale în reumatism este clinic manifestată cu exceptia:
prin: A. Primară;
A) suflu diastolic; B. Superficială;
B) suflu sistolic; C. Atrofică;
C) dedublarea zgomotului II; D. Hipertrofică;
D) zgomotul II asurzit în focarul aortal; E. Erozivă.
E) suflu sistolic pe proiecţia aortei abdominale. Cs
20.Radiologic insuficienţa aortală este exprimată prin: 4. Cea mai frecventă complicaţie a bolii ulceroase la copii
A) mărirea ventricolului stâng; este:
B) mărirea atriului stâng; A. Hemoragia digestivă superioară;
C) dilatarea aortei; B. Peritonita;
D) dilatarea atriului drept; C. Penetraţia;
E) dilatarea ventricolului drept. D. Stenoza piloroduodenală;
21.Insuficienţa mitrală severă se caracterizează prin: E. Malignizare.
A) diminuarea intensităţii zgomotului I; Cs.
B) suflu sistolic la focarul valvelor mitrale; 5. Care din următoarele nu este factor de agresiune asupra
C) zgomotul II accentuat în focarul a. pulmonare; mucoasei gastrice la copil:
D) suflu diastolic în focarul aortal; A. Pepsinogenul
E) diminuarea intesităţii zgomotului II. B. Secreţia locală de bicarbonat
22.Datele EcoCG cordului în insuficienţa mitrală sunt C. Acidul clorhidric
următoarele, fac excepţie: D. Gastrina
A) dilatarea cavităţii atriului stâng; E. Helicobacter pylori
B) dilatarea cavităţii ventricolului stâng; CS.
17
6. După aspectul histologic gastrita autoimună la copil este: 4. Enumeraţi factorii de agresiune asupra mucoasei gastrice la
A. Superficială copil:
B. Hipertrofică A. Sărurile biliare
C. Eozinofilică B. Producţia locală de bicarbonat
D. Atrofică C. Acidul clorhidric
E. Metaplazică D. Microcirculaţia sanguină locală
CS. E. Pepsinogenul
7. Pentru gastrita atrofică la copil este caracteristic:
A. Hiperaciditate gastrică
B. Metaplazie gastrică CM.
C. Hipoaciditate gastrică 5. Enumeraţi factorii de protecţie a mucoasei gastrice şi
D. Edeme şi ascită duodenale la copil:
E. Hemoragie digestivă superioară A. Pepsinogenul
B. Prostaglandinele
C. Sărurile biliare
CS. D. Microcirculaţia sanguină locală
8. Evidenţiaţi agentul patogen cauzal al gastritei cronice la E. Producţia locală de bicarbonat
copil: CM
A. Candida albicans 6. Care din urmtoarele caracteristici ale Helicobacter pylori
B. Echerihia coli sunt corecte:
C. Iersinia A. Este o bacterie spiralată şi ciliată
D. Streptococul piogen B. Este o bacterie gram-negativă
E. Helicobacter pylori C. Calea de transmitere este hematogenă
CS. D. Calea de transmitere este fecal-orală
9. Elementul definitor pentru diagnosticul de gastrită cronică E. Este o bacterie gram-pozitivă
la copil îl oferă: CM
A. Examenul radiologic 7. Capacitatea de a rezista în mediu acid gastric a
B. Examenul histopatologic Helicobacter pylori se datorează următoarelor:
C. Examenul endoscopic A. Capacităţii de a stimula producţia de mucus şi
D. Examenul bacteriologic mucină
E. Ezamenul clinic B. Capacitatea de a produce urează
CS. C. Capacitatea de a secreta proteaze
10. Infecţia cu Helicobacter pylori la copil poate fi D. Capacitatea de a creşte fluxul sanguin local
confirmată prin toate testele, cu excepţia: E. Capacitatea de a adera la epiteliul mucoasei
A. Coprocitograma gastrice
B. Determinarea titrului de anticorpi CM
C. Testul ureazei 8. Evidenţierea infecţiei cu Helicobacter pylori la copil se
D. Reacţia de polimerizare în lanţ face prin următoarele teste:
E. Testul respirator cu urează marcată A. Determinarea titrului de anticorpi în sânge
Cm B. Determinarea elastazei serice
1. Diagnosticul diferenţial în gastrita cronică la copii se C. Testul ureazei
efectuează cu: D. Determinarea titrului de anticorpi în salivă
A. Boala ulceroasă; E. Determinarea titrului de anticorpi în masele fecale
B. Colecistită; Cm
C. Pancreatită; 9. Tratamentul patogenetic al bolii ulceroase la copil
D. Lamblioză; innclude următoarele:
E. Insuficienţa cardiacă. A. Inhbitori ai producţiei de prostaglandine
Cm B. Antiinflamatoare nonsteroidiene
2. Alegeţi formele morfologice ale gastritei cronice la copii: C. Neutralizarea secreţiei acide gastrice
A. Superficială; D. Protejarea mucoasei gastrice
B. Atrofică; E. Inhibarea secreţiei gastrice de acid clorhidric
C. În focar; Cm
D. Flegmonoasă; 10. Care din următoarele fac parte din medicaţia
E. Metaplazică antisecretorie în boala ulceroasă la copil:
Cm A. Antagonişti ai receptorilor H2 histaminici
3. Care din preparate se referă la H2-histaminoblocatori: B. Anticolinergicele selective
A. Ranitidina; C. Antagonişti ai receptorilor H1 histaminici
B. Famotidina; D. Analogi sintetici al prostaglandinelor
C. Omeprazol; E. Inhibitori ai pompei de protoni
D. Maalox;
E. Lansoprazol.
Cm. Hemofilia. Complement simplu
18
1. Caracteristicile hemofiliei sunt următoarele, cu excepţia: 11. Tratamentul hemartrozei acute în cadrul hemofiliei nu
A. sângerării de tip hematom; include:
B. hemartrozei; A. indicaţia reopoliglucinei;
C. hemoragiei întârziate posttraumatice; B. introducerea crioconcentratului;
D. peteşiei şi echimozelor; C. imobilizarea articulaţiei pe un timp scurt;
E. numărului normal de trombocite. D. puncţia articulaţiei în cazul hemartrozei evidenţiate;
2. Hemofilia A include: E. aplicarea bandajului elastic.
A. deficitul factorului IX; 12. La bolnavi cu artropatie hemofilică nu este corectă următoarea
B. deficitul factorului VIII; afirmaţie:
C. deficitul factorului XI; A. posibilitatea tratamentului chirurgical la gradele III–
D. deficitul factorului XII; IV–V;
E. deficitul factorului V. B. roentgenoterapia e indicată la gradul III;
3. În hemoragie la copil cu hemofilia A indicaţia optimă este: C. roentgenoterapia e indicată la gradul I;
A. plasma proaspăt congelată; D. roentgenoterapia e indicată copiilor mai mari de 5
B. plasma nativă; ani;
C. crioprecipitatul; E. la gradul V e indicat un curs cu prednisolon.
D. masa eritrocitară; 13. În hemofilie nu este corectă următoarea afirmaţie:
E. masa trombocitară. A. hemartroza – este o manifestare caracteristică;
4. În tratamentul hemofiliei este contraindicat: B. crioprecipitatul este mai eficient decât plasma
A. crioconcentratul; proaspăt congelată;
B. tamponul hemostatic; C. sângerarea începe imediat după traumă;
C. imobilizarea de scurtă durată a membrului afectat; D. extracţia dentară se efectuează cu pregătire
D. aspirina; prealabilă;
E. plasma proaspăt congelată. E. imobilizarea articulaţiei la hemartroză e de scurtă
5. Hemofilia A este o boală: durată.
A. Autosomal-dominantă; 14. Pentru hemofilia B nu este corect:
B. Autosomal-recesivă; A. deficitul factorului IX;
C. X-lincată, recesiv; B. deficitul factoruluiXI;
D. Multifactorialpă; C. prognosticul favorabil pentru viaţă;
E. Toate corecte. D. se întâlneşte mai rar decât hemofilia A;
6. Boala Willebrand se caracterizează prin: E. feciorii bolnavului sunt sănătoşi.
A. sângerare tip hematom; 15. Pentru hemofilie este caracteristic:
B. sângerare tip mixt; A. probele endoteliale pozitive;
C. sângerare tip vascular – peteşial; B. mărirea timpului de sângerare;
D. prognostic nefavorabil; C. peteşii şi echimoze;
E. hemartroze frecvente. D. hemartroze, hematoame;
7. Penru boala Willibrand nu este caractristic: E. metroragii.
A. reducerea factorului VIII: C, VIII:R 16. La diagnosticul diferenţiat al bolii Willebrand şi hemofiliei, nu
B. adezia trombocitară diminuată la suprafaţa sticlei; este în favoarea bolii Willebrand:
C. agregarea redusă a trombocitelor cu ristocetină; A. tipul autosomal – dominant al moştenirii;
D. trombocitopenia; B. diminuarea agregării şi adegeziei trombocitelor;
E. majorarea timpului de sângerare. C. majorarea timpului de sângerare;
8. Ce parametru nu se modifică în hemofilie: D. tip mixt de sângerare;
A. timpul de coagulare după Le-Wait; E. recesiv, unit cu X-cromosom tip de moştenire.
B. nivelul factorului VIII; 1) Complement multiplu
C. timpul tromboplastinei parţial activate; 1. Tabloul clinic al hemofiliei se caracterizează prin:
D. timpul de recalcificare a plasmei; A. hemoragii multiple;
E. numărul de trombocite. B. hematoame;
9. Pentru hemofilia A nu este caracteristic: C. hemartroze;
A. Durata de sîngerare crescută; D. echimoze şi peteşii;
B. Timpul de coagulare crescut; E. hemoragie peste 1–2 ore după traumă.
C. Timpul de tromboplastină parţial activat crescut; 2. Diagnosticul de hemofilie se stabileşte în baza:
D. Durata de sîngerare normală; A. anamnezei ereditare;
E. Deficit al factorului VIII. B. creşterii timpului sângerării după Duke;
10. Pentru hemofilia A este caracteristic totul, în afară de: C. consumului redus al protrombinei;
A. debutul rar la vârsta neonatală; D. diminuarea numărului trombocitelor;
B. echimoze; E. sporirea timpului de coagulare după Le-White.
C. debutul bolii după 1 an de viaţă; 3. Pentru hemofilie sunt caracteristice:
D. hemartroze; A. timpul sângerarii sporit;
E. hematoame după traume neînsemnate. B. majorarea timpului de coagulare după Le-White;
C. timpul tromboplastinei parţial activate sporit;
D. reducerea adeziei şi agregaţiei trombocitelor;
19
E. deficitul factorului VIII sau IX. C. se indică plasma nativă;
4. Tipul de hemofilie se bazează pe: D. introducerea zilnică a factorului VIII concentrat;
A. insuficienţa factorului Willibrand; E. administrarea de 3 ori în săptămână a factorului VIII
B. deficitul factorului VIII; concentrat.
C. deficitul factorului IX; 14. Pentru terapia transfuzională simptomatică în hemofilie sunt
D. deficitul factorului XII; corecte:
E. deficitul factorului XI. A. tratamentul începe în primele ore după traumă;
B. se indică crioprecipitatul;
5. Care din afirmaţii sunt caracteristice pentru Hemofilie: C. crioconcentratul este mai eficient decât plasma
A. durata de sîngerare crescută; proaspăt congelată;
B. timpul de coagulare crescut; D. doza 25–30 UA/kg este eficientă în terapia plăgilor
C. timpul de tromboplastină parţial activat crescut; mici şi hematoamelor;
D. tip hematom de sîngerare; E. transfuziile de sânge direct de la rude sunt
E. este o boală genetică. admisibile.
6. Pentru boala Willebrand sunt caracteristice:
A. scăderea adeziunii trombocitelor;
B. deficitul factorului IX; 15. În evidenţa bolnavilor cu hemofilie sunt corecte următoarele
C. deficitul factorului XII; afirmaţii:
D. deficitul factorului Willibrand; A. vaccinarea contra hepatitei B trebuie efectuate
E. majorarea timpului de sângerare. regulat;
7. Care din afirmaţii sunt caracteristice pentru boala Willebrand: B. imobilizarea de durată a articulaţiilor în hemartroze;
A. transmiterea recesivă, X – lincată; C. aplicarea tamponului hemostatic în traume;
B. transmiterea autosomal – dominant; D. investigaţii periodice la HIV;
C. diminuarea adeziunii şi agregaţiei trombocitelor; E. extracţii dentare se efectuează cu pregătire
D. tipul mixt de sângerare; prealabilă.
E. hemartroze frecvente. 16. În tratamentul hemofiliei sunt contraindicate:
8. Pentru bolnavii cu artropatie hemofilică sunt caracteristice A. crioprecipitatul;
următoarele afirmaţii: B. plasma proaspăt congelată;
A. tratament chirurgical la al III-lea stadiu; C. imobilizare de durată a articulaţiei;
B. roengenterapia la I stadiu; D. transfuzii de sînge;
C. roengenterapia la stadiile III–V; E. concentrate liofilizate ale f. VIII.
D. roengenterapia se efectuează copiilor în vârstă peste 17. Programul de terapie a hemartrozei acute la bolnavii cu
5 ani; hemofilie include:
E. terapia cu glucocorticoizi la al V-lea stadiu. A. perfuzii de reopoliglucin;
9. Pentru hemofilia B sunt caracteristice: B. administrare de crioprecipitat;
A. prezenţa hematoamelor şi hemartrozelor; C. imobilizare articulară pe 3–4 zile;
B. majorarea timpului tromboplastinei parţial activate; D. administrare de heparină;
C. prognosticul pentru viaţă e favorabil; E. puncţie obligatorie a articulaţiei.
D. deficitul factorului IX; 18. Supravegherea bolnavilor cu hemofilie include:
E. deficitul factorului XI. A. vaccinoprofilaxie planică;
10. Hemofilia A se caracterizează prin: B. vaccinoprofilaxie selectivă;
A. debutul rar în perioada neonatală; C. administrarea acidului acetilsalicilic la bolnavii cu
B. echimoze; infecţii respiratirii acute;
C. debutul bolii în a doua jumătate al 2-lea an de viaţă; D. diminuarea efortului fizic;
D. hemartroze; E. eliberarea de la lecţiile de educaţie fizică.
E. hematoame. 19. În boala Willebrand nu sunt indicate:
11. Pentru hemofilie sunt adevărate următoarele afirmări: A. acidul acetilsalicilic;
A. hemofilia C – se îmbolnăvesc bărbaţii şi femeile; B. dicinona (etamsilat);
B. hemartroză – manifestare caracteristică a bolii; C. plasma proaspăt congelată;
C. hemoragii – intervin imediat după traumă; D. crioprecipitatul;
D. hemofilia B se întâlneşte mai des ca hemofilia A; E. indometacinul.
E. în hemofilie, injecţiile intramusculare sunt interzise. 20. Pentru diagnosticul diferenţial între hemofilie şi
12. În hemofilie se modifică următorii indici ai coagulogramei: trombocitopenie, care criterii pledează în favoarea hemofiliei?
A. timpul tromboplastinei parţial activat; A. hematomul;
B. asimilarea protrombinei; B. epistaxisul, metroragiile;
C. testul cu etanol; C. peteşiile şi echimozele;
D. timpul trombinic; D. probele endoteliale pozitive;
E. timpul recalcificării plasmei. E. hemartrozele.
13. Pentru terapia transfuzională sistemică în hemofilia A sunt
corecte ur-mătoarele afirmaţii:
A. este indicată în forma gravă;
B. se indică crioprecipitat; Hepatitele cronice la copii.
20
Cs A. Bilirubina serică crescută
1. La instituirea tratamentului antiviral în hepatita cronică B. Fosfataza alcalină crescută
virală la copil sunt folosie următoarele criterii, în afară C. Colesterolul crescut
de: D. Betalipoproteinele crescute
A. Prezenţa Ag HBs, Ag Hbe, AND-HBV, Anti E. Hiperfibrinogenemie
Hbcor IgM;
B. Prezenţa Anti-HCV, ARN-HCV;
C. Prezenţa Anti-Delta, ARN-HDV;
D. Prezenţa semnelor clinice; Cs.
E. Transaminaze serice scăzute. 9. Ce nu este caracteristic pentru sindromul hepatopriv din
Cs hepatita cronică la copil :
2. Factorii favorabili pentru un răspuns bun la terapia cu A. Hipoalbuminemie
Interferon în hepatitele cronice virale la copil sunt, în B. Hiperbilirubinemie
afară de : C. Hipofibrinogenemie
A. Valori foarte crescute ale transaminazelor; D. Diminuă factorii de coagulare
B. Sexul feminin, E. Scade protrombina serică
C. Nivelul moderat crescut al ADN-ului; Cs.
D. Infectare în perioada perinatală, 10. Pentru sindromul mezenhimal-inflamator din hepatita
E. Durata sub 2-3 ani a bolii; cronică la copil nu este caracteristic:
Cs A. Hipergamaglobulinemie
3. Contraindicaţii pentru terapia cu glucocorticoizi în B. Nivel crescut imunoglobuline serice
hepatitele cronice la copil sunt toate, în afară de: C. Leucocitoză, neutrofiloză
A. Boala ulceroasă D. Nivel scăzut gamaglobuline serice
B. Osteoporoza pronunţată E. Autoanticorpi organ-specifici
C. Hepatita autoimună Cm
D. Ciroză decompensată 1. Care sunt caracteristicele fazei replicative a hepatitei
E. Hipertenzie portală pronunţată virale cornice B :
Cs A. Antigenul HBe
4. Contraindicaţii pentru terapia cu citostatice în hepatita B. Anticorpii antiHbe
cronică la copii sunt toate înafară de : C. ADN HBV
A. Starea precomatoasă şi comatoasă a bolnavului D. Anticorpii antiHBcorIgM
B. Hepatită autoimună E. Antigenul HBs
C. Infecţiile severe Cm
D. Leucopenia 2. Care hepatite cronice pot fi tratate cu interferon alfa ?
E. Hipoproteinemie A. Autoimuna
Cs B. Induse medicamentos
5. O ameliorare clinică şi biochimică la un pacient cu ciroză C. Hepatita B
biliară primitivă se poate obţine prin administrare de: D. Hepatita C
A. Acid ursodezoxicolic E. Criptogene
B. Glucocorticoizi Cm
C. Colchicina 3. Hepatita cronică virală B prezintă virusologic:
D. Ciclosporina în doze mari A. ADN- HBV
E. Imuran B. HBs Ag
Cs C. ARN-HCV
6. Tratamentul pruritului din ciroză biliară primitivă se face D. HBcorAg
cu : E. HBe Ag
A. Vitamina D Cm
B. Vitamina A 4. Care sunt factorii precipitanţi al encefalopatiei hepatice la
C. Colesteramina copii?
D. Silimarina A. Hemoragia gastro-intestinală.
E. Vitamina K B. Excesul de glucide din alimentaţie.
Cs C. Constipaţia.
7. Contraindicaţiile absolute la terapia cu interferon în D. Consumul exagerat de legume.
hepatita cronică virală la copii sunt, cu excepţia : E. Hipopotasemia
A. Valori crescute ale transaminazelor Cm
B. Ciroză decompensată 5. Hepatita cronică virală C are caracteristici:
C. Hepatită autoimună A. Prezintă anticorpi anti HBcor
D. Alte boli autoimune B. Are ARN-HCV.
E. Depresie în anamneză C. Se tratează cu prednizolon.
Cs D. Are anticorpi anti HBs.
8. Pentru sindromul de colestază din hepatita cronică la E. Are anticorpi anti HCV.
copil nu este caracteristic: Cm.
21
6. Terapia imunosupresivă în hepatita autoimună la copil se face E. Infecţia dobândită perinatal
cu următoarele preparate: CM.
A. Prednisolon 14. Care din următoarele nu sunt criterii de diagnostic pentru
B. Azatioprină hepatita autoimună la copil?
C. Interferon alfa A. Hipergamaglobulinemie
D. Levamizol B. Anticorpi antinucleari pozitivi
E. Delaghil C. Prezenţa markerilor hepatitelor virale
CM. D. Răspuns favorabil la corticoterapie
7. Sindromul de hepatocitoliză în hepatita cronică la copil este E. Nivel seric crescur de cupru
evidenţiat prin următoarele teste: Cm.
A. Nivel seric crescut al transaminazelor 16. Care din virusurile cu tropism hepatic au potenţial demonstrat
B. Nivel seric crescut lactatdehidrogenază de cronicizare?
C. Nivel seric crescut fibrinogen A. VHB
D. Nivel seric crescut bilirubină B. VHC
E. Nivel seric crescut crioglobuline C. VHA
CM. D. VHE
8. Sindromul de colestază în hepatita cronică la copil este E. VHD
evidenţiat prin următoarele teste:
A. Nivel seric crescut protrombină
B. Nivel seric scăzut gama glutamiltranspeptidaza
C. Nivel seric crescut fosfataza alcalină Insuficienţa cardiacă Complement simplu
D. Nivel seric crescut bilirubină 1.Semnul clinic major în insuficienţa cardiacă cronică stînga la
E. Nivel seric crescut crioglobuline copil este:
CM. A) Durerea precordială;
9. Sindromul hepatopriv în hepatita cronică la copil este B) hepatomegalia;
evidenţiat prin următoarele teste: C) tahipneea;
A. Nivel seric crescut al transaminazelor D) edemele periferice;
B. Hipoalbuminemie E) cefaleea.
C. Nivel seric crescut fosfataza alcalină 2. Criteriu indispensabil în insuficienţa cardiacă cronică la copil
D. Hipofibrinogenemie este:
E. Hipoprotrombinemie A) cardiomegalia;
CM. B) durere abdominală;
10. Marcherii sindromului imuno-inflamator în hepatita cronică C) edemele periferice;
la copil sunt: D) dispneea;
A. Hipergamaglobulinemie E) tahicardia.
B. Hipoalbuminemie 3. Hipotensiunea arterială şi diminuarea pulsului este
C. Nivele crescute imunoglobuline serice caracteristică în:
D. Hiperfibrinogenemie A) feohromacitom;
E. Creşterea titrului complementului B) şoc cardiogen;
CM. C) insuficienţă mitrală;
11. Enumeraţi manifestările clinice extrahepatice din hepatita D) insuficienţă aortală;
autoimună la copil: E) insuficienţă renală.
A. Icterul sclerotegumentar 4. Semnele detresei respiratorii în insuficienţa cardiacă cronică la
B. Artralgii şi artrite copil sunt toate, cu excepţia:
C. Vergeturi abdominale violacee A) bătăi ale aripelor nazale;
D. Erupţii cutanate maculopapuloase B) tirajul;
E. Hepatomegalie C) geamătul;
CM. D) hepatomegalia;
12. Contraindicatiile tratamentului cu interferon în hepatita E) raluri pulmonare.
cronică virală la copil sunt: 5. Semnul clinic major în insuficienţa cardiacă cronică dreapta la
A. Infecţia cu virusul sălbatic copil este:
B. Hepatita autoimună A) tahipneea;
C. Ciroza decompensată B) hepatomegalia;
D. Sexul femenin C) cardialgia
E. Leucopenie, trombocitopenie severe D) sincopa;
CM. E) tusea.
13. Factorii predictivi pentru raspunsul favorabil la terpia 6. Manifestările clinice ale debitului cardiac scăzut sunt
antivirală în hepatita cronică virală la copil sunt: următoarele, cu excepţia:
A. Nivel crescut de 2-5 ori ale ALT A) paloare, transpiraţii;
B. Boală de scurtă durată B) ritm de galop;
C. Încărcătura virală redusă C) cardiomegalie;
D. Sexul masculin D) tahicardie;
22
E) zgomote cardiace clare, sonore. 16. Transpiraţia profuză în insuficienţa cardiacă la copil este
7. Cel mai frecvent insuficienţa cardiacă la copil debutează la cauzată de:
vîrsta de: A) dispnee;
A) nou-născut; B) hiperfuncţia cateholaminică indusă de reducerea
B) sugar; debitului car-diac;
C) preşcolar; C) edeme;
D) şcolar; D) oboseală;
E) adolescent. E) hipotensiune arterială.
8. Pentru monitorizarea terapiei cu digitale este indicat: Complement multiplu
A) radiografia cordului; 1.Rolul sistemului nervos vegetativ simpatic asupra performanţei
B) ultrasonografia cordului; cardiace constă în:
C) electrocardiografia; A) creşterea frecvenţei contracţiilor cardiace;
D) caterismul cardiac; B) creşterea fracţiei de ejecţie;
E) monitorizarea tensiunii arteriale. C) diminuarea frecvenţei contracţiilor cardiace;
9. Oboseala şi paloarea în insuficienţa cardiacă este cauzată de : D) reducerea duratei potenţialului de acţiune;
A) hiperfuncţia cateholaminică; E) reducerea influxului de Ca în celulă.
B) retenţia hidrosalină ocultă; 2.Rolul sistemului nervos vegetativ parasimpatic asupra
C) reducerea debitului cardiac; performanţei cardiace constă în:
D) perturbarea circulaţiei coronariene; A) diminuarea frecvenţei contracţiilor cardiace;
E) edemul pulmonar interstiţial. B) reducerea duratei potenţialului de acţiune;
10. Dispneea paroxistică nocturnă apare în: C) reducerea influxului de calciu ionizat;
A) astmul cardiac; D) majorarea frecvenţei contracţiilor cardiace;
B) astmul bronşic; E) majorarea debitului cardiac.
C) insuficienţa respiratorie; 3.Semnele de congestie pulmonară în cadrul insuficienţei cardiace
D) hipertensiunea pulmonară; la copil sunt:
E) permeabilitatea vasculară sporită. A) tahipneea;
11. Hemoptizia, frecventă în stenoza mitrală, e cauzată de: B) dispneea la efort;
A) compresia nervului recurent de către atriul stăng; C) tusea;
B) ruptura venelor bronşice dilatate; D) lipsa ralurilor;
C) edemul pulmonar interstiţial; E) paliditatea.
D) hipertensiunea arterială; 4.Semnele de congestie venoasă sistemică în insuficienţa cardiacă
E) permeabilitatea vasculară sporită. la copil sunt:
A) lipsa edemelor;
B) ficatul în limitele normei;
12. Vocea răguşită, bitonală în insuficienţa cardiacă este cauzată C) hepatomegalia;
de: D) edemele periferice;
A) compresia nervului recurent de către atriul stâng E) pulsaţia venelor jugulare.
dilatat;
B) ruperea venelor bronşice dilatate; 5.Semnele insuficienţei cardiace cronice la copil sunt:
C) edemul pulmonar; A) bradicardia;
D) detresă respiratorie; B) tahicardia;
E) laringospasm. C) accentul zgomotului II pe artera pulmonară;
13. Tulburările dispeptice (anorexie, greţuri, vărsături) în D) pulsul paradoxal;
insuficienţa cardiacă sunt cauzate de: E) ritmul de galop.
A) insuficienţa hepatică; 6. Radiografia toracică în insuficienţa cardiacă la copil relevă
B) insuficienţa renală; următoarele:
C) congestia venoasă splanhică; A) cordul în limitele normei;
D) edemul cerebral; B) staza venoasă pulmonară;
E) gastroduodenită cronica. C) trunchiul arterei pulmonare în limitele normei;
14. Semnul precoce în insuficienţa cardiacă la sugari este: D) cardiomegalie;
A) tahipneea; E) lipsa stazei venoase pulmonare.
B) semne meningiale; 7. În insuficienţa cardiacă la copiii de vârstă fragedă clasa
C) oliguria; funcţională III NYHA/Rose sunt prezente următoarele semne:
D) cianoza; A) tahipnee marcată la efort mic;
E) paloarea. B) dispnee intensă la efort mic;
15. Creşterea în greutate la copil mic cu insuficienţa cardiacă C) tahipnee în repaos.;
este cauzată de: D) retard staturoponderal;
A) diatezei limfatico-hipoplastice; E) diafareză in repaos.
B) dispneei; 8. Acţiunea preparatelor digitalice are următoarele efecte:
C) insuficienţei hepatice; A) inotrop pozitiv;
D) edeme; B) batmotrop negativ;
E) insuficienţă renală. C) tonotrop pozitiv;
23
D) cronotrop negativ; D) Efect tonicardic pozitiv;
E) dromotrop negativ. E) Efect antioxidant.
9. Efectele pozitive ale digitalizării în insuficienţa cardiacă la
copiii sunt următoarele:
A) sporirea frecvenţei cardiace; 18. Selectaţi răspunsurile incorecte în tratamentul insuficienţei
B) persistenţa ralurilor; cardiace cronice la copil:
C) ameliorarea simptomelor clinice; A) poziţia semişezândă;
D) micşorarea dimensiunilor cordului; B) oxigenoterapie;
E) ameliorarea diurezei. C) reducerea volumului alimentar;
10. Semnele intoxicaţiei cu digitale, conform datelor D) aportul sporit de lichide;
electrocardiografice, sunt: E) nu sunt indicate diureticele.
A) scurtarea intervalului PQ; 19. Mecanismele compensatorii cardiace care intervin în condiţiile
B) prelungirea intervalului PQ; reducerii debitului cardiac sunt următoarele:
C) subdenivelarea segmentului ST; A) dilatarea cavităţilor cordului;
D) aritmiile ventriculare; B) hipertrofia fibrelor musculare;
E) aritmiile supraventriculare. C) tahicardia;
11. Manifestările gastrointestinale în intoxicaţia cu digitalice sunt D) bradicardia;
urmă-toarele: E) cordul cu limitele normale.
A) anorexia; 20. Semne de stază pulmonară în insuficienţa cardiacă cronică la
B) greţurile; copil sunt următoarele:
C) vărsăturile; A) dispneea;
D) constipaţiile; B) tahipneea;
E) durerile abdominale. C) wheezingul;
12. Digitalicele sunt contraindicate în: D) tusea spastică iritativă la efort;
A) uremie; E) vocea normală.
B) bloc sinoatrial; 21. Acţiunile Inhibitorilor enzimei de conversie angiotenzinei în
C) bloc atrioventricular gr. II, III; insuficienţa cardiacă cronică la copil sunt următoarele:
D) tahicardie; A) redeuce iritabilitatea cardiacă (depresor simpatic);
E) edem pulmonar. B) csade postsarcina;
13. Indicii de performanţă miocardică sunt următorii C) reduce prasarcina;
A) contractilitatea; D) scade retenţia de sare şi apă;
B) frecvenţa respiratorie; E) efect inotrop pozitiv.
C) frecvenţa cardiacă; 22. Efecdtele adverse ale Inhibitorilor enzimei de conversie
D) presarcina; angiotenzinei sunt următoarele:
E) postsarcina. A) hipotensiunea arterială;
14. Manifestările cardinale ale insuficienţa cardiacă cronică la B) tusea cronică;
copil sunt următoarele: C) erupţii maculopapuloase;
A) cardiomegalia; D) ta hicardie
B) cardialgia; E) Toxicitate renală.
C) hepatomegalia; 23) Supraîncărcarea cronică de presiune (obstacole în ejecţia
D) tahipneea; ventriculară-încărcare sistolică) are loc în:
E) tahicardia. A) hipertensiunea arterială sistemică;
15. Grupele de medicamente folosite în insuficienţa cardiacă B) stenoza aortică;
cronică la copil sunt:. C) coarctaţia de aortă;
A) Antagoniştii de calciu; D) hipertensiunea arterială pulmonară;
B) Inhibitorii enzimei de conversie angiotenzină; E) insuficienţa aortală.
C) Antagoniştii de aldosteronă; 24. Supraîncărcarea cronică de volum-încărcare diastolică are loc
D) Betaadrenoblocantele ; în:
E) Tonicardicele. A) transfuzii masive, transfuzie fetofetală;
16. Investigaţiile paraclinice obligatorii în insuficienţa cardiacă B) regurgităţii aortale, mitrale;
cronică la copil sunt: C) şunturi stâng-dreapta importante;
A) Radiografia cardiopulmonară; D) coarctaţie de aortă;
B) Spirografia; E) stenoză aortică.
C) EcoCG Doppler;
D) Nivelul peptidelor natriuretice;
E) Nivelul electroliţilor serici.
17. Efectele betaadrenoblocantelor în insuficienţa cardiacă
cronică la copil sunt: Maladiile căilor biliare la copii.
A) Reduc frecvenţa contracţiilor cardiace (reducînd Cs
consumul O2); 1. Factorul etiologic definitoriu în colecistita acută la copil
B) Efect antiaritmic; este:
C) Efect antiischemic; A. Factorul alimentar
24
B. Traumatismele A. Greţuri, vărsături bilioase
C. Efortul fizic B. Durere acută, colicativă, violentă hipocondrul
D. Stesul neuropsihic drept
E. Infecţia bacteriană C. Durere acută, colicativă, hipocondrul stâng
Cs D. Arsuri epigastrice
2. Pentru dischinezia biliară hipertonă-hiperchinetică la E. Durerea survine postprandial, după stres
copil este caracteristic: Cs
A. Hipotonia sf. Oddi 10. Dischineziile biliare pe plan fiziopatologic prezintă
B. Tonusul vezicii biliare şi sf. Oddi srescute următoarele, cu excepţia:
C. Hipotonia vezicii biliare A. Sunt tulburări organo-funcţionale
D. Vezica biliară este mărită în volum B. Sunt perturbări motorii ale căilor biliare
E. Dureri surde, sâcâitoare C. Sunt perturbări secretorii ale căilor biliare
Cs D. Au un substrat anatomic locfal
3. Pentru dischinezia căilor biliare tip hipoton-hipochinetic E. Nu au un substrat anatomic local
la copil este caracteristic: Cs
A. Spasmul sf. Oddi 11. Tratamentul diskeneziilor hipotone biliare la copil nu va
B. Hipertonusul permanent al vezicii biliare include:
C. Tonusul vezicii biliare şi sf. Oddi sunt scăzute A. Antispastice
D. Vezica biliară este mică în volum B. Drenajele (sondaj) biliare
E. Atrezia căilor biliare intrahepatice C. Regim igieno-dietetic
Cs D. Fizioterapie tonizantă
4. Clinic pentru diskeneziile hipotone biliare la copil nu E. Medicaţie prokinetică
este caracteristic: Cs
A. Dureri surde, disconfort în hipocondrul drept 12. Tratamentul diskeneziilor biliare hipertone la copil nu
B. Greţuri, inapetenţă va include:
C. Gust amar matinal A. Regim igieno-dietetic
D. Durere acută, violentă, colicativă B. Drenajele (sondaj) biliare
E. Meteorism, constipaţie C. Antispastice
Cs D. Preparate coleretice
5. Complicaţiile colecistitei cronice la copii sunt, cu E. Neurotrope-sedative
excepţia: Cm
A. Litiaza biliară; 13. Diagnosticul diferenţial al colecistitei cronice la copil se
B. Dermatite; efectuiează cu următoarele maladii:
C. Hepatite; A. Gastroduodenită;
D. Uretrită; B. Apendicita;
E. Duodenită. C. Boala ulceroasă;
Cs D. Cistita;
6. Tratamentul de fond în colecistita acută la copii nu E. Proctosigmoidita
include: Cm
A. Antibiotice 14. Sindromul dolor din colecistita cronică la copil are
B. Antiinflamatoare steroidiene următoarele caracteristici:
C. Antispastice A. Sîcîitoare, surde, de compresie;
D. Analgetice B. Acute, violente;
E. Regim igieno-dietetic C. Se accentuiază la 20-30 min după alimente reci,
Cs grase, picante;
7. Etiologia dischineziilor căilor biliare la copii este, cu D. Se accentuiază pe stomac gol;
excepţia: E. Se localizează în hipocondrul drept.
A. Disfuncţie neurovegetativă; Cm
B. Hepatită virală suportată; 15. Căile de pătrundere a infecţiei în colecisită acută la copil
C. Traumatisme; sunt:
D. Alergie alimentară; A. Fecal-orală
E. Maladii endocrine. B. Hematogenă
8. Factori predispozanţi pentru dezvoltarea dischineziilor C. Aerobronhogenă
căilor biliare la copii sunt, cu excepţia: D. Limfogenă
A. Modul sedentar de viaţa; E. Ascendentă din duoden
B. Trauma plexului solar; 16. Factorii etiologici determinanţi ai colecistitei acute la
C. Anomalii ale vezicii şi căilor biliare copil sunt:
D. Predispozitia ereditară A. Infecţia micotică
E. Cistită. B. Infecţia parazitară
Cs C. Infecţia bacteriană
9. Pe plan clinic pentru dischineziile biliare hipertone D. Factorul alimentar
(hiperchinetice) la copil nu este caracteristic: E. Staza biliară
25
Cm Cs
17. Durerea din celecistita acută la copil iradiază în 3. Cea mai frecvent înâlnită malformaţie congenitală de cord la
următoarele puncte: copii este:
A. Umărul-omoplatul stâng A. Defect septal interatrial
B. Omoplatul-umărul drept B. Foramen ovale patent
C. Piciorul drept C. Canal arterial permiabil
D. Regiunea paraombilicală D. Defect septal interventricular
E. Triunghiul costodiafragmal stâng E. Stenoza aortică
Cm Cs
18. Semnele radiologice în dischinezia căilor biliare tip 4. Prevalenţa malformaţiilor congenitale de cord după O.M.S.
hipoton-hipochinetic la copil sunt: este de:
A. Vezic biliară mărită volum, opacitate crescută A. 2 la 1000 de naşteri
B. Excreţia bilei este accelerată B. 4 la 1000 de naşteri
C. Configuraţia triuhghiulară a vezicii biliare C. 14 la la 1000 de naşteri
D. Excreţia bilei este încetinită D. 8-10 la 1000 de naşteri
E. Vezica biliară mică E. 20 la 1000 de naşteri
Cm Cs
19. Semnele radiologice în dischinezia căilor biliare tip 5. Malformaţia congenitală de cord cel mai frecvent depistată la
hiperton-hiperhinetic la copil sunt: nou-născuţii prematuri este:
A. Excreţia bilei este încetinită A. Defect septal atrial
B. Vezic biliară mărită volum B. Defect septal ventricular
C. Evacuarea bilei este accelerată C. Canal arterial persistent
D. Vezica biliară slab opacă, mică D. Coarctaţie de aortă
E. Gaz liber în abdomen E. Tetralogia Fallot
Cm Cs
20. Sindroamele clinice ale colecistitei acute la copii sunt 6. Care malformaţie este considerată anomalie a
următoarele, cu excepţia: tractului de ieşire din ventriculul stâng?
A. Sindrom dolor abdominal; A. Maladia Ebstein
B. Sindrom hemoragic; B. Defect septal ventricular
C. Sindrom dispeptic; C. Transpoziţia necorectată a vaselor mari
D. Sindrom de intoxicaţie; D. Sindromul ventriculuui stâng hipoplazic
E. Sindrom edematos. E. Stenoza congenitală a valvei mitrale
Cm. Cs
21. Sindromul dureros abdominal din colecistita acută la 7. Complicaţiile în coarctaţia de aortă severă la nou-născuti sunt,
copil se caracterizează prin cu excepţia:
următoarele: A. Şoc cardiogen
A. Durere suprapubiană B. Acidoză metabolică
B. Durerea localizată în hipocondrul stâng C. Hemoragie intracraniană
C. Durerea localizată în hipocondrul drept D. Hipotensiune arterială
D. Durerea iradiază hemitoracele drept E. Insuficienşă cardiacă severă
E. Durerea iradiază hemitoracele stâng Cs
8. MCC cu şunt stînga – dreapta sunt următoarele, cu excepţia:
A. Defect septal ventricular
B. Defect septal atrial
Malformaţiile congenitale de cord. C. Tetralogia Fallot
Cs D. Defectul septului atrioventricular
1. Care este ipoteza contemporană a etiologiei malformaţiilor E. Persistenţa ductului arterial
congenitale de cord? Cs
A. Infecţii intrauterine 9. Imaginea radiologică a cordului de tip „coeur en sabot” este
B. Interacţiunea factorilor de mediu şi genetici carcateristică în:
C. Anomalii genetice A. Transpoziţiea necorectată de vase mari
D. Prevalent acţiunea factorilor de mediu B. Coarctaţie de aortă
E. Nedefinită C. Anomalia Ebstein
Cs D. Tetralogia Fallot
2. Ca metodă de diagnostic şi de tratament contemporană E. Vene pulmonare total aberante
utilizată frecvent la copii cu malformaţii congenitale de cord Cs
se consideră: 10. Semnul clinic cel mai caracteristic în stenoza pulmonară
A. Electrocardiografia moderată este:
B. Cateterism intervenţional A. Cianoza
C. Ecocardiografia B. Dispnee de efort
D. Coronarografie C. Sincope
E. Scintigrafia miocardului D. Crize de „rău hipoxic”
26
E. Insuficienţa cardiacă congestivă B. Valoarea gradientului presional transvalvular în limitele
Cs >50-70 mm Hg
11. Standardul de aur în stabilirea diagnosticului de drenaj venos C. Hipertrofia ventricului drept
pulmonar aberant este: D. Dilatarea postenotică considerabilă
A. Ecocardiografia E. Suflu diastolic
B. Rezonanţa magnetică
C. Electrocardiografia Cs
D. Radiografia toracelui 19. Standardul de aur în diagnosticul MCC este:
E. Coronarografia A. Electrocardiografia
Cs B. Radiografia cardiopulmonară
12. Metoda invazivă de închidere a canalului arterial permiabil la C. Ecocardiografia bidimensională cu Doppler
nou-născuţi prematuri este: D. Tomografia computerizată
A. Tehnici paliative E. Coronarografia
B. Banding arteriei pulmonare Cs
C. Ocluzionare pe cale endovenoasă prin cateterism 20. Care este procedura obligatorie postoperatorică la copii
D. Ligaturarea canalului prin toracotomie purtători de proteze sintetice:
E. Prostoglandina E A. Profilaxia endocarditei infecţiose pe toată viaţa
Cs B. Tratament anticoagulant sub controlul coagulării odată la 1
13. Clasificarea defectului septal interventricular include tipurile, lună
cu excepţia: C. Cateterism cardiac odată la 6 luni
A. Infundibular D. Controlul coagulării odată la 2 săptămâni pe toată viaţa
B. Muscular E. Hemocultura obligatorie odată la 3 luni
C. Infantil Cm
D. Tip canal atrioventricular 1. Pentru Tetralogia Fallot sunt caracteristice următoarele
E. Perimembranos anomalii anatomice:
Cs A. Defect septal ventricular
14. Anomalii ale tractului de ieşire din ventriculul drept sunt, cu B. Stenoză pulmonară
excepţia: C. Defect septal atrial
A. Stenoza pulmonară valvulară D. Hipertrofia ventricului drept
B. Stenoza ramurilor arterei pulmonare E. Dextropoziţia aortei
C. Tetrologia Fallot Cm
D. Atrezia arterei pulmonare 2. Semnele clinice caracteristice în defectul septal
E. Ventricul unic interventricular cu debit mare sunt:
Cs A. Dispnee
15. Vârsta optimală de închidere chirurgicală a defectului septal B. Dificultăţi de alimentaţie
interventricular larg este: C. Suflu diastolic
A. circa 5 ani D. Deficit nutriţional
B. Pînă la 1 an E. Infecţii respiratorii recurente
C. 3 ani Cm
D. 15 ani 3. Care manifestări clinice sunt caracteristice în stenoza aortică
E. după 5 ani strânsă?
Cs A. Sincopa
16. În malformaţiile congenitale de cord ductodependente B. Fatigabiliatate la efort
menţinerea canalului arterial deschis se efectuiză prin C. Hipocratism digital
administrarea de: D. Dureri anginoase
A. Indometacină E. Suflu sistolic de ejecţie de gradul 3-4 la apex
B. Prostaglandina E Cm
C. Imunoglobulină 4. Aspectele clinice majore în coarctaţia de aortă sunt:
D. Ibuprofenă A. Sugar cu insuficienţă cardiacă
E. Terapie cu oxigen B. Cianoză difuză
Cs C. Hipertensiune arterială prestenotică
17. Semnele clinice frecvente ale hipoxiei cronice în Tetralogia D. Diminuarea pulsului la membrele inferioare
Fallot sunt, cu excepţia: E. Hipotensiune arterială prestenotică
A. Hipocratism digital Cm
B. Poliglobulie 5. Evoluţia naturală a defectului septal interventricular depinde
C. Absces cerebral de:
D. Leucocitoza A. Dimensiunile defectului
E. Accese hipoxice B. Viteza şuntului interventricular
Cs C. Localizarea defectului
18. Indicaţie chirurgicală majoră pentru corecţia chirurgicală în D. Presiunea în artera pulmonară
stenoza aortică la copii este: E. Grosimea peretelui ventriculului stâng
A. Apariţia manifestărilor clinice Cm
27
6. Malformaţiile congenitale de cord cianotice cu D. Reducerea funcţiei ventriculului drept
hipervascularizare în circuitul pulmonar sunt: E. Micşorarea progresivă a rezistenţei vasculare pulmonare
A. Tetralogia Fallot Cm
B. Transpoziţia de vase mari necorectată (D transpoziţie) 14. Care din malformaţiile congenitale enumerate se consideră
C. Defect septal atrial malformaţie vasculară?
D. Anomalia totală de întoarcere venoasă pulmonară A. Anomalia Ebstein
E. Canal arterial persistent B. Coarctaţia de aortă
Cm C. Anomaliile artereilor coronariene
7. Semne electrocardiografice caracteristice pentru anomalia D. Anomalia arcului aortic
Ebstein sunt: E. Ventricul unic
A. Hipertrofia ventriculului stâng Cm
B. Bloc de ramură dreapta 15. Complicaţiile în evoluţia defectului septal
C. Bloc de ramura stînga interventricular neoperat sunt:
D. Hipertrofia atriului drept A. insuficienţa cardiacă
E. Hipertrofia atriului stîng B. Insuficienţa aortică
C. Hipertensiunea pulmonară
D. Trombembolie cerebrală
Cm E. Endocardită infecţioasă
8. Complicaţiile postchirurgicale în MCC cu şunt stînga – Cm
dreapta sunt: 16. Cateterismul intervenţional este utilizat în corectarea
A. Dereglările de ritm cardiac şi conductibilitate următoarelor malformaţii la copii:
B. Afecţiunile vasculare pulmonare A. Dilatarea stenozelor valvulare
C. Şunturile reziduale B. Închiderea defectelor septale
D. Endocardita bacteriană C. Implantarea protezelor valvulare
E. Hemoragii intestinale D. Închiderea canalului arterial permiabil
Cm E. Dilatarea stenozelei pulmonare
9. Defectul septal interatrial mic se caracterizează prin:
A. Suflu continuu la focarul aortei
B. Asimptomatic Cm
C. Suflu sistolic discret de cu maximum de auscultaţie la baza 17. Complicaţiile bandingului arterei pulmonare sunt:
cordului A. Pericardita
D. Zgomotul II dedublat B. Paralezia nervului diafragmal
E. Dispnee de efort C. Aritmii
Cm D. Tromboze
10. Criteriile ecocardiografice în canalul atrioventricular complet E. Stenoză funcţională a arterei pulmonare
sunt: Cm
A. Defect septal atrial de tip ostium primum 18. Complicaţiile evolutive posibile în canalul atrioventricular
B. Defect septal ventricular cu localizare înaltă parţial neoperat sunt:
C. Stenoza arterei pulmonare A. Insuficienţa mitrală
D. Valvă atrioventriculară unică B. Endocardita infecţioasă
E. Defect septal ventricular muscular C. Hipertensiune pulmonară arterială
Cm D. Hipertensiune arterială
11. Medicamentele utilizate în cuparea crizelor hipoxice sunt: E. Tulburără de ritm atriale
A. Morfină Cm
B. Diuretice 19. Semnele clinice auscultative în hipertensiunea pulmonară
C. Betaadrenoblocanţi sunt:
D. Inhibitorii enzimelor de conversie a angiotenzinei II A. Suflu continuu sau diastolic prelungit la baza cordului
E. Glicozizi cardiaci B. Apariţia zgomotului III
Cm C. Zgomotul II accentuat şi dedublat la focarul pulmonarei
12. Indicaţiile pentru închiderea chirurgicală a defectului septal D. Hipertensiunea sistemică
interventricular sunt: E. Suflu de regurgitare pulmonară
A. Intoleranţa clinică pe tratament medicamentos Cm
B. Progresarea hipertensiunii arteriale pulmonare 20. Complicaţiile postoperatorii posibile în Tetralogia Fallot pot
C. Multiple defecte musculare fi:
D. Prematuritate A. Insuficienţa pulmonară
E. Instalarea unei complicaţii la orice vârstă B. Disfuncţie ventriculară dreapta
Cm C. Hipertensiune pulmonară
13. Factorii postnatali care favorizează închiderea canalului D. Stenoză reziduală pulmonară
arterial permiabil la nounăscut sunt: E. Tahicardii ventriculare
A. Prematuritatea Cm
B. Întreruperea producerii de Prostaglandină E 21. MCC cianogene sunt:
C. Mărirea progresivă a rezistenţei vasculare pulmonare A. Ventricol unic
28
B. Trunchiul arterial comun B. Polifecalie, fetide, steatoreice, lipicioase,
C. Transpoziţia de vase mari păstoase
D. Defect septal ventricular C. Diareea cu sînge, mucus, puroi
E. Persistenţa canalului arterial D. Doar hemocolită
E. Diareea cu tenesme
10. Pentru fibroza chistică nu este caracteristic:
A. Ileus meconial
Fibroza chistică . Complement B. Malnutriţia staturoponderală
simplu. C. Insuficienţă renală
1. Fibroza chistică este o : D. Boala pulmonară progresivă
A. Boală congenitală E. Insuficienţa pancreatică exocrină
B. Boală monogenică 11. Tratamentul de fond în fibroza chistică nu prevede:
C. Boală dobîndită A. Substituţie cu enzime pancreatice
D. Aberaţie cromozomială B. Antibioticoterapie cronică
E. Boală poligenică C. Kinetoterapie
2. Fibroza chistică are transmitere: D. Dieta fără gluten
A. Autosomal recesivă E. Mmucolitice
B. Autosomal dominantă 12. Excreţie crescută a clorului cu sudoare este caracteristică
C. Legată de X-cromosom pentru:
D. Multifactorială A. Pancreatită cronică
E. Este dobîndită B. Celiachie
3. În fibroza chistică sunt afectate: C. Enteropatie exudativă
A. Glandele endocrine secretoare de mucus D. Intoleranţă la dizaharide
B. Celule Langerhans E. Fibroza chistică
C. Glande parietale stomacale Complement multiplu
D. Glande exocrine secretoare de mucus 1. Caracteristicele genetice ale fibrozei chistice sunt:
E. Enterocite A. Boala autosomală X-lincată
4. Organele afectate primar în fibroza chistică, cu excepţia: B. Boală monogenică
A. Pancreasul C. Boală autosomal -recesivă
B. Plămînii D. Boală autosomal –dominantă
C. Căile biliare intrahepatice E. Aberaţie cromosomială
D. Cordul 2. Organele afectate primar în fibroza chistică sunt:
E. Glandele sexuale masculine A. Creierul
5. Forma cu debut neonatal al fibrozei chistice este: B. Glandele sexuale femenine
A. Atrezia căilor biliare C. Căile biliare hepatice
B. Pneumonie D. Pancreasul
C. Ileus meconial E. Mucoasa traheobronşică
D. Icter nuclear 3. Pentru ileusul meconial din fibroza chistică sunt
E. Displazie bronşică caracteristice:
6. Dereglarea primară în fibroza chistică, forma intestinală A. Debuteză în primele 24-48 ore după naştere
este: B. Diaree, vărsături, meteorism
A. Malabsorbţia C. Vărsături bilioase, deshidratare
B. Maldigestia D. Lipsa eliminării de meconiu
C. Limfangiectazia intestinală E. Radiologic-absenţa aerului în colon
D. Dereglarea fluxului sanguin intestinal 4. Diareea din fibroza chistică are următoarele
E. Toate corecte caracteristici:
7. Diagnosticul de fibroza chistică se confirmă prin: A. Scaune steatoreice, nedigerate
A. Atrofie vilozitară subtotală la biopsie B. Scaune voluminoase, lucioase, fetide
B. Rectromanoscopie-eroziuni ale mucoasei C. Scaune apoase, frecvente, acide
C. Coprograma-acizi graşi crescuţi D. Scaune cu mucus, sînge, puroi
D. Amilaza serică crescută E. Scaune cu aspect normal
E. Nivelul de clor în sudoare crescut 5. Care din manifestările clinice sunt caracteristice pentru
8. Pentru fibroza chistică nu este caracteristic: fibroza chistică:
A. Nivel crescut de lipază serică A. Alergie alimentară
B. Coprograma-găsimi neutre crescute B. Tuse recidivantă, dispnee, wheezing
C. Nivel crescut de albumine meconiu C. Diaree cronică-steatoree
D. Testul sudorii pozitiv D. Ileus meconeal
E. Tripsina în fecale scăzută E. Malnutriţie staturoponderală
9. Diareea în fibroza chistică are următoarea caracteristică: 6. Elementele fiziopatologice esenţiale în fibroza chistică
A. Scaune apoase, frecvente, spumoase cu mucus, sunt:
acide A. Secreţie de mucus vîscos, abundent, deshidratat
29
B. Obstrucţia canalelor excretorii ale glandelor E. Hipocalciemie, proteinurie.
exocrine Cs
C. Dezvoltarea fibrozei pulmonare 4. Tratamentul pancreatitei acute la copii prevede
D. Secreţie normală de mucus următoarele principii, înafară de:
E. Secreţiile celulelor afectate sunt sărace în A. Alimentaţie frecventă сu produse lactate, pireuri
calciu, proteine din fructe din prima zi;
7. Următoarele examene paraclinice confirmă diagnosticul B. Repaos la pat, analgetice;
de fibroza chistică C. Inhibarea secreţiei pancreatice;
A. Nivele crescute de IgE serice D. Administrarea inhibitorilor pompei de secreţie;
B. Nivele crescute anticorpi antiendomisiali E. Administrarea preparatelor spasmolitice
C. Testul sudorii pozitiv Cs
D. Creatoree, steatoree în mase fecale 5. Pancreatită cronică recidivantă la copii se caracterizează
E. Nivele scăzute tripsina în masele fecale prin următoarele, cu excepţia:
8. Tratamentul fibrozei chistice include următoarele: A. Alternarea perioadelor de acutizare şi remisie;
A. Dieta hipercalorică B. Tabloul clinic în acutizare este asemănător cu
B. Dieta fără gluten cel din pancreatita acută;
C. Mucolitice C. Sindrom dispeptic (greţuri, vome, amăraciuni în
D. Substituţie cu enzime pancreatice gură);
E. kinetoterapie D. Majorarea secreţiei bicarbonaţilor;
9. Tratamentul manifestărilor pulmonare din fibroza E. Recidive de dureri abdominale.
chistică include următoarele: Cs
A. Substituţie cu surfactant 6. Ultrasonografia abdominală la copiii cu pancreatită
B. Antibioticoterapia cronică nu permite a depista:
C. Imunoglobuline intravenos A. Ecogenitate crescută;
D. Mucolitice B. Sectoare cu hipo- şi hiperecogene;
E. Kinetoterapie C. Modificarea ductului pancreatic;
10. Terapia nutriţională din fibroza chistică include D. Dereglări funcţionale pancreatice;
următoarele cu excepţia: E. Marimea şi contur schimbat al pancreasului.
A. Dieta bogată în glucide Cs
B. Dieta bogată în lipide 7. Pancreatită reactivă la copii nu este o maladie:
C. Suplinire cu vitamine liposolubile A. Primară;
D. Substituţie cu enzime pancreatice B. Secundară;
E. Dieta fără gluten C. Asociată cu gastroduodenită cronică,
colecistografie;
D. Care se manifestă cu sindrom dispeptic;
E. Cu dimensiuni mărite ale pancreasului (USG).
Pancreatită la copii. Cs
Cs 8. Pancreatită cronică latentă la copii nu se caracterizează
1. Cauzele pancreatitei acute la copii sunt, înafară de: prin:
A. Infecţii virale, bacteriene; A. Lipsa sindromului dolor;
B. Traumatism abdominal; B. Pusee de vome repetate;
C. Cauzele obstructive cu mărirea presiunii în C. Semne clinice pancreatice pozitive;
ductul pancreatic; D. Cazuri de insuficienţă endocrină;
D. Afecţiuni neuropsihice; E. Progresarea insuficienţei exocrine.
E. Afecţiuni toxice, alergice. Cm
Cs 9. Factori etiologici care pot iniţia leziunea ţesutului glandei
2. Factorii care stimulează activitatea tripsinei sînt pancreatice la copii sunt:
următorii, cu excepţia: A. Infecţii virale, bacteriene;
A. Abuz de dulciuri şi alimente grase; B. Traumatism abdominal;
B. Distonia vegeto-vasculară; C. Cauze obstructive, alergia;
C. Factorii toxico-medicamentoşi; D. Reflux gastr-esofagian;
D. Factorii alergici; E. Distonie neuro-vegetativă
E. Foamea. Cm
Cs 10. Procesul inflamator în pancreas la copii se manifestă prin:
3. În cazul pancreatitei grave (pancreonecroză) indicele de A. Edem al ţesutului pancreatic;
prognostic negativ este: B. Infiltrat inflamator leuco-limfocitar;
A. Hiperfermentemie; C. Lezarea mebranei celulare;
B. Hiperproteinemie, hipoalbuminemie; D. Formarea granuloamelor;
C. Hipofermentemie; E. Trecerea enzimelor pancreatice în patul sangvin.
D. Hiperlipidemie, glucozurie; Cm
30
11. Modificările pato-morfologice în faza iniţială a pancreatitelor 18. Pancreatită cronică cu durere persistentă la copii se
acute la copii se manifestă prin: caracterizează:
A. Degenerarea şi infiltrare lipidică; A. Printr-un proces inflamator de activitate înaltă;
B. Edem, infiltraţie leuco-limfocitară şi eritrocitară; B. Printr-un proces imunopatologic lent (mai des autoimun);
C. Fibrozare; C. Cu acutizări şi remisiuni vizibile;
D. Exudaţie hemoragică; D. Fără acutizări şi remisiuni vizibile;
E. Micşorare în volum a glandei pancreatice. E. Durerea durează săptămîni şi chiar luni.
Cm Cm
12. Cei mai sensibili indici la debutul pancreatitei (în primele ore) 19. Pancreatita cronică se diferenciază de pancreatită acută la
la copii vor fi: copii prin următoarele semne:
A. Amilazemie; A. Dureri surde abdominale permanente;
B. Hiperlipidemie; B. Steatoree periodică;
C. Glucozurie; C. Steatorea este stabilă;
D. Hipocalcemie; D. Ductul pancreatic este dilatat, larg;
E. Elastazemie. E. Patomorfologic se depistează fibrozare.
Cm Cm
13. Factorii ce predispun la cronicizarea pancreatitei la copii sunt: 20. Tratamentul pancreatitei cronice la copii include:
A. Predispunere genetică; A. Administrarea dietei hiposodate Nr.7;
B. Diateză atopică, reacţiile alergice repetate; B. Dietă strictă Nr. 5P după Pevzner;
C. Hipertensie stabilă în ducrul pancreatic; C. Restabilirea florei intesinale cu probiotice;
D. Dereglări dismetabolice; D. Stimularea secreţiei stomacale;
E. Meteodependenţă. E. Administrarea enzimelor pancreatice.
Cm
14. Simptomele de acutizare a pancreatitei cronice la copii se vor
considera:
A. Abdomenul moderat balonat şi dureros la palpare;
B. Bulemie; Sindromul hipertermic şi convulsiv la
C. Pulsaţie slab perceptibilă a aortei; copii.
D. Pulsaţie vizibilă a aortei; Cs
E. Peristaltismul intestinal încetinit. 1. Pentru convulsiile febrile ale copilului mic nu este
caracteristic :
A. Apar doar în context febril
B. Au durată scurtă, de obicei sub 15 min.
Cm C. Sunt tonico clonice generalizate
15. Semne de insuficienţă pancreatică exocrină la copii sunt: D. Apar între vârsta 6 luni - 5 ani
A. Polifecalie; E. Prezenţa anomaliilor neurologice în perioadele
B. Hipoglicemie după îngerarea hranei peste 1-2 ore; intercritice
C. Steatoree, creatoree; Cs
D. Prezenţa florei iodofile; 2.Convulsiile febrile simple, benigne se caracterizează prin
E. Grăsimi neutre. următoarele, cu excepţia :
Cm A. Sunt tonico clonice generalizate
16. Reacţiile imunopatologice în pancreatită cronică la copii se B. Criza este scurtă, sub 15 min.
manifestă prin: C. Criza este unilaterală
A. Sensibilizare cu produsele distrugerii a ţesutului D. Stare neurologică normală postcritică
glandular; E. Nu se repetă în intervalul de 24 ore
B. Formare de autoanticorpi pentru antigenii ţesutului Cs
pancreatic; 3.Pentru convulsiile febrile complexe nu este caracteristic :
C. Majorarea nivelului IgA şi IgM; A. Apar în afara unui context febril
D. Depunerea „dopurilor proteice” în ducturile pancreaice; B. Durata prelungită a crizei
E. Dezvoltarea insuficenţei exocrine a pancreasului. C. Repetarea crizelor în intervalul de 24 ore
Cm D. Prezintă risc de sechele neurologice
17. Cele mai utile metode pentru argumentarea acutizării E. Pot fi generalizate şi unilaterale
pancreatitei cronice la copii sunt: Cs
A. Depistarea concentraţiei crescute a enzimelor pancreatice 4. Centrul de termoreglare este situat în :
în patul sanguin (amilaza,lipaza); A. Măduva spinării
B. Testul de provocare cu pancreazimină sau glucoză; B. Hipotalamus
C. Examenul coprologic cu scop de apreciere a funcţiei C. Bulbul rahidian
exocrine pancreatice; D. Cerebel
D. Esofagogastroduodenoscopia; E. Punte
E. Radiografia abdominală. Cs
Cm 5.Pierderile de căldură se produc prin , în afară de :
A. Iradiere
31
B. Evaporare 3. Convulsiile febrile simple la copii au următoarele
C. Conducţie caracteristici :
D. Termoliză A. Anamneza neurologică negativă
E. Convecţie B. Apar în context de febră
Cs C. Primar generalizate
6. Preparatul de prima intenţie în febră la copii este : D. Durează peste 15 minute
A. Acid acetilsalicilic E. Se repetă în aceeaşi zi.
B. Diclofenac Cm
C. Paracetamol 4.Pierderile de căldură se produc prin :
D. Pipolfen A. Iradiere
E. Analgina B. Termogeneză
Cs C. Convecţie
7.În tratamentul crizei de convulsii febrile la copil, preparatul de D. Evaporare
elecţie este : E. Conducţie
A. Diazepam Cm
B. Glucoza 5. Variaţiile nictimerale ale temperaturii corporale sunt
C. Prednizolon determinate de :
D. Peridoxin A. Temperatura mediului
E. Dimedrol B. Activitatea fizică
Cs C. Activitatea sistemului endocrin
8.Calea preferenţială de administrare a diazepamului în D. Culoarea pielii
convulsii la sugari este : E. Tranzitul gastrointestinal
A. Intravenoasă Cm
B. Intrarectal 6. Cauzele sindromului febril la copii sunt :
C. Intramuscular A. Luxaţia congenitală de şold
D. Prin sondă nazogastrică B. Infecţii virale
E. Percutanat C. Infecţii bacteriene
Cs D. Febră metabolică
9. Tratamentul unui sugar cu febră peste 38C nu va include: E. Hipocalcemia
A. Descoperirea tegumentelor (dezbrăcarea) Cm
B. Ştergerea pielii cu un burete înmuiat în apă caldă 7. Substanţele pirogene, care provoacă febra , se clasifică în :
C. Acetaminofen A. Pirogene exogene
D. Ibuprofen B. Pirogene metabolice
E. Acid acetilaminosalicilic C. Pirogene endogene
D. Pirogene primare
Cs E. Pirogene secundare
10. Care din afirmaţii nu este corectă în tratamentul unei stări Cm
febrile la copil: 8. Pirogene - secundare sunt :
A. Preparatul de prima alegere este acetaminofen A. Bacteriile
B. Calea preferenţială de administrare acetaminofen B. Virusurile
este parenterală C. Prostoglandinele
C. Preparat de alternativă este ibuprofen D. Proteina C - reactivă
D. Se va trata obligatopr cauza febrei E. Ceruloplasmina
E. Se vor folosi metode nemedicamentoase (fizicale)
Cm Cm
1. Examinarea bacteriologică este necesară în caz de 9. Pentru febră benignă ( roză ) sunt caracteristice următoarele
următoarele stări febrile : :
A. Infecţii virale acute A. Piele palidă, acrocianoza
B. Dureri în abdomen cu diaree B. Conştiinţa păstrată
C. Erupţia dinţilor C. Extremităţi reci
D. Otită acută D. Răspuns adecvat la antipiretice
E. Dureri în regiunea lombară E. Piele roză , umedă
Cm Cm
2. Convulsiile febrile complexe la copii au următoarele 10. Pentru febra malignă ( palidă ) sunt caracteristice :
manifestări : A. Simptomul ,, pată albă ² pozitiv
A. Durează peste 15 minute B. Răspuns adecvat la antipiretice
B. Pot genera status convulsiv C. Piele palidă, acrocianoză, rece
C. Nu se repetă în serie în aceaşi zi D. Extremităţi calde
D. Adesea sunt unilaterale E. Comportament obişnuit
E. Apar în afara unui context febril Cm
Cm 11. Evaluarea copilului cu febră include următoarele :
A. Aprecierea stării imunologice
32
B. Antropometria 7. Maladiile inflamatoare cronice intestinale care decurg cu
C. Rigiditatea muşchilor occipitali sindrom de malabsorbţie sunt, în afară de :
D. Erupţii cutanate generalizate A. Boala Crohn
E. Dureri în ureche B. Rectocolita ulcerohemoragică
Cm C. Tuberculoza intestinală
12. Cele mai frecvente cauze ale sindromului febril la sugari D. Enteropatia exudativă
sunt : E. Colita cronică
A. Otita Cs
B. Pneumonia 8. Formele monosimptomatice ale celiachiei sunt
C. Infecţia tractului urinar următoarele, în afară de:
D. Rahitismul A. Forma hemoragică
E. Anemia carenţială B. Forma edemică
C. Forma cu vomă izolată
D. Forma anemică
E. Forma septică
Sindrom de malabsorbţie
Cs
1. Enzimele pancreasului exocrin sunt următoarele, în afară de:
A. Amilaza Cm
B. Lipaza 1. În celiachie diareea are la bază următoarele mecanisme:
C. Tripsinogen A. Scăderea transportului de aminoacizi prin membrana
D. Pepsina enterocitelor
E. Tripsina B. Scăderea hidrozei peptidelor mici şi dizaharidelor la suprafaţa
Cs enterocitelor
2. Deficitul secretor pancreatic poate fi determinat de următoarele C. Dereglarea absorbţiei de apă şi de electroliţi în duoden şi
afecţiuni, în afară de: jejun
A. Mucoviscidoza D. Secretarea sporită a apei şi electroliţilor în intestinul gros
B. Pancreatitele cronice E. Hipercalciemia
C. Tumorile pancreatice Cm
D. Gastroduodinita 2. În celiachie scaunul poate fi :
E. Traume pancreatice A. Voluminos
Cs B. Frecvent
3. În condiţii normale, flora microbiană intestinală este maximă C. Cu luciu de grăsime
în: D. Cu miros neplăcut
A. Colon E. Cu striuri de sânge
B. Duoden Cm
C. Cecum 3. Intoleranţa de gluten din cereale se caracterizează prin:
D. Intestinul subţire A. Dereglări de absorbţie intestinală
E. Stomac B. Normalizarea clinică şi histologică în lipsa glutenului în
Cs hrană
4. Enteropatia exudativă primară apare în caz de: C. Recidiva clinico – histologică după introducerea glutenului în
A. Limfangiectazie intestinală idiopatică hrană
B. Intoleranţa proteinelor din grâu D. Schimbări histologice atrofice în mucoasa duodenului şi
C. Boli alergice intestinului subţire
D. Infecţie intestinală E. Secreţia majorată de secretină şi colecistochinină
E. Pneumonie netratată Cm
Cs 4. Celiachia poate decurge cu afectarea următoarelor sisteme:
5. Rolul principal în patogenia enteropatiei de gluten aparţine: A. Sistemul osos
A. Glucidelor B. Sistemul nervos
B. Gliadinei C. Glandele suprarenale
C. Infecţiei intestinale D. Sistemul gastrointestinal
D. Helminţilor E. Sistemul respirator
E. Dizenteriei Cm
Cs 5. În celiachie pot apărea următoarele dereglări ale sistemului
6. Dieta agliadinică exclude următoarele produse, cu excepţia: nervos:
A. Crupe de griş A. Parestezii cu pieredera sensibilităţii
B. Crupe de arpacaş B. Convulsii
C. Crupe de hrişcă C. Ataxii
D. Crupe de grâu D. Paralizii
E. Crupe de orz E. Hidrocefalie
Cs Cm
6. Dietoterapia în celiachie se caracterizează prin:
33
A. Excluderea produselor alimentare care conţin gluten a. nou-născut
B. Excluderea laptelui la asocierea insuficienţei de lactază b. 1 an
C. Respectarea dietei agliadinice toată viaţa c. 3 ani
D. Introducerea în raţion a terciului de griş d. 11 ani
E. Excluderea sării de bucătărie e. 14 ani
Cm 2. Ce factor patofiziologic nu întră în componenţa tensiunii
7. După dieta agliadinică în celiachie unele semne dispar în arteriale normale:
următoarea ordine: a. activitatea cardiacă
A. Simptome subiective - peste 3-15 zile b. rezistenţa vasculară pariferică
B. Restabilirea ponderală începe de la a 3 - a săptămână c. volumul sanguin
C. Talia corespunde vîrstei - peste 1,5 – 2 ani d. viscozitatea sângelui
D. Dereglările histologice se ameliorează peste 2 săptămâni e. elasticitatea arterială
E. Ameliorarea apetitului peste - 3 luni 3. Care este diferenţa maximal admisibilă a tensiunii
arteriale dintre arteriile brahiale dreapta şi stânga la
Cm copii:
8. Boala cronică pulmonară, întâlnită în mucoviscidoză se a. până la 5 mm Hg
caracterizează prin: b. până la 10 mm Hg
A. Obstrucţia bronşică şi bronşiolică complicată cu infecţia c. până la 15 mm Hg
secundară d. până la 20 mm Hg
B. Viteza de transport mucociliar este foarte redusă e. până la 25 mm Hg
C. Schimbările în analiza sumară a urinei sunt pronunţate 4. În ce categorie de vârstă se întâlneşte mai frecvent
D. Boala este progresivă şi duce la insuficienţa cronică hipertensiunea arterială esenţială la copii?
pulmonară a. nou-născut
E. Viteza de transport a mucocitelor este mărită b. sugar
Cm c. preşcolar
9. În tabloul clinic al mucoviscidozei se întâlnesc următoarele d. elevii claselor primare
sindroame: e. adolescenţi
A. Ileus meconial 5. La copii, diagnosticul de hipertensiune arterială se
