HEMATOLOGIE-ONCOLOGIE

5.1 ANEMIILE

5.1.1 ANEMIA FERIPRIVA

COMPLEMENT SIMPLU

1. Anemia hipocroma microcitara se defineste prin:

A. HEM↑ , CHEM↓ ±VEM↓
B. HEM↑,CHEM↑± VEM↓
C. HEM↓,CHEM↑
D. HEM↓,CHEM↓± VEM↓
E. HEM<25pg,CHEM≥30%

R=D

2. Cauze de epuizare rapida a unor reserve cantitativ reduse ce determina carenta

de fier sunt urmatoarele , CU EXCEPTIA:

A. Gemelaritate
B. Prematuritate
C. Carenta de fier maternal
D. Diversificare incorecta
E. Transfuzie feto-materna

R=D
3. Despre cloroza tinerelor fete sunt ADEVARATE afirmatiile, CU EXCEPTIA:

A. Este cea mai frecventa cauza de anemie feripriva

B. Are mechanism nutritional asemanator cu anemia nutritional a sugarului

C. Se datoreaza si pierderii de fier in perioada menstrual

D.Este foarte rara in zilele noastre

E. Detemina anemie feripriva

R=A

4. Diagnosticul pozitiv al anemiei feriprive se stabileste, CU EXCEPTIA:

A. Paraclinic

B. Clinic
C. CT/RMN
D. Anamneza
E. Raspuns terapeutic
R=C
5. Din punct de vedere paraclinic, diagnosticul pozitiv al anemiei feriprive se
stabileste astfel:
A. Hemograma cu indici crescuti,frotiu cu macrocitoza, nomocromie
B.Medulograma cu hipoplazie marcata, predominant eritroblastica
C.Fier seric>50g/100mi,Coeficient de saturare al transferinei >16%
D.Sideremie scazuta , capacitate de fixare a Fe↑,coefficient de saurare al
transferinei <16%, Feritina serica↓, protoporfirina eritrocitara libera>40µg/dl
E. Maduva osoasa cu hiperplazie marcata,predominant eritroblastica, cu aspect
de diseritropoieza si cu sideroblasti>20%
R=D
6. Despre anemia feripriva este ADEVARATA afirmatia:
A. Este o stare fiziologica definita prin scaderea manifesta a capiatalului de fier
B. Reprezinta 10-20% din anemiile carentiale

C. Este anemia cea mai frecventa in patologia sugarului si a copilului

D. Este insotita clinic de: paloare, fatigabilitate, transpiratii nocturne si tahicardie

E. Paraclinic: CHEM >30%, HEM<25pg , Fe seric<60µg/100ml

R=C

7. Formele clinice corecte ale anemiilor carentiale sunt:

A. Anemia megaloblastica=deficit de Ac folic si vit B6

B. Marasm si Kwasiokor = carenta lipidica

C. Anemie carentiala = deficit de Mg, Zn ,vit A

E. Anemie megaloblastica = deficit de Ac folic si vit B12

R=E

8. Tulburarile de absortie selective ce produc carenta de fier sunt:

A. Intoleranta la dizaharide

B. Mucoviscidoza

C. Intoleranta la gluten

D. Boala Riley

E. Intoleranta la soia

R=D

9. Principalele semen clinice de deficit tisular de fier sunt urmatoarele, CU

EXCEPTIA:
A. Tulburari de crestere la 50% din copii

B. Descuamare palo-plantara

C. Uscaciunea pielii si a mucoaselor

D. Ragade comisurale

E. Friabilitatea unghiilor

R =B

10. Patologia ce determina carenta de fier printr-un necesar crescut de fier este
urmatoarea:

A. Postmaturitate

B. Malformatie cardiaca necianogena

C. Prematuritate

D.Pubertate întârziată

E. Obezitate

R=C

11. Formele clinicecaracteristice copilului sunturmatoarele, CU EXCEPTIA:

A. Pica

B. Alergia la PLV

C. Anemia prematurului

D. Hemosideroza pulmonară

E. Anemia feriprivă din bolile cornice (DZ, TBC, etc)

R=E
12. Este ADEVARAT despre diagnosticul diferntial al diferitelor forme de carentă
de fier:

A. Capacitatea totală de legare a fierului creste din etapa carentei prelatente

B. Rezervele de fier sunt absente abia in etapa de carentă manifestă

C. Feritina serică scade doar din etapa de carentă latentă

D. Fierul seric este normal în etapa de carentă prelatentă

E. Protoporfirina eritrocitară este crescută în toate cele trei etape de carentă de

fier(carentă prelatentă, carentă latent, carentă manifestă)

R=D

13. Complicatiile frecvente determinate de carenta de fier sunt următoarele

CU EXCEPTIA:

A. Tulburări de concentrare si atentie

B. Tulburări gastrointestinal pâna la malabsorbtie si enteropatie exudativă

Intestinală

C. Sângerare gastrointestinal

D. Deficit imunitar

E. Tulburări de comportament si întârziere a dezvoltării psihomotorii

R=C

14. Despre tratamentul medicamentos al anemiei feriprive sunt ADEVĂRATE CU

EXCEPTIA:

A. Preparate din fier administrate,de elective pe cale orală

B. Sărurile feroase folosite în tratamentul anemiei feriprive sunt: fumarat de

Fe,glutamat de Fe, gluconat de Fe si sulfat de Fe
C. Doza de fier elemenatal este de 4-6mg/kg/zi, max 180 mg/zi

D. Administrarea se face in timpul mesei în asociere cu săruri de Mg

E. Durata tratamentului medicamentos – 3 luni

R=D

15. Concentatia de Fe din sărurile feroase administrate în tratamentul anemiei

feriprive este:

A. Fumarat de Fe 10-12%

B. Sulfat de Fe 30-33%

C. Glutamat de Fe 16-22%

D. Gluconat de Fe 12-15%

E. Fe elemental 10-12%

R=C

16. Diagnosticul paraclinic pozitiv al anemiei feriprive se stabileste astfel:

A. Hematiile ,, in semn de tras la tintă” apărute pe frotiu sunt patognomonice

B. MO(maduva osoasă) saracă, predominant eritroblastică, cu aparitia

eritroblastilor feriprivi (mici, cu contur zdrentuit)

C. Sidremie scazută <50g/100ml,feritină scazută, capacitate de fixare a Fe

crescută, coeficient de saturare al transferinei<16%

D. Frotiu cu hipocromie,macrocitoză marcată

E. Protoporfirina eritrocitară liberă scazută<40µg/dl

R=C
17. Carenta manifestă de Fe fata de carenta latent de Fe din anemia feriprivă se
diferentiază paraclinic prin:

A. Raportul concentratiei de Hb/nr. Hematii

B. Coeficient de saturare al transferinei

C. Protoporfirina eritrocitară

D. Feritina serică

E. Fier Seric

R=A

18. Formele tipice particulare de hemosideroză pulmonară la copil sunt

urmatoarele, CU EXCEPTIA:

A. Hemartomatoza benign solitara

B. Sindrom Goodpasture

C. Deficit congenital de transferină

D. Edem pulmonar acut

E. Anemie prin anticorpi anti-receptor de transferină

R=D

19. Lipsa de raspuns la tratamentul cu fier in anemia feriprivă se datorează

urmatoarelor cause, CU EXCEPTIA:

A. Persistenta unor sângerări nediagnosticate

B. Diagnostic incorrect

C. Absortie intestinală ineficientă prin medicatie concurentă

D. Administrare de Fier intramuscular

E. Lipsa administrării sau administrare incorectă

R=D

20. Anemia posthemoragică cronică ce produce anemie feriprivă poate fi

determinată de hemoragie digestivă produsă de urmatoarele afectiuni, CU
EXCEPTIA:

A. Hernie hiatală

B. Ulceratii gastroduodenale

C. Diverticulită

D. Parazitoză intestinală

E. Boala Crohn

R=E

21.Administrarea de Fe intramuscular ca tratament al anemiei feriprive se face

doar în urmatoarele conditii, CU EXCEPTIA:

A. Hemoragii cornice

B. Lipsă de compliantă

C. Intolerantă de Fe oral

D. Afectiuni intestinale severe

E. Boli cornice

R=E

22. Despre raspunsul la tratamentul de fier este ADEVARATĂ afirmatia:

A. în prima zi apare raspunsul reticulocitar

B. în ziua a doua are loc refacerea enzimelor tisulare

C. Depozitele de fier se normalizează dupa 3-6 luni

D. Din a treia zi apare raspunsul medular

E. Progresiv creste valoarea Hb,care se normalizeaza in 2 luni

R=C

23. Diagnosticul de Anemie feriprivă hipocromă microccitară se stabileste in

functie de urmatorii parametrii:

A. Fe seric <50µg/100ml,CHEM>30%, HEM<25pg

B. Fe seric<40µg/100ml,CHEM<30%,HEM<15pg

C. Fe seric >50µg/100ml,CHEM<30%,HEM<25pg

D. Fe seric<60µg/100ml,CHEM<40%,HEM<35pg

E. Fe seric<50µg/100ml,CHEM<30%,HEM<25pg

R=E

COMPLEMENT MULTIPLU

1.Diagnosticul diferenţial al anemiei cu Fe seric>50µg/100ml se face cu:

A. Anemie feriprivă
B. Anemii din boli cornice
C. Talasemii
D. Anemii sideroblastice
E. Anemii posthemoragice

R=C,D

2. Tratamentul profilactic al anemiei feriprive se face astfel:

A. În perioada prenatala administrarea suplimentara de fier, în doza
mare,la toate gravidele
 B. Intranatal,profilaxia se face prin ligaturarea temporizatată până la
încetarea pulsaƫiilor cordonului ombilical
C. În perioada postnatală, administrarea de preparate cu fierla sugarii
alimentaƫi exclusive la sân
D. Postnatal medicatie la ,,cei cu risc de carenƫă marƫială” în scopul
asigurării unei doze de 2mg/kg/zi de Fe elemental, cu o rată de absorƫie
de aproximativ 10%
E. În perioada postnatală, profilaxia constă în încurajarea alimentaƫiei la
sân până la 6 luni,diversificare corectă dupa 4 luni½

R=B,D,E

3. Cei cu risc de carentă marƫială pentru care se face profilaxia anemiei

feriprive in perioda postantalăsunt:
A. Prematuri
B. Gemeni
C. Sugari alimentaƫi exclusive cu lapte de mamă
D. Sugari alimentaƫi artificial
E. Sugari cu tulburări digestive trenante

R=A,B,D,E

4. Aportul redus de fier ce determină anemie feriprivă este urmarea:

A. Regimul lactate sau lacto-făinos prelungit
B. Mucoviscidozei
C. Diversificarii incorecte
D. Dietei restrictive
E. Refuzul proteinelor vegetale în alimentative

R=A,C,D
5.Principalele cause de anemie hemoragica la nou-născut sunt:

A. Cerebrale

B. Postnatale

C. Ombilicale

D. Prenatale

E. Placentare

R=B,C,E

6.Tulburarile digestive din carenta de fier se exprima prin:

A. Perturbarea/pervertirea apetitului (Sdr Pica)

B. Prezenta disfagiei cu odinofagie
C. Sindrom de malabsorbtie pentru Cu,Prot,Ca
D. Cresterea indexului de permeabilitate intestinala
E. Cresterea aciditatii gastrice

R=A,C,D

7. Despre etiopatogenia anemiei feriprive sunt ADEVARATE afirmatiile,CU

EXCEPTIA:

A. În perioada copilariei exista un necesar crescut de fier

B. În perioada alimentatiei lactate exista un aport redus de fier deoarece

LM contine doar 0,4-1,5mg Fe/l

C.Absorbtia fierului din laptele de mama(LM) este de 49%

D. În perioada alimentatiei lactate exista un aport redus de fier deoarece

LV contine doar 0,2-0,6mg Fe/l

E. Absorbtia fierului din laptele de vaca (LV) este de 60%

R = A,B,C,D
8. Diagnosticul diferential al anemiei feriprive normo/hipersidermice
Fe>50µg/100ml se face cu:

A. Hemofilii

B. Talasemii

C. Leucemii

D. Anemii sideroblastice

E. Anemii din boli cornice

R=B,D

9. Despre tratamentul transfuzional in anemia feripriva este ADEVARAT:

A. Are indicatii restrânse pentru formele foarte severe

B. Se administrează masă eritrocitară 20ml/kg/zi

C. Se impune când Hb<4g/100ml

D. Cantitatea maxima de sânge integral ce se poate administra este de

300ml/zi

E. Se realizează cu sânge integral în cantitate de 20ml/kg/zi

R=A,C,E

10. Semnele de afectare a sistemului nervos in carenta de fier sunt:

A. Depresie

B. Iritabilitate

C . Oboseala

D. Pseudomiopatie

E. Dezvoltare mental si motorie întârziata

 R=B,C,E

11. Diagnosticul paraclinic pozitiv al anemiei feriprive se stabileste astfel:

A. Sidremie scazuta <50g/100ml,Feritina scazuta, capacitate de fixare a Fe

scazuta,coeficient de saturare al transferinei>16%

B. Pe frotiu , initial hipocromie, în stadiu tardiv – microcitoză cu anulocite si

rare hematii ,,în semn de tras la tinta”

C. Mo(maduva osoasa)caracterizata prin hiperplazie moderata,

predominant eritroblastica, cu aparitia eritroblastilor feriprivi(mici , cu
contur zdrentuit), cu aspect de diseritropoieza

D. Frotiu cu hipocromie,macrocitoza marcata

E. Protoporfirina eritrocitara libera scazita<40µg/dl

R=B,C

12.Despre proba terapeutica de anemie feripriva este ADEVARAT:

A. Are valoare diagnostica

B. Consta în administrarea de 3 mgFe/Kg cu aparitia crizei eritrocitare la

5-7 zile de la initierea terapiei

C. Normalizare progresiva a parametrilor eritrocitari,Hb creste cu

0,25-0,4g/zi si Ht creste cu 1% dupa criza eritrocitara

D. Consta in administrarea de 5-7mg Fe/kg cu aparitia crizei eritrocitare la

3-5 zile de la initierea terapiei

E. nu are nicio valoare

R=A,B,C

13. Diagnosticul diferential al anemiei feriprive se face cu:

A. Anemia intrainfectioasa
B. Anemii sideroblastice dobândite

C. Talasemii

D. Hemofilii

E. Anemii sideroblastice congenitale

R=B,C,E

14. Anemia feripriva clinic si paraclinic se caracterizeaza prin:

A.Paloare,fatigabilitate,iritabilitate

B. Tahicardie,transpiratii nocturne,agitatie

C. Toleranta scazuta la effort, randament scolar scazut

D. Hb>10g/dl,Ht>33%,Fe seric>60µg/100ml

E. CHEM<30%,HEM<25pg,Fe seric<60µg/100ml

R=A,C,E

15. Uramatoarele afirmatii despre anemia feripriva sunt ADEVARATE, CU

EXCEPTIA:

A. Este cea mai rara anemie carentiala

B. Este prezenta la 50-75% din sugari

C. Este invers proprtionala cu statusul economic

D. Este prezenta 25% la sugari si 25% la gravidele sub 20 de ani

E. Prelevanta este direct proportional cu consumul de proteine

R=C,D

16. Tulburarile de absortie si digestive ce produc carente de fier sunt:

A. Globale
B. Partiale

C. Selective

D. Totale

E. Nicio variant de mai sus adevarata

R=A,C

17. Anemia posthemoragica de cauza postnatala este determinate de:

A. Placenta praevia

B. Ruptura de cordon ombilical

C. Hemoragie digestive indusa medicamentos

D. Hemoragie retroplacentara

E. Hemoragie pulmonara

R=C,E

18. Complicatiile frecvente date de carenta de fier netratata sunt:

A. Retard staturo-ponderal

B. Malabsorbtia proteinelor

C. Deficit imunitar

D. Tulburare de concentrare si atentie

E. Insuficienta cardiaca , în mod exceptional

R=C,D,E

19. Despre anemia feripriva a prematurului,este ADEVARAT ca:

A. Apare tardiv in lunile 7-10 de viata

B. Se datoreaza absentei masurilor de profilaxie

C. Se instaleaza la sfarsitul primului trimestru de viata

D. ,, Anemia tardiva a prematurului” = scaderea nr. de hematii si Hb sub

7-8g/100ml

E. Tabloul clinico – biologic este mult mai pregnant decâ forma clasica

R=B,C,D

20. Anemia posthemoragica cronica este cauzta de:

A. Traumatism cranio – cerebral

B. Ulcearatii gastroduodenale

C. Parazitoza intestinala

D.Hematom

E.Hemoglobinurie paroxistica nocturna

R=B,C,E

21. Cauzele anemiilor sideroblastice dobândite ce fac diagnostic diferential

cu anemia feripriva sunt:

A. Neoplazice

B. Administrare de rifampicina

C. Artrita reumatoida

D. Intoxicatie cronica cu alcool, Pb

E. Intoxicatie cu izoniazida si ciclosporina

R=A,C,D,E
22. Pica este:

A. Cauza Anemiei feriprive

B. Cauza unor tulburari asociate (retardare stature- ponderala)

C. Determinata de consumul de substante necomestibile (pamânt,

gheata,praf,caramida)

D. Un sindrom al copilului de vârsta prescolara ce apare ca tulburare

cognitiv-compotamentala

E. Tulburare psihiatrica a adolescentului

R= A,B,C

23. Aportul redus de fier se traduce prin:

A. Regim lactat sau lacto-fainos prelungit

B. Diversificare corecta

C. Aport crescut de proteine animale

D. Diete restrictive

E. Aport redus de dizaharide

R=A,D

24. Principalele cauze de anemie feripriva la nou-nascut sunt:

A. Alimentatie exclusiva la sân

B. Transfuzie feto-materna

C. Traumatism la nastere
D. Hemorgie renala

E. Hemoragie pulmonara

R= A,D,E

25. Principalele cauze de carenta de fier sunt:

A. Epuizarea rapida a unor reserve cantitativ reduse

B. Pierderi crescute

C. Necesar scazut

D. Tulburari de absortie si digestie

E. Aport crescut

R=A,B,D

26. Despre hemosideroza pulmonara este FALS,CU EXCEPTIA:

A. Hemoragie intraalveolara recidivanta

B. Afectiune frecventa

C. Sindromul Goodpasture este forma tipica de hemosideroza pulmonara la

copil

D. Hemartroza benign solitara este forma tipic particulara de hemosideroza

a copilului

E. Toate afirmatiile de mai sus sunt adevarate

R=C,D
27. Mijloacele dietetice folosite in tratamentul anemiei ferprive sunt
urmatoarele:

A. Diversificare precoce cu alimente cu continut bogat de fier

B. Alimentatie naturala minim 6 luni

C. Alimentatie exclusiv cu lapte praf

D. Se evita laptele de vaca si fainoasele

E. Utilizare formule de lapte care sa contina un supliment de fier (6-12g/l)

R= B,D,E

28. Tratamentul medicamentos al anemiei feriprive se face prin:

A. Administrare orala de saruri feroase in doze 4-6mg/kg/zi Fe elemental

B. Administrare intramusculara de fier, exceptional

C. Transfuzie de sânge in formele foarte severe cu Hb<4g/100ml

D. Fumaratul de fier contine fier cât sulfatul de fier

E. Durata tratamentului minim 6 luni

R=A,B,C

29. Administrarea intramusculara de fier se recomanda:

A. De la începutul terapiei feroase

B. Exceptional, cand exista intoleranta la administrare de fier oral

C. Când exista afectiuni intestinale severe

D. Sarurile ferice se administreaza in 2-3 injectii saptamânal

E. Doza de fier administrate intramuscular se poate calcula dupa formula:
doza totala de fier = deficit de Hb x G x 4(unde G = greutatea in kg)

R= B,C,E

30. Carenta prelatenta de Fe se stabileste din punct de vedere paraclinic

astfel:

A. Fier seric scazut

B. Protoporfirina eritrocitara crescuta

C. Capacitatea totala de fixare a fierului crescuta

D. Feritina serica scazuta

E. Raport concentratie Hb/nr. hematii normal

R=B,D,E
 5.1.2 ANEMIILE HEMOLITICE

COMPLEMENT SIMPLU

1. Din punct de vedere clinic,anemia se poate manifesta prin:

A. Dispnee
B. Splenomegalie
C. Icter
D. Febra
E. Dureri lombare

R=A

2. Nu reprezinta semn al anemiei:

A. Dispneea
B. Paloarea
C. Calculii biliari
D. Oboseala
E. Fatigabilitatea

R=C

3. Nu reprezinta semn al hemolizei:

A. Splenomegalia
B. Icterul
C. Dispneea
D. Febra
E. Frisonul

R=C
 4. Nu reprezinta semn al hemolizei intrvasculare:
A. Tahicardia
B. Durerile lombare
C. Insuficienta renala
D. Febra
E. Splenomegalia
R=E

5. Hemoliza extravasculara poate asocial:

A. Oboseala
B. Icter
C. Paloare
D. Febra
E. Tahicardie
R=B
6. Despre hemoliza nu putem afirma:
A. Poate fi extravasculara
B. Poate fi intravasculara
C. Se cuantifica cu ajutorul hematocritului
D. Poate asocia frison
E. Poate asocia dureri lombare
R=C

7.Pentru evaluarea hemolizei se pot utilize urmatoarele teste diagnostic, CU

EXCEPTIA:

A. Hemograma completa

B. Frotiul de sânge periferic

C. Flow citometria

D. Punctia medulara

E. Numarul de leucocite
 R=E

8.Nu reprezinta un test diagnostic în evaluarea hemolizei:

A. Hemosiderina urinara

B. Anticorpii Donath-Landsteiner

C. Anticorpii anti complement C3(testul Coombs Direct)

D. Aglutininele la cald

E. Haptoglobina serica

R=D

9. Alegeti afirmatia gresita:

A. Lactat dehidrogenaza serica este crescuta in hemoliza

B. Testul Coombs direct detecteaza prezenta IgM pe membrane

eritrocitelor

C. Bilirubina indirect este eliminate prin conjugarea cu acidul glucuronic

D. Hemoliza poate asocial un MCV crescut

E. Ȋn hemoliza frotiul de sânge periferic evidentiaza eritrocite

policromatofile

R=B

10. Nu se utilizeaza în evaluarea hemolizei:

A. Analiza de urina

B.Biliburina serica

C. Acidul glucuronic
D. Anticorpii anti-nucleari

E. LDH-ul

R=C

11. Alegeti afirmatia corecta:

A. Haptoglobina plasmatica creste odata cu hemoliza intravasculara

B. Hemosiderina urinara apare la maxim 24h dupa un episode de hemoliza

C. Testul aglutininelor la rece detecteaza anticorpi (lgM) în serul pacientului

D. Deficitul de fier nu apare în hemoliza

E. Bilirubina directa creste ca urmare a eliberarii sale din hematiile distruse

R=C

12. Nu reprezinta o boala subiacenta ce se poate asocia cu anemiile

hemolitice autoimmune cu anticorpi la cald:

A. Leucemia limfocitara cronica

B. Limfomul Hodgkin

C. Lupusul eritematos sistematic

D. HIV

E. Imunodeficienta comuna variabila

R=B
13. Alegeti afirmatia gresita referitoare la anemia hemolitica autoimuna cu
anticorpi la cald:

A. anticorpii se leaga direct de antigenele de pe suprafata eritocitului la

37°C

B. Anticorpii sunt de tip IgG

C. Testul antiglobulinic direct este pozitiv pentru IgM

D. Anticorpii care se leaga de eritrocite sunt eliminati din circulatie de catre

macrofagele splenice

E. Frotiul de sânge periferic evidentiaza microsferocite

R=C

14.Alegeti afirmatia corecta referitoare la tratamentul anemiei hemolitice

autoimune cu anticorpi la cald:

A.Rareori este folosit acidul folic

B. În formele severe sunt necesare tranfuziile de masa trombocitara

C. Este essential tratamentul bolii de baza

D. Se utilizeaza corticoterapia- prednison în doza de 0.1mg/kgcorp

E. Se practica splenectomia de prima intentie

R=C

15. Tratamentul anemiei hemolitice autoimune cu anticorpi la cald

nu presupune administarea de:
A. Acid folic
B. Prednison 1mg/kgcorp
C. Alfa-metildopa
 D.Ciclofosfamida
E.Azatioprina
R=C

16. Tratamentul anemiei hemolitice autoimune cu anticorpi la cald

nu presupune:
A. Splenectomia de prima intentie
B. Administrarea de doze mari de imunoglobuline intravenous
C. Administrarea de anticorpi monoclonali anti CD20
D. Corticoterapia
E. Transufuzii de masa eritrocitara in formele severe , acute
R=A

17. Alegeti afirmatia corecta referitor la boala aglutininelor la rece:

A. Sunt implicati autoanticorpi de tip IgG
B. Testul antiglobulinic direct este pozitiv pentru IgG
C. Testul antiglobulinic direct este negative pentru C3
D. Loclizarea primara a hemolizei este splina
E. Loclizarea primara a hemolizei sunt macrofagele hepatice
R=E

18. Despre forma cronica a bolii aglutininelor la rece putem afirma:

A. Apare la persoanele tinere
B. Apare la vârstnici
C. Asociaza mononucleoza infectioasa
D. Asociaza micloplasma pneumonie
E. Are curs auto-limitat
R=B

19. Despre forma acuta a bolii aglutininelor la rece putem afirma:

A. Apare predominant in decadele 5-8 de vârsta

 B. Poate asocial limfom
C. Poate asocia leucemie limfocitara cronica
D. Poate asocia macroglobulinemia Waldenstorm
E. Are curs auto-limitat
R=E

20.Din punct de vedere paraclinic, în boala aglutininelor la rece se

obiectiveaza:
A. Bilirubina serica crescuta
B. LDH scazut
C. GGT sacazut
D. Testul Coomb negative pentru C3
E. Anticorpi Donath-Landsteiner pozitivi
R=A

21. Tratamentul bolii aglutininelor la rece nu presupune administrarea

de:
A.Ciclofosfamina
B. Azatioprina
C. Acid Folic
D. Rituximab
E. Clorambucil
R=B

22 . Referitor la tratamentul bolii aglutininelor la rece putem afirma:

A.Coticoterapia este de prima intentie
B. Splenectomia are o eficienta crescuta
C. Plasmafereza este rezervata cazurilor grave
D. Se poate administra azatioprina
E. Se pot face transfuzii de masa eritrocitara
R=C
23. Hemoglobinuria paroxistica la rece:
A. Este o tulburare fecventa
B. Apare la persoanele cu sifilis primar
C. Poate asocia dureri lombare
D. Tratamentul consta in corticoterapie
E. Testul Coombs este pozitiv
R=C