B. Sindromul diareic cronic stabileşte în cazul când valorile tensiunii arteriale la cel
C. Tulburări funcţionale ale glandelor sudoripare puţin 3 seturi de determinări, sunt mai mari de percentila:
D. Boala cronică pulmonară a. 99
E. Sindromul convulsiv b. 90
Cm c. 50
10. În mucoviscidoză se întâlnesc următoarele complicaţii: d. 75
A. Retard staturoponderal e. 95
B. Prolaps rectal 6. Cauza cea mai comună a hipertensiunii arteriale
C. Insuficienţă bronhopulmonară cronică secundare la copii este:
D. Diabet zaharat a. diabetul zaharat;
E. Hipercalciemie b. patologia renală;
Cm c. administrarea contraceptivelor orale;
11. În diagnosticul mucoviscidozei sunt folosire următoarele d. aritmii cardiace;
criterii: e. traumatismul craniocerebral.
A. Testul sudorii pozitiv 7. Ce endocrinopatie nu provoacă apariţia hipertensiunii
B. Insuficienţa pancreatică exocrină arteriale secundare la copii?
C. Simptomul de obstrucţie pulmonară cronică a. feocromocitomul;
D. Antecedentele familiale sugestive de boală b. hiperaldosteronismul primar;
E. Hipercaliemia c. boala Addison;
Cm d. hipertiroidismul;
12. Din examenele paraclinice ale celiachiei fac parte: e. sindromul Cushing.
A. Testul de toleranţă cu lactoză 8. În apariţia hipotensiei arteriale primare nu este implicat:
B. Testul sudorii a. ereditatea;
C. Testul de provocare cu gluten b. anamneza antenatală agravată;
D. Biopsia intestinală c. traumatismul cranio-cerebral;
E. ECG d. hipodinamia;
e. corticoterapia.
Hipertensiunea arterială la copii. Complement simplu. Complement multoplu.
1. Măsurarea tensiunii arteriale la copii în cadrul unui 9. Care sunt simptomele clinice asociate cu creşterea
examen de rutină (conform ghidului internaţional al tensiunii arteriale la copii?
hipertensiunii arteriale la copii, 2004) este obligatorie a. cefalee occipitală, care apare dimineaţa
începând cu vârsta de: b. ameţeli, oboseală, palpitaţii cardiace
34
c. polidipsie b. enalapril
d. dispnee (în cazul prezenţei insuficienţei c. lisinopril
cardiace) d. losartan
e. iritabilitate crescută la copilul mic e. verapamil
10. Care sunt simptomele clinice ale hipertensiunii arteriale 18. Ce preparate folosite în tratamentul hipertensiunii
esenţiale la copii? arteriale la copii fac parte din grupul antagoniştilor
a. epistaxis canalelor de calciu?
b. estomparea vederii a. nifedipina
c. slăbiciune, ameţeli (secundare ischemiei b. spironolactona
tranzitorii cerebrale) c. amlodipina
d. dureri periodice în regiunea lombară d. hidralazina
e. fosfene e. verapamil
11. Investigaţiile de laborator efectuate la un copil cu 19. În ce cazuri apare hipotensiunea arterială acută secundară
hipertensiune arterială sunt: la copii?
a. hemoleucograma a. după administarea preparatelor hipotensive
b. examenul sumar de urină, urocultura b. în cadrul maladiilor infecţioase severe
c. probele hepatice (ALT, AST, proba cu timol) c. în cadrul maladiilor pulmonare cronice
d. ureea, creatinina, acidul uric d. la copii cu maladii cardiovasculare severe
e. glucoza serică e. în feocromocitom
12. Investigaţiile instrumentale efectuate la un copil cu 20. Carea sunt semnele clinice ale hipotensiei arteriale la
hipertensiune arterială sunt: copii?
a. ultrasonografia glandelor suprarenale şi a a. cefalee, vertije, slăbiciune
glandei tiroide b. întunecarea înaintea ochilor în timpul sculării
b. ultrasonografia organelor abdominale (ficat, din pat
pancreas, splina) c. dispnee
c. radiografia toracelui d. accese de tetanie
d. electrocardiografia (exluderea hipertrofiei e. răcirea şi amorţirea degetelor membrelor
ventricului stâng) superioare şi inferioare
e. ecocardiografia (excluderea hipertrofiei
ventricului stâng, aprecierea performanţei
diastolice şi sistolice a ventricului stâng) Partea 2
13. Ce maladii cu afectarea difuză a ţesutului conjunctiv
evoluează cu hipertensiune arterială severă? Alergia alimentara
a. artrita reumatoidă juvenilă
b. lupus eritematos sistemic Cs
c. periarterită nodoasă 1. Alergenul alimentar întâlnit cel mai frecvent la copiii
d. sclerodermia primului an de viaţă:
e. boala Kawasaki A. Ouăle
14. Ce include profilaxia primară a hipertensiunii arteriale B. Laptele de vaci
esenţiale la copii? C. Legumele
a. depistarea factorilor de risc D. Fructele
b. alimentaţie adaptată vârstei E. Cerealele
c. optimizarea activităţii fizice
d. tratamentul oportun a patologiei renale Cs
e. excluderea activităţii sportive 2. Rolul principal în patogenia alergiei alimentare o are:
15. Profilaxia hipertensiunii arteriale secundare nu include: A. Infecţiile bacteriene
a. tratamentul afecţiunii cauzale renale B. Sensibilizarea cu creşterea nivelului de IgE
b. dieta hipoalergică C. Infecţiile virotice
c. dieta hipolipidică D. Influienţa unor substanţe industriale
d. evitarea contraceptivelor la adolescente E. Influienţa unor substanţe chimice
e. vaccinoprofilaxia
16. Ce preparate β-adrenoblocante se folosesc în tratamentul Cs
hipertensiunii arteriale la copii? 3. Ca barieră anatomică a tractului digestiv serveşte:
a. propranolol A. Lamina propria
b. diltiazem B. Glicoproteinele
c. bisoprolol C. Mucoproteinele
d. verapamil D. IgA secretor
e. metaprolol E. Insuficienţa funcţională a glandelor tractului digestiv
17. Ce preparate folosite în tratamentul hipertensiunii
arteriale la copii fac parte din grupul inhibitorilor Cs
enzimei de conversie? 4. Calea de sensibilizare cu alergeni alimentari este:
a. captopril A. Alimentară
35
B. Respiratorie A. Insuficienţa de α1-antitripsină
C. Cutanată B. Intoleranţa la lactoză
D. Limfogenă C. Intoleranţa la gluten
E. Hematogenă D. Maladii gastrointestinale cronice
E. Insuficienţa fermentativă a glucozo-6-fosfat-dehidrogenazei
Cs
5. Cu ce scop în tratamentul alergiei alimentare sunt indicaţi Cs
fermenţii: 12. Principiile de bază în tratamentul alergiei alimentare sunt
A. Pentru stabilizarea membranei mastocitelor următoarele, cu excepţia:
B. Pentru încetarea eliberării de histamină A. Excluderea alergenului alimentar din produsele alimentare
C. Cu scop de a micşora doza de H1-histaminoblocatori B. H1 histaminoblocatori
D. Pentru normalizarea activităţii fermenţilor glandelor digestive C. Membranostabilizatori
E. Pentru a evita acutizarea alergiei alimentare D. Antibioticoterapia
E. Imunoterapia
Cs
6. Riscul apariţiei alergiei alimentare se asociază cu antigenul Cs
de histocompatibilitate: 13. În alimentaţia artificială a copilului cu alergie alimentară se
A. HLA B8 recomandă următoarele, cu excepţia:
B. HLA B28 A. Lapte integral
C. HLA B32 B. Chefir integral
D. HLA B14 C. Biolact integral
E. HLA B10 D. NAN hipoalergic
E. Amestecuri acidulate
Cs
7. În patogenia alergiei alimentare sunt implicate 4 mecanisme Cs
cunoscute, cu excepţia: 14.Terapia medicamentoasă în alergia alimentară include
A. Tip reaginic imediat următoarele, cu excepţia:
B. Tip non reaginic A. H1-blocatori, generaţia I
C. Tip cu formare de complexe imune B. H1-blocatori, generaţia II
D. Tip celular mediat C. Histoglobulină
E. Instabilitatea membranelor celulare D. Alergoglobulină
E. H2-blocatori, generaţia II
Cs
8. Manifestările clinice ale afectării pielii în alergia alimentară Cs
sunt următoarele, cu excepţia: 15. Profilaxia alergiei alimentare include următoarele, cu
A. Intertrigo excepţia:
B. Gneis A. Alimentaţia raţională a gravidelor şi mamei ce alăptează
C. Cruste de lapte B. Alimentaţia obişnuită a mamei şi copilului
D. Furuncul C. Introducerea suplimentului şi complementului cu atenţie
E. Exema uscată D. Excluderea din alimentaţie a produselor de peşte
E. Excluderea din alimentaţie a mierii de albină
Cs
9. Alergenii alimentari nimerind în cavitatea bucală pot conduce
la următoarele, cu excepţia:
A. Edemul buzelor
B. Edemul limbii Cm
C. Glosită 1. Afectarea cutanată în alergia alimentară:
D. Parodontită A. Exema infantilă
E. Stomatită B. Diateza hemoragică
C. Dermatita atopică
Cs D. Purpura trombocitopenică
10. Examenul de laborator obligatoriu în alergia alimentară E. Urticaria
include toate, cu excepţia:
A. Analiza generală a sângelui Cm
B. Determinarea IgA, IgM, IgG 2. Afectarea tractului digestiv în alergia alimentară:
C. Determinarea IgE A. Enterocolopatia
D. Determinarea anticorpilor IgE specifici B. Stomatita
E. Determinarea nivelului de colesterol, uree C. Gastrita
D. Intoleranţa la dizaharide
Cs E. Polichistoza pancreasului
11. Diagnosticul diferenţial în alergia alimentară se face cu
următoarele maladiii, cu excepţia: Cm
36
3. Metodele de diagnostic în alergia alimentară: D. Bivalentă
A. Teste de eliminare E. Non sensibilizare
B. Teste cutanate
C. Teste prin inhalaţii Cm
D. Spirografia 11. Apărarea organismului de alergenii alimentari se datorează:
E. Testul leucopenic şi trombocitopenic A. Barierei anatomice
B. Laminina propria
Cm C. Barierei fiziologice
4. Stadiile reacţiilor pseudoalergice: D. Barierei imune
A. Imunologică E. Histaminei
B. Patochimică
C. Patofiziologică Cm
D. Eliberarea mediatorilor 12. Metodele instrumentale de diagnostic în alergia alimentară:
E. Activarea complementului A. Ultrasonografia organelor interne
B. Electrocardiografia
Cm C. Fibrogastroduodenoscopia
5. Produsele ce deţin rolul principal în dezvoltarea alergiei D. Cardiointervalografia
alimentare la copiii de vârstă fragedă: E. Rectoromanoscopia
A. Ouăle şi carnea de pasăre
B. Laptele de vaci Cm
C. Arpacaş 13. Manifestările clinice ale reacţiilor pseudoalergice:
D. Peşte A. Urticarie acută
E. Carne de iepure B. Urticarie cronică
C. Şoc anafilactic
Cm D. Astm bronşic
6. Stări acute în alergia alimentară: E. Furunculoză
A. Exema infantilă
B. Şoc anafilactic Cm
C. Colaps 14. Metode de laborator în diagnosticul alergiei alimentare:
D. Celiachia A. Determinarea IgE
E. Crize de astm bronşic B. Determinarea complexelor imune
C. Determinarea IgA, IgM, IgG
Cm D. Reacţia de blasttransformare
7. Afectările aparatului respirator în alergia alimentară poate fi E. Reacţia lizei granulocitelor
sub formă de:
A. Rinită Cm
B. Laringită 15. Terapia alergiei alimentare în perioada de acutizare include:
C. Pneumonie A. Hiposensibilizante
D. Astm bronşic B. Adsorbanţi
E. Bronşită C. Fermenţi
D. Biopreparate
Cm E. Antibiotice
8. Alergia alimentară după evoluţie poate fi:
A. Acută Cm
B. Subacută 16. Care dintre factorii susnumiţi presupun dezvoltarea alergiei
C. Cronică alimentare:
D. Fulminantă A. Boli alergice la părinţi
E. Recidivantă B. Alimentaţia artificială cu lapte de vaci în decursul primului an
de viaţă
Cm C. Alimentaţia naturală
9. Formele clinice în alergia alimentară: D. Exema infantilă în primul an de viaţă
A. Afectarea tegumentelor E. Lipsa semnelor de boli alergice până în prezent
B. Afectarea sistemului respirator
C. Afectarea sistemului urinar Cm
D. Afectarea sistemului gastrointestinal 17. Produsele alimentare care sunt implicate mai des în alergia
E. Afectarea sistemului nervos alimentară:
A. Ouăle
Cm B. Laptele de vaci
10. Tipul de sensibilizare în alergia alimentară: C. Ciocolata
A. Monosensibilizare alimentară D. Citruşii
B. Polisensibilizare alimentară E. Carne de iepure
C. Sensibilizare polivalentă (combinată)
37
Cm Cm
18. În alimentaţia copiilor cu alergie alimentară se indică 25. Profilaxia alergiei alimentare include:
amestecurile: A. Alimentaţia raţională a gravidei cu excluderea alergenilor
A. Amestecuri adaptate obligatori
B. Amestecuri lactate acidulate fără zahăr B. Alimentarea obişnuită a mamei şi copilului
C. Amestecuri lactate acidulate cu zahăr C. Introducerea suplimentului şi complementului cu atenţie
D. Amestecuri hipoalergice D. Antibioticoterapia în infecţiile virale
E. Lapte integral E. Vitaminoterapie neargumentată
Cm
19. Indicaţiile pentru tratament cu glucocorticoizi în alergia
alimentară:
A. Status astmaticus Anemiile aplastice
B. Dermatita atopică
C. Şoc anafilactic Cs
D. Gastoenterocolita alergică 1. Ce fenomen nu include în sine anemia aplastică:
E. Edemul Quinke A. Insuficienţa funcţională a medulei
B. Transformarea adipoasă a medulei
Cm C. Pancitopenie periferică
20. Formele clinice în alergia alimentară cu afectarea D. Limfadenopatia
tegumentelor: E. Hipocelularitatea medulei osoase
A. Urticaria
B. Exema infantilă Cs
C. Strofulus 2. Care din simptomele enumerate caracterizează anemia
D. Dermatita atopică aplastică
E. Bronşită acută A. Hepatomegalia
B. Splenomegalia
Cm C. Hipocelularitatea medulară
21. Tratamentul nespecific al alergiei alimentare în perioada de D. Limfadenopatia
remisie include: E. Obezitatea
A. Adsorbenţi
B. Membranostabilizatoare Cs
C. Dietă hipoalergică 3. Anemia aplastică poartă caracter:
D. Biopreparate A. Megalodisplastic
E. H1-histaminoblcatori B. Neoplastic
C. Achiziţionat
Cm D. Limfoproliferativ
22. Terapia medicamentoasă în alergiile alimentare (urticarie) E. Mieloproliferativ
include:
A. H2-histaminoblocatori Cs
B. Corticosteroizi 4. Anemia Fanconi se caracterizează prin:
C. H1-histaminoblocatori A. Hipercoagulabilitate
D. Coleretice B. Hipocoagulabilitate
E. Antiinflamatoare nesteroidiene C. Hipersensibilitate
D. Hiposensibilitate
Cm E. Hipercelularitate periferică şi medulară
23. Formele clinice în alergia alimentară cu afectarea tractului
gastrointestinal: Cs
A. Gastrita alergică 5. Anemia Fanconi include, cu excepţia:
B. Pilorostenoza A. Afectare achiziţionată
C. Polichistoza pancreatică B. Pancitopenie progresantă
D. Stomatita C. Instabilitate cromozomială
E. Esofagita D. Susceptibilitate tumorală
E. Defect al celulelor precursorii
Cm
24. Ce stări acute în alergia alimentară se întâlnesc la copii: Cs
A. Exema infantilă 6. Ce nu este caracteristic pentru anemia Fanconi:
B. Şoc anafilactic A. Pancitopenie
C. Acces de dispnee B. Hipocelularitate medulară
D. Edemul Quinke C. Rezistenţa tumoral - celulară normală
E. Strofulus D. Imunodeficienţa celulară şi humorală
E. Trombocitopenie
38
14. La copii indicaţiile pentru transfuzie de masă eritrocitară
Cs sunt:
7. Care din factori sau fenomene nu participă în patogenia A. Cantitatea de Hg 112 g/l
anemiei aplastice: B. Cantitatea de Hg 105 g/l
A. Limfocitele T - activate C. Cantitatea de Hg 90 g/l
B. Granulocitele D. Cantitatea de Hg 70 g/l
C. Interleuchina - 2 E. Cantitatea de Hg 50 g/l
D.  - interferonul
E. Factorul tumoral de necroză Cs
15. Recuperarea sindromului hemoragic în anemia aplastică
Cs constă în:
8. Cel mai drastic fenomen în anemia aplastică este: A. Perfuzia sîngelui integru
A. Limfopenia B. Transfuzia directă de sînge
B. Limfocitoza C. Perfuzia masei trombocitare
C. Neutropenia D. Administrarea în bolus a plasmei native
D. Eritropenia E. Utilizarea crioprecipitatului
E. Monocitopenia
Cs
Cs 16. Cel mai periculos sindrom în perioada precoce a anemiei
9. Sindromul hemoragic în anemia aplastică poartă caracter: aplastice este:
A. Angiomatos A. Sindromul infecţios
B. Vascular - purpural B. Sindromul anemic
C. Peteşial - macular C. Hemoragiile
D. Mixt D. Majorarea în volum a ficatului şi splinei
E. Hematom E. Limfoadenopatia
Cs Cm
10. Definitivarea diagnosticului de anemie aplastică constă în: 1. Noţiunea de anemie aplastică include în sine:
A. Examenul morfologic al medulei A. Pancitopenie periferică
B. Fenotiparea imunologică a celulelor sanguine B. Deficienţa funcţională a măduvei osoase
C. Evaluarea diametrului mediu al eritrocitelor C. Limfadenopatie
D. Probele citochimice ale celulelor sanguine D. Transformare a măduvei osoase
E. Morfometria celulară E. Splenomegalie
Cs Cm
11. Cel mai esenţial în argumentarea anemiei aplastice este 2. Pentru anemia aplastică nu este caracteristică:
evaluarea: A. Anemia
A. Numărului de limfocite B. Hepatosplenomegalia
B. Aprecierea statusului receptorilor limfocitelor C. Trombocitopenia
C. Determinarea calitativă şi cantitativă a reticulocitelor D. Granulocitopenia
D. Determinarea numărului de eozinofile E. Limfadenopatia
E. Determinarea numărului de granulocite
Cm
Cs 3. Anemia aplastică poartă caracter:
12. Patogenetic cel mai argumentat în terapia anemiilor aplastice A. Congenital
este utilizarea: B. Ereditar
A. Masa eritrocitară C. Achiziţionat
B. Masa trombocitară D. Neoplastic
C. Hormonii androgeni E. Limfoproliferativ
D. Hormonii glucocorticoizi Cm
E. Preparatele antilimfocitare 4. Anemia Fanconi este o patologie:
A. Congenitală
Cs B. Ereditară
13. Eritrogeneza imperfectă este o: C. Achiziţionată
A. Afectare totală a hematopoiezei D. Imunopatologică
B. Afectare parţială a seriei eritroide E. Cromozomială
C. Leziune congenitală .
D. Maladie achiziţională Cm
E. Trombocitopenie amegacariocitară 5. Anemia aplastică achiziţionată este o patologie:
A. Imunopatologică
Cs B. Imunointermediată
C. Citochin intermediară
39
D. Alergică 13. Argumentele esenţiale în confirmarea diagnosticului anemiei
E. Atipică aplastice sunt:
. A. Numărul absolut al limfocitelor
Cm B. Numărul relativ al limfocitelor
6. Anemia aplastică include în sine: C. Celularitatea măduvei ososa
A. Granulocitopenie D. Raportul ţesut hematopoietic/ţesut adipos
B. Trombocitopenie E. Pancitopenia periferică
C. Eritropenie .
D. Limfadenopatie Cm
E. Splenomegalie 14. După gradul de gravitate se deosebesc anemii aplastice:
. A. Tipice
Cm B. Moderate
7. Anemia aplastică clinic se caracterizează prin: C. Grave
A. Anemie D. Atipice
B. Sindrom hemoragic E. Severe
C. Dereglare de ritm cardiac .
D. Funcţie respiratorie diminuată Cm
E. Infecţii bacteriene 15. Gravitatea anemiei aplastice este determinată de:
. A. Gradul de afectare a hematopoiezei
Cm B. Prezenţa sindromului hemoragic
8. Anemia aplastică constă în: C. Prezenţa sindromului anemic
A. Majorarea potenţialului proliferativ al celulelor stem D. Gradul granulocitopeniei
B. Defectul morfologic al precursorilor hematopoietici E. Intensitatea proceselor infecţioase
C. Micşorarea potenţialului proliferativ al celulelor stem .
D. Concentraţia normală al elementelor hematopoietice Cm
E. Reducerea numărului de elemente hematopoietice 16. Aprecierea gravităţii maladiei în anemia aplastică se
. efectuiază cu considerentul:
Cm A. Rapiditatea evoluţiei maladiei
9. Granulocitopenia induce: B. Intensitatea manifestărilor clinice
A. Mielofibroza C. Nivelul indicilor biochimici
B. Infecţii bacteriene D. Prezenţa modificărilor morfologice
C. Infecţii fungice E. Gradul de oprimare hematopoietică şi sanguină
D. Sindrom mielodisplastic
E. Afectare neoplastică Cm
17.Confirmările mecanismului imunopatologic al anemiilor
Cm aplastice achiziţionate constau în:
10. Anemia aplastică Fanconi diferă de anemia aplastică A. Eficienţa terapiei antilimfocitare
achiziţionată prin: B. Inhibarea precursorilor hematopoietici de citochinele
A. Caracterul ereditar leucocitare
B. Caracterul achiziţionat C. Restabilirea proliferării normale a precursorilor după
C. Afectarea cromozomială deblocarea efectului imunosupresiv
D. Afectarea membranei eritrocitare D. Probele sângelui periferic
E. Afectarea totală a hematopiezei E. Analizele biochimice ale sângelui
.
Cm Cm
11. Anemia aplastică achiziţionată are caracter: 18.În anemia Fanconi tratamentul esenţial constituie:
A. Idiopatic A. Transplantul măduvei osoase
B. Ereditar B. Terapia antibacteriană
C. Posthepatic C. Terapia de substituţie
D. Congenital D. Administrarea vitaminelor
E. Posttoxic E. Utilizarea preparatelor desensibilizante
. .
Cm Cm
12. Diagnosticul anemiei aplastice se realizează prin aprecierea: 19.În tratamentul anemiilor achiziţionate esenţialul constă în :
A. Numărului de monocite A. Administrarea preparatelor antivirale
B. Numărului de trombocite B. Utilizarea remediilor antibacteriene
C. Cantităţii de hemoglobină C. Terapia de suport intensivă
D. Numărului de granulocite D. Tratamentul imunosupresiv
E. Numărului de reticulocite E. Utilizarea factorilor de creştere a precursorilor hematopietici
. .
Cm Cm
20.Principiile de bază ale terapiei anemiei Fanconi sunt:
40
A. Tratamenul de substituţie 5. Care este cel mai important marker patogenetic al diatezei
B. Administrarea hormonilor androgeni limfatice:
C. Utilizarea preparatelor imunosupresive A. Creşterea nivelului de IgE
D. Transplantul măduvei osoase B. Creşterea indicelui Th /Ts
E. Preparatele imunomodulatoare C. Limfocitoza absolută şi relativă
. D. Scăderea funcţiei limfocitelor T
Cm E. Scăderea nivelului limfocitelor nule
21.Tratamentul de suport în anemiile aplastice include:
A. Administrarea preparatelor trombocitare Cs
B. Utilizarea masei eritrocitare 6. În formarea diatezei limfatice rolul de bază îi revine factorului:
C. Terapia antibacteriană intensivă A. Alimentar
D. Terapia fizioterapeutică B. Infecţios
E. Gimnastica curativă C. Toxic
. D. Genetic
Cm E. Stresul fizic sau psihic
22.Terapia de elecţie în anemiile aplastice achiziţionate include:
Ciclosporina A Cs
A. Globulinele antilimfocitare/antitimocitare 7. Care este simptomul clinic precoce a diatezei alergice?
Hormonii glucocorticoizi A. Mărirea în dimensiuni a ganglionilor limfatici periferici
Factorii de creştere a precursorilor hematopoietici B. Apariţia exemei umede
Hormonii androgeni C. Erupţii cutanate caracteristice urticariei
D. Seboreea regiunii piloase a capului (gneisul)
E. Voma acetonemica
Anomaliile de constituţie. Cs
8. Ce simptom cutanat poate apărea în cadrul diatezei limfatice?
B. Cs A. Intertrigo
1. Ce simptom este caracteristic pentru copilul cu diateză B. Urticaria
limfatică: C. Exema uscată
A. Crustele de lapte pe faţă D. Exema microbiană
B. Mărirea ganglionilor limfatici periferici în dimensiuni E. Gneisul
C. Limba geografică
D. Hipostatura Cs
E. Gneisul 9. Care simptom clinic este caracteristic pentru diateza
dismetabolică:
Cs A. Diareea
2. Ce simptom este caracteristic pentru un copil cu diateză B. Timomegalia
dismetabolică: C. Voma acetonemică
A. Crustele de lapte pe faţă D. Urticaria
B. Mărirea ganglionilor limfatici periferici în dimensiuni E. Exema infantilă
C. Limba geografică
D. Voma acetonemica Cs
E. Gneisul 10. Primul complement la copiii cu diateză alergică este:
A. Terci de legume
Cs B. Terci de griş
3. Care indice de laborator este caracteristic pentru diateza C. Supă de carne
alergică: D. Terci de ovăz
A. Creşterea nivelului IgA E. Terci de grâu
B. Creşterea nivelului IgE
C. Scăderea nivelului IgM Cm
D. Creşterea nivelului IgM 1. Principiile dietoterapiei copiilor cu diateză dismetabolică sunt:
E. Scăderea nivelului celulelor nule A. Se reduce cantitatea de lichide administrate peroral
B. Se limitează folosirea în alimentaţie a bazelor purinice
Cs C. Se limitează proteinele în raţia alimentară
4. În patogeneza diatezei dismetabolice rolul de bază îi revine: D. Se indică în cantităţi mari proteine de origine animalieră
A. Dereglărilor din partea SNC E. Se administrează lichide alcaline peroral în cantităţi mari
B. Dereglărilor metabolismului glucidic .
C. Dereglărilor metabolismului lipidic Cm
D. Dereglărilor metabolismului purinic 2. Patologia respiratorie la copiii cu diateză limfatică decurge cu
E. Dereglărilor metabolismului hidrosalin următoarele sindroame:
A. Obstructiv
Cs B. Spastic
41
C. Neurotoxic C. Intoxicaţiile
D. Miotonic D. Preparate medicamentoase
E. Hipertensiv E. Vaccinările profilactice
. .
Cm Cm
3. Care sunt markerii patogenetici ai diatezei alergice? 10. În sângele periferic al copiilor cu diateză limfatică se
A. Creşterea nivelului de IgE în serul sanguin determină:
B. Scăderea nivelului de IgE în serul sanguin A. Anemie hipocromă
C. Creşterea nivelului seric al fracţiei de limfocite T-supresori B. Eozinofilie absolută şi relativă
D. Limfocitoza absolută C. Limfocitoză absolută şi relativă
E. Creşterea nivelului IgA în serul sanguin D. Monocitoză
. E. Creşterea vitezei de sedimentare a hematiilor
Cm
4. Sindromul artritei gutice în diateza dismetabolică se Cm
caracterizează prin următoarele simptome clinice: 11. În diateza limfatică sunt afectate sistemele:
A. Deformarea articulaţiilor A. Tractul urinar
B. Artralgii tranzitorii B. Sistemul respirator
C. Afectarea articulaţiilor mari C. Sistemul hematopoietic
D. Uraturie D. Sistemul cardiovascular
E. Hiperchineze E. Tractul gastrointestinal
.
Cm Cm
5. Terapia etiopatogenetică a copiilor cu diateză limfatică va 12. În raţia alimentară zilnică a copiilor cu diateză alergică este
include: necesar:
A. Regim individual A. Excluderea completă din alimentaţie a produselor cu
B. Preparate imunomodulatoare nespecifice sensibilizare sporită
C. Terapie antibacteriană B. Majorarea cantităţii lipidelor de origine vegetală în raţia
D. Dietă specifică alimentară
E. Vitaminoterapie C. Majorarea cantităţii de glucide în raţia alimentară
. D. Introducerea produselor acidulate
Cm E. Introducerea produselor de soia
6. În sângele periferic al copiilor cu diateză alergică se determină: .
A. Micşorarea cantităţii de hemoglobină Cm
B. Leucopenie 13. Moartea subită în cadrul diatezei limfatice este cauzată de
C. Eozinofilie relativă următoarele:
D. Eozinofilie absolută A. Micşorarea tonusului sistemului simpatic
E. Limfocitoză B. Dereglările sistemului simpatico-adrenal
. C. Hipofuncţia scoarţei suprarenalelor
Cm D. Micşorarea tonusului sistemului parasimpatic
7. Manifestările clinice ale diatezei limfatice pentru copiii E. Hiperfuncţia glandelor tiroide
primului an de viaţă sunt: .
A. Paliditatea tegumentelor Cm
B. Timomegalie 14. În timpul vomei acetonemice trebuie de efectuat:
C. Mărirea în dimensiuni a ganglionilor limfatici periferici A. Spălături gastrice
D. Dezvoltarea exagerată a musculaturii B. Administrarea de lichide peroral fiecare 10-15 minute
E. Paratrofie C. De alimentat copilul peste fiecare 3 ore
. D. Clister cu bicarbonat de natriu
Cm E. De administrat terapie desensibilizantă
8. În prima jumătate al primului an de viaţă simptomele clinice .
tipice ale diatezei alergice sunt: Cm
A. Mărirea în dimensiuni a tuturor ganglionilor limfatici 15. În a doua jumătate a primului an de viaţă simptomele clinice
periferici tipice ale diatezei alergice sunt:
B. Seboreea regiunii piloase a capului A. Afectarea exematoasă a feţei
C. Predispunerea mucoaselor către diferite stări catarale B. Intertrigo
D. Intertrigo C. Exema infantilă
E. Cruste de lapte D. Gneisul
. E. Predispunerea mucoaselor către diferite stări catarale
Cm .
9. Care sunt alergenii de bază în primul an de viaţă al copilului cu Cm
diateză alergică: 16. Voma acetonemică poate fi însoţită de următoarele:
A. Factorii alimentari A. Bradicardie
B. Factorii chimici B. Hipertermie
42
C. Constipaţii E. Fibroblast
D. Hepatomegalie
E. Hipertensiune arterială Cs
. 2. Care clasă de inunoglobuline este implicată în patogenia
Cm astmului bronşic atopic la copii:
17. Ce factori din perioada antenatală contribuie la apariţia A. IgA
diatezei alergice la copii? B. IgD
A. Tabagismul gravidei C. IgE
B. Gestozele D. IgM
C. Alimentarea raţională a gravidei E. IgG
D. Întrebuinţarea de către gravide a alergenilor alimentari
E. Boli alergice în familie Cs
. 3. Veriga principală în patogenia astmului bronşic atopic este:
Cm A. Procesul inflamator de origine alergică al mucoasei bronşiilor
18. În cadrul diatezei dismetabolice se întâlnesc următoarele B. Procesul inflamator al căilor respiratorii de origine virotică
sindroame: C. Procesul inflamator al căilor respiratorii de origine bacteriană
A. Sindromul neuro-astenic D. Procese autoimune
B. Sindromul spastic E. Procesul inflamator al căilor respiratorii de origine micotică
C. Sindromul artralgic
D. Sindromul neurotoxic Cs
E. Sindromul obstructiv 4. Hiperreactivitatea bronhiilor în astmul bronşic este legată de:
A. Blocarea β2-adrenoreceptorilor
Cm B. Leziunile morfologice ale peretelui bronhial
19. Principiile dietoterapiei în diateza alergică sunt următoarele: C. Leziunile imunopatologice ale peretelui bronhial
A. Eliminarea completă a alergenilor alimentari cauzali D. Leziunile funcţionale ale peretelui bronhial
B. Excluderea din alimentaţie a produselor cu sensibilizare sporită E. Leziunile infecţioase ale peretelui bronhial
C. Introducerea în alimentaţie a produselor cu sensibilizare sporită
D. Alimentaţie naturală Cs
E. Alimentaţie artificială 5. Efectele locale ale histaminei sunt toate cu excepţia:
. A. Creşte permiabilitatea capilarilor
Cm B. Creşte producţia de mucus locală
20. În ce constă hiperplazia ţesutului limfatic la copiii cu diateză C. Dilatare bronşică
limfatică? D. Bronhoconstrisţie
A. Hiperplazia amigdalelor E. Edem şi congestie
B. Majorarea ganglionilor limfatici periferici în dimensiuni
C. Timomegalia Cs
D. Hipertrofia adenoizilor 6. Pentru criza de astm bronşic la copii nu este caracteristic:
E. Micşorarea ganglionilor limfatici periferici în dimensiuni A. Tusă spastică cu spută albicioasă
Cm B. Dispnee expiratorie
21. Cum putem să confirmăm timomegalia la copiii cu diateză C. Stare de agitaţie, frică, cefalee
limfatică? D. Dispnee inspiratorie
A. După datele radiografiei cutiei toracice în proiecţie anterioară E. Accese le survin frecvent noaptea-dimineaţa
B. După datele radiografiei cutiei toracice în proiecţie laterală
C. După datele analizei generale a sângelui Cs
D. După datele analizei generale a urinei 7. Blocarea β2-adrenoreceptorilor în astmul bronşic la copii este
E. Indexul timico-toracic mai mare de 0,38 la radiografia cutiei determinată de următorii factori:
toracice A. Acumularea calciului în citoplasmă
B. Activarea sintezei leucotrienelor
C. Activarea sintezei citochinelor
D. Sinteza majorată a reaginelor
E. Sinteza micşorată a reaginelor
Astmul bronşic Cs
8. Care este calea cea mai eficace de administrare a
cromoglicatului de sodiu în tratamentul astmului bronşic la copii:
Cs A. Intravenos
1. Celula care joacă rolul central în patogenia astmului bronşic B. Submuscular
este: C. Intramuscular
A. Limfocitul D. Inhalator
B. Celula endotelială E. Per os
C. Eozinofil
D. Monocit Cs
43
9. Rolul principal în patogenia astmului bronşic atopic îl are: .
A. Infecţia virotică Cm
B. Influenţa unor elemente chimice 5 Simptomele caracteristice pentru clinica astmului bronşic la
C. Predispunerea ereditară copiii de vârsta fragedă sunt:
D. Infecţia bacteriană A. Accese repetate de dispnee
E. Infecţia mixtă (virotică şi bacteriană) B. Expiraţie prelungită
C. Sunet percutor atenuat local
Cs D. Raluri umede de calibru mare şi mediu în timpul expiraţiei
10. Care este scopul aplicării Ketotifenului (Zaditenului) în E. Respiraţie diminuată local
tratamentul astmului bronşic: .
A. Împiedică eliberarea mediatorilor reacţiilor alergice Cm
B. Blochează B-2 receptori bronşici 6. Indicaţiile pentru tratamentul cu glucocorticosteroizii
C. Micşorează hiperreactivitatea bronhiilor inhalatorii ale astmului bronşic la copii sunt:
D. Majorează hiperreactivitatea bronhiilor A. Accese odată în lună
E. Micşorează doza adrenomimeticilor B. Lipsa efectului de la terapie
C. Accese în fiecare zi
Cs D. Accese după efort fizic
11. Investigaţia care trebuie să fie efectuată la copil cu astm E. Accese nocturne zilnic
bronşic în caz dacă după inhalaţia cu salbutamol, sa dezvoltat .
tahicardia, este: Cm
A. Analiza generală a sângelui 7. Efectele secundare ale metilxantinelor sunt:
B. Radiografia cutiei toracice A. Creşte tensiunea arterială
C. Analiza biochimică a sângelui B. Acţiune cardiotoxică (tahicardie, discritmie)
D. ECG C. Sensibilizare
E. USG organelor interne D. Excitabilitatea sistemului nervos central
E. Apnoe
.
Cm
1. Trăsăturile patogenetice ale astmului bronşic atopic la copii Cm
sunt: 8. Simptomele clinice ale statusului astmatic la copii sunt:
A. Leziunea morfologică şi funcţională a peretelui bronhial A. Acces de dispnee mai mult de 6 ore
B. Leziuni imunopatologice B. Dereglări din partea sistemului nervos
C. Hiperreactivitatea bronhiilor C. Dezvoltarea plămânului „mut”, dispariţia tusei
D. Leziunile sistemului neuroendocrin D. Acces de dispnee care a trecut după 4 ore de la începutul
E. Procesul infecţios terapiei
. E. În plămâni respiraţie aspră, expiraţie prelungită, raluri umede
Cm .
2. Mecanismele genetice în astmul bronşic la copii sunt Cm
responsabile de următoarele: 9. Acuzele caracteristice astmului bronşic sunt:
A. Hiperactivitatea bronşică A. Tuse în accese, chinuitoare
B. De activarea sintezei leucotrienelor B. Accese de dispnee
C. De activarea sintezei unor citochine C. Prurit cutanat
D. Sinteza micşorată a reaginelor (IgE) D. Expiraţie prelungită
E. Sinteza majorată a reaginelor (IgE) E. Strănut
.
Cm Cm
3. Diagnosticul de astm bronşic la copii se pune în baza 10. Criteriile de gravitate pentru astmul bronşic la copii sunt:
următoarelor date: A. Frecvenţa acceselor de dispnee
A. Predispunerea ereditară B. Caracterul şi durata acceselor
B. Crize repetate de obstrucţie bronşică C. Frecvenţa IRVA
C. Nivel crescut de IgE D. Frecvenţa crizelor nocturne
D. Dereglări obstructive a bronşiilor mici la spirogramă E. Toleranţa la efort fizic
E. Dereglări restrictive a ventilaţiei pulmonare externe Cm
. 11. Cauzele dezvoltarii statusului astmatic la copii sunt
Cm următoarele:
4. Astmul bronşic la copii trebuie să fie diferenţiat de următoarele A. Anularea nemotivată a glucocorticoizilor din tratament
patologii: B. Folosirea hiposensibilizanţilor
A. Aspiraţie de corp străin C. Folosirea necontrolată şi îndelungată de adrenomimetici
B. Astmul cardiac D. Acutizarea procesului inflamator în plămâni
C. Mucoviscidoza E. Inhalaţii de gucocorticoizi
D. Pneumonie acută .
E. Bronşită obstructivă Cm
44
12. Care afirmaţii sunt caracteristice astmului bronşic:
A. Obstrucţie reversibilă a căilor respiratorii D. Bronşita acută
B. Patologia este legată de hiperreactivitatea bronşică
C. Debutul maladiei este preponderent la sugar Cs
D. Este o inflamaţie cronică a căilor aeriene 1. In tratamentul bronşitei acute simple la copii se utilizează:
E. Inhalaţiile cu simpatomimetice sunt eficace A. Antibiotice
. B. Cardiace
Cm C. Anticoagulante
13. Factorii de risc, crescut în astmul bronşic la copii, sunt: D. Antitusive
A. Predespoziţia genetică E. Expectorante
B. Infecţiile virale respiratorii frecvente cu antibioticoterapia
necontrolată Cs
C. Diateza alergică în primul an de viaţă 2. Semnul de reper în clinica bronşitei acute simple la copii:
D. Absenţa maladiilor alergice la rude A. Dispnea
E. Disfuncţia sistemului nervos vegetativ B. Matitate unilaterală
C. Raluri stabile
D. Raluri difuze uscate
Cm E. Raluri localizate
14. Planul de investigare în astmului bronşic la copii de vârstă
şcolară include: Cs
A. IgE în serul sanguin (comuni şi specifici) 3. Caracterul tusei, cel mai des întâlnite în clinica de stare a
B. Radiografie abdominală bronşitei acute simple la copii este:
C. Aprecierea complexilor imunocirculante A. Umedă
D. Investigaţia sputei B. Convulsivă
E. Spirografia C. Bitonală
. D. Uscată
Cm E. Mixtă
15. Efectele adverse ale teofilinei sunt următoarele:
A. Vomă, greaţă, diaree Cs
B. Tahicardie, hipotensiune arterială, aritmie 4. Semnul fizic de bază a bronşitei obstructive la copii este:
C. Tuse, strănut A. Matitate toracală
D. Cefalee B. Inspiraţie prelungită
E. Prurit cutanat C. Expiraţie prelungită şi pe fonul ei raluri difuze uscate
. D. Timpanită
Cm E. Raluri localizate
16. Care simptome din cele enumerate sunt caracteristice pentru
„Triada de aspirină”: Cs
A. Accese de dispnee 5. La formularea diagnosticului de bronşită recidivantă la copii se
B. Prurit cutanat ţine cont de:
C. Adenoide A. Raluri localizate
D. Sinusita B. Degete hipocratice
E. Urticaria C. Percutor matitate
. D. Intoxicaţie
Cm E. 3-4 acutizări pe an, timp de 2 ani
17. Complicaţiile astmului bronşic la copii sunt:
A. Starea asfictică Cs
B. Insuficienţa cardiacă cronică 6. Indicaţia, pentru administrarea antibioticului în tratamentul
C. Pneumotorax spontan bronşitei acute simple la copii, este:
D. Emfizemul mediastinal şi subcutan A. Infecţie virotică
E. Dereglări neurologice B. Infecţie bacteriană
. C. Vomă după tuse
Cm D. Vârsta copilului
18. Stadiile statusului astmatic sunt următoarele: E. Tuse umedă
A. Compensare relativă
B. Compensare absolută 7. Ce semn marchează diferenţa între bronşita obstructivă şi
C. C. Decompensare bronşita simplă la copii?
D. Coma hipoxică fulminantă A Tusea convulsivă
E. Coma hipoxică treptată B. Expiraţia prelungită şi pe fonul ei raluri difuze uscate
C. Matitatea percutorie
D. Tusea bitonală
E. Dispneea
45
Cs A. Inspiraţie prelungită
8. Cu ce este legată epidemiologia bronşitelor acute? B. Expiraţie prelungită
A. Cu infecţiile bacteriene C. Dispnee expiratorie
B. Cu infecţiile virotice respiratorii D. Respiraţie zgomotoasă
C. Cu infecţiile protozoice E. Raluri difuze uscate şi umede ( de calibru mare şi mijlociu)
D. Cu helminţi
E. Cu micoze Cm
6. Mecanismele patogenice principale în dezvoltarea bronşitelor
Cs acute sunt:
9. Copii cu ce patologie, au predispoziţie la bronşite? A. Dereglarea drenajului bronhial
A. Cu reumatism B. Distrugerea epiteliului ciliar bronhial
B. Cu viciu cardiac dobândit C. Factorii etiologici inhibă funcţia de barieră a bronhiilor
C. Cu IVRA dese D. Dezvoltarea inflamaţiei alergice
D. Cu pielonefrita secundară E. Se afectează trofica bronhilor
E. Cu hepatită virală acută
Cm
Cs 7. Semnele de reper ale unui corp străin în bronşită la copii sunt:
10. Semnul clinic diferenţial diagnostic, între bronşita obstructivă A. Debutul lent
şi prezenţa unui corp străin în plămânii unui copil,este: B. Tusea bitonală
A. Debut trenant C. Examenul obiectiv
B. Prezenţa emfizemului D. Vârsta copilului
C. Expiraţie prelungită E. Debutul acut
D. Dereglări metabolice
E. Caracterul tusei Cm
8. Semnele clinice de reper în bronşiolită la copii sunt:
Cm A. Sunet “de cutie”
1. Cei mai frecvenţi factori etiologici în morbiditatea bronşitelcr B. Dispnee pronunţată
acute la copii sunt: C. Raluri crepitante
A. Factorii alergici D. Expiraţie prescurtată
B. Factorii mecanici E. Stare gravă
C. Factorii bacterieni
D. Factorii virotici Cm
E. Factorii chimici 9. Caracterul tusei în bronşita obstructivă la copii este:
A. Uscată
Cm B. Umedă
2. Ce particularităţi anatomo-fiziologice predispun la bronşite C. Persistentă
copiii? D. Apare la efort fizic
A. Dimensiunile căilor respiratorii E. Bitonală
B. Predispunerea mucoasei la edemaţie
C. Poziţia mai ridicată a diafragmei Cm
D. Dezvoltarea insuficientă a cartilajului bronşic 10. Semnele clinice de reper în bronşita acută simplă la copii sunt:
E. Diametrul relativ mai mare al vaselor sangvine pulmonare A. Dispnee
B. Percutor – sunet “de cutie”
Cm C. Raluri uscate difuze
3. În tratamentul bronşitei acute simple la copii se utilizează: D. Raluri umede de calibru mare şi mijlociu
A. Preparate antibacteriene E. Raluri localizate
B. Vasodilatatoare
C. Expectorante Cm
D. Antitusive 11. Caracterul tusei în bronşită recidivantă la copii este:
E. Tratament simptomatic A. Convulsivă
B. Bitonală
Cm C. Uscată
4. La formularea diagnosticului de bronşită obstructivă la copii, se D. Productivă
ţine cont de următoarele: E. Cu expectoraţii seroase, uneori mucopurulente
A. Fonul premorbid
B. Starea socială a familiei Cm
C. Anotimpul 12. Semnele clinice de reper în bronşită obstructivă la copii sunt:
D. Factori ereditari A Expiraţie prelungită
E. Accese repetate de tuse nocturne B. Inspiraţie prelungită
C. Raluri localizate
Cm D. Raluri difuze
5. Semnele obstrucţiei la copii sunt: E. Raluri ce se aud la distanţă
46
Cm Cs
13. Semnele de reper în bronşită recidivantă la copii sunt: 4. Boala Willebrand se caracterizează prin următoarea:
A. Evoluţie trenantă A. Hemoragii abundente
B. Tuse persistentă B. Tip hematom de sângerare
C. Raluri difuze uscate şi umede (de calibru mare şi mediu) C. Tip mixt de sângerare
D. Raluri localizate D. Hemartroze
E. Raluri stabile E. Erupţii vascular-purpurale
Cs
5. În tratamentul dereglărilor hemostazei primare este indicată:
Cm A. Plasma proaspăt congelată
14. În tratamentul bronşiolitei la copii se utilizează: B. Plasma nativă
A. Oxigenoterapia C. Trental
B. Glicozidele cardiace D. Curantil
C. Glucocorticosteroizi E. Masa trombocitară
D. Antibiotice
E. Bronhodilatatori Cs
6. Confirmarea diagnozei de trombocitopenie este determinată de
Cm următoarele metode de investigaţie, cu excepţia:
15. Evoluţia bronşiolitei la copii este cu: A. Mielograma
A. Stare foarte gravă B. Determinarea anticorpilor antitrombocitari
B. Stare gravă C. Aprecierea numărului de trombocite
C. Dispnee pronunţată D. Determinarea timpului de sângerare
D. Dereglare a stării acido-bazice E. Determinarea timpului de coagulare
E. Raluri localizate
Cs
Cm 7. Vasculita hemoragică la copii se caracterizează prin
16. Diagnosticul diferenţial al bronşitei obstructive la copii se face următoarele, cu excepţia:
în cazul cu următoarelor maladii: A. Debut acut
Pneumonia acută B. Afectarea poliorganică
Mucoviscidoză C. Elemente cutanate maculopapuloase
Acces de astm bronşic D. Hematome
Edem pulmonar E. Evoluţia recidivantă
Corp străin în bronhi
Cs
8. În tratamentul sindromului CID este argumentată administrarea
Diatezele hemoragice remediilor următoare, cu excepţia:
A. Fibrinogenului
Cs B. Plasmei proaspăt congelate
1. Trombocitopenia este determinată de următoarea: C. Desensibilizantelor
A. Scăderea vădită a factorului Willebrand D. Preparatelor fibrinolitice
B. Lipsa factorului antihemofilic A E. Antitrombinelor
C. Disfuncţia trombocitară
D. Lipsa factorului antihemofilic B Cs
E. Reducerea numărului de trombocite 9. Clinica trombocitopeniei se caracterizează prin următorul tip de
sângerare:
Cs A. Hematom
2. Cauza trombocitopatiilor constă în următoarea: B. Peteşial-macular
A. Scăderea factorului Willebrand C. Mixt
B. Disfuncţie trombocitară D. Vascular-purpural
C. Este o afectare mixtă E. Angiomatos
D. Este o coagulopatie nedeterminată
E. Reducerea numărului de trombocite Cs
10. Cea mai gravă afectare în vasculita hemoragică este:
Cs A. Afectarea pielii şi mucoaselor
3. Boala Willebrand este determinată de următoarea: B. Afectarea vaselor sanguine renale
A. Afectarea seriei megacariocitare a hematopoiezei C. Afectarea vaselor sanguine intracraniene
B. Este o coagulopatie mixtă D. Afectarea tractului digestiv
C. Este o afectare mixtă a coagulării sanguine şi a trombocitelor E. Evidenţierea simptomaticii abdomenului acut
D. Afectarea morfologică şi funcţională a trombocitelor
E. Reducerea vădită a factorului de coagulare VIII Cs
47
11. Definitivarea diagnozei sindromului CID este argumentată de A. Gingivoragii
următoarea: B. Epistaxis
A. Aprecierea funcţiei de agregare a trombocitelor C. Hematome
B. Determinarea produselor de degradare a fibrinei D. Hemartroze
C. Aprecierea funcţiei de adezivitate a trombocitelor E. Peteşii
D. Determinarea cantităţii de fibrinogen
E. Aprecierea toleranţei plasmei la heparină Cm
4. Pentru hemofilie sunt caracteristici următorii parametri
Cs paraclinici:
12. În hemofilie sunt indicate remediile următoarele, cu excepţia: A. Timp de sângerare îndelungat
A. Plasma proaspăt congelată B. Timp de coagulare îndelungat
B. Crioprecipitat C. Timp al tromboplastinei parţial activate prelungit
C. Fibrinogen D. Index protrombinic majorat
D. Factorul liofilizat VIII E. Test de autocoagulare normal
E. Factorul liofilizat IX .
Cm
Cs 5. Hemofilia B este:
13. În diagnosticul de trombocitopatie nu este indicată: A. Cea mai frecventă coagulopatie
A. Aprecierea caracterului ereditar al maladiei B. Cea mai uşoară formă a hemofiliei
B. Determinarea structurii morfologice ale trombocitelor C. Cea mai gravă formă a hemofiliei
C. Determinarea numărului de trombocite D. Formă clinică cu cele mai grave sechele
D. Aprecierea funcţiei fibrinolitice E. Reprezintă 1-2% din numărul total al coagulopatiilor
E. Evaluarea factorilor trombocitari .
Cm
Cs 6. Trombocitopatiile se caracterizează prin următoarele:
14. La un copil cu sindrom hemoragic pronunţat şi cu reducerea A. Caracter ereditar
numărului de trombocite, au fost administrate următoarele B. Caracter congenital
preparate. Care indicaţie este incorectă: C. Tip hematom de sângerare
A. Aplicaţii cu acid aminocapronic D. Peteşii şi echimoze
B. Aplicarea masei hemostatice E. Timp îndelungat de sângerare
C. Administrarea subcutanată a heparinei .
D. Administrarea hormonilor glucocorticoizi Cm
E. Perfuzia masei trombocitare 7. Trombocitopenia se manifestă prin următoarele:
A. Gingivoragii
Cs B. Epistaxis
15. La un copil cu afectare mixtă a hemostazei au fost indicate C. Hematome
următoarele investigaţii. Care din investigaţii confirmă D. Echimoze
diagnosticul? E. Metroragii
A. Aprecierea activităţii trombocitare .
B. Evaluarea potenţialului antitrombinic Cm
C. Aprecierea activităţii fibrinolitice 8. Sindromul CID prezintă:
D. Vazoscopia A. Autoagresie
E. Evaluarea factorului Willebrand B. Hipercoagulare
C. Dereglare consecutivă a hemostazei
Cm D. Insuficienţa fibrinolitică
1. Hemofilia se caracterizează prin următoarele: E. Afectare poliorganică
A. Hemoragii abundente .
B. Timp de sângerare îndelungat Cm
C. Timp de coagulare prelungit 9. Pentru confirmarea sindromului CID sunt caracteristice:
D. Hemartroze A. Testele de activare a trombocitelor pozitive
E. Peteşii şi echimoze B. Cantitatea de fibrinogen majorată
. C. Indexul protrombinic majorat
Cm D. Toleranţa plasmei la heparină normală
2. Hemofilia este determinată de următoarele: E. Cantitatea de antitrombine în exces
A. Proprietăţile calitative ale factorilor de coagulare .
B. Deficienţa factorului antihemofilic VIII Cm
C. Deficienţa tromboplastinei plasmatice 10. Deficienţa factorului XII de coagulare (factorul Hageman, de
D. Lipsa proconvertinei contact) se manifestă prin următoarele:
E. Deficienţa predecesorului tromboplastinei plasmatice A. Normocoagulare
. B. Hipercoagulare
Cm C. Hipocoagulare
3. Boala Willebrand se caracterizează prin următoarele: D. Afectare mixtă
48
E. Manifestări clinice multiple Cm
. 18. În declanşarea sindromului CID participă:
Cm A. Destrucţia tisulară
11. Pentru prima fază a sindromului CID, faza de hipercoagulare B. Dereglările reologice sanguine
sunt caracteristice: C. Trombocitoza
A. Majorarea vîscozităţii sângelui D. Hiperkaliemia
B. Centralizarea sângelui circulant E. Antitrombinele în exces
C. Hipoxia tisulară şi acidoză
D. Afectarea poliorganică Cm
E. Hemoragii abundente 19. Vasculita hemoragică poate fi însoţită de următoarele:
. A. Activarea funcţiilor trombocitare
Cm B. Hipercoagulare
12. Paraclinic prima fază a sindromului CID se caracterizează prin C. Hipocoagulare
următoarele: D. Leucocitoză
A. Trombocite activate E. Trombocitopatie
B. Cantitatea mărită a fibrinogenului
C. Trombocitoză Cm
D. Timp de sângerare îndelungat 20. În trombocitopatii pot fi dereglate următoarele:
E. Timp de coagulare prelungit A. Funcţia de adezivitate şi agregare
. B. Funcţia de coagulare sanguină
Cm C. Funcţia de contractibilitate a cheagului sanguin
13. Faza a doua a sindromului CID (faza de consum a factorilor D. Funcţia fibrinolitică
de coagulare) se caracterizează prin următoarele: E. Funcţia de autoliză
A. Număr normal sau redus a trombocitelor .
B. Cantitate normală sau redusă a fibrinogenului Cm
C. Cantitate normală sau majorată a antitrombinelor 21. Aprecierea mecanismului extrinsec de coagulare sanguină se
D. Toleranţa normală a plasmei la heparină efectuează prin evaluarea:
E. Activitatea fibrinolitică a plasmei sanguine normală A. Aprecierea testului de autocoagulare
. B. Determinarea complexului de protrombine
Cm C. Determinarea proconvertinei
14. Manifestările clinice în sindromul CID sunt determinate de D. Determinarea fibrinogenului
următoarele: E. Determinarea proaccelerinei
A. Acidoză
B. Alcaloză Cm
C. Hipoxie 22. Aprecierea mecanismului intrinsec de coagulare sanguină se
D. Hipercoagulare efectuează prin următoarele:
E. Dereglări microcirculatorii A. Determinarea timpului de autocoagulare
. B. Determinarea timpului de sângerare
Cm C. Aprecierea testului de generare a tromboplastinei
15. În terapia trombocitopatiilor sunt indicate: D. Determinarea complexului protrombinic
A. Terapia hormonală – grupul prednisolonului E. Aprecierea testului de autocoagulare
B. Dezagregante – curantil, trental
C. Sulfatul de magneziu, carbonatul de litiu Cm
D. Plasma proaspăt congelată 23. Reducerea şi lipsa trombocitelor la copii duc la:
E. Masa trombocitară A. Dereglări de coagulare sanguină
B. Majorarea permeabilităţii vaselor sanguine
Cm C. Dereglări funcţionale trombocitare
16. În caz de hemoragii la copil cu hemofilie sunt indicate: D. Majorarea fragilităţii vaselor sanguine
A. Transfuzii directe de sânge E. Majorarea potenţialului anticoagulant
B. Transfuzii directe de la rude apropiate
C. Administrarea în get a plasmei proaspăt congelate
D. Administrarea în get a crioprecipitatului
E. Transfuzia de masă trombocitară Glomerulonefrita
Cm Cs
17. În tratamentul trombocitopeniilor sunt indicate: 1. Prin ce sindrom clinic se manifestă varianta morfologică a
A. Terapia hormonală glomerulonefritei minimale?
B. Hemostatice locale A. Nefritic
C. Plasmă nativă B. Nefrotic
D. Splenectomia operatorie C. Urinar izolat
E. Splenectomia medicamentoasă D. Nefrotic cu hematurie şi hipertensiune arterială
. E. Hematuric
49
D. Peste 40 zile
Cs E. Peste 2 luni
2. Ce variaţie morfologică corespunde glomerulonefritei acute
rapid progresive? Cs
A. GN minimală 9. Peste cât timp de la suportarea infecţiei virotice debutează
B. GN mesangio-proliferativă GN acută?
C. GN extracapilară A. În timpul suportării infecţiei
D. GN membrano-proliferativă B. Peste 2 săptămâni
E. GN difuză sclerozantă C. Peste 14 zile
D. Peste 1 lună
Cs E. Peste 40 zile
3. Ce sindrom clinic a glomerulonefritei acute în cazul
cronicizării procesului se transformă în forma mixtă a Cs
glomerulonefritei cronice? 10. Peste cât timp de la debutul maladiei se stabileşte
A. Sindromul nefritic diagnosticul de GN cronică?
B. Sindromul urinar izolat A. 2-3 luni
C. Sindromul nefrotic B. 6 luni
D. Sindromul hematuric C. 2 luni
E. Sindromul nefrotic cu hematurie şi hipertensiune arterială D. 10 luni
E. 12 luni
Cs
4. Pentru sindromul nefrotic complect în glomerulonefrita acută Cs
este caracteristic: 11. Pentru care sindrom a glomerulonefritei acute este
A. Hematuria lipseşte caracteristică hipercolesterolemia?
B. Microhematuria A. Sindromul nefritic
C. Hematurie moderată B. Sindromul urinar izolat
D. Macrohematurie C. Sindromul renal
E. Eritrocite în urină 30-40 mii/ml după Necipurenco D. Sindromul hematuric
E. Sindromul nefrotic
Cs
5. Care este cel mai frecvent factor etiologic al Cs
glomerulonefritei acute? 12. Ce grad de proteinurie este caracteristic pentru sindromul
A. Stafilococul nefrotic?
B. Streptococul β-hemolitic A. Până la 1 g/l
C. Virusurile B. 1-2 g/l
D. Alergia alimentară C. Mai mult de 3,5 g/l
E. Vaccinările D. 1 g/l
E. 2,5 g/l
Cs
6. Peste cât timp de la debutul maladiei se stabileşte evoluţia Cs
trenantă a glomerulonefritei? 13. Care este cel mai constant şi durabil simptom paraclinic în
A. Peste 3 luni glomerulonefrita acută cu sindrom nefritic?
B. Peste 4 luni A. Hematuria
C. Peste 6 luni B. Proteinuria
D. Peste 8 luni C. Cilindruria
E. Peste 1 an D. Micşorarea densităţii urinei
E. Holesterinemia
Cs
7. Cărui tip de glomerulonefrită se asociază, drept complicaţie, Cs
insuficienţa renală încă din primele zile ale debutului bolii? 14. Ce vaccinare mai frecvent se poate complica cu
A. GN acută cu sindrom nefritic glomerulonefrită acută?
B. GN acută cu sindrom nefrotic A. Împotriva poliomielitei
C. GN acută cu sindrom izolat urinar B. Împotriva hepatitei B
D. GN malignă (rapid progresivă) C. Împotriva rujeolei
E. GN acută cu sindrom nefrotic idiopatic D. Împotriva rubeolei
E. Împotriva difteriei, tetanosului şi pertusis (DTP)
Cs
8. Peste cât timp de la suportarea infecţiei streptococice Cs
debutează GN acută? 15. Care criteriu este utilizat pentru aprecierea duratei
A. 14 zile tratamentului antibacterian al glomerulonefritei poststreptococice:
B. 2-3 săptămâni A. Gradul proteinuriei
C. În timpul suportării infecţiei B. Gradul hematuriei
50
C. Concentraţia CIC normală D. Hematurie
D. Viteza de sedimentare a hematiilor E. Hipotensiunea arterială
E. Indicii ASL-O şi ASG+CIC+VSH
Cm
Cm 8. Criteriile diagnostice ale formei mixte în glomerulonefrită
1. Ce variante morfologice ale glomerulonefritei se manifestă sunt:
clinic cu sindrom nefrotic? A. Edeme, hematurie
A. Mesangio-proliferativă B. Proteinurie mai mult de 2,5 g/24 ore
B. GN cu schimbări minimale C. Proteinurie neselectivă
C. GN membrano-proliferativă D. Hipo- şi disproteinemie
D. IgA nefropatia E. Hipotensie arterială
E. GN membranoasă .
. Cm
Cm 9. Criteriile de diagnostic ale formei hematurice în
2. Criteriile de diagnostic ale sindromului nefritic sunt: glomerulonefrită sunt:
A. Proteinuria minoră A. Hematurie moderată
B. Hematuria B. Macrohematurie
C. Hipertensiunea arterială C. Proteinurie până la 1,0 g/24 ore
D. Hipo- şi disproteinemia marcată D. Edeme, anasarcă
E. Hipercolesterolemia E. Hipercolesterinemia
. .
Cm Cm
3. Care variante morfologice ale glomerulonefritei se pot 10. Care este rolul de bază a dietoterapiei în evoluţia
manifesta clinic cu hematurie? glomerulonefritei?
A. Mesangio-proliferativă A. Antiinflamatoare
B. GN minimală B. Antialergică
C. GN membrano-proliferativă C. Antisclerozantă
D. IgA nefropatia D. Regenerativă
E. GN membranoasă E. Acţiune diuretică
Cm Cm
4. Ce include tratamentul glomerulonefritei cu sindrom nefrotic 11. Dietoterapia în glomerulonefrită include:
frecvent recidivant? A. Proteine 1,5 mg/kg
A. Leuceran – 8 săptămâni B. Fără sare
B. Glicozide cardiace – 1 săptămână C. Proteine 5 mg/kg
C. Prednisolon 1 mg/kg – 8 săptămâni D. Limitarea cărnii, peştelui, brânzei
D. Piroxicam 20mg – 6 săptămâni E. Ulei vegetal 15 ml/24 ore
E. Ciclosporină A – 6 luni .
. Cm
Cm 12. Complicaţiile care pot surveni în rezultatul tratamentului
5. Care sunt criteriile glomerulonefritei de origine medicamentos a glomerulonefritei cu sindrom nefrotic, sunt:
imunocomplexă primară? A. Octeoporoz
A. Complecşii imuni circulanţi în ser crescute B. Retard fizic
B. Nivel scăzut a complementului seric C. Hipercorticism
C. Afectarea ambilor rinichi conform ultrasonografiei D. Hemoragii
D. Depozitarea imunoglobulinelor de-a lungul membranei bazale E. Insuficienţa hepatică
glomerulare .
E. Date ultrasonografice de afectare unilaterală a rinichilor Cm
. 13. Indicaţiile pentru administrarea de anticoagulante în
Cm glomerulonefrită sunt:
6. Ce se indică în tratamentul sindromului nefrotic? A. Hipoalbuminemia 20-15 g/l
A. Saluretice B. Hipocalciemia
B. Osmodiuretice C. Micşorarea indicelui protrombinic
C. Inhibitori ai aldosteronului D. Fibrinogenul – 5 g/l şi mai mult
D. Metoda de rehidratare E. Creşterea antitrombinei III
E. Diuretice de ansă .
. Cm
Cm 14. Care sunt indicaţiile biopsiei renale în glomerulonefrită?
7. Criteriile diagnostice ale sindromului urinar izolat sunt: A. Proteinurie şi hematurie de etiologie necunoscută
A. Edeme B. Hipertensiune arterială de etilogie necunoscută
B. Leucociturie tip limfocitar C. Ineficacitatea tratamentului administrat
C. Proteinurie mai puţin de 2,5 g/24 ore D. Suspecţie la amiloidoză
51
E. Tuberculoza renală .
. Cm
Cm 22. Ce simptome extrarenale predomină în glomerulonefrita
15. Care sunt contraindicaţiile biopsiei renale în glomerulonefrită? acută poststreptococică?
A. Faza terminală a IRC Edeme
B. Anevrism al arterei renale Oligurie
C. Rinichi unic Hematurie
D. Hipertensiune arterială Inapetenţă
E. Evoluţia torpidă a glomerulonefritei
. Febră
Cm .
16. Factorii patogenetici, ce determină debutul glomerulonefritei: Cm
A. Predispunerea erediatră 23. Prezenţa căror tipuri de cilindri în sumarul urinei indică
B. Infecţia prezenţa glomerulonefritei?
C. Formarea CIC, care se depozitează pe membrana bazală A. Cilindri hialinici
D. Nivel crescut IgM B. Cilindri eritrocitari
E. Complexul leucocitar HLA – antigenul A10 majorat C. Cilindri granulomatoşi eritrocitari
. D. Cilindri granulomatoşi epiteliali
Cm E. Cilindri granulomatoşi leucocitari
17. Care sunt trasăturile caracteristice de manifestare a formei .
maligne a glomerulonefritei? Cm
A. Timp îndelungat se menţine oligoanuria 24. Ce factori patogenetici sunt importanţi în apariţia edemelor în
B. Reducerea filtraţiei glomerulare din primele zile de boală glomerulonefrită?
C. Proteinurie masivă A. Hipertensiunea arterială
D. Filtraţia glomerulară normală B. Disbalanţa electrolitică
E. Cilindrurie evidentă C. Majorarea permeabilităţii capilarelor
. D. Micşorarea excreţiei de Na cu urina
Cm E. Micşorarea volumului de sânge circulant
18. Ce include tratamentul formei hematurice a .
glomerulonefritei? Cm
A. Membranostabilizatori 25. Ce include ajutorul de urgenţă în eclampsie în caz de
B. Vitaminoterapie glomerulonefrită:
C. Hormonoterapie A. Lasix 2 mg/kg intravenos
D. Citostatice B. Diazepam 0,3-0,5 mg/kg intramuscular
E. Dietoterapie C. Mezatonă, conform vârstei
. D. Papaverină intravenos, conform vârstei
Cm E. Aevit, conform vârstei
19. Investigaţiiloe obligatorii în cazul suspecţiei
glomerulonefritei sunt:
A. Ureea, creatinina, β-lipoproteidele, proteina generală
B. Hemograma
C. Sumarul urinei
D. Ultrasonografia rinichilor
E. Biopsia renală Tulburări cronice ale stărilor de nutriţie la copii
.
Cm Cs
20. Care pot fi complicaţiile terapiei cu diuretice în caz de 1. Tabloul clinic al hipotrofiei dobândite de gradul II se
glomerulonefrită? caracterizează prin toate, cu excepţia:
A. Hipokaliemia E. Apetitul scăzut
B. Hemoragii F. Toleranţa digestivă marită
C. Diselectrolitemia G. Scaunul instabil
D. Criza nefrotică H. Turgorul tisular redus
E. Hiperkaliemia I. Musculatura hipotonă
.
Cm Cs
21. Care sunt complicaţiile terapiei cu glucocorticoizi în 2. Care din factorii enumeraţi mai jos nu constituie o greşeală
glomerulonefrită? alimentară calitativă în hipotrofia dobândită:
A. Osteoporoza A. Raţie insuficientă de proteine
B. Hipertensiune B. Raţie insuficientă de glucide
C. Hipocalciemia C. Carenţă de lipide
D. Retard fizic D. Carenţa totală de calorii
E. Hipercalciemia E. Numărul de alăptări mărit
52
D. Scădere a activităţii dizaharidazelor
Cs E. Tulburări ale metabolismului
3. Tabloul paraclinic al hipotrofiei dobândite de gradul II se
caracterizează prin următoarele schimbări, cu excepţia: Cs
A. Secreţia şi aciditatea sucului gastric scade 10. Criteriile pentru aprecierea gradului de malnutriţie la sugari
B. Metabolismul bazal scade sunt toate, cu excepţia:
C. Mobilitatea fagocitelor este redusă A. Dispariţia treptată a ţesutului adipos subcutan
D. IgA secretorie scade B. Indicele ponderal
E. Activitatea dizaharidazelor creşte C. Factorul etiologic
D. Indicele de nutriţie
Cs E. Tabloul clinic
4. Formele clinice ale hipotrofiei congenitale sunt următoarele,
cu excepţia: Cs
A. Neuropatică 11. Volumul alimentar pentru 24 ore în hipotrofiile de gradul I
B. Cardiovasculară alcătuieşte:
C. Neurodistrofică A. 1/4 din masa reală
D. Encefalopatică B. 1/5 din masa reală
E. Neuroendocrină C. 1/6 din masa reală
D. 1/7 dina masa reală
Cs E. 1/8 din masa reală
5. Care din factorii enumeraţi mai jos nu constituie o greşeală
alimentară cantitativă în hipotrofia dobândită: Cs
A. Hipogalactia la mamă 12. La etapa de alimentaţie minimă în hipotrofii, la 1 kg masă
B. Copil anorexic reală a corpului, survin proteine:
C. Numărul de mese mărit A. 0,3-0,5 g/kg
D. Aport insuficient cantitativ, determinat de vomitări cronice B. 0,5-0,7 g/kg
E. Dereglări de supt C. 0,7-1,5 g/kg
D. 2,5-3,0 g/kg
Cs E. 3,0-3,5 g/kg
6. Hipotrofia congenitală este consecinţa următorilor factori
etiologici, cu excepţia: Cs
A. Gestozele la mamă 13. În debutul etapei II a dietoterapiei în hipotrofii, la 1 kg masă
B. Influienţa toxică a diferitor factori nocivi profesionali la reală a corpului revin lipide:
mamă şi făt A. 4,0-4,5 g/kg
C. Supraalimentaţia mamei în timpul sarcinii B. 5,0-5,5 g/kg
D. Boli cronice ale mamei C. 5,5-6,0 g/kg
E. Alimentaţia deficitară a mamei în timpul sarcinii D. 6,0-6,5 g/kg
E. 2,5-3,0 g/kg
Cs
7. Hipotrofia dobândită poate fi consecinţa următoarelor Cs
malformaţii congenitale, cu excepţia: 14. În debutul etapei a II-a a dietoterapiei în hipotrofii, la 1 kg
A. Pilorostenoză masă reală a corpului, revin glucide:
B. Sindactilie A. 10-11 g/kg
C. Megacolon B. 11-12 g/kg
D. Atrezie a căilor biliare C. 12-13 g/kg
E. Malformaţii congenitale de cord D. 13-15 g/kg
E. 16-17 g/kg
Cs
8. Hipotrofia dobândită este consecinţa următoarelor grupe de Cs
factori, cu excepţia: 15. La etapa a III-a a dietoterapiei în hipotrofie, la 1 kg masă
A. Alimentar reală a corpului revin, kkalorii:
B. Infecţii respiratorii recidivante A. 100-110 kkal/kg
C. Malformaţii congenitale de cord B. 110-120 kkal/kg
D. Stare de stres a mamei cu copil ce se alimentează artificial C. 130-150 kkal/kg
E. Anomalii enzimatice ereditare D. 150-160 kkal/kg
E. 170-180 kkal/kg
Cs
9. Infecţiile respiratorii recidivante ca factori etiologici ai Cm
hipotrofiei duc la toate, cu excepţia: 1. Tabloul clinic al hipotrofiei dobândite de gradul II se
A. Scădere a apetitului caracterizează prin:
B. Tulburări gastrointestinale A. Ţesutul adipos subcutan dispare pe abdomen şi torace
C. Creştere a cantităţii de suc gastric B. Indicele de nutriţie egal cu 0,95-1,1
53
C. Indicele ponderal egal cu 0,76-0,61 B. Hipostatură
D. Apetit redus C. Paratrofie
E. Toleranţa digestivă redusă D. Eutrofie
E. Hipoplazie
Cm
2. Tabloul paraclinic al hipotrofiei dobândite de gradul II se Cm
caracterizează prin: 9. Modificări adaptative ce se produc în organism la hipotrofia
A. Scăderea secreţiei şi acidităţii sucului gastric de gradul III sunt:
B. Scăderea metabolismului bazal A. Mobilizarea depozitelor de glicogen din ficat
C. Scăderea IgA secretorii B. Mobilizarea depozitelor de glicogen din muşchi
D. Creşterea activităţii dizaharidazelor C. Mobilizarea lipidelor din stratul adipos subcutan
E. Reducerea mobilităţii fagocitelor D. Mobilizarea proteinelor din organele parenchimatoase
E. Mărirea activităţii dizaharidazelor
Cm
3. Greşeli alimentare calitative ca factori etiologici ai Cm
hipotrofiei dobândite: 10. Hipotrofia de gradul III se caracterizează prin următoarele:
A. Raţie insuficientă de glucide A. Deficitul masei corporale > 30%
B. Raţie insuficientă de proteine B. Indicele ponderal sub 0,60
C. Carenţa de lipide C. Indicele de nutriţie sub 0,70
D. Numărul de mese mărit D. Stagnarea în creştere mai mult de 3 cm
E. Folosirea preponderent a proteinelor vegetale E. Stratul adipos subcutan dispare pe abdomen
Cm Cm
4. Din greşelile alimentare cantitative ca factori etiologici ai 11. Tabloul clinic al hipotrofiei dobândite de gradul III se
hipotrofiei dobândite fac parte: caracterizează prin:
A. Apetit scăzut la copil A. Apetit scăzut până la anorexie
B. Aport insuficient cantitativ determinat de vomitări cronice B. Toleranţa digestivă scăzută
C. Hipogalactie la mamă C. Scaun constipat
D. Alimentaţie artificială D. Tegumente sunt pal-roze
E. Dereglări de supt/deglutiţie E. Turgorul şi elasticitatea tisulară nu sunt schimbate
Cm Cm
5. Criteriile de apreciere a gradului de malnutriţie la sugar 12. Istoricul anamnestic al hipotrofiei include:
sunt: A. Stabilirea antecedentelor infecţioase la mamă şi copil
A. Curba ponderală B. Modul în care a decurs sarcina
B. Dispariţia treptată a ţesutului adipos subcutan C. Alimentaţia mamei înainte şi în decursul sarcinii
C. Indicele ponderal D. Greutatea la naştere
D. Indicele de nutriţie E. Istoricul anamnestic nu are valoare în diagnosticul hipotrofiei
E. Factorul etiologic
Cm
Cm 13. Pentru a stabili o dietă corectă în tratamentul hipotrofiei la
6. Hipotrofia dobândită poate fi provocată de următorii factori etapa de tatonare a tolernţei digestive este necesar de
etiologici: apreciat:
A. Alimentari A. Cantitatea de hrană pentru 24 ore
B. Infecţii recidivante B. Numărul de mese
C. Malformaţii congenitale a tractului digestiv C. Hrana de bază
D. Vaccinoprofilaxie D. Cantitatea de lichid necesară pentru înlocuirea deficienţei de
E. Enzimopatii ereditare hrană
E. Complementul introdus la moment
Cm
7. Hipotrofia dobândită (după Gomez) şi admis de OMS, în Cm
dependenţă de gradul de severitate, se clasifică: 14. Tratamentul hipotrofiei constă în:
A. Suspecţie la malnutriţie A. Depistarea şi lichidarea cauzelor ce au provocat hipotrofia
B. Malnutriţie uşoară gradul I B. Dietoterapie
C. Malnutriţie medie gradul II C. Fermentoterapie
D. Malnutriţie severă gradul III D. Vitaminoterapie
E. Malnutriţie lipido-calorică E. Antibioticoterapie
Cm Cm
8. Tulburările cronice ale stărilor de nutriţie la copiii sugari 15. Profilaxia hipotrofiei prevede:
includ următoarele: A. Supravegherea medicală activă a sugarului
A. Hipotrofie B. Menţinerea alimentaţiei naturale
54
C. Depistarea precoce şi înlăturarea greşelilor alimentare C. Mobilizarea depozitelor de glicogen din muşchi
D. Diversificarea adecvată a alimentaţiei naturale D. Sporirea activităţii dizaharidazelor
E. Tratamentul hipotrofiei E. Excitarea sistemului nervos central
Cm Cm
16. Hipotrofia congenitală este consecinţa acţiunii următorilor 23. Tabloul clinic al hipotrofiei de gradul III se caracterizează
factori etiologici: prin:
A. Gestozele la mamă A. Ţesutul adipos subcutan dispare numai pe abdomen
B. Influenţa toxică a diferitelor factori nocivi profesionali asupra B. Faţa are formă de triunghi
mamei C. Pielea este palidă, cenuşie, flască
C. Alimentaţia deficitară a mamei în timpul sarcinii D. Atrofie şi hipotonie musculară
D. Bolile cronice ale mamei E. Hiporeflexie
E. Supraalimentaţia mamei în timpul sarcinii
Cm
Cm 24.Selectaţia condiţiile socio-economice ce duc la tulburări
17. Formele clinice ale hipotrofiei congenitale sunt: cronice de nutriţie la sugari:
A. Cardiovasculară A. Venit familial scăzut
B. Neuropatică B. Diversificarea adecvată a alimentaţiei
C. Neurotrofică C. Îngrijirea incorectă a copilului
D. Neuroendocrină D. Obiceiuri vicioase ale mamei (alcoolism, tabagism)
E. Encefalopatică E. Educaţia sanitară inadecvată în familie
Cm Cm
18. Selectaţi care sunt cerinţele în proteine, lipide, glucide şi 25. Mecanismele patogenetice ale hipotrofiei dobândite sunt:
kkalorii la etapa a III a dietoterapiei în hipotrofie: A. Excitaţia, iar mai târziu inhibiţia sistemului nervos central
A. Proteine 4,0-4,5 g/kg B. Scăderea secreţiei sucului gastric
B. Lipide 6,0-6,5 g/kg C. Creşterea activităţii sistemului fermentativ
C. Glucide 15-16 g/kg D. Scăderea toleranţei digestive
D. Valoarea calorică 100 kkal/kg/zi E. Folosirea rezervelor proprii de glicogen şi lipide pentru
E. Valoarea calorică 130-150 kkal/kg/zi acoperirea cerinţelor energetice
Cm
19. Pentru aprecierea gradului de hipotrofie se folosesc Insuficienţa renala acută şi cronică
următoarele criterii:
A. Factorul etiologic J. Cs
B. Dispariţia treptată a ţesutului adipos subcutan 1. Ce glomerulonefrită poate progresa în Insuficienţă cronică
C. Indicele ponderal renală?
D. Indicele nutriţional A. GNC forma hematurică
E. Tabloul clinic B. GNC forma mixtă
C. GNC formă nefrotică
Cm D. GNA cu s-m nefrotic
20. Pentru hipotrofia dobândită de gradul II este caracteristic: E. GNA cu sindrom nefrotic
A. Turgor scăzut
B. Toleranţa digestivă mărită Cs
C. Apetit scăzut 2. Ce maladie poate dezvolta IRC?
D. Scaun instabil A. Pielonefrita neobstructivă
E. Hipotonie musculară B. Glomerulonefrita cronică
C. Cistita fibrinoasă
Cm D. Nefrita interstiţială
21. Hipotrofia dobândită este consecinţa următoarelor grupe de E. Hematuria familiară benignă
factori etiologici:
A. Malformaţii congenitale Cs
B. Îngrijire incorectă 3. Ce sindrom nu este caracteristic în IRC?
C. Infecţii recidivante A. Retard fizic
D. Factori alimentari B. Anemie
E. Dereglări funcţionale ale sistemului cardiovascular C. Sindromul Jilbera
D. Hipertensiune arterială
Cm E. Dezechilibru hidro-electrolitic
22. Selectaţi modificările adaptative ce se produc în organism în
malnutriţie: Cs
A. Mobilizarea depozitelor de glicogen din ficat 4. Ce cauză nu contribuie la retard fizic în IRC?
B. Mobilizarea acizilor graşi liberi din ţesuturi A. Nefroscleroză
55
B. Azotemie D. Hipocalciemie
C. Acidoză metabolică E. Hipercalciemie
D. Disfuncţiile hormonale
E. Hipercalciemie Cs
12. Ce sindrom nu este caracteristic pentru IRC?
Cs A. Hiperazotemic
5. Ce manifestare clinică nu este caracteristic pentru sindromul B. Anemic
anemic în ICR? C. Hipotensiv
A. Paliditate D. Osteodistrofic
B. Adinamie E. Dereglarea balansului hidroelectrolitic
C. Pericardită
D. Schimbări distrofice în organe Cs
E. Suflu sistolic fracţionar 13. Ce manifestare clinică nu este caracteristică pentru
sindroamele: anemic şi azotemic în IRC?
Cs A. Astenie
6. Ce criteriu nu este esenţial în stabilirea diagnosticului de B. Dereglări psihoneurologice
IRC? C. Gastroenterocolită
A. Clierence-ul criatininei endogene D. Erupţii hemoragice
B. Balanţa hidro-electrolitică E. Schimbări distrofice în organe
C. Spirograma
D. Analiza urinei după Zemniţchi Cs
E. Hemograma 14. Ce manifestare clinică nu este caracteristică pentru
sindroamele: stări de imunodificienţă şi hipertensiune
Cs arterială în IRC?
7. Ce nu se include în cauzele prerenale în IRA la copii? A. Crize hipertonice
A. Dishidratare severă B. Retinopatie
B. Şoc septic C. Maladii virale frecvente
C. Polichistoză renală D. Dureri în oase
D. Insuficienţă cardiacă E. Procese septice
E. Şocul combustional
Cs
Cs 15. Ce este contraindicat în dietoterapia pacientului cu IRC?
8. Ce patologie nu constitue o cauză renală în dezvoltarea IRA A. Reducerea moderată a proteinelor
la copii? B. Alimentaţia bogată în calorii
A. Şoc septic C. Restricţie de sare
B. Tromboza venei renale D. Mărirea cantităţii de lichid
C. Lupus eritematis E. Restricţie de lichid
D. Sindrom hemolitico-uremic
E. Intoxicaţie cu ciuperci Cm
1. Cauzele sindromului osteodistrofic în IRC sunt:
Cs A. Insuficienţa de raport caloric şi proteic
9. Ce fază nu este caracteristică pentru IRA la copii? B. Balanţa negativă a calciului
A. De debut C. Terapia de lungă durată cu corticosteroizi
B. Faza tubulară D. Aport caloric şi proteic majorat
C. Oligoanurică E. Dereglări hormonale
D. De restabilire a diurezei .
E. Convalescentă Cm
2. Particularităţile clinice ale IRC în perioada de debut:
Cs A. Slăbiciune
10. Cu ce patologie nu este necesar de efectuat diagnosticul B. Polidipsie
diferencial în cazul IRA? C. Retard fizic
A. Glomerulonefrita acută D. Nicturie
B. Hepatita virală acuă E. Diureza redusă
C. Calcul renal .
D. Hematuria familială benignă Cm
E. Tumoare renală 3. Particularităţile paraclinice ale IRC în perioada de debut:
A. Normostenurie
Cs B. Hipostenurie
11. Pentru IRC nu este caracteristic: C. Anemie normocromă, grad mediu sau uşor
A. Hiponatriemie D. Hipercolinesteremie
B. Hipercaliemie E. Hemograma-anemie de grad avansat
C. Hiperfosfatemie
56
Cm C. Hemosorbţia
4. Particularităţile clinice ale IRC în faza tubulară: D. Dializa peritoneală
A. Copilul oboseşte repede E. Hemofiltrarea
B. Pierde interesul către joacă şi şcoală .
C. Poliurie Cm
D. Polidipsie 12. Care sunt indicaţiile pentru hemodializa la copii cu ICR?
E. Micţii dureroase A. Filtraţia glomerulară mai mică de 10 ml/min1,73 m patraţi
B. Maladii psihice
Cm C. Creatina serului mai mare 0,7 mmol/l
5. Particularităţile paraclinice ale IRC în stadiul insuficienţei D. Hiperkaliemie mai mare 6,5 mmol/l
renale cronice totale de gradul I: E. Hipertensiune “necontrolată”
A. Reducerea filtraţiei glomerulare .
B. Majorarea indicilor ureei Cm
C. Creatinina serică în normă 13. Contraindicaţiile în hemodializa la copii cu ICR sunt:
D. Filtraţia glomerulară normală A. Maladii psihice
E. Acidoza metabolică B. Tumori maligne
C. Vicii congenitale multiple
Cm D. Hiperkaliemia mai mare 6,5 mmol/l
6. Pentr IRC gr. I sunt caracteristice: E. Pericardită uremică
A. Tegumente de culaore icterică cu nuanţă pământie
B. Prezenţa sindromului hemoragic Cm
C. Hipertensie arterială 14. Particularităţile stadiei de debut în IRA la copii sunt:
D. Osteoporoză A. Diminuarea filtraţiei glomerulare
E. Hipotensiune arterială B. Accese de dispnee expiratorie
. C. Funcţia de concentraţie a urinei rămâne în normă
Cm D. Diureza se reduce
7. Caracteristicele paraclinice în IRC totală gr. I: E. În clinică prevalează manifestările maladiei de bază
A. Diminuarea filtraţiei glomerulare .
B. Creatinina serică în normă Cm
C. Hipocaliemie 15. Particularităţile clinice stadiei oligoanurice în IRA sunt:
D. Majorarea ureei A. Edeme
E. Acidoza metabolică B. Dereglarea balanţuluui hidro-electrolitic
. C. Reducerea masei corporale a pacientului
Cm D. Hiperhidremie
8. Particularităţile clinice în IRC totală gr. II sunt: E. Cefalee
A. Pneumonii banale sau “pneumonie uremică” .
B. Edem banal Cm
C. Stare astenodepresivă 16. Particularităţile paraclinice a stadiei oligoanurice în IRA sunt:
D. Edem cerebral A. Hiperpotasemie
E. Gastroenterocolită B. Hiperazotemie
. C. Hemograma în normă
Cm D. Hipoproteinemie
9. Particularităţi paraclinice în IRC totală gr.II sunt: E. Hematocritul micşorat
A. Filtraţia glomerulară în normă .
B. Hipostenurie Cm
C. Majorarea creatininei 17. Pentru faza de restabilire a diurezei în insuficienţa renală
D. Hiperkaliemia acută sunt caracteristice:
E. Hiperfosfatemia A. Pericol de deshidratare
. B. Perderi de sodium
Cm C. Hipocaliemia
10. Particularităţi paraclinice în IRC totală gr.III sunt: D. Pericol de hiperhidratare celulară
A. Hiperkaliemie E. Hipomagnezemie
B. Hipernatriemie .
C. Hipocalciemie Cm
D. Hiperazotemie 18. Pentru faza de convalescenţă în IRA la copii este
E. Hipercalciemie caracteristic:
. A. Restabilirea funcţiilor renale
Cm B. Dispare anemia
11. Metode de tratament extracorporale în IRC şi IRA la copii C. Hipertenzie arterială
sunt: D. Normalizarea indicilor ureei, creatininei
A. Hemodializa E. Retard fizic
B. Hemotransfuzia .
57
Cm
19. Ce investigaţii sunt necesare preponderent în diagnosticul Nefropatii
IRA la copii:
A. Hemograma Cs
B. Echilibrul acido-bazic, ionograma 1. Prin care schimbare biochimică în urină se caracterizează
C. Sumarul urinei diabetul fosfaturic?
D. Marcherii serologici a hepatitelor virale A. Hipofasfaturie
E. USG rinichilor şi vezicii urinare B. Hiperfosfaturie
. C. Glucozurie
Cm D. Hipercalciurie
20. Principiile de bază în tratamentul IRA sunt: E. Hipoaminoacidurie
A. Restabilirea circulaţiei sangvine
B. Corecţia hemostazei Cs
C. Corecţia retardului fizic 2. Prin ce schimbare biochimică a serului sanguin se
D. Preîntâmpinarea complicaţiilor caracterizează diabetul fosfaturic?
E. Restabilirea dereglărilor metabolice A. Hipofosfatemie
. B. Hiperfosfatemie
Cm C. Hipercalciemie
21. Dispensarizarea pacientului ce a suportat IRA include: D. Hiperkaliemie
A. Evidenţa la pediatru durează 2 ani E. Scăderea activităţii fosfatazei alcaline
B. În primele trei luni bolnavul va fi examinat o dată în 14 zile
C. Evidenţa la pediatru este pe tot parcursul vieţii Cs
D. De la 4-12 luni examinarea va fi o dată în lună 3. Sindromul de Toni-Debre-Fanconi se caracterizează prin
E. În anul 2 de evidenţă se va prezenta o dată în 3 luni următoarele schimbări biochimice în urină, cu excepţia:
. A. Hipercalciurie
Cm B. Glucozurie
22. În caz de IRC indicaţiile pentru hemodializă sunt determinate C. Hiperaminoacidurie
de: D. Hiperfosfaturie
A. Stadiul insuficienţei renale E. Hiperbicarbonaturie
B. Dereglările electrolitice
C. Substratul etiologic Cs
D. Maladiile associate 4. Ce nu este caracteristic în hematuria familiară benignă:
E. Nu depinde de starea vaselor periferice A. Hematuria se apreciază întâmplător
. B. Microhematuria
Cm C. Maladia se întâlneşte la bărbaţi
23. Ce cause în IRC contribuie la dezvoltarea sindroamelor: D. Hematuria este permanentă
acidozei metabolice şi anemie? E. Pot fi secvenţe de macrohematurie
A. Deficitul de fer
B. Deficitul de eritropoietină Cs
C. Producere abundentă de renină 5. Sindromul secundar de Toni-Debre-Fanconi se asociază la
D. Dereglarea filtraţiei următoarele maladii, cu excepţia:
E. Inhibiţia producţiei de prostaglandină A. Pneumonia acută
. B. Boala Wilson-Konovalov
Cm C. Galactozemie
24. Cauza dezvoltării sindroamelor: osteodistrofic şi stare D. Cistinoză
imunodificienţă în IRC este: E. Fenilcetonurie
A. Dereglarea producerii metaboliţilor vit. D
B. Producţia abundentă de renină Cs
C. Dereglarea homeostazei imunologice 6. Care calculi nu se întâlnesc în litiaza renală la copii?
D. Deficit de proteine A. Calculi urici
E. hiperparatireoidizm B. Calculi oxalici
. C. Calculi formaţi din cistină
Cm D. Calculi fosfatici
25. Care sunt particularităţile modificărilor osoase la copii în E. Calculi formaţi din bilirubină
IRC faţă de adulţi?
A. Osteopatia uremică se instalează mai rapid Cs
B. Sunt prezente perturbări ale creşterii oaselor lungi 7. Hiperoxaluria secundară se întâlneşte la copii la următoarele
C. Osteopatia uremică se instalează mai tardiv boli cu excepţia:
D. Întârzie maturitatea scheletică A. Pancreatită cronică
E. Perturbări de creştere a oaselor membranoase(maxilarul B. Bronşită acută
inferior) C. Afectarea ficatului
D. Afectarea căilor biliare
58
E. Enterită B. Diabetul insipid renal
C. Diabetul salin renal
Cs D. Cistinoză
8. Clinic diabetul salin renal se manifestă prin următoarele E. Diabetul renal fosfaturic
simptome, cu excepţia:
A. Poliuria Cs
B. Adinamie 15. Ce manifestări nu sunt caracteristice diabetului fosfaturic
C. Debutul bolii în primele zile de viaţă renal?
D. Polidipsie A. Manifestările clinice debutează mai evident după 1 an de
E. Diureza scăzută viaţă
B. Afectarea sistemului osos
Cs C. Fosfaturia
9. Ce nu este caracteristic în sindromul nefrotic congenital? D. Retard psihic
A. Polihidroamnios E. Surditate
B. Valori crescute de Bi în ser
C. Edeme masive Cm
D. Proteinuria masivă 1. Care factori determină geneza tubulopatiilor ereditare primare
E. Hipoalbuminemia la copii?
A. Schimbările structurale la nivelul membranei – proteinelor de
Cs transport
10. În diabetul renal fosfaturic au loc următoarele schimbări, cu B. Enzimopatie ereditară
excepţia: C. Scăderea sensibilităţii receptorilor epiteliului tubular faţă de
A. Glucozuria influienţa hormonilor
B. Schimbări rahitice în oase D. Mărirea sensibilităţii receptorilor epiteliului tubular faţă de
C. Hipofosfatemie influienţa hormonilor
D. Hiperfosfaturie E. Enzimopatie ca rezultat a afecţiunii inflamatoare a sistemului
E. Calciu în limitele normei tubular
.
Cs Cm
11. La un copil în vârstă de 10 ani s-a stabilit diagnosticul de 2. De care factori este legată geneza tubulopatiilor secundare la
cistinoză. Dieta corectă este: copii?
A. Predominarea produselor lactate A. De afectarea sistemelor de transport de către substanţele
B. Predomină produsele: ouăle, făinoasele, carnea. toxice apărute în urma dereglărilor metabolice extrarenale
C. Dieta în care se folosesc pe larg cartofii, varza, dovlecii şi se B. Afectarea sistemelor de transport de un proces inflamator
reduc considerabil carnea, ouăle şi produsele lactate C. Afectarea sistemului tubular în hipovitaminoza-D
D. Dieta Nr. 5 după Pevzner D. De depunerea cristalelor de săruri la nivelul sistemului
E. Dieta Nr. 7 după Pevzner tubular
E. Intoxicaţii cu săruri de metal
Cs .
12. Copil în vârstă de 6 săptămâni internat în stare gravă cu Cm
edeme generalizate, proteinurie 8 g/l şi dereglări pronunţate a 3. Ce cuprinde profilaxia litiazei urinare?
metabolismului lipidic. Diagnosticul corect este: A. Respectarea ritmului urinării
A. Sindromul nefrotic congenital B. Menţinerea unei diureze bune
B. Sindromul nefrotic idiopatic C. Tratamentul adecvat a infecţiilor căilor urinare
C. Glomerulonefrita acută cu sindrom nefrotic D. Înlăturarea carenţelor vitaminice
D. Sindromul nefrotic de natură alergică E. Reducerea proteinelor în hrana copiilor
E. Sindromul nefrotic secundar, asociat cu lupus eritematos de
sistem Cm
4. Prin ce se caracterizează glucozuria renală?
Cs A. Nu este influinţată de dietă
13. Osteopatia renală prezintă manifestarea principală în B. Curba glicemică normală
următoarele tubulopatii, cu excepţia: C. Glucozuria este prezentă în toate porţiile de urină
A. Glucozurie renală D. Organismul bolnavului la glucozurie renală este în stare să
B. Sindromul de Toni-Debre-Fanconi prelucreze o cantitate normală de glucoză
C. Rahitismul vitamin-D dependent E. Glucozuria nu este prezentă în toate porţiile de urină
D. Acidoza tubulară distală .
E. Diabetul fosfaturic renal Cm
5. Tabloul clinic al glucozuriei renale la copii, forma gravă se
Cs caracterizează prin:
14. Poliuria este prezentă în următoarele tubulopatii la copii, cu A. Slăbiciune
excepţia: B. Senzaţie de sete
A. Glucozuria renală C. Deformaţii scheletale
59
D. Exicoză
E. Retard fizic Cm
. 13. Copil în vârstă de 2 ani internat în stare gravă cu diagnosticul
Cm – diabet renal fosfaturic.
6. Conform căror criterii este alcătuită clasificarea Tratamentul corect este:
tubulopatiilor la copii? A. Administrarea zilnică a fosforului
A. După localizarea defectului în sistemului tubular renal B. Administrarea vitaminei D
B. După sindroamele principale ale bolii C. Cantitatea (doza) vit. D se măreşte sub controlul reacţiei
C. În dependenţă de caracterul dereglărilor metabolice Sulckowitsch
D. În dependenţă de calea de transmitere ereditară a bolii D. Administrarea preparatelor de calciu
E. În dependenţă de vârsta copilului la care apare boala E. Administrarea prednisolonului
. .
Cm Cm
7. Acidoza renală proximală la copii se caracterizează prin: 14. Tabloul clinic şi paraclinic în hematuria familială benignă se
A. Scăderea reabsorbţiei hidrocarbonaţilor caracterizează prin:
B. Acidoză hipercloremică A. Patologia este persistentă la femei
C. Micşorarea pH-ului urinei B. Hematuria, mai frecvent, se stabileşte în analize de urină de
D. Scăderea hidrocarbonaţilor în sânge rutină
E. Scăderea hidrocarbonaţilor în urină C. Proteinuria lipseşte
. D. Sunt prezente simptome extrarenale
Cm E. Maladia nu progresează
8. Care sunt maladiile ereditare cu dereglare a membranei .
glomerulară bazale? Cm
A. Sindromul Alport 15. Sindromul Alport se caracterizează prin:
B. Hematuria familială benignă A. Afectarea rinichilor
C. Pielonefrită B. Afectarea ochilor
D. Glomerulonefrită acută C. Hipoacuzia neurosenzorială
E. Hiperoxaluria secundară D. Afectarea ficatului
. E. Prognosticul sindromului Alport este favorabil
Cm .
9. Sindromul nefrotic congenital se caracterizează prin: Cm
A. Debutul bolii apare la vârsta de 6-8 săptămâni 16. Copil în vârstă de 5 ani internat în stare gravă cu suspecţie la
B. Proteinurie majorată sindromul de Toni-Debre-Fanconi.
C. Glucozurie moderată Care investigaţii sunt necesare pentru confirmarea diagnosticului?
D. Edeme generalizate A. Aprecierea aminoacizilor în urină
E. Hiperlipidemie B. Aprecierea glucozei în urină
. C. Aprecierea fosfaţilor în urină
Cm D. Aprecierea bicarbonaţilor în urină
10. Ce complicaţii pot avea loc în acidoza tubulară proximală la E. Aprecierea glucozei în sânge
copii? .
A. Nefrocalcinoza Cm
B. Paralizie 17. În tratamentul sindromului de Toni-Debre-Fanconi sunt
C. Osteomalacie administrate:
D. Nefrită interstiţială A. Soluţii alcaline pentru combaterea acidozei
E. Sindromul nefrotic B. Preparate de kaliu pentru lichidarea hipokaliemiei
. C. Preparate de calciu pentru lichidarea hipocalciemiei
Cm D. Doze mari de vitamina D
11. Ce manifestări clinice sunt caracteristice litiazei renale? E. Terapia antibacteriană
A. Dureri acute în abdomen .
B. Disuria Cm
C. Accese ale colicii renale 18. Tratamentul diabetului insipid renal pitresino-rezistent
D. Hipoacuzie include:
E. Afectarea ochilor A. Regim alimentar fără restricţii de apă
. B. Reducerea aportului de NaCl în hrană
Cm C. Reducerea alimentelor, componenţa cărora poate determina
12. Care este tabloul clinic al acidozei renale tubulare creşterea natriemiei şi cloremiei
proximale? D. Folosirea antibioticelor
A. Schimbări de tip rahitic a scheletului E. Folosirea periodică a medivamentelor cu acţiune diuretică
B. Voma cu accese de exicoză .
C. Urolitiază Cm
D. Dezvoltarea tardivă staturoponderală 19. Factorii predispozanţi în litiaza renală:
E. Edeme A. HLA (Ag, B12, B27)
60
B. Nefrolitiază familială A. S-mul astenic
C. Guta B. S-mul dizuric
D. Bronhopneumonia C. S-mul dispeptic
E. Sindromul Alport D. S-mul viremic
E. S-mul neurovegetativ
Cm
20. Sindromul Alport se caracterizează prin: Cs
A. Predispunere ereditară Care este metoda screening în diagnosticul pielonefritei?
B. Stigmele de disembriogeneză Cistografia şi urografia
C. Surditate Ultrasonografia rinichilor şi scintigrafia rinichilor
D. Hematurie Scintigrafia rinichilor şi urografia rinichilor
E. Proteinurie negativă Ultrasonografia rinichilor şi urografia rinichilor
. Cistografia şi ultrasonografia rinichilor
Cm
21. Dietoterapia în hiperoxalurie include: Cs
A. Cartofi Care este agentul patogen, cauzal mai frecvent în dezvoltarea
B. Varză pielonefritei la copii:
C. Fructe A. Stafilococul
D. Administrarea abundentă de lichid B. Proteus
E. Ciocolată C. Clebsiella
. D. Esherihia coli
Cm E. Mycoplasma
22. Ce se exclude în alimentaţia unui pacient cu hiperoxalurie?
A. Ciocolată Cs
B. Cacao Diagnosticul de pielonefrită: criteriile de bază:
C. Sfecla de masă Paliditatea tegumentelor, retardul fizic, leucocituria, bacteriuria,
D. Supă concentrată din peşte/ carne hematuria
E. Varză Anorexia, bacteriuria, hematuria, anemia, diminuarea funcţiilor
. renale
Cm C. Date anamnestice, bacteriuruia, leucocituria, diminuarea
23. Scopul tratamentului sindromului Alport este: funcţiilor renale, schimbări morfologice conform datelor
A. Susţinerea vitalităţii celulare cu piridoxină, cocarboxilază, urografice
ATF Leucocituria, bacteriuria, hematuria, hipertensie arterială
B. Tratamentul simptomatic Bacteriurie, cilindrurie, proteinurie
C. Stoparea procesului de sclerozare a rinichilor
D. Terapia antibacteriană Cs
E. Terapia hiposensibilizantă Ce cauză determină patogenia pielonefritei?
. Micşorarea rezistenţei locale a ţesutului renal, dereglarea
Cm urodinamicii
24. Tratamentul medicamentos în hiperoxalurie: Prezenţa focarului de infecţie şi dereglarea urodinamicii
A. Apa minerală bazică Dereglări funcţionale de urodinamică şi prezenţa infecţiei virale
B. Vitamina B6 Reducerea rezistenţei locale a ţesutului renal, persistenţa focarului
C. Xidifon infecţios şi dereglarea urodinamicii
D. Vitamina C Prezenţa infecţiei virale, fără dereglarea urodinamicii
E. Indometacină
. Cs
Cm Copil în vârstă de 3 ani la care este stabilit diagnosticul de infecţie
25. Semnele principale ale diabetului salin renal este: a tractului urinar, acesta fiind primul episod documentat.
A. Scăderea sensibilităţii receptorilor celulelor epiteliale Ce examinare include evaluarea imagistică?
tubulare faţă de aldosteron Urografia
B. Insuficienţa reabsorbţiei facultative de sodiu în tubii distali Cistografia
C. Afectează numai sexul femenin Ecografia abdominală
D. Tabloul clinic apare deja în primele zile de viaţă Scintigrafia rinichilor şi urografia
E. Primele simptoame sunt poliuria, polidipsia, anorexia, Nici una din cele enumerate mai sus
adinamia
Cs
O fetiţă de 5 ani, anterior sănătoasă, este diagnosticată cu
K. Pielonefrita pielonefrită acută.
Ce indice de laborator nu este esenţial pentru diagnostic la
Cs moment?
1. Care sindrom clinic în evoluţia pielonefritei este caracteristic A. Ureea, creatinina
pentru copiii de vârstă fragedă? B. Sumarul urinei
61
C. Colestrolul seric, acidul uric Strugurii ursului
D. Urocultura Coada şoarecelui
E. Analiza urinei după Necipurenco Sunătoarea (pojarniţa)
Pătlagina
Cs
O fetiţă în vârstă de 9 ani prezintă acuze la dureri periodice în Cm
abdomen, dizurie. În analiza sumară a urinei este prezentă 1. Indicaţiile pentru efectuarea cistografiei în cazul infecţiei
leucocituria. Primar s-a îmbolnăvit la vârsta de 6 ani, când au tractului urinar sunt:
apărut dureri în regiunea lombară, periodic leucociturie. A. Disuria
Care din examinări nu este obligatorie la moment? B. Enureza
Sumarul urinei C. Colica renală
Ultrasonografia şi scintigrafia rinichilor D. Hipertensiunea arterială
Urografia şi cistografia renală E. Polachiuria
Biopsia renală .
Clearence-ul creatinei. Cm
2. Ce metode imagistice confirmă diagnosticul de pielonefrită
Cs la copii?
Ce investigaţie nu este de bază în cazul prezenţei enurezei la A. Urografia
copil: B. Scintigrafia renală
A. Anamnesticul familial C. Ultrasonografia renală
B. Examenul fizical complet D. Cistografia
C. Urografia E. Citoscopia
D. Biopsia renală .
E. Cistografia Cm
3. Factorii de risc în dezvoltarea pielonefrita la copil sunt:
Cs A. Focare cronice de infecţie
Ce patologie renală se manifestă cu pneumaturie? B. Infecţii intercurente frecvente
Glomerulonefrita C. Anemia carenţială
Sindromul Alport D. Gastroduodenita acută
Cistita E. Vulvovaginitele şi cistitele
Pielonefrita .
Reflux vezico-renal Cm
4. Ce manifestări clinice sunt caracteristice pielonefritei la
Cs copiii de vârstă fragedă?
Cu ce patologie nu este necesar de efectuat diagnosticul A. Anemia
diferencial al cistitei? B. Polachiurie
Diabetul zaharat C. Febră
Infecţia tractului urinar D. Diaree
Tumoare pelviană E. Semne generale de intoxicaţie
Colita ulceroasă nespecifică
Vulvovaginita Cm
5. În ce cazuri dereglarea urodinamicii poate favoriza
Cs pielonefrita la copii?
Co-trimoxazolul (Biseptol) este toxic în combinaţie cu: A. Hidrocalicoză renală
Penicilina B. Calculi renali
Eritromicina C. Tumoare renală
Oleandomicina D. Sindromul Alport
Levomicitina E. Polichistoza renală
Lincomicina .
Cm
Cs 6. Factorii predispozanţi antenatali în dezvoltarea pielonefritei
În ce caz are loc acutizarea pielonefritei cronice? la copii sunt:
Administrarea fitoterapiei A. Nefropatia în sarcină
Acutizarea focarelor cronice de infecţie B. Pielonefrita cronică la gravidă
Indicarea tratamentului antirecidivant C. Dermatita alimentară acută
Pacientul realizează o gastrită acută D. Viroze intercurente frecvente la gravidă
Administrarea abundentă de lichide E. Focare cronice de infecţie la gravidă
Cs Cm
Care din plantele medicinale are o acţiune antiinflamatoare 7. Contraindicaţiile pentru urografie:
vădită? A. Sensibilitatea crescută la iod
Măcieşul B. Şoc, colaps
62
C. Oliguria, anuria, indicii ureei majoraţi E. Hipertensiune arterială
D. Colica renală .
E. Proces activ de tuberculoză Cm
. 15. Care sunt cele mai frecvente manifestări clinice a
Cm pielonefritei la copii mai mari de 3 ani?
8. În cazul pielonefritei, cu ce maladie este necesar de efectuat A. Dureri în regiunea lombară
diagnosticul diferenţiat? B. Disurie
A. Glomerulonefrita C. Diaree
B. Tuberculoza renală D. Dureri în abdomen
C. Cistita E. Febră înaltă
D. Bronşita acută .
E. Bolile diareice acute Cm
. 16. Enureza tip organic este determinată de:
Cm A. Anomalii ale tractului urinar
9. Sub ce forme clinice, mai frecvent, decurge pielonefrita la B. Reflux vezico-renal
nou-născuţi: C. Stenoza uretrei distale
A. Forma acută D. Predispoziţie eriditară
B. Forma asimptomatică E. Situaţii conflictuale în familie
C. Forma oligosimptomatică .
D. Forma recidivantă Cm
E. Forma latentă 17. Principalele simptome clinice ale „sindromului cistic” sunt:
. A. Dureri abdominale suprapubiene
Cm B. Polachiuria
10. Indicaţi tratamentul pielonefritei acute, forma uşoară: C. Cefalee
A. Repaos la pat 1-2 zile după normalizarea temperaturii D. Dureri în regiunea lombară
B. Aport crescut de lichide E. Disuria
C. Corticosteroizi .
D. Nitrofurane Cm
E. Perfuzii intravenoase cu Glucoză 5-10%, Reopoliglucină 18. Ce include clasificarea etiologică a cistitelor?
. A. Cistita infecţioasă
Cm B. Cistita medicamentoasă
11. Sub ce mască mai frecvent decurge pielonefrita la copiii nou- C. Cistita fibrinoasă
născuţi şi sugari? D. Cistita parazitară
A. Sepsis E. Cistita alimentară
B. Enterocolită .
C. Anemie Cm
D. Infecţie virală respiratorie acută 19. Care manifestări clinice sunt caracteristice cistitei?
E. Alergie alimentară A. Tenesme vezicale
. B. Urina tulbure cu miros neplăcut
Cm C. „Sindromul cistic”
12. Care sunt indicaţiile pentru urografie? D. Bacteriurie nesimnificativă
A. Colica renală E. Proteinurie
B. Hipertensiunea arterială .
C. Traumatismul abdominal Cm
D. Procesul acut de tuberculoză 20. Reglatrea proceselor de micţiune se efectuează datorită:
E. Oligurie A. Detrusorului şi sfincterului vizicii urinare
. B. Centrilor spinali şi periferici de reglare a procesului de
Cm micţiune
13. Indicaţi tratamentul pielonefritei acute, forma gravă: C. Centrilor cerebrali localizaţi în hipotalamus
A. Biterapie antibacteriană D. Centrilor cerebrali localizaţi în regiunea frontală
B. Perfuzii intravenoase E. Centrilor cerebrali localizaţi în regiunea occipitală
C. Monitorizarea diurezei .
D. Imunosupresante Cm
E. Dezagregante 21. Care sunt cauzele enurezei idiopatice la copii:
. A. Diverticulul uretral
Cm B. Predispoziţie ereditară
14. Care sunt indicaţiile pentru efectuarea cistografiei C. Tulburăr psihoemoţionale
micţionale? D. Stenoza uretrei distale
A. Disuria E. Traume emoţionale
B. Enureza .
C. Traumatism abdominal Cm
D. Prezenţa la ecografia rinichilor după micţie a urinei riziduale
63
22. Ce forme evolutive sunt caracteristice pentru pielonefrita C. Stafilococul
acută? D. Flora anaerobă
A. Recidivantă E. Enterobacteriile
B. Uşoară
C. Medie Cs
D. Latentă 5. Care pneumonie va evolua cu sindromul abdominal:
E. Severă A. Pneumoniile polisegmentare
. B. Pneumoniile interstiţiale
Cm C. Pneumoniile localizate în segmentele bazale
23. Factorii de risc pentru pielonefrită în perioada postnatală la D. Pneumoniile distructive
copii de vârstă fragedă: E. Pneumoniile lobului mediu cu component atelectatic
A. Prematuritate
B. Infecţie intrauterină Cs
C. Maladii infecţioase 6. Indicaţi simptomul clinic specific pentru pneumonia acută
D. Cistită cronică necomplicată:
E. Urolitiaza A. Expir lung însoţit de geamăt
. B. Accentuarea zgomotelor respiratorii
Cm C. Majorarea excursiilor respiratorii în zona afectată
24. Clasificarea pielonefritei acute conform gradului de activitate D. Raluri distanţionate
a maladiei este: E. Raluri umede buloase mici şi crepitante localizate, ce nu dispar
A. Perioada activă la tuse
B. Remisie parţială
C. Reversibilă Cs
D. Însănătoşire 7. Factorul predispozant în apariţia sindromului lobului mediu:
E. Remisie clinico-paraclinică A. Pneumoniile acute complicate prin pleurezii
B. Destrucţiile pulmonare
C. Particularităţile anatomo-funcţionale a sistemului de bronhii
D. Pneumoniile acute cu localizare în lobul mediu
E. Pneumonia interstiţială a lobului mediu
Pneumonia acută
Cs
Cs 8. Care semn nu este caracteristic pentru pneumonia segmentară:
1. Pentru pneumoniile distructive este caracteristic: A. Se afectează unul sau câteva segmente
A. Leucopenie B. Tabloul clinic cu expresivitate generală minoră
B. Leucocitoză >20×109/l C. Simptomatica pulmonară este foarte exprimată
C. Deviere la dreapta a formulei leucocitare , D. Deseori evoluează cu component atelectatic
D. VSH majorat până la 20mm/oră E. Radiologic se vizualizează printr-o opacitate de formă
E. Limfocitoză triungiulară cu vârful în hil
Cs Cs
2. Sindromul lobului mediu este: 9. Factorul etiologic în pneumonia franco-lobară este:
A. Pneumonie franco-lobară a lobului mediu A. Staphilococcus aureus
B. Pneumonie destructivă a lobului mediu B. Bacilul haemofilus
C. Atelectazie a lobului mediu C. Klebsiella pneumoniae
D. Afectarea izolată a lobului mediu D. Streptococul hemolitic
E. Pneumonie în focar a lobului mediu E. Pneumococul
Cs Cs
3. Semnul ce nu caracterizează bronhopneumonia în focar este: 10. Care este factorul etiologic de primă importanţă pentru
A. Evoluează cu sindrom toxicoinfecţios sever, care domină pneumonia de domiciliu:
examenul fizic pulmonar A. Bacilul pioceanic
B. Este cea mai frecventă formă în pneumologia pediatrică B. Fuzobacteriile
C. Se localizează bilateral, diseminat sau paravertebral C. Enterobacteriile
D Se produce preponderent la copilul >5 ani. D. Stafilococul
E. Radiologic se exprimă prin opacităţi cu diametrul până la 2-3 E. Streptococul pneumoniae
cm
Cs
Cs 11. Diagnosticul definitiv in pneumonie acută ca regulă se
4. Ce factor etiologic este mai puţin responsabil pentru producerea stabileşte in baza:
pneumoniilor nozocomiale: A. Scintigrafiei pulmonare
A. Streptococcul pneumoniae B. Spirograifiei
B. Bacilul pioceanic C. Bronhoscopiei
64
D. Radiografiei cutiei toracice E. Refuz la supt
E. Bronhografiei pulmonare
Cm
Cs 5. Pentru pneumonia acută sunt caracteristice
12. Copilul în vârstă de 2 luni face bronhopneumonie bilaterală A. Dispnee în lipsa sindromului obstructiv
timp de 2 săptămâni, care pe fondalul terapiei cu penicilină are B. Respiraţie însoţită de geamăt
dinamică pozitivă. C. Raluri umede buloase mici localizate
Ce factor etiologic veţi suspecta în dezvoltarea acestei maladii? D. Emfizem pulmonar
A. Pneumococul E. Tiraj inter- şi subcostal
B. Bacilul hemofilus
C. Stafilococul aureus Cm
D. Micoplasma 6. Tabloul clinico-paraclinic pentru insuficienţa respiratorie de
E. Hlamidii gradul I sunt:
A. Absenţa dispneei în repaus
B. Cianoza periorală constantă
Cs C. Tensiunea arterială micşorată
13. Ineficacitatea terapeutică în pneumonia acută este D. Componenţa gazelor sanguine normală sau uşor micşorată
remarcată prin următoarele afirmaţii, cu excepţia: E. Cianoza periorală se păstrează la oxigenoterapie cu 40-50%
A. Sindrom febril rebel O2
B. Agravarea stării generale
C. Progresarea simptomatologiei pulmonare Cm
D. Intensificarea reacţiei inflamatorii a hemogramei 7. Formele severe a pneumoniilor acute se caracterizează prin:
E. Infiltraţie pulmonară stabilă A. Tahipnee > 50 resp/min
B. Toxicoză sistemică
Cm C. Deshidratare acută
1. Dispensarizarea copiilor ce au suportat pneumonii acute D. Geamăt inspirator
necomplicate include: E. Afectarea stării de conştiinţă
A. Supravegherea medicului de familie pentru o perioadă de
3 luni Cm
B. Efectuarea controlului radiologic în dinamică 8. Variantele clinice în pneumoniile acute necomplicate sunt:
C. Efectuarea probelor funcţionale pulmonare în dinamică A. Pneumonie interstiţială
D. Corecţia stărilor de fon (anemie, rahitism etc.) B. Pneumonie franco-lobară
E. Efectuarea măsurilor de fortificare a statutului fizic prin C. Pneumonie destructină
administrarea de vitamine (A, B5, B12, E) D. Bronhopneumonie în focare confluente
. E. Pleuropneumonie
Cm
2. Care sunt criteriile de anulare a antibioticelor în tratamentul Cm
pneumoniilor acute sunt cu : 9. Indicaţiile pentru puncţia pleurală sunt:
A. Normalizarea temperaturii în decurs de 2-3 zile A. Pneumonie destructivă
B. Reabsorbţia focarelor de pneumonie acută pe radiogramă B. Pleurezie fibrinoasă
C. Normalizarea nivelului VSH la sugar sau tendinţa spre C. Piotorax
normalizare la copilul mai mare D. Atelectazie a lobului mediu
D. Normalizarea temperaturii în decurs de 5-6 zile E. Pleurezie exudativă
E. Normalizarea hemoleucogramei
Cm
Cm 10. Pentru pneumoniile cu focare confluente este caracteristic:
3. Criteriile de eficacitate terapeutică completă a pneumoniilor A. Instalarea focarelor masive de infiltraţie pulmonară
acute sunt: B. Afectare bilaterală
A. Reducerea sindromului febril (< 380) timp de 24-48 ore C. Focarele de condensare au tendinţă de destrucţie şi abcedare
B. Normalizarea temperaturii corporale peste 3-4 zile în D. Evoluează cu sindrom obstructiv
pneumonia necomplicată E. Evoluează cu sindrom toxico-infecţios sever
C. Persistenţa sindromului febril mai mult de 4-5 zile
D. Ameliorarea stării generale Cm
E. Dinamică pozitivă a tabloului radiologic 11. Care pneumonii acute se pot realiza în procese cronice
bronhomulmonare:
Cm A. Pneumoniile franco-lobare
4. Criteriile de diagnostic a pneumoniilor acute după OMS B. Bronhopneumoniile în focar
recomandate pentru sectorul primar sunt: C. Pneumoniile segmentare cu evoluţie acută
A. Tuse D. Pneumoniile confluente
B. Polipnee peste >50 res/min E. Sindromul lobului mediu
C. Prezenţa sindromului obstructiv
D. Dispnee, tahipnee, tiraj intercostal şi subcostal Cm
65
12. Semnele clinice ce caracterizează o pneumonie interstiţială 19. Ce semne clinico-paraclinice vor orienta medicul spre
sunt: stabilirea diagnosticului de pleurezie exudativă ca
A. Tahipnee marcată (80-100resp/min) complicaţie a pneumoniei acute:
B. Tiraj suprasternal şi intercostal inferior A. Dispnee marcată
C. Tuse frecventă chinuitoare B. Matitate localizată dură
D. Respiraţie diminuată C. Radiologic apariţia imaginii “în fagure de miere”
E. Raluri crepitante localizate D. Persistenţa leucocitozei
E. Agravarea sindromului toxico-infecţios
Cm
13. Formele moderate ale pneumoniei se caracterizează prin Cm
următoarele criterii: 20. Ce afirmaţii pentru pneumoniile cu evoluţie trenantă sunt
A. Nu sunt manifestări de insuficienţă respiratorie corecte:
B. Sunt absente semnele de toxicoză infecţioasă A. Sunt determinate genetic
C. Sunt prezente semne de infecţie a tractului respirator B. Sunt determinate de obstrucţia bronşică
inferior C. Sunt determinate de particularităţile anatomo-fiziologice ale
D. Este prezent geamătul expirator arborelui bronşic
E. Este prezent tirajul intercostal D. Sunt determinate de factorul etiologic cauzal
E. Sunt determinate de componentul atelectatic
Cm
14. Ce afirmaţii pentru pneumoniile segmentare nu sunt corecte? Cm
A. Se complică cu destrucţii pulmonare 21. Ce situaţii pot favoriza dezvoltarea sindromului lobului
B. Evoluează trenant mediu ?
C. Se complică cu pleurezii exudative purulente A. Bronhopneumonie a lobului mediu
D. Se complică cu component atelectatic B. Aspiraţie de corp eterogen în bronhul mediu
E. Constituie o cauză a proceselor cronice bronhopulmonare C. Pneumonie destructivă a lobul mediu
D. Pneumonie segmentară a lobului mediu
Cm E. Pneumonie segmentară S 4-5 cu component atelectatic
15. Ce afirmaţii pentru pleureziile metapneumonice sunt corecte:
A. Se dezvoltă concomitent cu procesul pulmonar Cm
inflamator 22. Pneumoniile destructive se caracterizează prin:
B. Pleurezia se dezvoltă la a 2-3-a săptămână de la debutul A. Sindrom toxicoinfecţios foarte grav
pneumoniei B. Neutrofilie 70-85%
C. Exudatul pleural este seros-fibrinos B. VSH majorat 40-60 mm/h
D. În examenul sîngelui se constată majorarea considerabilă D. Hemoptizie
a VSH-ului (40-60mm/min) E. Bronhofonie
E. Complexele imunocirculante sunt majorate
Cm
Cm 23. Ce date fizicale sunt caracteristice pentru pneumnia franco-
16. Criteriile de diagnostic în pneumonia acută la copil sunt: lobară:
A. Prezenţa tusei A. Respiraţie aspră în plămâni
B. Respiraţia accelerată B. Spută ruginită
C. Tirajul spaţiilor inercostale C. Emfizem pulmonar
D. Dispnee expiratorie D. Crepitaţie indux
E. Cianoza generalizată E. Crepitaţie redux
Cm Cm
17. Ce afirmaţii vor fi corecte pentru pneumonia streptococică: 24.Ce afirmaţii sunt caracteristice pentru pneumoniile în focar:
A. Infectare pe cale limfogenă A. Se caracterizează anatomo-patologic prin bronhoalveolita la
B. Procesul decurge cu un component interstiţial accentuat nivelul lobulilor pulmonari
C. Debutul maladiei cu simptomatologie nemanifestă B. Radiologic este exprimată prin opacităţi cu diametrul până la
D. Datele fizicale pulmonare sunt puţin informative 5 cm
E. Pleura se afectează foarte rar C. Datele bronhopulmonare fizicale difuze
D. Se produce preponderent la preşcolar şi şcolar
Cm E. Localizare unilaterală diseminată
18. Ce afirmaţii vor fi corecte pentru pneumonia stafilocică:
A. Se întâlneşte mai frecvent la preşcolar şi şcolar
B. Debutul maladiei este brutal
C. Tabloul radiologic este mai sărac decât datele fizicale
D. Foarte frecvent evoluează cu pleurezie masivă
E. Decurge cu sindrom toxico-infecţios foarte sever
L. Pneumonia cronică
Cm
66
Cs Cs
1. Ce măsură terapeutică se va utiliza în remisiunea patologiei 8. Ce semn clinic caracterizează o patologie pulmonară cronică?
pulmonare cronice? A. Picior plat
A. Antibiotice B. Degete hipocratice
B. Antitusive C. Arahnodactilie
C. Antihistaminice D. Brahidactilie
D. Drenaj postural E. Mătănii costale
E. Lavaj bronhial
Cs
Cs 9. Investigaţia decisivă pentru depistarea deformaţiilor bronşice
2. Ce comlicaţie este caracteristică pentru patologia pulmonară este:
cronică? A. Scintigrafia pulmonară
A. Pneumonie destructivă B. Radioscopia pulmonară
B. Pleurezie exudativă C. Radiografia pulmonară
C. Fibroatelectazie D. Bronhoscopia
D. Sindromul lobului mediu E. Bronhografia
E. Emfizem pulmonar cronic
Cs
Cs 10. În patologia cronică bronhopulmonară mai frecvent se
3. Semnul radiologic ce indică în mod direct prezenţa afectează :
bronşiectaziilor este: A. Lobul superior pe dreapta
A. Pneumoscleroza focală cu diminuarea volumului pulmonar B. Segmentele bazale a plamînului stîng
B. Condensarea interstiţiului pulmonar C. Lobul mediu
C. Imagini pronunţate în „fagure de miere” D. Lobii inferiori bilateral
D. Deformaţia cupolei diafragmului E. Afectarea este difuză
E. Hiperinflamaţie compensatorie în segmentele limitrofe
Cs
Cs 11. Ce simptom nu este caracteristic pentru patologia pulmonară
4. Care poate fi cauza în realizarea patologiei pulmonare cronice cronică:
primare? A. Tusea cu expectoraţii
A. Mucoviscedoza B. Raluri difuze persistente
B. Sindromul Kartagener C. Acutizări periodice ale procesului patologic
C. Sindromul cililor imotili D. Semne de pneumoscleroză focală în radiografie
D. Traheobronhomegalie E. Deformarea şi dilatarea bronhiilor în bronhografie
E. Sindromul lobului mediu
Cs
Cs 12. Patologia pulmonară cronică primară mai frecvent se poate
5. Simptomul cardinal în patologia pulmonară cronică este: dezvolta pe fondalul:
A. Tusea cu expectoraţii A. Pneumoniei segmentare trenante, complicată prin atelectazii
B. Raluri persistente difuze B. Mucoviscedozei
C. Hemoptizia C. Astmului bronşic
D. Wheezing-ul D. Septicemiei
E. Dispneea E. Malformaţiei congenitale de cord
Cs Cs
6. Care poate fi fonul de realizare a patologiei pulmonare 13. Care este tactica terapeutică în patologia pulmonară cronică
cronice secundare? în perioada de remisie:
A. Mucoviscedoza A. Se indică tratament antibacterial cu scop profilactic
B. Pneumonia segmentară B. Stimularea reactivităţii generale a copilului
C. Sindromul lobului mediu C. Se indică speleoterapia
D. Pneumonia destructivă D. Se recomandă tratament simptomatic
E. Pneumonia trenantă în focar E. Nu se iau măsuri terapeutice
Cs Cs
7. Patologia cronica bronhopulmonară mai frecvent este 14. Criteriul major care confirmă diagnosticul de muciviscidoză
provocată de : este:
A. Enterobacterii A. Anamnesticul familial pozitiv pentru fibroza chistică
B. Pneumococ B. Degete în forma de “beţişoare de tobă”
C. Streptococcus pneomniae C. Concentraţia ionilor de Cl- în testul sudorii mai mare de 70
D. Staphilococcus aureus meq/l
E. Haemofilus influenzae D. Depistarea radiologică a bronşectaziilor
E. Respiraţie şuierătoare
67
E. Forma mixtă
Cs
15. Pentru confirmarea diagnosticului de proces cronic Cm
bronhopulmonar la un copil în vârstă de 2 ani se vor efectua 7. Tratamentul medicamentos în perioada de acutizare a
următoarele investigaţii, cu excepţia: patologiei pulmonare cronice include:
A. Radiografia toracelui A. Mucolitice
B. Hemoleucograma B. Antitusive
C. Investigarea sudorii C. Antibiotice
D. Investigarea microbiologică a sputei D. Vitamine
E. Efectuarea testelor funcţionale pulmonare E. Glucocorticoizi
Cm Cm
1. Patologia pulmonară cronică evoluează prin prezenţa a două 8. Patologia bronhopulmonară cronică se caracterizează prin:
manifestări principale: A. Inflamaţie cronică bronhopulmonară specifică
A. Dispneea B. Leziuni morfologice reversibile
B. Tusea frecventă persistentă C. Deformaţii bronşice
C. Hipocratism digital în pneumoscleroza limitată D. Pneumoscleroză
D. Expectoraţii mucopurulente sau purulente E. Evoluţie recidivantă
E. Hemoptizia
Cm
Cm 9. Ce afirmaţii sunt corecte pentru tuse în patologia pulmonară
2. Indicaţiile absolute pentru efectuarea bronhoscopiei cronică:
diagnostice sunt: A. Intensitatea tusei depinde de volumul pulmonar afectat
A. Pneumonie destructivă B. Este umedă şi neproductivă
B. Suspecţie la proces pulmonar cronic C. Este predominant matinală
C. Aspiraţie de corp străin D. Persistă doar în acutizarea clinică
D. Sindromul bronhoobstructiv E. Este constantă în procesele lobare extinse
E. Pneumonia segmentară complicată prin atelectazie
Cm
Cm 10. Ce afirmaţii sunt corecte pentru expectoraţia în patologia
3. Care sunt semnele clinice în sindromul Kartagener? pulmonară cronică:
A. Sindromul bronhoobstructiv A. Este un simptom major al patologiei
B. Bronşectazii B. Este preponderent matinală
C. Sinusite cronice C. Aspectul expectoraţiei este întotdeauna seros sau purulent
D. Amigdalite cronice D. Persistă numai în acutizarea clinică
E. Situs viscerum inversus E. Se menţine în remisiune
Cm Cm
4. Care forme clinice a pneumoniilor acute pot servi fon de 11. Ce afirmaţii sunt corecte pentru patologia bronhopulmonară
realizare a unor procese cronice bronhopulmonare: cronică primară:
A. Pneumonii segmentare trenante complicate prin atelectazii A. Se dezvoltă pe un substrat patologic bronhopulmonar
B. Pneumonie segmentară acută congenital
C. Pneumonie destructivă B. Sunt determinate ereditar
D. Pneumonie interstiţială C. Se dezvoltă în rezultatul aspiraţiei corpilor străini
E. Sindromul lobului mediu D. Se poate dezvolta în rezultatul distrucţiilor pulmonare cu
evoluţie îndelungată
Cm E. Poate fi favorizată de fonul premorbid alterat al copilului
5. Ce semne radiologice în mod indirect indică la prezenţa
bronşiectaziilor? Cm
A. Imagini pronunţate în „fagure de miere” 12. Indicaţii majore pentru tratamentul chirurgical al patologiei
cronice bronhopulmonare sunt:
B. Îngroşarea pereţilor bronşici A. Endobronşita purulentă refractară terapiei conservative
Deplasarea organelor mediastinale B. Procese cronice bronhopulmonare difuze bilaterale
Contur neclar al imaginei cordului C. Hemoptizii ameninţătoare de viaţă
Bronhii dilatate cu conţinut lichid D. Polichistoză limitată infectată
E. Proces cronic bronhopulmonar cu pneumoscleroză limitată
Cm
6. Ce forme clinice de bază ale mucoviscedozei se întâlnesc? Cm
A. Forma hepatică 13. Pentru ce patologie cronică bronhopulmonară nu este indicat
B. Forma pulmonară tratamentul chirurgical:
C. Forma cardiacă A. Pentru procesele cronice bronhopulmonare secundare care
D. Forma intestinală evoluează pe fon de mucovicidoză
68
B. Pentru maladiile congenitale pulmonare cu afectare difuză E. Se manifestă prin hipertensiune pulmonară secundară
C. Pentru bronşectaziile sacciforme limitate
D. Pentru procesele cronice bronhopulmonare secundare ce se Cm
dezvoltă pe fondalul imunodeficienţei primare 20. Ce manifestări clinice sunt caracteristice pentru emfizemul
E. Pentru procesele cronice bronhopulmonare cu evoluţie pulmonar cronic:
instabilă asociată cu extinderea semnificativă a leziunilor A. Dispneea
bronşectatice B. Deformarea cutiei toracice
C. Majorarea matităţii relative a cordului
Cm D. Raluri difuze buloase de calibru diferit
14. Ce schimbări stau la baza unei patologii pulmonare cronice? E. Sunet percutor cu nuanţă de cutie
A. Deformaţii bronhiale
B. Emfizem lobar Cm
C. Pneumoscleroza limitată 21. Ce manifestări clinice caracterizează sindromul cordului
D. Infiltraţie eozinofilică pulmonar cronic:
E. Hepatizare cenuşie pulmonară A. Dispneea persistă şi în remisiunea maladiei
B. Majorarea limitelor cardiace preponderent spre stânga
Cm C. Apariţia la eforturi fizice a durerilor în regiunea hepatică
15. În baza căror investigaţii se va confirma diagnosticul de D. Diminuarea zgomotului II pe artera pulmonară
mucoviscedoză: E. Acrocianoza
A. Ionograma
B. Clorizii sudorii Cm
C. Coprograma 22. Ce criterii bronhoscopice sunt corecte pentru patologia
D. Imunoglobulinele A, M, G cronică bronhopulmonară:
E. Diagnosticul ADN molecular A. Este tipică endobronşita catarală
B. Sunt deformaţi pereţii bronhiilor afectate
Cm C. Mucoasa bronşică este hiperplazată
16. Ce afirmaţii pentru cauzele patologiei pulmonare cronice D. Sunt sectoare de atrofie a tunicii epiteliale
primare nu sunt corecte: E. Se determină secret bronhial sub formă de “fibre de sticlă”
A. Sunt de geneză congenitală
B. Sunt consecinţa unor aspiraţii de corp străin Cm
C. Sunt determinate ereditar 23. Tactica curativă în acutizarea patologiei cronice
D. Se pot dezvolta în asociere cu alergozele respiratorii bronhopulmonare va pune accent pe:
E. Se dezvoltă pe fondalul unei pneumonii trenante A. Eradicarea agenţilor patogeni etiologici
B. Stimularea reactivităţii generale a organismului copilului
Cm C. Ameliorarea funcţiei de drenare a bronhiilor
17. Ce afirmaţii pentru noţiunea de bronşectazii sunt corecte: D. Sanarea focarelor de infecţie
A. Bronşectaziile sunt de origine congenitală E. Aeroterapia
B. Bronşectaziile sunt numai dobândite
C. Bronşectaziile pot fi sacciforme Cm
D. Bronşectaziile sunt caracteristice pentru sindromul 24. Pentru bronşiectazii sunt corecte următoarele afirmaţii:
Kartagener A. Pot fi congenitale
E. Bronşectaziile sunt caracteristice pentru sindromul cililor B. Pot fi dobândite
imobili C. Cu localizare numai unilaterală
D. Cu deformaţii cilindrice
Cm E. Fără deformaţii bronhiale
18. Ce afirmaţii nu sunt corecte pentru principiile terapeutice în
patologia pulmonară cronică secundară:
A. Tratamentul chirurgical este de bază
B. Se utilizează tratamentul conservativ în acutizare
C. Se efectuează tratamentul maladiei de bază
D. Tratamentul se va efectua în etape: staţionar, ambulator, M. Rahitism
balnear
E. În remisie se va administra terapia antibacterială în scopul
prevenirii recidivelor Cs
1. Care factor influenţează absorbţia vitaminei D la nivelul
Cm intestinului subţire?
19. Ce afirmaţii sunt corecte pentru manifestările extrapulmonare A. Absorbţia normală a lipidelor
a patologiei pulmonare cronice: B. Concentraţia mărită a proteinelor în hrană
A. Se instalează după un timp îndelungat al patologiei cronice C. Micşorarea electroliţilor în hrana copilului
B. Se manifestă prin tulburări de creştere staturoponderală D. Concentraţia mărită a vitaminelor grupei B în hrana copilului
C. Se manifestă prin retard mintal E. Concentraţia mărită a glucidelor în hrana copilului
D. Se manifestă prin astenie
69
Cs Cs
2. Care metabolit al vitaminei D este cel mai activ? 9. Rahitismul carenţial de gradul III se caracterizează prin
A. Colecalciferolul următoarele simptome, în afară de:
B. 7-dihidroxicolesterolul A. Deformaţii osoase pronunţate
C. 25-oxivitamina D3 B. Anemie severă
D. 24,25-dioxivitamina D3 C. Afectarea severă a organelor interne
E. 1,25- dioxivitamina D3 D. Retard neuromotor şi fizic
E. Indicii biochimici ai sângelui normali
Cs
3. Formarea în rinichi a metabolitului 1,25(OH)2D este stimulată Cs
de următorii factori, în afară de: 10. Semnele de debut al rahitismului carenţial sunt următoarele,
A. Hipocalciemie în afară de:
B. Hipercalciemie A. Craniotabes
C. Concentraţia mărită a parathormonului B. Transpiraţie abundentă
D. Hipovitaminoza D C. Alopecie occipitală
E. Hipofosfatemie D. Somn neliniştit
E. Dermografism roşu, stabil
Cs
4. În care organ se formează cel mai activ metabolit al vitaminei Cs
D? 11. În rahitismul carenţial pot avea loc următoarele deformări
A. Piele toracice, în afară de:
B. Intestin A. Aplatisarea anteroposterioară a toracelui
C. Ficat B. Stern înfundat (“de cizmar”)
D. Rinichi C. Stern proeminent anterior (“stern de porumbel”)
E. Stomac D. Şanţul Harrison
E. Bombarea toracelui în regiunea cordului
Cs
5. În care produs alimentar concentraţia vitaminei D este cea Cs
mai mare? 12. Semnele osteomalaciei în rahitismul carenţial sunt
A. Laptele matern următoarele, în afară de:
B. Laptele de vaci A. Craniotabes
C. Gălbenuşul de ou B. Flexibilitatea mărită a bordurilor fontanelei anterioare
D. Amestecul “Malâş” C. Şanţul Harrison
E. Amestecul “Bona” D. Aplatizarea occipitală
E. Alopecia occipitală
Cs
6. Hiperplazia ţesutului osteoid în rahitism formează Cs
următoarele simptome, în afară de: 13. Diagnosticul diferenţial al rahitismului se efectuează cu
A. Şanţul Harrison următoarele maladii, în afară de:
B. Bose frontale şi parietale ale craniului A. Diabetul renal fosfaturic
C. “mătănii costale” B. Acidoza tubulară renală tip I
D. “brăţări rahitice” C. Pneumonia acută
E. “şirag de mărgăritare” D. Sindromul de Toni-Debre-Fanconi
E. Rahitismul vitamin-D dependent
Cs
7. Care este necesitatea zilnică fiziologică în vitamina D la Cs
copii? 14. Care factor nu influenţază declanşarea rehitismului carenţial
A. 40 UI la prematuri?
B. 50 UI A. Lipsa expunerii la soare un timp mai îndelungat după naştere
C. 200 UI B. Absorbţia defectuoasă a vitaminelor liposolubile
D. 300 UI C. Dezvoltarea insuficientă a sistemului respirator
E. 400 UI D. Creşterea mai intensă a imaturilor
E. Un stocaj antenatal insuficient de calciu şi fosfor
Cs
8. Primele simptome ale rahitismului carenţial apar mai frecvent Cs
la vârsta de: 15. Mecanismele patogenetice ale rahitismului carenţial sunt
A. 3-4 luni următoarele, în afară de:
B. 3-4 săptămâni A. Scăderea absorbţiei calciului în intestin
C. 20 zile-1 lună B. Reabsorbţia scăzută a fosforului la nivelul sistemului tubular
D. 3 săptămâni-3 luni C. Secreţia crescută a parathormonului
E. 2-4 luni D. Reabsorbţia scăzută a glucozei la nivelul sistemului tubular
E. Deficit de osificare a matriţei osoase
70
8. Care este rolul parathormonului în patogenia rahitismului
Cs carenţial?
1. Rahitismul carenţial se caracterizează prin următoarele Mobilizează calciul din oase în condiţiile de hipercalciemie
perioade: Stimulează sinteza de 1,25(OH)2D3
A. Perioada de debut Stimulează reabsorbţia calciului şi magneziului în tubii renali
B. Perioada de stare Măreşte excreţia fosfaţilor cu urina
C. Perioada de reconvalescenţă Măreşte excreţia bicarbonaţilor cu urina
D. Perioada de sechele postrahitismale
E. Perioada avansată Cm
9. Hipotonia musculară întâlnită în rahitismul carenţial decurge
Cm cu următoarele simptome:
2. Din preparatele vitaminei D fac parte: A. Toracele în formă de “clopot”
A. Calciferolul B. Abdomenul “de broască”
B. Oxidevitul C. Dehiscenţa muşchiului drept al abdomenului
C. Calcidiolul D. Cifoza dorsolombară
D. Calcitriolul E. Şanţul Harrison
E. Bio-splatul
Cm
Cm 10. Profilaxia antenatală nespecifică a rahitismului cuprinde:
3. Clasificarea rahitismului carenţial, propusă de S.O. Duliţkii, A. Folosirea neraţională a concediului de maternitate
cuprinde: B. Respectarea unui regim bine chibzuit
A. Perioada bolii C. Plimbări la aer liber
B. Gradul de gravitate a maladiei D. Alimentaţia gravidei conform cerinţelor fiziologice
C. Evoluţia bolii E. Evidenţierea gravidelor cu risc mărit pentru apariţia
D. Factorul etiologic rahitismului precoce la copil după naştere
E. Caracterul afectării sistemului cardiovascular
Cm
Cm 11. Evoluţia rahitismului carenţial poate fi:
4. Perioada de stare a rahitismului carenţial decurge cu A. Acută
următoarele semne craniene: B. Subacută
A. Craniotabes C. Recidivantă
B. Aplatizarea occipitală lipseşte D. Latentă
C. Cap “pătrat” E. Progresivă
D. Frunte olimpiană
E. Bose frontale şi parietale Cm
12. Care procese au loc la nivelul oaselor lungi în perioada de
Cm creştere a organismului?
5. Funcţiile metabolitului 1,25(OH)2D3 sunt: A. Procesul de osificare
A. Nu influenţează absorbţia calciului în intestin B. Acumularea vitaminei D în ţesutul osos
B. Influenţează mineralizarea oaselor C. Procesul de reabsorbţie osoasă, legat specific de mobilizarea
C. Influenţează sinteza osteocalcinei calciului scheletal pentru menţinerea constantă a calciemiei
D. Măreşte reabsorbţia calciului şi fosforului în tubii renali D. Procesul de modelare osoasă
E. Influenţează contractarea muşchilor E. Hiperplazia ţesutului osteoid
Cm Cm
6. Funcţia căror organe este influenţată de metabolitul 1,25- 13. În care organe are loc metabolizarea vitaminei D?
dihidrocolecalciferol? A. Piele
A. Intestinului subţire B. Rinichi
B. Rinichilor C. Ficat
C. Plămânilor D. Plămâni
D. Sistemului muscular E. Intestin
E. Glandelor paratiroide
Cm
Cm 14. Care tulburări dentare se întâlnesc în rahitismul carenţial
7. Sinteza 25(OH)D3 în ficat este activată de: dobândit?
A. Hipocalciemie A. Erupţia dinţilor de lapte întârzie
B. Hipovitaminoza D B. Hipoplazia smalţului
C. Hiperparatireoidism C. Predispunerea la carie a dentiţiei definitive
D. Hipercalciemei D. Erupţia dentară definitivă precoce
E. Hipovitaminoza A E. Erupţia dentară de lapte precoce
Cm Cm
71
15. Pentru diganosticarea rahitismului carenţial sunt folosite Cm
următoarele date: 22. Care factori influenţează leziunile osoase în rahitismul
A. Examenul clinic carenţial?
B. Modificările biochimice în sânge A. Rezistenţa scăzută a osului la solicitări mecanice
C. Datele radiologice cu schimbări caracteristice B. Mineralizarea insuficientă a matriţei organice a osului
D. Indicii dezvoltării fizice C. Hiperplazia celulelor cartilaginoase
E. Starea funcţională a sistemului cardiovascular D. Deformaţia oaselor
E. Concentraţia majorată a calciului în oase
Cm
16. Care sunt efectele fiziologice ale 1,25(OH)2D3 la nivelul Cm
muşchilor? 23. Evoluţia acută a rahitismului carenţial se caracterizează prin:
A. Menţinerea tonusului muscular normal A. Mai frecvent apare la prematuri
B. Asigurarea forţei de contracţie normală B. Are loc în perioada de iarnă-primăvară
C. Influenţează creşterea cantităţii de ATP în muşchi C. Manifestări generale pronunţate
D. Măreşte sinteza proteinelor musculare D. Predomină osteomalacia în afectarea oaselor
E. Micşorează sinteza proteinelor musculare E. Frecvent se întâlneşte la maturi
Cm Cm
17. Care factori influenţează ineficienţa razelor solare? 24. Evoluţia subacută a rahitismului carenţial se caracterizează
A. Latitudinea nordică prin:
B. Sticla obişnuită A. Semnele generale ale rahitismului sunt exprimate moderat
C. Concentraţia mărită a prafului în aer B. Predomină simptoamele hiperplaziei ţesutului osteoid
D. Sezon – primăvara C. Semnele osteomalaciei moderat pronunţate
E. Pigmentarea cutanată D. Fosfataza alcalină nu este mărită
E. Bosele frontale şi parietale ale craniului sunt pronunţate
Cm
18. Care sunt efectele fiziologice ale 1,25(OH)2D3 la nivel de Cm
oase? 25. Particularităţile afectării sistemului osos în rahitism sunt:
A. Sporeşte mineralizarea oaselor A. În primele 3 luni de viaţă ale copilului predomină afectarea
B. Rolul de control asupra procesului de mobilizare a calciului şi oaselor craniului
fosforului din oase, realizată de parathormon B. De la 2 până la 6 luni mai pronunţată este afectarea toracelui
C. Influenţează creşterea scheletului C. După vârsta de 6 luni sunt afectate oasele lungi
D. Stopează procesul de osificare D. Deformaţia picioarelor are loc după vârsta de 9 luni
E. Stimulează hiperplazia ţesutului osteoid E. Picioare în formă de “O” sau “X” sunt mai pronunţate la
vârsta de 1 an
Cm
19. În rahitismul carenţial deosebim următoarele grade de
garvitate:
A. Gradul 0
B. Gradul I
C. Gradul II Sindromul CID
D. Gradul III
E. Gradul IV Cs
1. Manifestările clinice în sindromul CID sunt determinate de:
Cm A. Acidoză
20. Ce schimbări la nivelul oaselor lungi sunt caracteristice B. Alcaloză
pentru rahitismul carenţial? C. Hipoxie
A. “Brăţări” rahitice D. Hipercoagulare
B. Coxa vara E. Dereglări microcirculatorii
C. Genu varum
D. Deformaţii în formă de “O”sau “X” Cs
E. Şanţul Harrison 2. În tratamentul sindromului CIDeste argumentată
administrarea remediilor următoare, cu excepţia:
Cm A. Fibrinogenului
21. Diagnosticul pozitiv în rahitismul carenţial se bazează pe: B. Plazmei proaspăt congelate
A. Tabloul clinic C. Desensibilizantelor
B. Calciul seric normal sau scăzut D. Preparatelor fibrinolitice
C. Hiperfosfatemie E. Antitrombinelor
D. Creşterea nivelului parathormonului în sânge
E. Micşorarea nivelului metaboliţilor vitaminei D (25(OH)D3, Cs
1,25(OH)2D3) 3. Pentru sindromul CID sunt caracteristice, cu excepţia:
A. Conţinut normal sau majorat al fibrinogenului
72
B. Trombocite funcţional active
C. Toleranţa plasmei la heparină normală Cs
D. Coagulare sanguină rapidă 11.Cel mai efectiv remediu medicamentos în terapia sindromului
E. Trombocitoză CID este:
A. Adrenalina sau noradrenalina
Cs B. Dopamina
4. Sindromul CID reprezintă, cu excepţia: C. Preparatele desensibilizante
A. Hipercoagulare D. Preparatele antiproteolitice
B. Dereglare consecutivă a hemostazei E. Plasma proaspгt congelată
C. Insuficienţă fibrinolitică
D. Autoagresie Cs
E. Afectare poliorganică 12.Definitivarea sindromului CID constă în eavluarea:
A. Aprecierea funcţiei de agregare a trombocitelor
Cs B. Determinarea produselor de degradare a fibrinei
5. Declanşarea sindromului CID este dependentă de: C. Aprecierea funcţiei de adezivitate a trombocitelor
A. Alcaloză D. Determinarea cantitativă a fibrinogenului
B. Acidoză E. Aprecierea toleranţei plasmei la heparină
C. Hipercoagulare
D. Hipocoagulare Cs
E. Hipoxie 13.Care preparat este indicat în tratamentul sindromului CID:
A. Heparina
Cs B. Acidul trifosforic
6. Sindromul CID este o stare de: C. Adrenalina
A. Normocoagulabilitate D. Noradrenalina
B. Hipocoagulabilitate E. Sulfatul de magnui
C. Hipercoagulabilitate
D. Modificare de stare reologică sanguină Cs
E. Dereglare a echilibrului acido-bazic 14. Numiţi cel mai efectiv preparat sau asociere de preparate cu
potenţial antitrombinic maximal:
Cs A. Antitrombina I
7. Următoarele fenomene ale sindromului CID sunt complicaţii B. Heparina
ale acesteia, cu excepţia: C. Antitrombina I + Heparina
A. Modificarea stării reologice sanguine D. Antitrombina III + Heparina
B. Starea de hipercoagulare E. Antitrombina III
C. Acidoza
D. Hipoxia Cs
E. Necroza tisulară 15.Tratamentul patogenetic al sindromului CID constă în
restabilirea:
Cs A. Permiabilităţii vaselor sanguine
8.În sindromul CID tipul de sîngerare este: B. Stării reologice sanguine
A. Peteşial - macular C. Echilibrului acido-bazic
B. Hematom D. Funcţiei fibrinolitice
C. Mixt E. Raportului O2 / CO2
D. Vascular - purpural
E. Angiomatos Cm
1. În declanşarea sindromului CID participă:
Cs A. Distrucţia tisulară
9. Prima fază a sindromului CID se caracterizează, cu B. Dereglările reologice sanguine
excepţia: C. Trombocitoza
A. Fibrinogenemie exagerată D. Hiperkaliemia
B. Trombocitoză E. Antitrombinele în exces
C. Timp scurt de recalcificare a plasmei .
D. Conţinut de antitrombine normal sau majorat Cm
E. Test de autocoagulare pozitiv 2. Faza a doua a sindromului CID (faza de consum a factorilor
de coagulare) se caracterizează prin următoarele:
Cs A. Număr normal sau redus al trombocitelor
10.Pentru sindromul CID este caracteristic: B. Cantitate normală sau redusă a fibrinogenului
A. Conţinut de antitrombine normal C. Cantitate normală sau majorată a antitrombinelor
B. Toleranţa plasmei la heparină normală D. Toleranţa normală a plasmei la heparină
C. Activitate fibrinolitică normală E. Activitatea fibrinolitică a plasmei sanguine normală
D. Trombplastina tisulară în exces
E. Lizisul euglobulinic normal Cm
73
3. Paraclinic prima fază a sindromului CID se caracterizează B. Sîngele integru
prin următoarele: C. Plasma proaspăt congelată + heparina
A. Trombocite activate D. Plasma nativă
B. Cantitatea mărită a fibrinogenului E. Serul fiziologic
C. Trombocitoză .
D. Timp de sangerare îndelungat Cm
E. Timp de coagulare prelungit 11. Care preparate sunt contraindicate în tratamentul sindromului
Cm CID:
4. Pentru I fază a sindromului CID, faza de hipercoagulare sunt A. Dopamina
caracteristice: B. Adrenalina
A. Majorarea viscozităţii sângelui C. Noradrenalina
B. Centralizarea sângelui circulant D. Acidul trifosforic
C. Hipoxia tisulară şi acidoza E. Heparina
D. Afectarea poliorganică .
E. Hemoragii abundente Cm
. 12. În prima fază a sindromului CID (faza de hipercoagulare) la
Cm bolnav pot fi observate:
5. Sindromul CID prezintă: A. Paliditatea pielii
A. Autoagresie B. Erupţii hemoragice cutanate
B. Hipercoagulare C. Hematoma
C. Dereglare consecutivă a hemostazei D. Hemartroze
D. Insuficienţa fibrinolitică E. Extremităţi reci
E. Afectare poliorganică .
. Cm
13. În prima fază a sindromului CID pot fi:
A. Număr majorat de trombocite
B. Timpul de coagulare foarte scurt
Cm C. Cantitatea de antitrombină normală
6. Manifestările clinice ale sindromului CID sunt: D. Produsele de dereglare a fibrinei pozitive
A. Acidoza E. Cantitatea fibrinogenului majorat
B. Alcaloza .
C. Hipoxia Cm
D. Disfuncţia organică 14. În faza a doua a sindromului CID (faza de consum exagerat al
E. Necroza tisulară trombocitelor şi factorilor de coagulare) pot fi:
. A. Peteşii şi echimoze
Cm B. Hematoame
7. Valoare diagnostică în confirmarea sindromului CID o au: C. Hemartroze
A. Aprecierea activităţii tromboplastinei plasmatice D. Paliditatea tegumentelor
B. Evaluarea testului de autocoagulare E. Hipotermia extremităţilor
C. Aprecierea timpului de coagulare .
D. Determinarea tensiunii parţiale a oxigenului Cm
E. Aprecierea timpului de sîngerare 15. Faza a treia a sindromului CID (faza de fibrinoliză
. patologică) se caracterizează prin:
Cm A. Hemoragii profuze
8. Valoare diagnostică în confirmarea sindromului CID o au: B. Afectare poliorganică
A. Evaluarea timpului de recalificare a plasmei C. Sindrom cutanat izolat
B. Efectuarea probei cu etanol D. Hipoxie
C. determinarea tensiunii parţiale a CO2 E. Acidoză
D. Aprecierea ureei .
E. Aprecierea toleranţei plasmei la heparină Cm
. 16. Paraclinic faza a treia a sindromuluiCID se caracterizează
Cm prin:
9. Sursa esenţială de ante trombine este: A. Timp de sîngerare îndelungat
A. Sîngele integru B. Timp de coagulare îndelungat
B. Plasma nativă C. Prezenţa produselor de degradare a fibrinei
C. Crioprecipitatul D. Activitate fibrinolitică normală
D. Crioconcentratul E. Potenţial antitrombinic normal
E. Plasma proaspăt congelată .
. Cm
Cm 17. În favoare diagnosticului de sindrom CID vorbesc:
10. Cele mai eficiente remedii în terapia sindromuluio CID sunt: A. Timpul de coagulare scurt
A. Plasma proaspăt congelată B. Proba testului de autocoagulare pozitiv
74
C. Activitate fibrinolitică normală C. Dreptunghi
D. Potenţial antitrombinic normal D. Rotund ovalară
E. Produsele de degradare a fibrinei pozitive E. Romb
.
Cm Cs
18.Evaluarea stării fiziologice a hemostazei include: 2. Limfadenopatia indusă de medicamente cel mai frecvent
A. Estimarea timpului de sîngerare apare la:
B. Determinarea timpului de coagulare A. Fenitoină
C. Aprecierea funcţiei antitrombinice B. Heparină
D. Apreciarea toleranţei plasmei la heparină C. Amoxicilină
E. Evaluarea componenţei gazelor sanguine D. Diazolină
E. Preparate de fer
Cs
Cm 3. Clasificarea definitivă a genezei limfadenopatiei se face
19.Evaluarea mecanismului intrinsec al coagulării include: în baza:
A. Aprecierea globulinei antihemolitice A. Examenului fizic
B. Determinarea protrombinei B. Puncţia şi biopsia ganglionului limfatic
C. Estimarea protrombinazei C. Radiografiei ganglionului limfatic
D. Aprecierea trombinei D. Examenul reografic
E. Determinarea predecesorului tromboplastinei plasmatice E. Hemoleucograma
.
Cm Cs
20.Evaluarea mecanismului extrinsec al coagulării include: 4. Limfadenopatia postvaccinală cel mai frecvent apare
A. Aprecierea protrombinei după:
B. Determinarea fibrinogenului A. Vaccinul BCG
C. Determinarea proaccelerinei B. Vaccinul poliomielitic
D. Estimarea proconvertinei C. Vaccinul contra hepatitei B
E. Determinarea toleranţei plasmei la heparină D. Vaccinul DTP
. E. Vaccinul parotitei
Cm
21.Vasculita hemoragică este definită ca: Cs
A. Infecţie 5. Boala infecţioasă care produce cel mai frecvent
B. Hipocoagulare poliadenopatie la copil este:
C. Hipercoagulare A. Dizenteria
D. Afectare alergică B. Salmoneloza
E. Disfuncţie endocrină C. Paragripa
. D. Hepatita acută virală A
Cm E. Mononucleoza
22.Caracterul erupţiilor cutanate în vasculita hemoragică poartă
caracter Cs
A. Polimorf 6. Un copil de 7 ani s-a prezentat la medic din cauza
B. Vascular purpural hemoragiilor nazale repetate, echimoze, stare de rău generală. La
C. Simetric examen s-a constatat: adenomegalie generalizată, spelenomegalie.
D. Asimetric Hemoleucograma: anemie severă, trombocitopenie, neutropenie.
E. Peteşial-macular Diagnosticul probabil:
A. Purpură trombocitopenică idiopatică
Cm B. Vasculita hemoragică
23.Cele mai grave afectări în vasculita hemoragică sunt: C. Limfadenopatie benignă reactivă
A. Leziunile renale D. Mononucleoză
B. Afectările pielii E. Leucemie acută
C. Hemoragiile cerebrale
D. Sindromul articular Cs
E. Afectările mucoasei gastrului 7. Un copil de 3 ani prezintă febră, dureri în gât. Examenul
fizic: adenopatie cervicală, angină cu membrane false,
splenomegalie, limfocitoză. Diagnosticul probabil:
A. Amigdalită acută streptococică
Sindromul limfoadenomegalic B. Difterie
Cs C. Mononucleoză infecţioasă
1. Forma ganglionilor limfatici este de: D. Leucemie
A. Semilună E. Boala Hodgkin
B. Patrată
75
.
Cm
8. Cauzele limfadenopatiilor la copii sunt:
A. Displazie congenitală de şold
B. Hidrocefalia internă congenitală
Cm C. Boli infecţioase
1. În organismul uman se disting următoarele grupe de D. Boli inflamatorii
ganglioni limfatici: E. Neoplasme
A. Superficiali (subcutanaţi)
B. Laterali
C. mediani Cm
D. Profunzi ( viscerali ) 9. Mărirea în volum a ganglionilor limfatici axilari este
E. Superiori caracteristică pentru:
A. Zgîrâeturi de pisică la membrele superioare
Cm B. Balanopostită
2. La examenul fizic al ganglionilor limfatici se vor aprecia: C. Becegită
A. Culoarea ganglionilor limfatici D. Histiocitoza multiplă
B. Numărul şi consistenţa E. Fractura femurului
C. Volumul şi forma .
D. Aderenţa Cm
E. Sensibilitatea 10. Limfadenopatia în mononucleoza infecţioasă se asociază
. cu următoarele:
Cm A. Febră, angină
3. Limfadenita acută cu localizare în ganglionii cervicali are B. Hemocolită, epistaxis
ca cauze: C. Leucocitoză, limfocitoză, monocitoză
A. Amigdalita acută D. Leucopenie, limfopenie, monocitopenie
B. Disbacterioza intestinală E. Splenomegalie
C. Carie dentară .
D. Mononucleoză Cm
E. Adenoviriză 11. Hiperplazia acută reactivă a ganglionilor limfatici se
caracterizează prin următoarele:
Cm A. Este cea mai rară formă de adenopatie benignă
4. Adenopatia ganglionilor mediastinali are ca cauze: B. Sunt cauzate de obicei de infecţii
A. Becegita C. Se însoţesc de febră leucocitoză, polinucleoză
B. Tuberculoza pulmonară D. Este de obicei adenopatie dureroasă
C. Sarcoidoza E. Este de obicei adenopatie nedureroasă
D. Neoplasme - limfom .
E. Dermatită seboreică Cm
12. Limfadenopatia în tuberculoză se asociază cu
Cm următoarele:
5. Pentru limfadenita acută infecţioasăsunt caracteristice: A. Ganglioni dureroşi, duri, aderenţi
A. Erupţii cutanate urticariforme B. Evoluţia spre fistulizare este frecventă
B. Hemoragii nazale nocturne C. Reacţia tuberculinică pozitivă
C. Stare alterată, febră, dureri locale D. Purpură şi trombocitopenie
D. Ganglioni măriţi duredoşi E. Neutropenie, prezenţa de celule blastice
E. Leucocitoză, polinucleoză
Cm Trombocitopeniile şi trombocitopatiile
6. Din ganglionii limfatici superficiali fac parte:
A. Diafragmali Cs
B. Cervicali 1.Trombocitopenia este determinată de:
C. Bronşici A. Scăderea vădită a factorului Willebrand
D. Occipitali B. Lipsa factorului antihemofilic A.
E. Submaxilari C. Disfuncţia trombocitară
D. Lipsa factorului antihemofilic B
.Cm E. Reducerea numărului de trombocite
7. Din ganglioni limfatici profunzi fac parte:
A. Lombari Cs
B. Hepatici 2. Cauza trombocitopatiilor constă în :
C. Mezenterici A. Scăderea factorului Willebrand
D. Sternali B. Disfuncţia trombocitară
E. Pancreato-splenici C. Afectarea mixtă a hemostazei
76
D. Coagulopatie nedeterminată A. Formarea hemoragiilor pe palme ţi tălpi
E. Reducerea numărului de trombocite B. Epistaxisul
C. Sindromul hemoragic cutanat
Cs D. Hemoragiile gastrointestinale
3. Ce investigaţie nu confirmă diagnosticul de trombocitopenie E. Hematomele subcutane
A. Mielograma
B. Determinarea anticorpilor antitrombocitari Cs
C. Aprecierea numărului de trombocite 11. Semnul ce nu caracterizează sindromul hemoragic cutanat în
D. Determinarea timpului de sîngerare trombocitopenie este :
E. Determinarea timpului de coagulare A. Spontanietatea apariţiei
B. Localizarea specifică
Cs C. Polimorfizmul elementelor hemoragice
4. Tipul de sîngerare caracteristic pentru trombocitopenie D. Policromia
A. Hematom E. Asimetria
B. Peteşial-macular
C. Mixt Cs
D. Vascular-purpural 12. În purpura trombocitopenică indicaţia de urgenţă pentru
E. Angiomatos splenectomie este:
A. Metroragia masivă
Cs B. Hemoragia internă
5. Pentru confirmarea diagnosticului de trombocitopatie nu are C. Hemoragia intracraniană
semnificaţie: D. Hematuria masivă
A. Aprecierea caracterului ereditar al maladiei E. Epstaxisul de durată
B. Determinarea structurii morfologice a trombocitelor
C. Determinarea numărului de trombocite Cs
D. Aprecierea funcţiei fibrinolitice 13. În tratamentul dereglărilor hemostazei primare este indicat:
E. Evaluarea factorilor trombocitari A. Plasma proaspăt congelată
B. Plasma nativă
Cs C. Trental
6. Boala Willebrand este determinată de : D. Curantil
A. Afectarea seriei megacariocitare a hematopoezei E. Masa trombocitară
B. O coagulopatie mixtă
C. O afectare mixtă a coagulării sangvine şi a trombocitelor Cs
D. Afectarea morfologică şi funcţională a trombocitelor 14. Semnul ce nu caracterizează sindromul hemoragic în
E. Reducerea vădită a factorului de coagulare VIII trombocitopatie:
A. Polimorfizmul elementelor hemoragice
Cs B. Asocierea epistahisului şi metroragiilor
7. Boala Willebrand se caracterizează prin: C. Creşterea intensităţii sîngerării cu vîrsta copilului
A. Hemoragii abundente D. Tipul de sîngerare peteşial-macular
B. Tip hematom de sîngerare E. Hemoragiile cerebrale se întîlnesc rar
C. Tip mixt de sîngerare
D. Hemartroze Cs
E. Erupţii vascular-purpurale 15. Testul ce nu caracterizează coagularea sangvină:
A. Timpul trombinei
Cs B. Indicele protrombinic
8. Testul ce nu caracterizează sistemul vascular trombocitar: C. Durata sîngerării
A. Durata sîngerării după Duke D. Timpul de coagulare a sîngelui venos
B. Aprecierea numărului de trombocite E. Timpul de coagulare a sîngelui capilar
C. Aprecierea morfologiei trombocitare
D. Aprecierea timpului trombinei Cs
E. Aprecierea funcţiilor trombocitare 16. Ce-a mai frecventă cauză ce condiţionează debutul purpurei
trombocitopenice idiopatice:
Cs A. Vaccinurile profilactice
9. Ce manifestare nu este caracteristică pentru trombocitopenie: B. Infecţiile bacteriene
Sîngerarea mucoaselor C. Infecţiile virale
Numărul redus de trombocite în sîngele periferic D. Diatezele alergice
Conţinutul normal sau scăzut al megacariocitelor în medulogramă E. Fondalul premorbid nefavorabil
Splenomegalia
Lipsa intoxicaţiei Cm
1. Confirmarea diagnozei de trombocitopenie constă în:
Cs A. Determinarea anticorpilor antitrombocitari
10. Cea mai tipică manifestare a trombocitopeniei este: B. Determinarea timpului de sîngerare
77
C. Estimarea mielogramei A. Dereglări de coagulare sanguină
D. Determinarea timpului de coagulare B. Majorarea permiabilităţii vaselor sanguine
E. Aprecierea numărului de trombocite C. Dereglări funcţionale trombocitare
. D. Majorarea fragilităţii vaselor sanguine
Cm E. Majorarea potenţialului anticoagulant
2. Trombocitopatiile se caracterizează prin:
A. Caracter ereditar Cm
B. Caracter congenital 10. Trombocitopatiile sînt determinate de:
C. Tip hematom de sîngerare A. Deficienţa calitativă a sistemului trombocitar al hemostazei
D. Peteşii şi echimoze B. Dereglările microcirculaţiei în rezultatul activării în exces a
E. Timp îndelungat de sîngerare tromboplastinei
. C. Insuficienţa cantitativă al sistemului trombocitar al hemostazei
Cm D. Toate tipurile de “incompetenţă” trombocitară
3. Trombocitopenia se manifestă prin următoarele simptoame: E. Insuficienţa factorilor de coagulare
A. Gingioragii .
B. Epistaxis Cm
C. Hematoame 11. Pentru bolnavii cu purpură trombocitopenică idiopatică nu
D. Echimoze este caracteristic:
E. Metroragii A. Sindromul hemoragic cutanat
. B. Splenomegalia
Cm C. Limfoadenopatia
4. În terapia trombocitopatiilor sînt indicate: D. Metroragiile
A. Terapia hormonală – grupul prednizolonei E. Hepatomegalia
B. Dezagregante – curantil, trental .
C. Sulfatul de magneziu, carbonat de litiu Cm
D. Plasma proaspăt congelată 12. Boala Willebrand se caracterizează prin:
E. Masa trombocitară A. Gingioragii
B. Epistaxis
Cm C. Hematoame
5. În tratamentul trombocitopeniilor sînt indicate D. Hemartroze
A. Terapia hormonală E. Peteşii
B. Hemostatice locale .
C. Plasma nativă Cm
D. Splenectomia operatorie 13. Splenectomia în purpura trombocitopenică idiopatică se
E. Splenectomia medicamentoasă efectuază:
. A. În forma umedă cu evoluţie peste 6 luni
Cm B. În forma acută cu sîngerări grave
6. Trombocitopeniile la copii au caracter: C. Suspecţie la hemoragie intracraniană
A. Ereditar D. Sindrom hemoragic cutanat generalizat
B. Congenital E. Hemoragii în organele interne
C. Autoimun .
D. Heteroimun Cm
E. Neimun 14. Supravegherea dispanserică a copiilor ce au suportat purpură
. trombocitopenică include:
Cm A. Evidenţa timp de 5 ani
7. La copii mai frecvent se întîlnesc trombocitopeniile: B. Efectuarea vaccinurilor profilactice peste 1 an
A. Ereditare C. Efectuarea vaccinurilor profilactice peste 3 luni pe fondalul
B. Congenitale terapiei antihistaminice
C. Autoimune D. Evidenţa se efectuază pe tot parcursul copilăriei
D. Heteroimune E. Investigarea sîngelui periferic şi a numărului de trombocite
E. Neimune de 2 ori pe an
. .
Cm Cm
8. În trombocitopatii pot fi dereglate următoarele funcţii: 15. La un copil cu sindrom hemoragic pronunţat şi cu reducerea
A. Funcţia de adgezivitate şi agregare numărului de trombocite au fost administrate următoarele
B. Funcţia de coagulare sangvină preparate. Ce indicaţii sînt corecte:
C. Funcţia de contractibilitate a cheagului sanguin A. Aplicaţii cu acid aminocapronic
D. Funcţia fibrinolitică B. Aplicarea masei hemostatice
E. Funcţia de autoliză C. Administrarea subcutanată a heparinei
D. Administrarea hormonilir glucocorticoizi
Cm E. Perfuzia masei trombocitare
9. Reducerea şi lipsa trombocitelor la copii duc la: .
78
Cm este determinată preponderent de către ficat:
16.Ce afirmaţii sunt corecte pentru purpura trombocitopenică: a) la 9 luni de dezvoltare intrauterină
A. Morbiditatea este maximă la vârsta copilăriei b) la 5 luni de dezvoltare intrauterină
B. Frecvenţa formelor acute şi cronice este echivalentă c) la 2 luni de dezvoltare intrauterină
C. Există o netă predominanţă a afectării sexului feminin d) la l lună de dezvoltare intrauterină
D. Mai frecvent sunt afectaţi copiii de vârsta de la 3 ani până la e) la 8 luni de dezvoltare intrauterină
7 ani 4) Indicaţi termenul de gestaţie când încep să se formeze primele
E. Dezvoltarea fizică şi psihică a copiilor este în retardare
. neutrofile şi megacariocite la făt:
Cm a) la 5 luni de gestaţie
17. Diagnosticul de tromboitopatie se confirmă în baza prezenţei: b) la 2 luni de gestaţie
A. Numărului redus de trombocite c) la 8 luni de gestaţie
B. Sindromului hemoragic d) la l lună de gestaţie
C. Disfuncţiei trombocitare e) la 7 luni de gestaţie
D. Schimbărilor în mielogramă 5) Indicaţi care este raportul hemoglobinei fetale (HbF) către
E. Schimbărilor în coagulogramă hemoglobina de tip adult (HbA) în sângele fătului la momentul
. naşterii:
Cm
a) 80% /20%
18. Diagnosticul de trombocitopenie este argumentat prin:
b) 60% /40%
A. Precizarea tipului de sângerare
c) 50% /50%
B. Precizarea caracterului maladiei
d) 90% / 10%
C. Aprecierea numărului de trombocite
e) 70% /30%
D. Aprecierea adezivităţii plachetelor
E. Aprecierea timpului de sângerare 6) Indicaţi termenul dezvoltare intrauterină când începe hematopoeza
. intrauterină în splină:
Cm a) 6 luni de dezvoltare intrauterină
19. Ce afirmaţii sunt corecte pentru boala Willebrand: b) 8 luni de dezvoltare intrauterină
A. Se transmite după tipul recesiv, X-lincat c) 3 luni de dezvoltare intrauterină
B. Este o consecinţă a dereglării sintezei moleculei factorului de d) 9 luni de dezvoltare intrauterină
coagulare VIII e) la momentul naşterii
C. Se caracterizează prin defect în sistemul coagulator 7) Indicaţi termenul de dezvoltare intrauterină când se sfârşeşte
D. Se caracterizează prin defect în sistemul vascular- hematopoeza intrauterină în splină:
trombocitar
a) 5 luni de dezvoltare intrauterină
E. După traumatisme sângerarea se instalează tardiv – peste 1-3
b) 8 luni de dezvoltare intrauterină
ore
c) la momentul naşterii
d) 2 luni de dezvoltare intrauterină
e) 9 luni de dezvoltare intrauterină
8) Indicaţi termenul de dezvoltare intrauterină, când la făt se include
hematopoeza medulară:
a) 7 luni de dezvoltare intrauterină
Testele pe Semiologie în limba română b) 4 luni de dezvoltare intrauterină
c) la naştere
d) 5 săptămâni de dezvoltare intrauterină
Semiologia sistemului hematopoietic la copii:
e) 6 luni de dezvoltare intrauterină
Compliment simplu
9) Evidenţiaţi termenul de dezvoltare intrauterină, când la făt
hematopoeza medulară devine preponderentă:
1) Indicaţi când începe hematopoieza în perioada intrauterină: a) 5 luni de dezvoltare intrauterină
a) de la a 3 a săptămână a dezvoltării intrauterine b) 7 luni de dezvoltare intrauterină
b) de la a 2 a lună a dezvoltării intrauterine c) la sfârşitul perioadei intrauterine
c) de la a 9 a săptămână a dezvoltării intrauterine d) 16 săptămâni de dezvoltare intrauterină
d) de la a 4 a lună a dezvoltării intrauterine e) 14 săptămâni de dezvoltare intrauterină
e) de la a 7 a lună a dezvoltării intrauterine 10) Indicaţi care este nivelul normal al hemoglobinei în sângele
2) Evidenţiaţi la ce termen de dezvoltare intrauterină la făt ficatul
periferic al nou-născuţilor după naştere:
începe a fi organ hematopoietic: a) 180-220 g/1
a) de la 2 săptămâni de dezvoltare intrauterină b) 140-160 g/1
b) de la 7 săptămâni de dezvoltare intrauterină c) 120-140 g/1
c) de la 6 săptămâni de dezvoltare intrauterină d) 160-170 g/1
d) de la 12 săptămâni de dezvoltare intrauterină e) 150-180 g/1
e) de la 10 săptămâni de dezvoltare intrauterină 11) Indicaţi termenul, când fiziologic începe să scadă nivelul de
3) Indicaţi la ce termen dezvoltare intrauterină hematopoeza fătului
hemoglobină în sângele nou-născuţilor sănătoşi:
79
a) începând cu prima zi după naştere d) la vârsta de 15 ani
b) l a 3 - 4 z i l e după naştere e) la vârsta de 8 - 11 ani
c) la 5 - 6 zile după naştere 20) Indicaţi termenul de dezvoltare intrauterină, când începe
d) l a 8 - 9 z i l e după naştere
dezvoltarea limfocitelor:
e) la 10 zile după naştere
a) 7-8 săptămâni de dezvoltare intrauterină
12) Indicaţi care este longevitatea eritrocitelor la copiii nou-născuţi b) la 3 luni de dezvoltare intrauterină
sănătoşi: c) 4 luni de dezvoltare intrauterină
a) 80-l20zil e d) la 7 luni de dezvoltare intrauterină
b) 90-60 zile e) la 5 luni de dezvoltare intrauterină
c) 30 zile 21) Indicaţi până la ce vârstă se menţine limfocitoza fiziologică la
d) 8-12 zile
copil:
e) 10-20 zile
13) Indicaţi care este longevitatea eritrocitelor la copii în vârstă mai a) până la vârsta de 4-5 ani
mare de 3 ani: b) până la vârsta de l 0 ani
a) 80-120 zile c) până la vârsta de l an
b) 60 zile d) până la vârsta de 6 luni
c) 30 zile e) până la vârsta de 12 luni
d) 8-12 zile 22) Indicaţi care este nivelul hemoglobinei, încadrat în anemie de
e) 10-12 zile gradul I la copii:
14) Evidenţiaţi care este numărul normal de eritrocite în sângele a) 90-110 g/1
periferic al nou născuţilor în primele 5-7 zile după naştere: b) 110-115 g/1
a) 3,6 x 1012/l c) 60-90 g/1
b) 4-4,5 x 1012/l d) mai puţin de 60 g/1
c) 5-6 x 1012/l e) 80 g/1
d) 3,2-3,8 x 1012/l 23) Indicaţi care din caracteristicile morfologice ale eritrocitelor
e) 4,5-5 x 1012/l reprezintă noţiunea de anizocitoză:
15) Indicaţi vârstă, când la copii e caracteristică leucocitoza a) formă atipică a eritrocitelor
fiziologică: b) mărime diferită a eritrocitelor
a) până la 5 zile de viaţă c) diametru mare a eritrocitelor
b) după 5-7 zile de viaţă d) diametru mic a eritrocitelor
c) la a 2 săptămână de viaţă e) configuraţie deosebită a eritrocitelor
d) la 3 săptămâni de viaţă 24) Evidenţiaţi în care patologie la copii are loc micşorarea sau
e) la sfârşitul perioadei de nou-născut absenţa reticulocitelor în sânge:
16) Indicaţi termenul, când are loc prima ,,încrucişare” a formulei a) anemie hemolitică
leucocitare la copii: b) hemoragii abundente
a) la vârsta de 3 zile de la naştere c) anemie aplastică
b) la vârsta de 4-5 zile de la naştere d) anemie carenţială gr. I
c) la vârsta de 10 zile de la naştere e) vasculită hemoragică
d) la vârsta de 1 săptămână de la naştere
e) la vârsta de 1 lună Compliment multiplu:
17) Indicaţi vârsta copilului, când are loc a doua încrucişare a 1) Selectaţi celulele unipotente:
a) mieloblast
formulei leucocitare: b) promielocit
a) după vârsta de un an c) eritroblast
b) la vârsta de l0 ani d) promonocit
c) la vârsta de 4 - 5 ani e) reticulocit
d) la vârsta de 7-12 ani 2) Evidenţiaţi valorile medii ale eritrocitelor în sângele periferic a
e) la vârsta de 15 ani copiilor în vârstă de 5ani:
18) Evidenţiaţi la ce vârstă formula leucocitară la copii este identică cu a) 3,6 x 1012/l
cea a adultului: b) 4-4,5 x 1012/l
a) la vârsta de 3 ani c) 5-7 x 1012/l
b) la vârsta de 10 ani d) 3,2-3,8 x 1012/l
c) la vârsta de 12 ani e) 4,5-5 x 1012/l
d) după vârsta de un an 3) Indicaţi valori medii ale leucocitelor în sângele priferic al copiilor
e) la vârsta de 15 ani nou-născuţi sănătoşi în primele zile după naştere:
19) Indicaţi pentru ce vârstă a copilului e caracteristică limfocitoza a) 4,5 x 109 /l
fiziologică: b) 7,5 x 109 /l
a) 7 - 10 ani c) 10,5 x 109 /l
b) până la vârsta de 4-5 ani d) 15 x 109 /l
c) după vârsta de 18 ani e) 18 x 109 /l
80
4) Indicaţi pentru care situaţii clinice la copii este caracteristică a) în hipovitaminoză C
b) în mărgăritărel
reticulocitoza:
c) în hemofilie
a) anemie hemolitică
d) în vasculită hemoragică
b) hemoragii masive
e) în febră reumatică
c) leucemie
d) anemie ferodeficitară gr. I 13) Selectaţi în care din patologiile enumerate la copii se constată
e) transfuzie de masă eritrocitară limfocitoza:
5) Indicaţi pentru ce situaţii clinice la copii este caracteristică a) gripă
b) pneumonie acută de etiologie bacteriană
sporirea vitezei de sedimentare a hematiilor (VSH):
c) proces inflamator cronic
a) pneumonie acută de etiologie bacteriană
d) infecţie respiratorie virală acută
b) faringită streptococică
e) faringită streptococică
c) infecţie respiratorie virală acută
d) septicemie 14) Indicaţi situaţiile clinice la copii pentru care este caracteristică
e) icter trombocitopenia:
6) Indicaţi ce modificări hematopoetice se petrec la făt la a 5- a lună a) perioade de după splenectomie
b) în trombocitopatie
de dezvoltare intrauterină:
c) în boala Verlgoff
a) funcţia hematopoetică a ficatulului atinge apogeul
d) în anemie aplastică
b) se încep a forma primele megacariocite şi neutrofile
e) în ciroză hepatică
c) tipul megaloblastic de hematopoeză se înlocuieşte cu cel
15) Selectaţi care sunt particularităţile ,,sângelui roşu’’ la nou-născuţi:
normoblastic
a) hemoglobină mai joasă, comparativ cu alte vârste
d) se include funcţia de hematopoeză hepatică
b) policitemie
e) se formează eritroblaşti primitivi
c) hipercromie
7) Indicaţi ce tipuri de hemoglobină se constată la făt: d) hemoglobina mai înaltă, comparativ cu alte vârste
a) oxihemoglobină e) diametru eritrocitar mărit
b) hemoglobina primitivă
16) Indicaţi în care maladii se constată sindromul hemoragic la copii:
c) hemoglobina fetală (F)
a) în vasculită hemoragică
d) hemoglobină tip adult (A)
b) în hemofilie
e) methemoglobină
c) în purpură trombocitopenică
8) Indicaţi particularităţile caracteristice formulei leucocitare a nou- d) în rahitism
născuţilor în primele 3 zile după naştere: e) în leucemie
a) numărul total absolut de neutrofile este mărit 17) Indicaţi factorii, care determină intensificarea eritropoezei la
b) numărul de neutrofile nesegmentate este mărit
nou-născuţi:
c) numărul limfocitelor este mărit
a) hipoxia în timpul sarcinii şi a naşterii
d) prezenţa mielocitelor, promielocitelor
b) longevitatea mică a eritrocitelor
e) numărul de neutrofile este micşorat
c) prezenţa în sângele periferic a eritrocitelor nediferenţiate
9) Selectaţi care celule se referă la rezerva granulocitară a măduvei d) predispunerea eritrocitelor către hemoliză
osoase: e) stimularea măduvei osoase la nou-născuţi
a) mieloblaştii şi promielociţii 18) Selectaţi simptomele caracteristice sindromului hemolitic la
b) mielocitele
copii:
c) metamielocite
a) icter
d) nesegmentatele
b) nivel scăzut al hemoglobinei
e) segmentatele
c) reticulocitoză
10) Indicaţi cele 3 verigi principale ale hemostazei la copii: d) scăderea rezistenţei osmotice a eritrocitelor
a) medulară e) paliditate
b) tisulară
c) vasculară
d) plasmatică 19) Selectaţi care din semnele indicate sunt caracteristice pentru
e) trombocitară anemie la copii:
11) Indicaţi semnele clinice, caracteristice sindromului anemic la a) micşorarea nivelului hemoglobinei sub 110 g/1
copii: b) micşorarea numărului eritrocitelor sub 4 x 1012/1
a) dureri abdominale c) creşterea numărului de reticulocite
b) vertijuri d) micşorarea nivelului hemoglobinei sub 120 g/1
c) hemoragii nazale e) micşorarea valorii ferului seric
d) paliditatea tegumentelor şi mucoaselor 20) Indicaţi pentru care din următoarele maladii la copii e
e) leşin caracteristică limfocitoza:
a) tuse convulsivă
12) Indicaţi în care maladii se pot constata hemoragii ale mucoasei b) mononucleoză infecţioasă
c) pneumonie acută, de etiologie bacteriană
cavităţii bucale la copii: d) maladii inflamatorii cronice
81
e) infecţii respiratorii virale acute c) capacitatea redusă de excreţie a ionilor de hidrogen
21) Indicaţi pentru care din patologiile enumerate la copii e d) capacitatea redusă de menţinere a echilibrului acido-bazic
e) funcţia de concentrare şi diluţie bine dezvoltată
caracteristică leucocitoza:
4) Cantitatea normală de leucocite şi eritrocite /ml urină în
a) pentru faringită streptococică
analiza de urină după Niciporenco este:
b) pentru tuse convulsivă
a) până la 2000 leucocite şi 1000 eritrocite
c) pentru infecţie respiratorie virală acută
b) până la 2000 leucocite şi 2000 eritrocite
d) pentru septicemie
c) mai mult de 2000 leucocite şi 1000 eritrocite
e) pentru leucemie
d) până la 3000 leucocite şi 2000 eritrocite
22) În ce maladii la copii se întâlneşte monocitoza? e) până la 4000 leucocite şi 1000 eritrocite
a) în rujeolă 5) Indicaţi pentru care patologie a copiilor nu e caracteristică
b) în mononucleoză infecţioasă creşterea acidităţii urinei:
c) în difterie a) insuficienţă renală
d) în parotidită epidemică b) diabet zaharat
e) în faringită streptococică c) tuberculoză renală
23) Indicaţi în care din situaţiile clinice enumerate la copii se constată d) cistită
leucopenia: e) leucemie
a) în infecţie respiratorie virală acută 6) Indicaţi care din următoarele formaţiuni structurale determină
b) în infecţie a căilor urinare funcţia endocrină a rinichilor:
c) în parotidită epidemică a) canaliculele renale
d) în infecţie cu HIV b) stratul medular
e) în imunodeficienţă congenitală c) vasele limfatice
24) Indicaţi căror patologii la copii este caracteristică eozinofilia: d) aparatul juxtaglomelular
e) ansele renale
a) scarlatină
7) Evidenţiaţi unitatea structural-funcţională a rinichiului:
b) hepatită
a) sistemul canalicular
c) helmintiază
b) nefronul
d) dermatită alergică
c) aparatul juxtaglomelular
e) astm bronşic
d) vasele limfatice şi sanguine
25) Indicaţi pentru care din patologiile enumerate este caracteristică e) glomerulii
hiperplazia ganglionilor limfatici la copii: 8) Evidenţiaţi care din funcţiile renale enumerate se apreciază
a) tuberculoză prin proba Zimniţkii:
b) infecţie respiratorie virală acută a) funcţia de concentrare şi de diluţie
c) leucemie b) funcţia de excreţie a produselor azotice
d) infecţie cu virusul HIV c) funcţia de filtrare
e) patologie sistemică a ţesutului conjunctiv d) funcţia de menţinere a echilibrului hidro-salin
e) funcţia de menţinere a echilibrului acido-bazic
9) Indicaţi cantitatea de bacterii în urină, care se consideră
Semiologia sistemului renourinar la copii patologică pentru copiii în vârsta de după un an:
a) 1x102 într-un ml
b) 1x103 într-un ml
c) 1x104 într-un ml
d) 1x105 într-un ml
Compliment simplu e) 10 într-un ml
10) Indicaţi raportul normal dintre urina diurnă şi urina nocturnă
al copiilor sănătoşi în vârstă de după 1 an:
1) ,,Infarctul uric” este caracteristic pentru:
a) 2:1 sau 3:1
a) nou-născut
b) 1:1
b) sugar
c) 1:2 sau 1:3
c) copii de 1-2 ani
d) 4:1
d) copii de 2-3 ani
e) 5:1
e) copii după vârsta de 3 ani
11) Mobilitatea renală se consideră normală pentru copiii de
2) Prezenţa epiteliului cubic în capsula glomelulară este
vârstă fragedă dacă se încadrează în limita de:
caracteristică pentru copiii următoarelor categorii de vârsta:
a) 1 cm
a) primul an de viaţă
b) 0,5 cm
b) între 1 şi 2 ani
c) 1,5 cm
c) până la vârsta de 2 ani
d) 2 cm
d) între 2 şi 3 ani
e) 2,5 cm
e) între 3 şi 5 ani
12) Indicaţi ce metodă ,,skreening” poate fi utilizată pentru
3) Evidenţiaţi ce nu-i caracteristic pentru funcţiile renale a
depistarea patologiei organice a sistemului reno-urinar la
copiilor nou-născuţi:
copiii:
a) capacitatea redusă a filtraţiei glomelulare
a) urografia excretorie
b) capacitatea redusă de concentrare a urinei
82
b) examenul ultrasonor al sistemului reno-urinar (ecografia) c) cistită acută
c) cistografia d) şoc toxico-infecţios
d) examenul radiologic de ansamblu al cavităţii abdominale e) insuficienţă renală acută
e) renografia (cu izotopi radioactivi) 10) Indicaţi ce fel de săruri se pot aprecia în urină în diferite stări
patologice ale copilului:
Compliment multiplu: a) uraţi
1) Selectaţi particularităţile anatomice ale uretrei la fetiţe: b) carbonaţi
a) are ţesut elastic bine dezvoltat c) oxalaţi
b) este mai scurtă decât la băieţi d) fosfaţi
c) lumenul este mai mare decât la băieţi e) sulfaţi
d) mucoasa este insuficient dezvoltată 11) La copii funcţia azotexcretoare a rinichilor se apreciază
e) ţesutul muscular este nedezvoltat conform valorii următorilor indici serici:
2) Hematuria la copii poate fi constatată în următoarele a) urea
afecţiuni: b) creatinina
a) fosfat-diabet c) azotul rezidual
b) tumori renale d) sialoproteinele
c) glomerulonefrită e) acidul uric
d) cistită 12) Capacitatea funcţională canaliculelor renale la copii se
e) pielonefrită apreciază după următorii indici:
3) Selectaţi particularităţile anatomice ale uretrei la băieţi: a) indicii echilibrului acido-bazic
a) are ţesut elastic insuficient dezvoltat b) clearance-ul creatininei endogene
b) are mucoasa bine dezvoltată c) nivelul excreţiei aminoacizilor
c) lungimea uretrei e de 5-6 cm d) reacţia urinei
d) are ţesutul muscular bine dezvoltat e) indicii din proba Zimniţchi
e) lumenul este mai mare ca la fetiţe 13) Din metodele instrumentale de explorare a sistemului reno-
4) La copii leucocituria este caracteristică următoarelor urinar la copii fac parte următoarele:
afecţiuni: a) urografia excretorie
a) cistită b) ecografia
b) uretrită c) aprecierea clearance-lui creatininei endogene
c) pielonefrită d) scintigrafia renală
d) amiloidoză renală e) cistografia
e) glomerulonefrită 14) Sindromul hipertensiv la copii este caracteristic pentru:
5)Selectaţi sindroamele clinice de bază caracteristice pentru a) fosfat - diabet
afectarea sistemului renourinar la copii: b) glomeluronefrită
a) sindromul urinar c) anomalii ale vaselor renale
b) sindromul hipertensiv d) nefroscleroză
c) sindromul edemic e) insuficienţă renală
d) sindromul febril 15) Sindromului nefrotic la copii include:
e) sindromul anemic a) edeme şi oligurie
6) Indicaţi care tipuri de cilindri (unici în preparat) se pot aprecia b) hipertensiune
în urina copilului sănătos: c) hipoproteinemie
a) hialinici d) hipercolesterolemie
b) epiteliali e) proteinurie masivă
c) hematici 16) Indicaţi simptomele clinice, ce sugerează o patologie renală
d) leucocitari la copii:
e) granuloşi şi ceroşi a) oligurie
7) Care din semnele de laborator indicate sînt caracteristice b) icter
pentru sindromul nefrotic la copii? c) dureri în abdomen
a) disproteinemia d) hipertonie
b) hipercaliemia e) edeme
c) hipoproteinemia 17) Indicaţi motivele extrarenale, în care poate fi crescut nivelul
d) hipercolesterolemia ureei la copii:
e) sideremia a) catabolism proteic crescut
8) La copii sindromul nefritic se caracterizează prin: b) afecţiuni hepatice grave
a) hematurie c) exces de proteine în alimentaţie
b) proteinurie neînsemnată d) exicoză
c) leucociturie e) pancreatită
d) hipertensiune arterială 18) Indicaţi examinările obligatorii, indicate în caz de suspecţie a
e) hiperlipidemie bolilor renourinare la copii:
9)La copii anuria poate fi constatată în următoarele afecţiuni: a) analiza generală a urinei cu microscopia sedimentului
a) tromboză a arterelor renale urinar
b) glomerulonefrită acută b) examinările calitativ-cantitative ale urinei (Cacovschii-Addis,
83
Neciporenco) c) rezistenţa faţă de boli
c) urografia excretorie d) starea funcţională a organismului
d) determinarea nivelului de uree serică e) maladiile cronice
e) ultrasonografia 7) Indicaţi rolul sistemului complement ca mijloc de apărare
19) Sindromul nefrotic la copii se caracterizează prin: nespecifică:
a) edeme pronunţate până la anasarcă a) coordonează procesul de sinteză a limfocitelor
b) proteinurie peste 3,5 g/l b) îndeplineşte funcţia de iniţiator, efector sau reglator în cadrul
c) hipoproteinemie şi disproteinemie sistemelor de apărare
d) hiperlipidemie c) inhibă producerea de imunoglobuline
e) hematurie d) este mediatori al inflamaţiei
20) Indicaţi particularităţile anatomice ale vezicii urinare a e) este în stare activă permanent
copiilor de vârstă fragedă:
a) volumul mare Compliment multiplu:
b) dezvoltarea insuficientă a ţesutului muscular 1) În care organe se dezvoltă limfocitele?
c) dezvoltarea insuficientă a ţesutului elastic a) măduva osoasă
d) mucoasa fină b) ficat
e) mucoasa bine vascularizată c) timus
d) rinichi
e) splină
2) Perioada încadrată între vârsta de 4 şi 6 luni a sugarului, critică
Semiologia sistemului imun la copii:
pentru dezvoltarea imunoreactivităţii are următoarele
Compliment simplu
caracteristici:
a) scăderea imunităţii pasive
1) Evidenţiaţi care din factorii enumeraţi determină starea b) insuficienţa de Ig G
imunităţii locale: c) scăderea activităţii limfocitelor T helper
a) Ig A secretorie d) creşterea activităţii limfocitelor T helper
b) Lizozima e) scăderea aparatului de IgA secretorie.
c) sistemul de complement 3) Antigenele posedă următoarele proprietăţi:
d) Alfa-antitripsina a) imunogenitate
e) T-limfocitele b) heterogenitate
2) Indicaţi care clasă de imunoglobuline reprezintă un marcher de c) capacitate de oprimare a reacţiilor imune
infecţie recentă: d) specificitate
a) Ig G e) adezivitate
b) Ig M 4) Noţiunea de sănătate, conform concepţiei OMS include:
c) Ig A a) starea de bine fizic
d) Ig D b) starea de bine psihic
e) Ig E c) lipsa maladiilor şi a defectelor fizice
3) Indicaţi care clasă de imunoglobuline asigură sugarului o d) starea de bine social
imunitate pasivă în primele 3-5 luni de viaţă: e) absenţa acuzelor
a) Ig G 5) Indicaţi care sunt funcţiile sistemului imun la copii:
b) Ig A a) reglează metabolismul bazal
c) Ig M b) menţine homeostaza organismului prin îndepărtarea celulelor
d) Ig E îmbătrânite, lezate sau cu mitoză atipică
e) Ig M şi Ig E c) asigură creşterea rezistenţei faţă de infecţii
4) Selectaţi care tip de reacţii imune determină şocul anafilactic: d) asigură respingerea grefelor sau a altor ţesuturi şi substanţe
a) I tip (hipersensibilitate de tip imediat) heterogene
b) II tip (de tip citotoxic) e) asigură menţinerea capacităţii generale de diferenţiere între
c) III tip (prin formare de complexe imune antigen- ,,propriu” şi ,,străin” (,,self” şi ,,non-self”)
anticorp) 6) Selectaţi caracteristicile sistemului imun:
d) IV tip (de tip întârziat, mediată celular) a) performanţa răspunsului imun
e) III şi IV tip b) memoria imunologică
5) Care celule din sângele periferic trec transformarea blastică sub c) specificitatea imunologică
acţiunea stimulării antigenice? d) cooperară între limfocite şi autoreglarea răspunsului imun
a) eritrocitele e) amplificarea răspunsului imun
b) limfocitele 7) Indicaţi care din probleme au fost soluţionate datorită
c) monocitele realizărilor în domeniul imunologiei:
d) eozinofilele a) vaccinarea contra maladiilor infecţioase
e) trombocitele b) transfuzia sângelui
6) Evidenţiaţi care din următoarele criterii nu reflectă starea de c) diagnosticul şi tratamentul bolii hemolitice la nou-născut
sănătate a copilului: d) diagnosticul prolapsului valvulei mitrale
a) dezvoltarea fizică şi neuro-psihică e) diagnosticul bolilor infecţioase
b) comportamentul 8) Indicaţi caracteristicile perioadei de nou născut în ce priveşte
84
dezvoltarea imunoreactivităţii: a) bulbul cardiac
a) rezistenţă scăzută la flora bacteriană, Gram negativă b) sinusul venos
b) rezistenţă scăzută la flora bacteriană, Gram pozitivă c) trunchiul arterial comun
c) predispoziţia către generalizarea procesului inflamator d) ventriculul primitiv
d) sensibilitatea crescută faţă de infecţii virale
e) atriul primitiv
e) imaturitatea sistemului imun
9) Selectaţi ce face parte din mijloacele de apărare nespecifică: 6. Indicaţi termenul de dezvoltare intrauterină, în care are loc
a) limfocitele T constituirea sistemului de conducere a cordului:
b) bariera anatomică cutaneo-mucoasă a) săptămâna a III
c) sistemul de fagocitoză b) săptămâna a IV
d) sistemul de complement c) săptămâna a VI
e) limfokinele sau citochinele d) săptămâna a VIII
10) Selectaţi funcţiile anticorpilor specifici: e) săptămâna a VII.
a) apărarea nespecifică de factori infecţioşi 7. Indicaţi termenul de dezvoltare intrauterină, când are loc
b) eradicarea agresorilor bacterieni (liza bacteriană) divizarea trunchiului arterial comun în artera pulmonară şi aortă:
c) protejarea împotriva infecţiilor semnificative clinic ulterioare a) săptămâna a IV-V de concepţie
d) neutralizarea toxinelor circulante
b) săptămâna a V-VI de concepţie
e) neutralizarea virusurilor
11) Antigenii sistemului HLA sunt situate pe suprafaţa: c) săptămâna a VI-VII de concepţie
a) celulelor ficatului d) săptămâna a III-IV de concepţie
b) leucocitelor neutrofile e) săptămâna a VIII de concepţie
c) limfocitelor 8. Lipotimia se deosebeşte de sincopă prin:
d) celulelor ţesutului conjunctiv a) lipsa pulsului.
e) celulelor sangvine exclusiv b) pierderea cunoştinţei de scurtă durată.
c) prezenţa manifestărilor neurologice
semiologia sistemului cardiovascular la copii:
d) menţinerea funcţiilor vitale (circulaţia şi respiraţia)
Compliment simplu
e) rărirea marcată până la oprire a bătăilor cardiace
9. Indicaţi pentru care patologii la copii este caracteristic suflul
1. Indicaţi termenul când începe ontogeneza sistemului cardio- sistolic, perceput la baza cordului:
vascular: a) miocardită
a) în săptămâna a VIII de dezvoltare intrauterină b) anemie
b) în săptămâna a IV de dezvoltare intrauterină c) valvulopatie dobândită
c) în săptămâna a II de dezvoltare intrauterină d) patologie cardiacă congenitală
d) în săptămâna a III de dezvoltare intrauterină e) tireotoxicoză
e) în primele 7 zile de la concepţie. 10. Suflul sistolic la apex poate sugera la copii:
2. Indicaţi din care segment al tubului cardiac se vor dezvolta a) o patologie cardiacă dobândită
ulterior vasele magistrale: b) o miocardită
a) bulbul cardiac c) o stenoză valvulară dobândită
b) sinusul venos d) o intoxicaţie cronică
c) trunchiul arterial comun e) hipertrofia miocardului ventricolului stâng
d) ventriculul primitiv 11. Indicaţi care valoare a ICT poate fi sugestivă pentru o
e) atriul primitiv. cardiopatie la copii în vârsta de până la 2 luni:
3. Indicaţi din care segment al tubului cardiac primitiv se va a) peste 0,45
dezvolta ulterior ventriculul drept: b) peste 0,50
a) bulbul cardiac c) peste 0,55
b) sinusul venos d) peste 0,60
c) trunchiul arterial comun e) peste 0,70
d) ventriculul primitiv 12. Indicaţi care valoare a ICT poate fi sugestivă pentru o
e) atriul primitiv cardiopatie la copii în vârstă de până la 2 ani:
4. Indicaţi din care segment al tubului cardiac primitiv se vor a) peste 0,60
b) peste0,55
dezvolta ulterior venele mari: c) peste 0,40
d) peste 0,45
a) bulbul cardiac e) peste 0,50
b) sinusul venos 13. Indicaţi care valoare a ICT poate fi sugestivă pentru o
c) trunchiul arterial comun cardiopatie la copii în vârstă de până la 12 ani:
a) peste 0,55
d) ventriculul primitiv
b) peste 0,50
e) atriul primitiv c) peste 0,45
5.Indicaţi din care segment al tubului cardiac primitiv se va d) peste 0,60
dezvolta ulterior ventriculul stâng: e) peste 0,40
85
14. Indicaţi care valoare a ICT poate fi sugestivă pentru o d) în spaţiul intercostal II
cardiopatie la copii după vârsta de 12 ani: e) în spaţiul intercostal VI
a) peste 0,40 23) Indicaţi ce se află la baza evoluţiei modificărilor patologice în
b) peste 0,50 maladiile cardiovasculare congenitale:
c) peste 0,55 a) micşorarea contractilităţii miocardului
d) peste 0,45 b) creşterea tensiunii arteriale
e) peste 0,60 c) tulburările de ritm
d) creşterea permeabilităţii vasculare
e) tulburările hemodinamice
24) Care este condiţia de bază pentru închiderea canalului arterial
15) Evidenţiaţi în ce patologii la copii se formează „ghebul cardiac": Botallo după naşterea copilului?
a) tulburare de ritm a) creşterea tensiunii venoase
b) pericardită b) creşterea rezistenţei vasculare
c) endocardită c) creşterea tensiunii în circuitul mic
d) miocardită d) micşorarea tensiunii în artera pulmonară
e) viciu cardiac e) hipotensiunea arterială
16) Indicaţi ce reprezintă termenul ,,embriocardie” la copii în 25) Indicaţi care este nivelul normal al tensiunii arteriale sistolice în
primele luni de viaţă: perioada de nou-născut:
a) bloc cardiac a) 50 mm Hg
b) intervale egale între zgomotele cardiace I şi II, II şi I b) 30 mm Hg
c) bradicardie c) 100 mm Hg
d) extrasistolie d) 90 mm Hg
e) tahicardie e) 70 mm Hg
17) Indicaţi localizarea auscultativă a suflului sistolic funcţional la copiii 26) Evidenţiaţi care este frecvenţa pulsului la copiii sănătoşi în
sănătoşi de vârstă fragedă: vârstă de 4 ani ?
a) la apex a) 120 pe minut
b) la p. Botchin-Erb b) 140 pe minut
c) la a. pulmonară c) 70 pe minut
d) la aortă d) 80 pe minut
e) la valva tricuspidă e) 100 pe minut
18) Evidenţiaţi care este sonoritatea zgomotelor cardiace la baza
cordului, caracteristică copiilor de vârstă fragedă: Compliment multiplu
a) sonoritatea zgomotului I este mai mare decât a zgomotului II 1) Indicaţi care din malformaţiile congenitale enumerate sunt
b) sonoritatea zgomotului II este mai mare decât a zgomotului I cianozante:
c) zgomotul I şi II au sonoritate identică a) dextrocardia
d) se percepe (auscultă) numai primul zgomot b) stenoza arterei pulmonare
e) zgomotele sunt atenuate c) transpoziţia vaselor magistrale
19) Indicaţi punctul clasic de auscultaţie al valvei mitrale la copii: d) ductul arterial comun persistent
a) pe linia sternală dreaptă, în spaţiul intercostal III e) artezia valvei tricuspide
b) în spaţiul intercostal II din dreapta 2. Indicaţi în care patologii la copii putem constata auscultativ
c) în spaţiul intercostal II din stânga sufluri organice:
d) la apex a) în anemie
e) în punctul Botkin - Erb b) în tireotoxicoză
20) Indicaţi punctul clasic de auscultaţie al valvei tricuspide la c) în malformaţii congenitale de cord
copii: d) în vicii cardiace dobândite
a) la marginea inferioară a sternului e) în caz de persistenţă a focarelor cronice de infecţie
b) în spaţiul intercostal II din dreapta 3. Indicaţi în care patologii extracardiace la copii se vor constata
c) la apex modificări patologice ale pulsului:
d) în spaţiul intercostal II din stânga a) în hipertireoză
e) în punctul Botkin - Erb b) în anemie
21) Indicaţi unde, in mod normal, se palpează şocul apexian la copiii c) în stări febrile
sugari: d) în bronşite
a) în spaţiul intercostal II e) în rahitism
b) în spaţiul intercostal III 4. Indicaţi în ce cazuri are loc accentuarea ambelor zgomote
c) în spaţiul intercostal IV cardiace la copii:
d) în spaţiul intercostal V a) în emoţii
e) în spaţiul intercostal VI b) în miocardite
22) Indicaţi unde, în mod normal, se palpează şocul apexian la copiii în c) în efort fizic
vârstă de 10 ani: d) în hipertireoidism
a) în spaţiul intercostal IV e) în stenoză mitrală
b) în spaţiul intercostal III 5. Evidenţiaţii prin ce se caracterizează suflurile organice:
c) în spaţiul intercostal V a) intensitate mică
86
b) intensitate mare 14) Selectaţi caracteristicile suflurilor cardiace organice la copii:
c) asociere de freamăt a) intensitate mare
d) propagare în afara limitelor cordului b) propagare în afara limitelor cordului
e) dispar după efort c) auscultaţie în punctul Botkin-Erb
6) Indicaţi de care particularităţi de vârstă este influenţat caracterul d) se asociază cu freamăt catar
ECG la copii: e) nu se modifică la schimbarea poziţiei corpului sau la efort fizic
a) de masa corporală 15) Selectaţi simptomele caracteristice maladiilor cardio-vasculare la
b) de poziţia cordului în cutia toracică copiii de vârstă fragedă:
c) de raportul intre masa ventriculuilui stâng şi a celui drept a) edeme
d) de grosimea pereţilor ventriculelor b) dispnee
e) de valoarea tensiunii arteriale c) retard fizic
7) Selectaţi particularităţile morfo-funcţionale ale cordului copilului nou-născut: d) cianoză
a) fibrele musculare ale miocardului sunt subţiri e) rinoree
b) sistemul de conductibilitate este nedezvoltat 16. Indicaţi ce este caracteristic pentru circulaţia fetală:
c) ţesutul conjunctiv este nediferenţiat a) existenţa comunicărilor între partea dreaptă şi stângă şi
d) vasele sangvine coronariene sunt de calibru mic între vasele magistrale
e) pereţii ventriculului stâng sunt relativ mai groşi decât ai celui b) minut - volumul mai mare al circuitului mare
drept c) presiune scăzută în artera pulmonară
8) Selectaţi particularităţile caracteristice imaginii radiologice a cordului la d) asigurare preferenţială cu sânge bogat oxigenat a
sugari: organelor vitale
a) poziţia cordului în cutia toracică este ca la adulţi e) presiune practic echivalentă în aortă şi a. pulmonară
b) poziţia cordului este transversală 17. Indicaţi modificările constitutive ale circulaţiei postnatale, care
c) este caracteristică suprapunereaumbrei timusului se produc la naştere:
d) umbra cordului în raport cu cutia toracică este mai mare ca la adult a) scăderea rezistenţei vasculare pulmonare şi creşterea
e) umbra cordului în raport cu cutia toracică este mai mică ca la adult debitului vascular pulmonar
9) Selectaţi particularităţile specifice suflurilor cardiace funcţionale la copii: b) creşterea rezistenţei vasculare periferice şi scăderea
a) nu se asociază cu freamăt catar debitului sangvin la periferie
b) nu se propagă în afara limitelor cordului c) închiderea căilor fetale de comunicare
c) se percep numai la baza cordului d) maturizarea vascularizaţiei pulmonare
d) se intensifică după efort fizic e) creşterea presiunii în artera pulmonară
e) dispar după efort fizic sau schimbarea poziţiei corpului
10) Indicaţi în care patologie cardiovasculară congenitală la copii se 18. Indicaţi la care categorii de nou-născuţi se poate constata un
constată şunt dreapta-stânga: sindrom de persistenţă a circulaţiei fetale:
a) în tetralogia Fallot a) nou-născuţi prematuri
b) în caz de transpoziţie a vaselor magistrale b) nou-născuţi cu infecţii intrauterine
c) în caz de atrezie a valvei tricuspide c) nou-născuţi cu mame diabetice
d) în caz de defect septal interatrial d) nou-născuţi dismaturi
e) în caz de defect septal interventricular e) născuţi prin operaţie cezariană
11) Selectaţi care afirmaţie despre hemodinamica fătului este 19. Indicaţi care patologii fac parte din anomaliile de dezvoltare a
corectă: sistemului cardiovascular, fără legătură patologică între circuitul
a) circuitul mic nu funcţionează mare şi circulatul mic:
b) funcţionează căile fetale de comunicaţie sanguină a) situaţia patologică a venelor pulmonare
c) tensiunea sanguină în artera pulmonară este mai mare decât în b) dextrocardia
aortă c) coarctaţia aortei
d) artera pulmonară transportă sângele în plămâni d) stenoza congenitală a aortei
e) este prezent defectul septului interventricular e) stenoza arterei pulmonare
12. Indicaţi care din particularităţile morfo-funcţionale ale 20. Indicaţi pentru care din anomaliile a sistemului cardiovascular
sistemului cardiovascular la copii uşurează circulaţia sângelui şi este caracteristică prezenţa şuntului stânga-dreapta:
respectiv sarcina cordului: a) situaţia patologică a venelor pulmonare
a) masa relativ mare a cordului b) ductul arterial Botallo deschis
b) dimensiunile relativ mari ale comunicărilor intracardiace c) dextrocardia
c) dimensiunile relativ mari ale lumenului vascular d) defectul septului interatrial
d) tensiunea arterială scăzută e) defectul septului interventricular
e) poziţia deosebită, a specifică vârstei, cordului în cutia 21. Indicaţi pentru care din anomaliile de dezvoltare a sistemului
toracică cardiovascular este caracteristic şuntul dreapta-stânga:
13. Indicaţi în ce cazuri la copii are loc diminuarea intensităţii a) defectul septului interatrial
ambelor zgomotelor cardiace: b) ductul arterial comun persistent
a) în hipertensiune arterială c) transpoziţia vaselor magistrale
b) în miocardite d) atrezia valvei tricuspide
c) în pericardite e) tetralogia Fallot
d) în emfizem pulmonar 22. Evidenţiaţi particularităţile funcţionale, caracteristice sistemului
e) în hipotrofie cardiovascular la copii de vârstă fragedă, comparativ cu adulţii:
87
a) prezenţa aritmiei respiratorii 28. Evidenţiaţi particularităţile metodei de inspecţie a sistemului
b) volumul sistolic relativ mic cardiovascular la copii:
c) minut - volumul mai mic, raportat la kg de masă corporală a) efectuarea acestea se recomandă când copilul e liniştit sau în
d) frecvenţa contracţiilor cardiace mai mare timpul somnului
e) tensiunea arterială relativ mică b) se va examina doar regiunea precordială şi sistemul
23. Indicaţi care din antecedentele heredo-colaterale sunt cardiovascular
importante în anamnesticul copilului, suspect pentru o cardiopatie c) se vor aprecia în mod obligatoriu parametrii antropometrici
congenitală: d) se vor căuta leziuni cutanate, sugestive pentru o cardiopatie
a) prezenţa de cardiopatii congenitale la alţi membri ai familiei e) se va realiza inspecţia generală a întregului organism şi locală, la
b) existenţa cosanguinităţii nivelul sistemului cardiovascular
c) morţi subite inexplicabile la alţi membri ai familiei 29. Indicaţi ce fel de informaţii furnizează palpaţia în examinarea
d) prezenţă de cardiomegalii sistemului cardiovascular la copii:
e) prezenţa de patologie pulmonară cronică a) privind volumul cardiac
24. Indicaţi care antecedente se vor evidenţia în mod obligatoriu la b) privind şocul apexian
colectarea anamnezei prenatale a copiilor, suspecţi pentru o c) privind freamătul şi galopul
cardiopatie: d) privind calitatea circulaţiei periferice
a) agresiuni toxice ( intoxicaţie sau consum de alcool la mamă ) e) privind durerea precordială
b) expunere la infecţii virale ( rubeolă, gripă etc.) în primele trei 30. Indicaţi caracteristicile auscultative ale zgomotelor cardiace la
luni de sarcină copii:
c) expunere la radiaţii a) sunt mai frecvente ca la adult
d) tratamente hormonale în timpul sarcinii b) sunt mai intense ca la adult
e) tratamente antibacteriale în timpul sarcinii c) au tendinţa de egalizare (la sugar)
25. Indicaţi care din antecedentele anamnestice postnatale d) sunt mai slabe ca intensitate ca la adult
enumerate sunt importante pentru copiii suspecţi la cardiopatie: e) poate fi prezentă aritmia respiratorie
a) evoluţia creşterii şi dezvoltării de la naştere până la momentul 31. Evidenţiaţi caracteristicile suflurilor funcţionale la copii:
adresării la medic a) intensitatea după scara Lewine 4-6
b) prezenţa dificultăţilor de alimentaţie b) intensitatea după scara Lewine 1-2
c) prezenţa de infecţii pulmonare frecvente c) nu sunt însoţite de freamăt
d) prezenţa de reacţii adverse la vaccinări d) dispar după schimbarea poziţiei corpului
e) claudicaţii la nivelul membrelor inferioare, constatate la efort e) nu se propagă în afara limitelor cordului
fizic 32. Indicaţi ce informaţii de importantă diagnostică poate oferii
26. Indicaţi simptomele funcţionale de afectare a sistemului cardio- examenul radiologic în examinarea sistemului cardio-
vascular la copii: vascular la copii:
a) cianoză a) informaţii privind cutia toracică
b) palpitaţii b) informaţii privind circulaţia pulmonară
c) dureri precordiale c) informaţii privind excursia pulmonară
d) tuse d) informaţii privind umbra cardiacă
e) dispnee e) informaţii privind ICT (indicele cardio-toracic)
27. Indicaţi prin ce se caracterizează sincopa la copii: 33. Indicaţii ce informaţii poate furniza ECG în examinarea
a) pierderea cunoştinţei de scurtă durată, fără păstrarea funcţiilor sistemului cardiovascular la copii:
vitale a) informaţii privind starea miocardului
b) rărirea marcată, până la oprire, a pulsului b) informaţii privind ritmul cardiac
c) rărirea marcată, până la oprire, a respiraţiei c) informaţii privind funcţia atrială şi cea ventriculară
d) tensiunea arterială menţinută d) informaţii privind indicele cardio-toracic
e) lipsa pulsului e) informaţii privind diseletrolitemiile posibile
c) primii dinţi de lapte sunt incisivii mediali inferiori, care

Semiologia sistemului osteomuscular la copii: erup la vârsta de 6-8 luni
Compliment simplu d) incisivii şi caninii laterali superiori apar la vârsta de 5-7
luni
e) la vârsta de 4 luni începe erupţia dentară, asociată cu
1) Evidenţiaţi ce reprezintă fontanela anterioară:
ascensiune febrilă
a) o bosă serosangvină
3) Indicaţi ce reprezintă "hipertonia fiziologică" a nou-
b) o zonă membranoasă neasificată situată între oasele parietale
născutului:
şi cel frontal
a) e o poziţie specifică a copilului în decubit ventral
c) un cefalohematom
b) e o manifestare de hipertensiune intracraniană
d) o afecţiune traumatică a oaselor craniene
c) reprezintă hipertonia flexorilor membrelor, care se menţine
e) o anomalie de dezvoltare
până la vârsta de 1-2 luni
2) Evidenţiaţi afirmaţia corectă despre erupţia dentară normală
d) este o creştere a tensiunii arteriale
la copil:
e) este o leziune traumatică a sistemului nervos central, cu
a) erupţia primilor dinţi începe cu incisivii superiori şi are loc la
hipertonus patologic
vârsta de 10 luni
b) erupţia incisivilor inferiori are loc la vârsta de 8 săptămâni
88
4) Indicaţi ce reprezintă ,,craniotabesul” la copii: după vârsta copilului de 8-9 ani:
a) edemul părţii piloase a capului a) ligamentele
b) osteomalacia oaselor plate craniene, în special a osului b) muşchii membrelor superioare şi ai toracelui
occipital c) muşchii organelor interne
c) alopecie, localizată în regiunea occipitală d) muşchii vaselor sangvine mari
d) osificarea precoce a oaselor craniene e) muşchii cervicali şi cei ai feţei
e) deformaţia osului occipital 13) Indicaţi cum se apreciază apariţia nucleelor de osificare la
5) Indicaţi la ce vârstă la copii începe erupţia dinţilor copii:
permanenţi: a) cu ajutorul investigaţiior de laborator
a) la vârsta de sugar b) prin inspecţie
b) la vârsta de 10 ani c) prin radiografie de pumn
c) în perioada preşcolară (la vârsta de 6-7 ani) d) apreciind gradul de dezvoltare a scheletului
d) la sfârşitul perioadei de vârstă fragedă e) apreciind datele anamnestice familiale
e) la vârsta de 4 ani 14) Indicaţi localizarea corectă a miozinei fetale:
6) Indicaţi după care criterii se apreciază starea funcţională a a) este prezentă în ţesutul muscular la făt, nou-născut, sugar
sistemului muscular la copii: b) este situată pe partea piloasă a capului
a) turgorul general c) la adulţi este situată în miocard
b) creşterea staturală d) este situată în miocard la şcolari
c)] creşterea ponderală e) este situată în vasele sanguine la toţi copiii
d) tonusul, forţa şi activitatea motorie 15) Selectaţi ce este caracteristic pentru dezvoltarea muşchilor
e) masa musculară evidentă şi relieful muscular copiilor sănătoşi de vârstă fragedă:
7) Indicaţi prin ce metodă se apreciază dezvoltarea musculaturii a) dezvoltarea muşchilor este accelerată
la copil: b) sistemul muscular este insuficient dezvoltat, în special
a) prin inspecţie şi palpare muşchii membrelor
b) prin electromiografie c) ţesutul muscular practic nu este dezvoltat
c) prin ulitrosonografie d) este caracteristică distonia musculară
d) prin determinarea masei corporale e) dezvoltarea muşchilor striaţi începe după vârsta de 6 luni
e) prin analize biochimice ale sângelui 16) Indicaţi cum evoluează coordonarea contracţiilor musculare la
8) Indicaţi ce poziţie a corpului e caracteristică copilului nou- copilul nou-născut şi sugar:
născut sănătos, născut la termen: a) începe odată cu dezvoltarea mişcărilor în membrele
a) mâinile sînt flectate în articulaţia cotului, membrele inferioare
inferioare sînt trase spre abdomen, cu tonusul muscular b) se produce de sus în jos, începând cu musculatura gâtului,
crescut în flexori continuă cu cea a trunchiului şi apoi a membrelor
b) copilul în decubit dorsal are mâinile şi picioarele întinse, c) începe cu coordonarea mişcărilor globilor ocularii şi a
tonusul muscular în membre este redus muchilor feţei
c) există o distonie musculară la nivelul membrelor d) mişcările coordonate la sugar lipsesc
d) manifestă mişcări vermiculare în membre e) coordonarea este condiţionată de mişcările involuntare ale
e) manifestă hipertonie musculară în extensori membrelor superioare
9) Indicaţi când la copii se poate constata tonusul muscular 17) Indicaţi ce este caracteristic pentru oasele craniene ale nou-
crescut al flexorilor: născutului sănătos, născut la termen:
a) în tulburări cronice de nutriţie (distrofie) a) sunt constituite din ţesut membranos
b) la copilul nou-născut şi sugarul sănătos, în primele 2-3 luni b) cutia craniană nu este complet osificată, sînt prezente
de viaţă fontanele
c) la prematuri c) oasele craniene sunt cu deformaţii
d) la dismaturi d) este prezent craniotabesul occipital
e) în rahitism e) este caracteristică microcefalia
10) Indicaţi ce reprezintă convulsiile la copii: 18) Prin ce e importantă aprecierea perimetrului cranian la
a) mişcări involuntare ale capului copii:
b) contracţie involuntară, alternată cu relaxare rapidă a a) este un criteriu, care permitede a aprecia volumul creerului
muşchilor membrelor, trunchiului,feţei b) este un criteriu de evaluare a creşterii şi a dezvoltării fizice a
c) contracţie voluntară a muşchilor scheletari copilului
d) distonie musculară c) permite aprecierea tensiunii intracraniene
e) o afecţiune acută inflamatorie a muşchilor d) este un semn de maturizare a scheletului
11) Indicaţi până la ce vârstă copilul îşi păstrează poziţia e) permite diagnosticul unor malformaţii ale creerului
asemănătoare cu cea pe care a avut-o în perioada de dezvoltare 19) Indicaţi ce reprezintă "vârsta osoasă" a copilului:
intrauterină: a) aprecierea gradului de osificare a diafizelor
a) până la un an de viaţă b) aprecierea nucleelor de osificare prin radiografie de pumn
b) până în perioada apariţiei dinţilor de lapte c) aprecierea gradului de maturizare a sistemului osos la nou-
c) până la vârsta când copilul îşi triplează greutatea născut
d) până la 2-3 luni de viaţă d) aprecierea timpului apariţiei dentiţiei permanente
e) la toţi copiii individual, nu există un termen e) aprecierea clinică a dezvoltării scheletului la copii
12) Indicaţi care compartiment locomotor creşte mai intensiv 20) Indicaţi ce determină rezistenţa oaselor la copii?
89
a) activitatea motorie crescută d) contracţii cu mişcări involuntare, asimetrice ale părţilor
b) gradul de dezvoltare a organelor interne corpului, în special ale membrelor, care pot să dispară în somn
c) coraportul substanţei organice şi minerale în oase e) reprezintă o scădere progresivă a forţei musculare
d) tonusul muscular crescut 5) Indicaţi în ce patologii a copilului de vârstă fragedă se
e) gradul de dezvoltare a articulaţiilor întâlnesc convulsiile?
21) Selectaţi afirmaţia corectă despre fontanela occipitală: a) în leziuni organice cerebrale (traumatisme obstetricale,
a) este prezentă la toţi copii născuţi la termen hemoragie intracraniană, în infecţii grave neurotoxicoză,
b) se constată la toţi copii prematuri şi la aproximativ 25% meninghită encefalită)
născuţi la termen b) în invaginaţie intestinală
c) se constată la toţi copiii postmaturi c) în anomalii constituţionale familiale
d) se constată la toţi copii cu rahitism d) în tulburări hidroelectrolitice şi de metabolism (hipocalcemie,
e) se constată la copii cu hipervitaminoză "D" hipoglicemie, spasmofilie)
22) Indicaţi câte suturi craniene se disting la copilul nou- e) în infecţiile sistemului respirator şi digestiv
născut la termen sănătos: 6) Indicaţi ce apreciem prin inspecţia vizuală a sistemului
a) nici una muscular la copii:
b) 8 suturi craniene a) tonusul muscular
c) 5 suturi craniene b) prezenţa de induraţii patologice
d) 2 sagitale şi 2 temporale c) relieful muscular
e) 1fontanelă şi 2 suturi craniene d) gradul de dezvoltare a muşchilor scheletari
23) Indicaţi ce este caracteristic pentru coloana vertebrală a e) gradul de dezvoltare a muşchilor netezi
copilului nou-născut sănătos: 7) Indicaţi ce este caracteristic pentru dezvoltarea sistemului
a) este prezentă lordoza lombară osos a copilului de vârstă fragedă:
b) coloana vertebrală este rectilinie a) zona de creştere a oaselor tubulare este situată în regiunea
c) este prezentă lordoza cervicală metafizei
d) coloana vertebrală are deviaţie în plan lateral b) este slab dezvoltat, bogat în apă şi limitat în săruri
e) este prezentă cifoza toracică minerale
24) Indicaţi ce reprezintă cifoza rahitică: c) este bogat în substanţă organică
a) este o poziţie voluntară incorectă a copilului d) procesul de osificare cuprinde numai mineralizarea
b) este o afecţiune traumatică a coloanei vertebrale e) creşterea oaselor tubulare se face pe contul regiunii diafizare
c) este o deformaţie dorso-lombară a coloanei vertebrale la copil 8) Indicaţi cum evoluează osificarea scheletului la nou-născut:
(gheb), reductibilă în decubit ventral a) începe în perioada perinatală
d) este o complicaţie a spondiloartritei b) începe în perioada de dezvoltare intrauterină
e) este o deformaţie, cauzată de poziţia greşită a corpului c) la nou-născut diafizele oaselor tubulare sunt deja osificate
d) osificarea se începe după vârsta de un an
Compliment multiplu: e) apariţia nucleelor de osificare are loc în primele luni după
1) Indicaţi ce manifestări clinice se pot constata la copii în naştere
"dentiţia deficilis": 9) Indicaţi ce deformaţii craniene se constată în rahitism:
a) iritaţia pronunţată a gingiei, sialoree, anorexie a) cefalohematom
b) stomatită candidozică (,,mărgăritărel”) b) microcefalie
c) rinoree, flotaţia aripilor nazale c) craniostenoză
d) diaree persistentă d) craniotabes
e) temperatură subfebrilă e) capum quadratum, proeminenţa fosei frontale, celor parietale
2) Indicaţi cum se apreciază tonusul muscular la copilul 10) Selectaţi în ce afecţiuni la copii se pot constata întârzieri în
primului an de viaţă: apariţia nucleelor de osificare:
a) prin palpaţia muşchilor în timpul somnului a) în infecţiile acute
b) prin flexie şi extensie pasivă a membrelor superioare şi b) la copii, alimentaţi artificial
inferioare c) în rahitism, hipotireoidizm
c) prin constatarea activităţii motorii reduse d) la copii prematuri
d) prin constatarea prezenţei mişcărilor active în poziţie de e) la copii cu malformaţii congenitale ale scheletului
decubit ventral şi dorsal 11) Indicaţi condiţiile, necesare pentru dezvoltarea normală a
e) prin dinamometrie muşchilor copiilor:
3) Indicaţi cum se apreciază forţa musculară la copii: a) folosirea abundentă a glucidelor în alimentaţie
a) prin aprecierea reliefului muscular b) stimularea mişcărilor active
b) prin măsurări antropometrice c) procedee speciale de stimulare a musculaturii prin joc
c) copilului mic se încearcă de a i se lua forţat jucăria din (rostogolirea, "mersul în patru labe")
mină d) gimnastică zilnică
d) prin dinamometrie e) administrarea medicamentelor stimulatoare
e) prin electromiografie 12) Indicaţi particularităţile dezvoltării cutiei craniene la nou-
4)Ce reprezintă mişcările coreiforme la copii? născutul sănătos:
a) contracţii voluntare ale muşchilor a) craniul facial şi cel encefalic au un raport 1: 1
b) contracţii ritmice coordonate ale muşchilor b) oasele craniene sunt incomplet osificate
c) contracţii involuntare ale unui grup de muşchi c) e caracteristică prezenţa unor zone membranoase
90
neosificate, (fontanelele şi suturile) femurului
d) craniul facial e bine dezvoltat e) sunt osificate cuboidul, uneori şi capul humeral
e) fontanela anterioară este prezenta la toţi nou-născuţii, 20) Indicaţi la ce vârstă a copiilor se constată mai frecvent
deformaţii rahitice ale toracelui la copii:
are forma romboidă
a) la vârsta copilului de un an
13) Indicaţi afirmaţia corectă despre cum evoluează dezvoltarea b) în prima lună de viaţă
muşchilor la copii: c) după vârsta copilului de 5-6 luni
a) la copiii cresc în primul rând muşchii mici viscerali d) în primul trimestru de viaţă a copilului
b) la copii muşchii se dezvoltă neproporţional, cresc în e) la copii în vârsta de după 2 ani
primul rând muşchii striaţi ai humerusului, antebraţului 21) Indicaţii pentru care categorie de nou-născut este
c) până la vârsta de 6 ani copiii nu reuşesc să caracteristică hipotonia musculară:
îndeplinească mişcări fine cu degetele (să încheie nasturi, să a) pentru nou-născuţii sănătoşi, născuţi la termen
scrie, să coloreze exact imagini, etc.) b) pentru nou-născuţii cu masa corporală la naştere sub 2500 g
c) pentru prematuri de gradul I-IV
d) la copii după vârsta de 8-9 ani creşte semnificativ în
d) pentru copii dismaturi (cu retard de dezvoltare intrauterină)
volum masa musculară e) pentru copii nou-născuţi cu patologie a SNC
e) la copiii sugari se constată o hipotonie generală a 22) Indicaţi modificările patologice ale fontanelei anterioare la
muşchilor copii sugari:
14)Indicaţi consecinţele hipochineziei la copii: a) fontanelă anterioară mică în dimensiuni sau închisă precoce
a) creştere a morbidităţii b) mărirea fontanelei anterioare, asociată cu suturile craniene
b) obezitate dehiscente
c) dezvoltare insuficientă a reliefului muscular c) bombarea fontanelei anterioare sau pulsarea acesteea
d) afectarea organelor interne d) fontanela anterioară la nivelul oaselor craniene
e) retard ponderal e) fontanelă anterioară deprimată
23) Indicaţi ce modificări patologice ale fontanelei anterioare
15) Indicaţi caracteristicile simptomului de atrofie musculară la
pot fi întâlnite la sugar:
copii:
a) fontanelă anterioară bombată (tensionată)
a) activitatea bioelectrică lipseşte
b) fontanelă anterioară deprimată
b) se constată micşorarea sau pierderea de masă musculară,
c) fontanelă anterioară de dimensiuni exagerate
ca expresie a unor afecţiuni neurologice sau locomotorii
c) se constată scăderea forţei musculare d) fontanela anterioară la nivelul oaselor craniene
d) se constată o contracţie izolată a unui grup de muşchi e) fontanelă închisă precoce (craniostenoză)
e) se constată scăderea forţei musculare, fără scăderea masei
musculare Semiologia sistemului respirator la copii
16) Indicaţi ce reprezintă contracturile musculare la copii: Compliment simplu
a) un edem a unui grup de muşchi
b) contracţia generală involuntară a muşchilor 1) Indicaţi în ce perioadă de vârstă a copilului se constată
c) o contracţie musculară izolată cu induraţie şi bombare a dispneea fiziologică:
muşchiului, frecvent dureroasă a) în perioada de sugar
d) o contracţie musculară izolată ce poate fi în traume, b) în perioada de nou-născut
hemofilie, suferinţe articulare cronice c) în perioada de pubertate
e) o afecţiune a sistemului locomotor d) la copii în vârstă de 1-3 ani
17) Indicaţi ce explorări instrumentale ale sistemului muscular e) la copii în vârstă de 6 ani şi mai mult
cunoaşteţi: 2) Indicaţi la ce vârstă a copilului limitele percutării a
a) examenul ultrasonor marginilor inferioare ale ambilor plămâni coincid cu cele ale
b) examenul radiologic adulţilor:
c) electromiografia a) la vârsta de 20 ani
d) cronaximetria b) la vârsta de 14 ani
e) dinamometria c) la vârsta de 18 ani
18) Indicaţi care sunt perioadele, ce caracterizează maturizarea d) până la vârsta de 10 ani
osoasă la copii: e) la vârsta de 10-12 ani
a) perioada de nou-născut 3) Respiraţia tip Cheyne-Stokes se caracterizează prin:
b) perioada de formare a matriţei proteice a) inspir scurt - expir prelungit
c) perioada de mineralizare b) inspir prelungit - expir scurt
d) perioada de stabilizare c) faze alternative de apnee şi hiperpnee
e) perioada de remodelare şi reînnoire d) dispnee mixtă
19) Indicaţi afirmaţiile corecte, care se referă la osificarea oaselor e) apnee
scheletului la momentul naşterii copilului: 4) Indicaţi în ce stare patologică la copii se constată tusea cu
a) nu sunt osificate nici unul caracter specific bitonal:
b) unele oase se osifică la vârsta copilului de un an a) în caz de bronşită
c) oasele craniene la naştere sunt parţial osificate b) în caz de pneumonie
d) la naştere sunt osificate diafizele şi epifizele tibiei şi ale c) în caz de hiperplazie a ganglionilor bronşici limfatici (tbc a
91
ganglionilor bronşici) e) bronşită obstructivă
d) în caz de tuse convulsivă 13) Indicaţi după care limită FR (frecvenţa respiratorie) este
e) în caz de infecţie respiratorie acută apreciată ca respiraţie accelerată (tahipnee) la copilul în vârstă de
5) Evidenţiaţi particularităţile morfo-funcţionale, care explică 2 - 12 luni:
faptul, că hemoragiile nazale sunt foarte rare la copii de vârstă a) 50 respiraţii pe minut şi mai mult
fragedă: b) 40 respiraţii pe minut şi mai mult
a) meaturile nazale sunt înguste c) 60 respiraţii pe minut şi mai mult
b) cavitatea nazală (pars petroza) insuficient dezvoltată d) 30 respiraţii pe minut şi mai mult
c) ţesutul cavernos insuficient dezvoltat e) 70 respiraţii pe minut şi mai mult
d) sinusurilor paranazale subdezvoltate 14) Indicaţi după care limite FR (frecvenţa respiratorie) este
e) mucoasa nazală fină, bogat vascularizată apreciată ca respiraţie accelerată (tahipnee) la copilul în vârstă de
6) Cel mai bun criteriu de apreciere a eficacităţii respiraţiei 7 zile -2 luni:
este: a) 50 respiraţii pe minut şi mai mult
a) volumul curent respirator b) 40 respiraţii pe minut şi mai mult
b) minut-volumul respirator c) 60 respiraţii pe minut şi mai mult
c) frecvenţa respiratorie d) 30 respiraţii pe minut şi mai mult
d) măsurarea spaţiului mort e) 70 respiraţii pe minut şi mai mult
e) PaO2 şi PCO2 15) Indicaţi după care limită FR (frecvenţa respiratorie) este
7) Indicaţi care din următoarele situaţii se constată în apreciată ca respiraţie accelerată (tahipnee) la copilul în vârstă de
emfizemul pulmonar: 12 luni - 5 ani:
a) conţinutul alveolar de O2 şi CO2 este crescut a) 50 respiraţii pe minut şi mai mult
b) conţinutul alveolar de O2 şi CO2 este scăzut b) 40 respiraţii pe minut şi mai mult
c) conţinutul alveolar de O2 este scăzut şi cel de CO2 este c) 60 respiraţii pe minut şi mai mult
crescut d) 30 respiraţii pe minut şi mai mult
d) conţinutul alveolar de O2 este crescut şi cel de CO2 este e) 70 respiraţii pe minut şi mai mult
scăzut
e) conţinutul alveolar de O2 şi cel de CO2 sunt neschimbate Compliment multiplu:
8) Evidenţiaţi prin ce se explică localizarea frecventă a corpilor 1) Indicaţi în ce stări patologice la copii este intensificat
străini în bronhul drept la copii: freamătul vocal:
a) bronhul drept este o ,,continuare” a traheei, unghiul de a) în caşexie
trecere este mai mare b) în caz de pneumonie
b) bronhul drept este mai îngust, decât cel stâng c) în caz de astm bronşic
c) bronhul drept este mai scurt, decât cel stâng d) în caz de obezitate
d) bronhul drept este mai slab dezvoltată, decât cel stâng e) în caz de enfizem pulmonar
e) bronhul drept este mai bine vascularizat 2) Indicaţi în care din patologiile enumerate la copii se poate
9) Indicaţi ce tip de respiraţie predomină la vârsta pubertară: constata percutor sunet timpanic:
a) la fete - abdominală, la băieţi - toracică a) în caz de astm bronşic
b) la băieţi - abdominală, la fete - toracică b) în caz de pneumonie acută
c) la fete - mixtă, la băieţi - toracică c) în caz de pneumoscleroză
d) la băieţi - mixtă, la fete - toracică d) în caz de pleurezie
e) la fete şi la băieţi - mixtă e) în caz de emfizem pulmonar
10) Evidenţiaţi care din afecţiunile respiratorii enumerate este 3) Indicaţi ce se referă la căile respiratorii inferioare:
caracteristică practic exclusiv copilului sugar, în primele luni a) alveolele
de viaţă: b) faringele
a) bronşita acută obstructivă c) bronşiolele
b) laringita acută d) laringele
c) otita acută medie e) trahea
d) pneumonia acută 4) Indicaţi particularităţile morfo-funcţionale a sugarilor, care
e) bronşiolita determină localizarea frecventă a atelectaziilor pulmonare în
11) Indicaţi în care din patologiile enumerate la sugar se pot părţile postero - inferioare ale pulmonilor?
constata auscultativ raluri sibilante: a) excursia mică a cutiei toracice, fiziologică la această vârstă
a) în caz de pneumonie acută b) ţesutului elastic al plămânilor insuficient dezvoltat
b) în caz de bronşită acută obstructivă c) vascularizarea abundentă a plămânilor
c) în caz de viciu cardiac congenital d) poziţia sugarului mic predominant culcat pe spate
d) în caz de pseudocrup e) ţesutul interstiţial pulmonar dezvoltat exagerat
e) în caz de rinofaringită 5) Indicaţi în ce afecţiuni la copii depistăm auscultativ raluri
12) Indicaţi în care din patologiile enumerate la sugar se pot uscate:
constata auscultativ raluri crepitante: a) în caz de bronşite
a) pneumonie confluentă b) în caz de pneumonie
b) bronşită acută c) în caz de astm bronşic
c) astm bronşic d) în caz de rino-faringită
d) laringotraheită e) în caz de pleurezie
92
6) Indicaţi în care din patologiile enumerate la copii se constată umede:
percutor matitate delimitată: a) în caz de bronşită
a) în caz de laringotraheobronşită b) în caz de pneumonie
b) în caz de bronşită acută c) în caz de edem pulmonar
c) în caz de bronşită acută obstructivă d) în caz de laringită
d) în caz de pneumoscleroză e) în caz de pleurezie
e) în caz de pneumonie 15) Evidenţiaţi simptomele clinice, caracteristice sindromului
7) Indicaţi pentru care din patologiile enumerate la copii este obstructiv la copii:
caracteristică dispneea mixtă: a) dispnee inspiratorie
a) viciu cardiac b) dispnee expiratorie
b) bronşită acută obstructivă c) respiraţie astmatiformă
c) pneumonie acută d) raluri umede localizate
d) laringită e) raluri sibilante pe toată aria pulmonară
e) astm bronşic 16) Indicaţi în care din patologiile enumerate la copii se constată
8) Care din următorii factori faorizează fenomenele obstructive, percutor sunet timpanic:
frecvent întâlnite în infecţiile respiratorii acute la copii de vârstă a) în caz de laringotraheobronşită
fragedă? b) în caz de bronşită acută obstructivă
a) dimensiunile mici ale arborelui bronşic c) în caz de pneumonie
b) imunodeficienţa fiziologică, caracteristică vârstei d) în caz de astm bronşic
c) manifestările alergice în antecedente e) în caz de emfizem pulmonar
d) pneumoniile frecvente 17) Indicaţi pentru care din patologiile enumerate la copii este
e) utilizarea de remedii cu proprietăţi alergice sau vazodilatante caracteristică asimetria participării în actul de respiraţie a
(aplicaţii pe cutia toracică) hemitoracelui stâng şi drept:
9) În ce stări patologice la copii se întâlneşte tusea a) în bronşită acută obstructivă
"lătrătoare"? b) în pneumonie lobară
a) în caz de inflamaţie catarală a laringelui şi a traheii c) în pneumonie complicată cu pleurezie exudativă
b) în caz de crup (difterie) d) în emfizem pulmonar
c) în caz de pseudocrup e) în pneumoscleroză
d) în bronşite 18) Selectaţi care sînt particularităţile anatomo-fiziologice ale
e) în caz de pneumonie faringelui caracteristice pentru copiii sugari:
10) Ce particularităţi anatomo-fiziologice ale laringelui explică a) mucoasa este bogat vascularizată
predispoziţia copiilor cu infecţii respiratorii acute către fenomene b) inelul limfatic Pirogov este dezvoltat insuficient
de stenoză? c) amigdalele palatine sînt dezvoltate suficient
a) fineţea şi deprimabilitatea cartilajelor laringelui d) comunicarea cu urechea medie este mai bună
b) lumenul îngust al laringelui e) comunicarea cu urechea medie este mai proastă
c) vascularizarea abundentă a mucoasei laringiene 19) Selectaţi care din particularităţile anatomice enumerate ale
d) forma de ,,pâlnie” a laringelui bronhilor determină fenomenele obstructive frecvente la copii de
e) dezvoltarea abundentă a ţesutului limfoid în submucoasa vârstă fragedă:
laringiană a) hidrofilitatea ţesuturilor şi predispoziţia către edemul mucoasei
11) Indicaţi prin ce se explică predispoziţia copiilor în vârstă bronşice
de până la 6 luni către atelectazii pulmonare: b) musculara bronşică slab dezvoltată
a) prin dezvoltarea bună a ţesutului interstiţial pulmonar c) hipersecreţia bronşică, caracteristică vârstei
b) prin insuficienţa dezvoltării ţesutului elastic al plămânilor d) elasticitatea sporită a peretelui bronşic
c) prin excursia insuficientă a cutiei toracice e) mucoasa bronşică bogat vascularizată
d) prin vascularizarea abundentă a plămânilor 20) Indicaţi care semne palpatorii sau percutorii sugerează
e) prin poziţia preponderentă culcat pe spate prezenţa posibilă a lichidului în cavitatea pleurală la copii:
12) Prin ce se explică tipul abdominal de respiraţie, fiziologic a) freamătul vocal accentuat
la copiii de vârstă fragedă? b) freamătul vocal diminuat
a) cutia toracică scurtă, aproape cilindrică c) matitatea delimitată
b) poziţia predominantă culcat pe spate d) sunetul timpanic, de cutie
c) poziţia înaltă a diafragmei e) senzaţiile dolore la comprimarea manuală a părţii afectate
d) excursia mică a cutiei toracice din cauza poziţiei practic 21) Indicaţi care semne auscultative la copii pot sugera prezenţa
paralele a coastelor de lichid în cavitatea pleurală:
e) dimensiunile relativ mari ale cordului a) ralurile sibilante
13) Indicaţi în ce stări patologice la copii se poate constata b) respiraţia diminuată pe partea afectată
dispnee expiratorie: c),,plămânul mut”
a) în caz de astm bronşic d) frotaţia pleurală
b) în caz de bronşită acută obstructivă e) tahipnee
c) în caz de pneumonie 22) Indicaţi în care din patologiile enumerate se poate constata
d) în caz de bronşiolită auscultativ respiraţie diminuată:
e) în caz de laringită a) în caz de bronşită acută
14) Indicaţi în ce afecţiuni la copii depistăm ascultativ raluri b) în caz de pneumonie acută
93
c) în caz de astm bronşic e) limba este scurtă, lată şi groasă
d) în caz de pleurezie 2) Alegeţi răspunsul corect privind glandele salivare ale nou-
e) în caz de pneumoscleroză născutului:
23)Indicaţi în care din patologiile enumerate se poate constata a) glandele salivare ale nou-născutului sunt bine dezvoltate de la
percutor matitate delimitată: naştere
a) în caz de bronşită acută b) glandele salivare ale nou-născutului sunt dezvoltate de la naştere,
b) în caz de pneumonie acută dar secreţia salivară este scăzută
c) în caz de astm bronşic c) la naştere e mai bine dezvoltată glanda submandibulară şi
d) în caz de pleurezie sublinguală
e) în caz de pneumoscleroză d) glanda salivară parotidă nu e dezvoltată la naştere
24) Edemul pulmonar la copii poate fi indus de: e) glanda salivară parotidă apare în primele săptămâni de viaţă
a) creşterea presiunii negative pulmonare 3) Indicaţi care din afirmaţii, privind particularităţile cavităţii bucale
b) creşterea presiunii în capilarul pulmonar la sugar nu e corectă:
c) scăderea presiunii coloidosmotice a) mucoasa cavităţii bucale e subţire şi vulnerabilă la manipulaţii
d) reducerea reabsorbţiei limfatice pulmonare b) mucoasa cavităţii bucale e relativ uscată si predispusă către
e) scăderea presiunii negative pulmonare inflamaţie
25) Indicaţi în ce stări patologice la copil este diminuat c) mucoasa cavităţii bucale este slab vascularizată
freamătul vocal: d) mucoasa părţii inferioare a cavităţii bucale conţine plici vilozitare
a) în obezitate e) mucoasa cavităţii bucale e foarte bine vascularizată
b) în pleurezie exudativă 4) Indicaţi care din afirmaţii, privind particularităţile limbii la sugar
c) în hidrotorax, pneumotorax nu e corectă:
d) în enfizem pulmonar a) limba e scurtă, groasă şi lată
e) în pneumonie b) limba e puţin mobilă
26) Indicaţi care sânt particularităţile anatomo-fiziologice ale c) limba are un strat muscular bine dezvoltat şi are o putere mare
traheii caracteristice pentru copiii de vârstă fragedă: d) rădăcina limbii ocupă partea cea mai mare a peretelui inferior al
a) lumenul este mai îngust decât la adulţi cavităţii bucale şi de aceea limba e puţin mobilă
b) mucoasa este bine vasculazizată e) corpusculi gustativi insuficient dezvoltaţi
c) mucoasa este mai fină 5) Acidul clorhidric în stomac este secretat de:
d) mucoasa este vascularizată insuficient a) celulele parietale ale glandelor fundice
e) ţesutul elastic e dezvoltat insuficient b) epiteliul de suprafaţă
27) Indicaţi care din simptomele enumerate sunt caracteristice c) celulele principale ale glandelor fundice
insuficienţei respiratorii acute la copii de vârstă fragedă: d) glandele pilorice
a) respiraţie accelerată e) glandele cardiale
b) frotaţia aripilor nazale 6) Alegeţi afirmaţia incorectă privind secreţia gastrică:
c) cianoză periorală în repaos sau la efort a) mucusul gastric este secretat în cea mai mare parte de celulele
d) tuse chinuitoare mucoasei pilorice
e) tiraj al cutiei toracice b) rolul protector al mucusului gastric este determinat de raportul
28) Indicaţi în ce stări patologice la copii se constată dispnee dintre glicoproteine şi mucopolizaharidele care-1 formează
inspiratorie: c) secreţia mucusului gastric este determinată de excitaţia locală
a) în laringotraheită alimentară
b) în astm bronşic d) structura chimică a stratului de mucus depinde de excitaţia locală
c) în caz de corp străin al bronşilor alimentară şi acţiunea substanţelor colinergice
d) în caz de stridor congenital e) HCl este secretat glandele cardiale
e) în caz de difterie
29) Selectaţi care sunt particularităţile anatomo-fiziologice ale
cavităţii nazale caracteristice pentru copiii sugari: 7) Care din afirmaţie privind pofta de mâncare la copii este corectă?
a) absenţa meatului nazal inferior a) pofta de mâncare şi senzaţia de foame sunt sinonime
b) aproximativ lumenului de dimensiunea 1 mm b) apetitul capricios şi parorexia sunt sinonime
c) mucoasa bogat vascularizată c) apetitul pervers şi parorexia (pica) sunt sinonime
d) mucoasa umidificată suficient d) saţietatea precoce este o formă a anorexiei
e) mucoasa umidificată insuficient e) inapetenţa şi apetitul capricios sunt sinonime
8) Care din afirmaţii privind examinarea paraclinică a esofagului
la copii nu este corectă?
Semiologia sistemului digestiv la copii: a) examenul radiologic al esofagului la copii nu se deosebeşte ca
Compliment simplu: tehnică de cel al adultului
b) examenul radiologic al esofagului la copii întâmpină o serie de
1) Care din următoarele afirmaţii, ce caracterizează dificultăţi
cavitatea bucală a nou-născutului şi sugarului, nu e corectă? c) esofagoscopia şi endobiopsia esofagiană la copii se poate
a) cavitatea bucală e mică executa doar sub anestezie generală
b) musculatura buzelor şi obrajilor e bine dezvoltată d) esofagoscopia poate fi indicată cu scop terapeutic
c) mucoasa cavităţii bucale e relativ uscată e) esofagoscopia este indicată cu scop diagnostic
d) palatul dur e îngust 9) Regurgitaţia la copil reprezintă:
94
a) o expulsie orală a unui conţinut gastric neînsemnat d) în ciroză hepatică
b) un act patologic, precedat de greţuri e) în infecţii intestinale
c) sinonimul cuvântului ruminaţie 8) Pentru care din patologiile indicate ale copilului e caracteristică
d) un act fiziologic, rar întâlnit la sugari regurgitaţia?
e) o expulsie orală a aerului din stomac a) colecistopatii cronice
10) Funcţia de digestie gastrică a nou-născutului la termen se b) diverticuli esofagieni
stabileşte: c) reflux gastro-esofagian
a) la 24 ore după naştere d) paralezie bulbară
b) lent, în decursul primelor luni de viaţă e) gastrite cronice
c) la vârsta de 5-7 ani 9) Mărirea considerabilă a volumului abdomenului la copil poate fi
d) imediat după naştere la nou-născutul la termen, dacă el este sănătos constatată în caz de:
şi alimentat natural a) boală celiacă
e) la 3 zile după naştere b) pancreatită reactivă
Compliment multiplu: c) hepatite cronice persistente
1) Care din leziunile prezente pe fanere şi tegumente la d) pareză intestinală
copii pot fi sugestive pentru o hepatopatie cronică? e) rahitism
a) eritemul palmar 10) Pentru care din maladiile indicate ale copilului e caracteristică
b) manifestări de herpes nazal bulimia?
c) unghiile albe a) parazitoze intestinale
d) steluţele vasculare b) intoxicaţii acute cu medicamente
e) acrocianoza c) insuficienţă renală cronică
2) Pepsinogena este secretată de: d) tulburări psihice
a) celulele principale fundice e) convalescenţă după boli grave
b) celulele parietale fundice 11) În care din afecţiunile copilului de mai jos se poate întâlni
c) celulele exocrine ale glandelor pilorice hematemeza:
d) epiteliul de suprafaţă a) varice esofagiene
e) celulele mucolitice ale glandelor fundice b) gastrite cronice
3) Asupra funcţiei motorii a stomacului au efect inhibitor: c) hernie hiatală
a) gastrina şi motilina d) boală ulceroasă
b) colecistochinina, secretina e) sindrom CID
c) centrii nervoşi vegetativi parasimpatici 12) Selectaţi semnele sindromului de deshidratare la copii:
d) centrii nervoşi vegetativi simpatici a) tegumente palide
e) histamina b) plica cutanată revine la normal lent
c) ochi înfundaţi
4) Care din afirmaţii sunt caracteristice pentru duodenul d) tahicardie
nou-născutului şi sugarului? e) bea cu lăcomie, sete
a) e bine fixat 13) Care din particularităţile anatomice principale ale stomacului
b) duodenul e localizat mai sus, la nivelul vertebrei I lombare predispun nou-născutul şi sugarul la regurgitaţie şi vomă?
a) fundul mic, al stomacului situat mai inferior decât partea pilorică
c) duodenul e localizat la nivelul vertebrei a III - IV lombare
b) tunica musculară stomacală bine dezvoltată
d) duodenul e fixat insuficient c) stratul muscular circular al pilorului bine dezvoltat
e) duodenul e relativ mai voluminos d) sfincterul cardial nedezvoltat
5) Selectaţii caracteristicile scaunului a nou - născutului şi e) volumul al stomacului fiziologic relativ mic
sugarului sănătos, alimentat natural: 14) Mucinele sunt secretate de:
a) este de culoare galben aurie, cu miros acid a) epiteliul de suprafaţă
b) este de culoare galben închisă, ferm, miros fetid, pH alcalin b) glandele cardiale
c) este negru, brun închis, gelatinos, cu miros fetid c) celulele mucoide ale glandelor fundice
d) este ferm, bine legat, de culoare brună d) celulele epiteliale ale glandelor gastrice
e) este frecvent, în primele luni de viaţă după fiecare alimentaţie, e) glandele pilorice
de consistenţă instabilă 15) Care din afirmaţiile privind particularităţile anatomo-fiziologice
6) În care din afecţiunile enumerate la copii pot apărea modificări ale stomacului copilului nou-născut şi sugar sunt corecte ?
ale gustului? a) secreţia gastrică este scăzută
a) în difterie b) sfincterul piloric este bine dezvoltat
b) în afecţiuni respiratorii c) sfincterul cardial e insuficient dezvoltat
c) în anemie feriprivă severă d) cele 3 straturi musculare ale stomacului sunt bine dezvoltate
d) în insuficienţă hepatică e) submucoasa este bine fixată
e) în parazitoze intestinale 16) Aciditatea sucului gastric (pH) este:
7) În care din maladiile de mai jos se poate constata inflamarea a) 4,7 la prematur
gingiilor? b) 3,5-4,0 până la vârsta de 3 luni
a) în gingivite acute si subacute c) 1,5-3,0 de la vârsta de 3 luni până la l an
b) în pielonefrită cronică
d) 1,8 la copilul mai mare de 12 ani
c) în leucemie acută
e) 1,5-2,0 la nou-născuţi
95
17) Alegeţi particularităţile anatomo-fiziologice caracteristice pentru e) nu aduc senzaţie de uşurare
intestinul gros al nou-născutului: 26) Alegeţi afirmaţiile corecte privind rectul nou-născutului şi
a) apendicii epiplooci sunt nedezvoltaţi sugarului:
b) haustrele sunt slab diferenţiate a) rectul nou-născutului este relativ lung
c) bandeletele (teniile) colonice nu sunt dezvoltate b) scurt ţesutul adipos pararectal nu este dezvoltat suficient
d) lungimea intestinului gros este de aproximativ l m c) rectul nou-născutului şi sugarului e predispus către prolaps
e) colonul transvers e situat oblic la sugari d) ţesutul adipos pararectal este bine dezvoltat
18) Apendicele vermiform al nou-născutului este: e) mucoasa rectului este foarte bine vascularizată
a) comparativ lung şi, cu lumenul mai larg ca la adult 27) Alegeţi afirmaţia corectă privind particularităţile anatomo-
b) foarte mobil, datorită mezoului lung fiziologice ale intestinului subţire la sugar:
c) poate fi localizat în orice loc al abdomenului, mai des retrocecal a) intestinul subţire al sugarului conţine o cantitate relativ mare de
d) chiar din prima zi după naştere are foliculi limfatici bine dezvoltaţi gaze
e) are lungimea de aproximativ 5 cm b) jejunul, ileonul nou-născutului au mezoul lung şi extensibil, care îi
19) Colica abdominală a sugarului are următoarele conferă o mare mobilitate
caracteristici: c) straturile peretelui intestinului subţire al sugarului sânt bine fixate
a) se întâlneşte mai des la vârsta de 3 - 12 săptămâni unul de altul
b) se datorează peristaltismului intestinal mărit şi ,,întinderii” d) topografia anselor intestinale depinde şi de gradul de umplere a
intestinului colonului, poziţia corpului, tonusul muscular
c) se întâlneşte mai frecvent la sugari cu manifestări de alergie e) intestinul subţire este foarte mobil
alimentară 28) Care sunt cauzele sialoreei fiziologice:
d) e condiţionată mai des de paraziţii intestinali a) starea fiziologică, legată de stabilirea funcţiei glandelor salivare
e) se poate asocia tuturor proceselor inflamatorii din cavitatea b) erupţia dinţilor
abdominală c) gura întredeschisă
20) Scaunul normal la copilul sugar în vârstă de până la 6 luni, d) afecţiuni ale sistemului nervos
alimentat artificial, are următoarele caracteristici: e) stomatite
a) este frecvent, de 5-7 ori în 24 ore 29) Evidenţiaţi care sunt indicaţiile endoscopiei gastroduodenale la
b) are miros fetid copii?
c) are consistenţă pastoasă, sau este oformat a) abdomenul acut
d) are consistenţa instabilă, de la semilichid la pastos b) hemoragia digestivă superioară
e) are tendinţă spre constipaţie, frecvenţa scaunului fiind în c) aprecierea eficacităţii tratamentului antiulceros
mediu 1 dată în 24 ore d) suspecţie la anomalie de dezvoltare a tractului digestiv
21) Selectaţi caracteristicile scaunului copilului în colită: e) boala de reflux gastrosofagian
a) materii fecale scunde 30) În care din afecţiunile enumerate se poate constata disfagie?
b) consistenţă semilichidă a) în anemie feriprivă
c) scaun apos, neprelucrat b) anomalii de dezvoltare a esofagului
d) prezenţă de mucus, sânge c) în tumori localizate la nivel de faringe, esofag
e) steatoree d) în faringită
22) Alegeţi afirmaţiile corecte privind steatorea: e) în esofagită
a) steatoreea este caracteristică pentru mucoviscidoză 31) Indicaţi ce simptome se încadrează în sindromul de
b) steatoreea e caracteristică pentru pancreatită gastroenterocolită acută la copii?
c) steatoreea se constată la copiii alimentaţi artificial a) vomă cu conţinut de alimente consumate (vărsături alimentare)
d) steatoreea este manifestarea clinică a indigestiei grăsimilor b) sughiţ
e) steatoreea poate fi fiziologică c) durere abdominală
23) Voma la copii reprezintă: d) diaree
a) expulsia orală forţată a conţinutului gastric e) semne de deshidratare
b) contracţii asociate ale muşchilor stomacali, diafragmei şi a 32) Selectaţi în care din patologiile enumerate la copii se poate
peretelui abdominal, cu expulsia orală a conţinutului gastric constata voma:
c) un act patologic, precedat de greţuri a) boală diareică acută
d) contracţii izolate ale muşchilor stomacali b) comoţii cerebrale
e) o expulsie de aer cu conţinut neînsemnat stomacal c) vicii congenitale cardiovasculare
24) Care din preparatele listate pot modifica culoarea d) pilorospasm, pilorostenoză
scaunului la copil, conferindu-i aspect de melenă? e) toxiinfecţii alimentare
a) preparatele care conţin fier
b) antacidele
c) cărbunele medicinal 33) Selectaţi afirmaţiile corecte privind hormonii tractului digestiv:
d) preparatele cu bismut a) glucagonul este produs de celulele A ale glandelor fundice
e) fermenţii b) gastrina este produsă de celulele G pilorice
25) Vomele ,,centrale” la copii: c) somatostatina este produsă de celulele D fundice şl pilorice
a) sunt de obicei matinale d) histamina este produsă de celulele H pilorice
b) se asociază cu cefalee e) acidul clorhidric este secretat de celulele parietale ale glandelor
c) sunt, de regulă, fără greţuri fundice
d) aduc senzaţie de uşurare 34) Care din particularităţile anatomice enumerate sunt caracteristice
96
pentru intestinul subţire al nou-născutului? c) acumulare fiziologică de pigmenţi sub piele
a) este relativ mai lung decât al adultului d) eritemul alergic
b) este mai mobil e) malformaţii a tegumentelor
c) are mucoasă abundent vascularizată 5)Unde se localizează mai frecvent cianoza la copilul sugar în caz
d) tunica mucoasă şi musculară slab aderă una la alta de insuficienţă respiratorie acută:
e) este format din 4 segmente a) la nivelul triunghiului nazolabial
35) Alegeţi afirmaţiile corecte, privind pancreasul copilului de b) la nivelul feţei
vârstă fragedă: c) difuză, pe tot corpul
a) pancreasul este acoperit cu o capsulă subţire şi elastică d) la nivelul vârfului nasului
b) ducturile pancreatice sunt largi şi aproape toate de aceleaşi e) cuprinde numai vârful degetelor
dimensiuni 6) Ce reprezintă "milium facial" la nou-născuţi?
c) procesele inflamatorii în pancreasul copilului evoluiază mai uşor a) descuamaţia pielii
d) incidenţa afectării pancreasului la copil e mult mai mică decât la b) coloraţia tegumentelor
maturi c) dermatită alergică
e) particularităţile anatomice ale zonei pancreato-duodenale predispun d) mici formaţiuni chistice intradermale
copilul către pancreatită reactivă e) secreţia sudoripară
36) Selectaţi caracteristicile scaunul copilului în enterită: 7) Când începe activitatea glandelor sebacee la copii?
a) mase fecale abundente, urât mirositoare a) perioada de nou-născut
b) consistenţa lichidă, (scaun apos) b) sugar
c) mase fecale scunde c) antipreşcolar
d) intrauterină
d) scaun spumos, neprelucrat, frecvent
e) preşcolară
e) steatoree 8) Ce reprezintă ,,crustele de lapte” la sugar?
37) Bulimia la copii poate fi constatată: a) descumaţia epidermului
a) în diabet zaharat b) erupţie alergică
b) la subiecţi cu tulburări psihice c) inflamaţie a pielii
c) ca efect secundar al terapiei cu corticosteroizi d) secreţia glandelor sebacee la nivelul pielii părţii piloase a
d) la subiect cu anorexie nervoasă în antecedente capului
e) în alergia alimentară e) erupţie difuză eritematoasă
9) La ce vârstă sau în ce perioadă are loc formarea ţesutului
adipos subcutanat?
a) perioada de adult
Semiologia Tegumentelor şi ţesutului adipos la copii: b) perioada de nou-născut
c) perioada de sugar
d) perioada preşcolară
Compliment simplu: e) perioada fetală a dezvoltării intrauterine
10) Indicaţi localizarea corpilor Bichat?
a) în regiunea occipitală
1) Care este coloraţia normală a pielii copilului sugar normotrof b) la nivelul obrajilor
sănătos? c) regiunea feselor
a) cianotică d) în ţesutul muscular
b) icterică e) pe torace
c) roz-pală 11) La care copii şi când se constată icterul fiziologic?
d) marmorată a) la sugari cu anemie
e) hiperemiată b) aproximativ la 1/3 din nou-născuţi la termen şi 1/2 din cei
2) Evidenţiaţi stratul extern a pielii: prematuri la 2-3 zile după naştere
a) hipodermul c) la copii alimentaţi artificial
b) membrana bazală d) în boala hemolitică a nou-născutului din primele zile după
c) mezodermul naştere
d) dermul e) în bolile congenitale cardiace
e) epidermul 12) Ce este "lanugo"?
3) Care regiune ale tegumentelor nou-născuţilor mai frecvent a) descuamaţia epidermului la nou-născut
este expusă infecţiei (strepto- b) un păr fin embrio-fetal pe pielea nou-născutului
stafilococice)? c) secreţia glandelor sebacee la nou-născut
a) pielea feţei d) o secreţie conjunctivală la nou-născut
b) pielea toracelui e) foliculii piloşi la nou-născut
c) regiunea pliurilor fiziologice (cervicale, inghinale, axilare) 13) Evidenţiaţi afirmaţia corectă despre cordonul ombilical:
d) pielea palmelor şi plantelor a) este format din ţesut reticular
e) pielea membrelor inferioare b) formaţiune de cartilaj
4) Ce reprezintă "petele mongoliene" la nou-născuţi? c) o formaţiune de ţesut limfatic
a) afecţiune a pielii d) este format dintr-o venă şi două artere cuprinse în
b) descuamaţia epidermului gelatina Warton
97
e) reprezintă un ligament a) o leziune cu conţinut seros
14) Evidenţiaţi ce este caracteristic grosimii epidermului la b) o pată prin modificarea coloraţiei pielii
copii de vârstă fragedă: c) o leziune infiltratică a pielii
a) la nou-născuţi este ca la adulţi d) un edem glandular
b) de aproximativ 2 ori mai subţire e) este o leziune proeminentă a pielii cu conţinut purulent
c) bine dezvoltat
d) la nivelul plantelor este acelaşi ca la adulţi Compliment multiplu:
e) la nivelul plăcilor este de 3 ori mai subţire 1) Evidenţiaţi afirmaţiile corecte despre activitatea glandelor
15) Indicaţi ce modificări suportă părul embrio-fetal după sudoripare la nou-născuţi:
naşterea copilului: a) încă nu sunt formate glandele sudoripare
a) devine mai deschis la culoare b) sunt puţin dezvoltate
b) devine fragil c) funcţionează
c) cade treptat şi este înlocuit cu păr permanent d) activitatea lor este aceeaşi ca la adult
d) continuă să se îndesească abundent e) după naşterea copilului activitatea scade
e) capătă o coloraţie albă 2) Cianoza este simptomul întâlnit în următoarele afecţiuni la
16) Indicaţi care afirmaţie despre unghiile copilului sănătos este copii:
corectă: a) afecţiuni ale tegumentelor
a) încep să se dezvolte în luna VIII de sarcină b) malformaţii congenitale de cord
b) la nou-născut la termen ating marginea ultimei falange c) afecţiuni pulmonare, insuficienţă respiratorie
c) sunt striate d) hepatită, dischinezie biliare
d) sunt în formă de sticlă de ciasornică e) boli contagioase la copii
e) sunt dezvoltate deplin în luna a VI de sarcină 3)Evidenţiaţi afirmaţiile ce corespund evoluţiei normale de
17) Ce reprezintă ,,coilonihia” unghiilor? dezvoltare a glandelor sebacee la copii:
a) unghiile brune în porţiunea proximală a) sunt slab dezvoltate la sugari
b) dungi albe transversale b) sunt bine dezvoltate la naşterea copilului
c) hemoragii subunghiale c) se dezvoltă după perioada de nou-născut
d) deformaţia concavă d) încep a funcţiona în perioada
e) detaşarea lamelară a marginii unghiei e) sunt dezvoltate insuficient la nou-născuţi la termen
18) Indicaţi coloraţia normală a unghiilor la copii sănătoşi: 4) Indicaţi care este afirmaţia corectă despre sensibilitatea
a) albă-pală termică a pielii copilului sugar:
b) roză a) sensibilitatea termică a prematurului este normală
c) cianotică b) sensibilitatea termică majoră o are pielea capului şi a feţei
d) ictrerică c) sensibilitatea termică a extremităţilor este crescută
e) cafenie d) sensibilitatea plicilor cutanate este redusă
19) Indicaţi ce funcţie au glandele sebacee: e) sensibilitatea termică a copilului nou-născut este absentă
a) de respiraţie 5) Ce reprezintă ,,vernix cazeoza”?
b) de secreţie şi protecţie a) lichid amniotic
c) termoreglare b) conţinut meconial
d) dezintoxicare c) substanţă secretată de glandele sebacee
e) toate cele enumerate d) secretul glandelor digestive
20) Indicaţi în ce regiuni ale pielii apare secreţia sudoripară e) substanţa albicioasă ce acoperă pielea nou-născutului
mai întâi: 6) Ce reprezintă "icterul fiziologic"?
a) pe abdomen a) o manifestare clinică de maladie a sângelui
b) în regiunea urechilor b) o manifestare de intoxicaţie generală
c) în regiunea feţei c) o expresie clinică a hiperbilirubinemiei fiziologice la nou-
d) pe partea piloasă a capului, pe palme şi plantelor născut
e) pe membrele superioare d) o coloraţie specifică a tegumentelor nou-născutului în primele
21) Evidenţiaţi ce reprezintă vezicula: zile de viaţă
a) este o pată prin schimbarea coloraţiei pielii e) o manifestare a bolii hemolitice a nou-născutului
b) un edem în plică 7) Evidenţiaţi funcţiile pielii:
c) o hemoragie intradermică a) de dezintoxicare
d) este o leziune proeminentă cu conţinutul seros (sub 0,5cm în b) de apărare
diametru) c) senzorială
e) este vasodilataţie capilară d) de secreţie şi termoreglare
22) Indicaţi ce este papula: e) hematoformatoare
a) este o leziune cu conţinut seros 8) Indicaţi afirmaţiile corecte despre sudamină şi semiologia ei la
b) o leziune proeminentă, circulară, solidă prin hiperplazia copil:
celulară epi - sau intra dermică a) o reacţie alergică la sugari
c) o pată prin schimbarea coloraţiei pielei b) o erupţie care apare la sugari după vârsta de 2-3
d) eritem nodos săptămâni când începe funcţionarea glandelor sudoripare
e) edem glandular c) o leziune localizată la nivelul mucoasei
23) Indicaţi ce este pustula: d) este un eritem cu mici elemente roşii la nivelul pielii
98
gâtului, regiunea frontală, faţă şi a toracelui b) flux arterial mult mai bun ca la adult
e) afecţiunea este provocată de secreţia sudorală abundentă la c) reflux venos adecvat
supraîncălzire d) reţea capilară slab dezvoltată
9) Indicaţi ce face parte din anexele pielii: e) reţea venoasă bine dezvoltată
a) părul
b) glandele sebacee 7) Evidenţiaţi termenul mediu de dispariţie a majorităţii
c) unghiile reflexelor fiziologice necondiţionate la copiii sugari:
d) fontanelele a) către vârsta de 2 luni
e) glandele sudoripare b) către vârsta de 3 luni
c) către vârsta de 4 luni
d) către vârsta de 5 luni
e) către vârsta de 6 luni
8) Pentru aprecierea dezvoltării motorii a copilului nu se

Particularităţile morfo-funcţionale ale sistemului nervos a utilizează:
copilului în creştere. Principii de apreciere a dezvoltării a) aprecierea poziţiei corpului
neuro-psihice a copiilor. b) aprecierea motilităţii
Complement simplu c) aprecierea tonusului muscular
1) Indicaţi la ce vârstă a copilului dezvoltarea cognitivă este cea d) aprecierea reflexelor condiţionate şi a celor necondiţionate
mai intensă: e) testul de comportament
a) în primul an de viaţă
b) în anul 2 de viaţă 9) Indicaţi vârsta de manifestare a etapei pregătitoare,
c) în perioada preşcolară preverbale în dezvoltarea limbajului la copiii sugari:
d) în perioada pubertară a) vârsta de 2-4 luni
e) în primii 4 ani de viaţă b) vârsta de o lună
c) vârsta de 5 luni
2) Indicaţi care dintre simţurile copilului este cel mai bine d) vârsta de 7 luni
dezvoltat la naştere: e) vârsta de 9 luni
a) văzul
b) auzul 10) Indicaţi vârsta medie de manifestare a vorbirii "senzoriale"
c) sensibilitatea tactilă la copiii sugari:
d) sensibilitatea termică a) vârsta de 5 luni
e) gustul b) vârsta de 7 luni
c) vârsta de 8 luni
3) Cu vârsta se schimbă topografia, poziţia, forma, numărul, d) vârsta de 6 luni
dimensiunea circumvoluţiunilor şi girusurilor creierului copilului. e) vârsta de 10 luni
Când acest proces se manifestă cel mai intens:
a) în al doilea an de viaţă 11) Indicaţi termenul în ontogeneza a sistemul nervos, când din
b) până la vârsta de 3 ani neuroepiteliu se formează foiţa medulară şi tubul medular:
c) după vârsta de 5 ani a) în a 1 săptămână de dezvoltare intrauterină
d) în primul an de viaţă b) în a 2-5 săptămână de dezvoltare intrauterină
e) până la vârsta 5 ani c) în a 5-6 săptămână de dezvoltare intrauterină
d) în a 12 săptămâna de dezvoltare intrauterină
4) Indicaţi către ce vârstă este încheiată mielinizarea majorităţii e) în a 16-20 săptămâna de dezvoltare intrauterină
structurilor SNC la copii:
a) către vârsta de 1 an 12) Cele 5 compartimente de bază ale sistemului nervos se
b) către vârsta de 2 ani formează la termenul de:
c) către vârsta de 4-5 ani a) 1 săptămână de dezvoltare intrauterină
d) către vârsta de 7-8 ani b) 2-5 săptămâni de dezvoltare intrauterină
e) către vârsta de 12 ani c) 5-6 săptămâni de dezvoltare intrauterină
d) 12 săptămâni de dezvoltare intrauterină
5) Indicaţi când se încheie definitiv mielinizarea structurilor e) 16-20 săptămâni de dezvoltare intrauterină
SNC: 13) Către ce vârstă copilul fixează privirea asupra obiectelor fixe?
a) la vârsta preşcolară a) de la naştere
b) la vârsta fragedă b) de la a 10 zi după naştere
c) la vârsta şcolară c) de la vârsta de 1 lună
d) în adolescenţă d) de la vârsta de 2 luni
e) în perioada de adult, la vârsta de 30-40 ani e) de la vârsta de 3 luni
6) Indicaţi ce este caracteristic pentru vascularizarea creierului la 14) Către ce vârstă copilul urmăreşte cu privirea obiectul în
sugar: mişcare?
a) flux arterial insuficient a) la vârsta de10 zile
99
b) la vârsta de 1-2 luni b) la vârsta de 7-8 luni
c) la vârsta de 1 lună c) la vârsta de 8-9 luni
d) la vârsta de 2-3 luni d) la vârsta de 5-6 luni
e) la vârsta de nou-născut e) la vârsta de 10-12 luni
15) Către ce vârstă la copiii sănătoşi dispare hipertonusul 23) Indicaţi câte cuvinte în mediu poate avea vocabularul
fiziologic în membrele superioare? copilului în vârstă de 12 luni:
a) la vârsta de 20 zile a) 1-2 cuvinte
b) la vârsta de 1 lună b) 8-10 cuvinte
c) la o săptămână după naştere c) 20 cuvinte
d) la vârsta de 2 luni d) 5 cuvinte
e) la vârsta de 3 luni e) 15 cuvinte
16) Indicaţi vârsta, când la copiii sănătoşi dispare hipertonusul 24) Indicaţi câte cuvinte în mediu poate avea vocabularul
fiziologic în membrele inferioare: copilului la vârsta de 2 ani:
a) către vârsta de 1 lună a) 40 - 50 cuvinte
b) către vârsta de 2 săptămâni după naştere b) 50 - 100 cuvinte
c) către vârsta de 2 luni c) 100 - 150 cuvinte
d) către vârsta de 3 luni d) 200 - 300 cuvinte
e) la vârsta de 4 luni e) 300 cuvinte
17) La ce vârstă e posibilă rostogolirea sugarului de pe spate pe Complement multiplu

burtă şi invers?
a) de la vârsta de 3 luni 1) Indicaţi perioadele critice în dezvoltarea intrauterină a
b) de la vârsta de 2 luni sistemului nervos central:
c) de la vârsta de 4 luni a) prima săptămână de gestaţie
d) de la vârsta de 5 luni b) 3-4 săptămâni de gestaţie
e) de la vârsta de 6 luni c) 10-18 săptămâni de gestaţie
d) 10-12 săptămâni de gestaţie
18) Când sugarul sănătos poate sta în şezut fără susţinere? e) 20-28 săptămâni de gestaţie
a) la vârsta de 4 luni
b) la vârsta de 3 luni 2) Indicaţi care sunt metodele de stimulare a dezvoltării cognitive
c) la vârsta de 5 luni la copii de vârstă fragedă:
d) la vârsta de 6 luni a) gimnastica curativă
e) la vârsta de 7 luni b) jocul
c) masajul
19) Către ce vârstă în mediu copilul poate sta ,,copăcel”? d) comunicarea
a) la vârsta de 7-8 luni e) administrarea de nootropi
b) la vârsta de 8-9 luni
c) la vârsta de 9-11 luni 3) Indicaţi perioadele critice în dezvoltarea psihicii copilului:
d) la vârsta de 6-7 luni a) perioada de nou-născut
e) la vârsta de 7 luni b) primul an de viaţă
c) perioada de vârstă la 2 la 4 ani
20) Începând cu ce vârstă în mediu copilul poate să meargă fără d) perioada de vârstă la 10 la 12 ani
susţinere? e) perioada de vârstă la 12 la 15 ani
a) începând cu vârsta de 8-9 luni
b) începând cu vârsta de 9 luni 4) Către ce vârstă copilul stăpâneşte bine capul, aflându-se în
c) începând cu vârsta de 10-12 luni decubit ventral?
d) începând cu vârsta de 1,5 ani a) de la a 10 zi după naştere
e) începând cu vârsta de 2 ani b) de la vârsta de 1 lună
c) de la vârsta de 1,5 luni
21) Indicaţi vârsta medie când la copil se manifestă ,,vorbirea d) de la vârsta de 2 luni
senzorială”: e) de la vârsta de 3 luni
a) la vârsta de 7-8 luni
b) la vârsta de 3-4 luni 5) Indicaţi reflexele necondiţionate ale trunchiului, prezente la
c) la vârsta de 9-10 luni copii nou-născuţi:
d) la vârsta de 5-6 luni a) reflexul Galant
e) la vârsta de 11-12 luni b) reflexul Perez
c) reflexul Babchin
22) Indicaţi vârsta medie când la copil se manifestă perioada d) reflexul Moro
vorbirii motorii: e) reflexul de sprijin
a) la vârsta de 6-7 luni
100
6) Numiţi etapele dezvoltării vorbirii copilului în primul an de d) reflexul de suport (sprijin)
viaţă: e) reflexul mersului automat
a) etapa verbală
b) etapa de lalalizare 14) Indicaţi reflexele necondiţionate ale membrelor superioare,
c) etapa gânguritului prezente la nou-născut:
d) etapa pregătitoare (preverbală) a) reflexul Perez
e) etapa vorbirii senzoriale b) reflexul Robinson
c) reflexul Babchin
7) Începând cu ce vârstă în mediu copilul e capabil să formuleze d) reflexul Moro
propoziţii compuse: e) reflexul de trompă
a) începând cu vârsta de 3-4 ani
b) începând cu vârsta de 4-5 ani 15) Indicaţi reflexele necondiţionate ale membrelor inferioare,
c) începând cu vârsta de 6 ani prezente la copii nou-născuţi:
d) începând cu vârsta de 7 ani a) reflexul de sprijin
e) începând cu vârsta de 8 ani b) reflexul de trompă
c) reflexul mersului automat
8) Selectaţi ce e caracteristic pentru dezvoltarea motorie în prima d) reflexul de apucare Robinson inferior
şi a doua lună de viaţă a copilului: e) reflexul Babchin
a) întins pe burtă încearcă să ridice şi să menţină capul
b) ţine capul vertical câteva minute 16) Care sunt caracteristicile statului neurologic a copilului în
c) ţine bine capul în poziţie verticală perioada de nou-născut:
d) ţine bine capul în poziţia întins pe burtă a) prezintă mişcări haotice, involuntare în extremităţi
e) susţinut de subţiori se sprijină cu picioarele b) fixează privirea la obiecte fixe
c) tresare şi clipeşte la sunete puternice
9) Care sunt caracteristicile analizatorului văzului la copilul nou- d) prezintă hipotonie fiziologică în membre
născut? e) prezintă hipertonie fiziologică în membre
a) are luminofobie moderată
b) distinge lumina şi întunericul 17) Selectaţi ce e caracteristic pentru dezvoltarea neuropsihică a
c) recepţionează culorile aprinse copilului în prima lună de viaţă:
d) clipeşte la sursă de lumină evidentă, reacţionând cu îngustarea a) pentru scurt timp fixează privirea pe obiectul de culoare vie
pupilelor b) urmăreşte cu privirea jucăria în mişcare
e) distinge culorile c) încearcă să ţină capul, fiind pe întins burtă
d) întoarce capul spre sursa sonoră
10) Prin ce se caracterizează termorecepţia nou-născutului: e) sunt prezente reflexele necondiţionate
a) receptori hipotermici sunt mai mulţi, decât hipertermici
b) receptori hipotermici sunt mai puţini, decât hipertermici 18) Dezvoltarea neuropsihică a copilului include:
c) sensibilitate mai mare la hipotermie, decât la hipertermie a) dezvoltarea motorie a copilului
d) sensibilitate mai mare la hipertermie, decât la hipotermie b) dezvoltarea cognitivă a copilului
e) sensibilitate echivalentă la hipo- şi hipertermie c) dezvoltarea socio-afectivă a copilului
d) dezvoltarea senzorială a copilului
11) Prin ce se manifestă activitatea analizatorului auditiv şi vizual e) creşterea perimetrului cranian
la copilul în vârstă de o lună:
a) pe scurt timp fixează privirea la obiectul strălucitor 19) Dezvoltarea senzorială a copilului include:
b) tresare şi clipeşte la sunete puternice a) dezvoltarea văzului
c) începe să zâmbească b) dezvoltarea auzului
d) urmăreşte cu privirea obiectul în mişcare c) dezvoltarea gustului
e) ascultă atent d) dezvoltarea mirosului, a sensibilităţii tactile, termice şi
dureroase
12) Indicaţi metodele recomandate de apreciere ale dezvoltării e) prezenţa reflexelor condiţionate
neuropsihice la copii:
a) metoda Denver II 20) Indicaţi componentele comportamentului social-afectiv la
b) aprecierea anumitor achiziţii ale copilului (motorii, copiii în vârstă de 1-6 luni:
cognitive, verbale etc) a) prezintă zâmbet involuntar în somn
c) metoda tabelelor centilice b) primul zâmbet voluntar ca răspuns la chipuri şi voci cunoscute
d) metoda scărilor de regresie începând de la vârsta de 2 luni
e) metoda orientativă c) râde cu toată faţa la sfârşitul lunii a 3 de viată
d) imită mimica şi mişcările capului de la vârsta de 5 luni
13) Selectaţi care din reflexele necondiţionate (arhaice) e) imită mişcări complexe
enumerate dispar către vârsta de 2 luni:
a) reflexul de sugere 21) Indicaţi ce este caracteristic pentru cerebelul copiilor de
b) reflexul Babchin vârsta fragedă:
c) reflexul Moro a) este bine dezvoltat
101
b) este dezvoltat insuficient b) distinge pe ai săi de cei străini
c) e este relativ mic în dimensiuni c) manifestă mişcări ale ,,complexului de înviorare”
d) emisferele sunt mici d) ţine capul vertical
e) girusurile sunt superficiale e) eventual descoperă jucăria, atârnată în faţă
22) Dezvoltarea limbajului copiilor în primele 6 luni de viaţă 29) Selectaţi vârstele în care sugarul gângureşte (A, G,U):
include: a) la vârsta de 20 zile
a) înţelege semnificaţia cuvintelor simple b) la vârsta de 1 lună
b) reacţionează, întorcând capul, când este chemat pe nume c) la vârsta de 1,5 luni
către vârsta de 6 luni d) la vârsta de 2 luni
c) gângureşte e) la vârsta de 2,5 luni
d) lalalizează (ma-ma, ba-ba etc.)
e) formează silabe 30) Numiţi ce este caracteristic pentru dezvoltarea neuropsihică a
copilului în vârstă de 6 luni:
23) Dezvoltarea psihică a sugarului şi copilului de vârstă a) pronunţă silaba ,,ba”, ,,ma” (începe a lalaliza)
fragedă include: b) se rostogoleşte de pe burtă pe spate
a) descoperirea propriului corp c) stă fără suport
b) descoperirea mediului înconjurător d) mănâncă bine cu lingura, luând mâncarea cu buzele
c) relaţiile cu persoanele din jur e) apucă jucăria din orice poziţie
d) mijloacele de comunicare
e) prezenţa şi gradul de manifestare a reflexelor 31) Indicaţi ce caracterizează dezvoltarea neuropsihică a copilului
în vârstă de 1 an:
24) Indicaţi particularităţile anatomice, caracteristice creierului a) merge singur
copilului nou-născut: b) ia cana şi bea singur
a) circumvoluţiunile şi girusurile sunt bine exprimate c) desinestătător mănâncă cu lingura bucate lichide (supă, de ex.)
b) lobul frontal e mai mic, decât la adult d) are un vocabular de 8-10 cuvinte
c) lobul occipital e mai mare, decât la adult e) îndeplineşte cerinţe elementare ale adultului
d) dimensiunile ventriculilor laterali sunt mici
e) substanţa albă e insuficient diferenţiată de cea cenuşie 32) Enumeraţi particularităţile statutului neuropsihic la copilul
nou-născut sănătos:
25) Enumeraţi particularităţile fiziologice ale creierului copilului a) doarme în mediu 20 din 24 ore
nou-născut: b) prezintă semiflexie cu hipertonus fiziologic în membre
a) permeabilitatea barierei hematoencetalice este redusă c) prezintă mişcări haotice, necoordonate în membre
b) hidrofilitatea ţesutului cerebral este sporită d) este caracteristică prezenţa reflexelor necondiţionate
c) procesele de inhibare predomină asupra celor de excitare (înnăscute, arhaice)
d) este caracteristică dezvoltarea insuficientă a analizatorului e) prezintă hipotonie a flexorilor
auditiv şi a celui vizual
e) este caracteristică predominarea funcţională a sistemului 33) Numiţi factorii, ce stimulează dezvoltarea neuropsihică a
talamo-palidar asupra celui strio-palidar copilului:
a) comunicarea cu copilul de la naştere
26) Indicaţi afirmaţiile corecte privind dezvoltarea neuropsihică a b) alegerea jucăriilor după vârstă
copiilor în vârstă de până la 6 ani: c) jocurile dinamice
a) după vârsta de o lună are loc diminuarea reflexelor d) familiarizarea precoce cu literatura, muzica, pictura
necondiţionate e) alimentaţia deosebită (specială)
b) începând cu primul an de viaţă are loc apariţia şi consolidarea
reflexelor condiţionate 34) Numiţi factorii, ce defavorizează (împiedică) dezvoltarea
c) activitatea motorie parcurge o dezvoltare şi desăvârşire treptată neuropsihică la copii:
d) are loc stabilirea şi desăvârşirea funcţiei musculare şi verbale a) deficit în comunicarea cu familia şi cei din anturaj
e) dezvoltarea sistemului nervos e mai lentă, decât la copii mai b) socializarea compromisă
mari, de vârstă şcolară c) neglijarea pedagogică
d) patologii grave ale sistemului nervos central
27) Numiţi perioadele de dezvoltare a vorbirii copilului în primul e) aflarea la spital a copilului timp de 7-10 zile
an de viaţă:
a) vorbirea senzorială 35) Indicaţi condiţiile de bază, necesare pentru dezvoltarea
b) vorbirea motorie neuropsihică adecvată a copilului:
c) lalalizarea a) dezvoltare morfo-funcţională corespunzătoare vârstei a
d) gânguritul sistemului nervos central
e) formarea de fraze b) activitate motorie intensă
c) mediul, în care creşte copilul
28) Selectaţi ce e caracteristic pentru dezvoltarea neuropsihică a d) activităţile de joc cu copilul
copilului la vârsta de 3 luni: e) comunicarea
a) fixează cu privirea obiectul din orice poziţie
102
36) Indicaţi prin ce se manifestă retardul dezvoltării neuropsihice
la copii:
a) prin reţinere în formarea deprinderilor motorii
b) prin retard verbal
c) prin reţinere a dezvoltării cognitive
d) prin reţinere în adaptarea socială a copilului
e) prin persistarea reflexelor necondiţionate ale nou-
născutului după vârsta de 1 lună
37) Care sunt criteriile de testare, utilizate în metoda Denver II:

a) motricitatea grosieră
b) limbajul
c) motricitatea fină - adaptabilitate
d) dezvoltarea socio-afectivă, testul de comportament
e) îndemânarea manuală
38) Indicaţi ce-i caracteristic pentru analizatorul olfactiv al nou-

născutului sănătos:
a) receptorii olfactivi ocupă o suprafaţă mai mare decât la
adult
b) pragul de sensibilitate olfactivă e mai înalt, comparativ
cu adultul
c) ca răspuns la gustul dulce – se linişteşte, efectuează
mişcări de sugere
d) sunt prezente alte reacţii olfactive - grimasă, nelinişte,
uneori vomă
e) pragul sensibilităţii olfactive e mai jos ca la adult
39) Indicaţi ce este caracteristic pentru analizatorul vizual a

copilului sănătos în vârstă de 6 luni:
a) Funcţie vizuală bună
b) reacţionează la culorile aprinse (roşu, galben)
c) vede bine obiectele mari, viu colorate
d) fixează privirea cu ambii ochi pe diferite obiecte
e) distinge 4 culori de bază
40) Indicaţi ce e caracteristic pentru dezvoltarea neuropsihică a

copilului în vârstă de 3 ani:
a) numeşte 4 culori de bază
b) în joc îndeplineşte diverse roluri
c) păşeşte peste obstacole de 10-15 cm înălţime
d) începe să utilizeze propoziţii complexe
e) este perioada întrebărilor ,,De ce”?
41) Indicaţi ce e caracteristic pentru dezvoltarea neuropsihică a

copilului în vârstă de 2 ani:
a) păşeşte, depăşind obstacolul, schimbând pasul
b) înţelege poveşti scurte despre evenimente cunoscute de
el
c) poate să se îmbrace parţial cu ajutorul adultului
d) are un vocabular de 200-300 de cuvinte
e) este prezentă vorbirea în fraze complexe
103

Teste La Pediatrie Anul V

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teste La Pediatrie Anul V

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Release from Medtorrents.

Teste la C) starea funcţiei secretorii a stomacului;

Hipertensiunea arterială la copii. Complement simplu. Complement multoplu.

c) primii dinţi de lapte sunt incisivii mediali inferiori, care

8) Pentru aprecierea dezvoltării motorii a copilului nu se

17) La ce vârstă e posibilă rostogolirea sugarului de pe spate pe Complement multiplu

37) Care sunt criteriile de testare, utilizate în metoda Denver II:

38) Indicaţi ce-i caracteristic pentru analizatorul olfactiv al nou-

39) Indicaţi ce este caracteristic pentru analizatorul vizual a

40) Indicaţi ce e caracteristic pentru dezvoltarea neuropsihică a

41) Indicaţi ce e caracteristic pentru dezvoltarea neuropsihică a

S-ar putea să vă placă și