24. Alegeti afirmatia FALSA referitoare la hemoglobinuria la rece:

A. Este o tulburare rara
B. Apare la persoanele cu Sifilis congenital
C. Poate asocia febra
D. Poate asocia dureri ale membrelor superioare
E. Tratamentul este suportiv
R=D
COMPLEMENTUL MULTIPLU

1. Simptomele Mnespecifice pentru hemolia sunt reprezentate de:

A. Oboseala
B. Greata
C. Dispnee
D. Lipsa apetitului
E. Paloare
R= A,C,E

2. Semnele legate de hemoliza sunt:

A. Icterul
B. Calculii Biliari
C. Splenomegalie
D. Hepatomegalia
E. Urina deschisa la culoare
R=A,B,C

3. Hemoliza extravasculara nu asociaza:

A. Icter
B. Hepatomegalia
C. Splenomegalie
D. Durei abdominal
E. Urina inchisa la culoare
R=B,D,E

4.Hemoliza intravasculara asociaza urmatoarele , CU EXCEPTIA:

A. Frison

B. Fibrilatie atriala
 C. Dureri abdominal

D. Febra

E. Insufiecienta hepatica

R=B,C,E

5. Nu reprezinta semen ale hemolizei:

A. Oboseala
B. Splenomegalia
C. Icterul
D. Frisonul
E. Paloarea
R=A,E

6. Sunt semen de hemoliza intravasculara:

A.Insuficienta renala

B. Insuficienta hepatica

C.Durerile lombare

D. Durerile abdominal

A. Splenomegalia
R=A,C

7. Nu reprezinta semne nespecifice de anemie:

A. Dispneea
B. Calculii biliari
C. Disfonia
D. Paloarea
E. Lipotimiile
 R=B,C,E

8. Referitor la anemie , sunt ADEVARATE urmatoarele:

A. Se defineste prin scaderea cantitatii de eritrocite
B. Nu este obligatorie asocierea in ca de hemoliza
C. Se refera la supravietuirea scurta a eritrocitelor
D. Se caracterizeaza prin paloare
E. Poate asocial icter
R=A,B,D

9. Reprezinta teste diagnostice pentru evaluarea hemolizei:

A. Numarul de reticulocite
B. LDH
C. Haptoglobina urinara
D. Hemosiderina serica
E. Anticorpii anti-nucleari
R=A,B,E

10.Nu reprezinta teste diagnostic pentru evaluarea hemolizei:

A. Hemoglobina urinara

B. Anticorpi anti-membrana eritrocitara

C. Punctia medulara

D. Haptoglobina serica

E.Hemograma completa

R=A.B

11. Alegeti afirmatiile corecte:

A.Hemograma complete este utila in evaluarea hemolizei
B.Valoarea LDH-ului nu este influentata de hemoliza
 C. Pe frotiul de sânge periferic se evidentiaza hematii cu nuanta
albastra
D.Testul Coomb nu este util in evaluarea hemolizelor
E. Detectarea haptoglobinei urinare este utila in evaluarea hemolizei
R=A,C

12. Tipurile de boala din cadrul anemiei hemolitice mediate autoimun

sunt:
A. Anemia megaloblastica
B. Anemia hemolitica autoimuna cu anticorpi la cald
C. Anemia din boli cornice
D. Anemia hemolitica autoimuna cu anticorpi la rece
E. Anemia cu anticorpi Donath-Landsteiner
R=B,D,E

13.Alegeti afirmatiile corecte referitoare la anemia hemolitica autoimuna

cu anticorpi le cald:

A.Anticorpii se leaga direct de antigenele de pe suprafata eritrocitului

B. Anticorpii sunt capabili sa aglutineze hematiile

C. Anticorpi sunt de tip IgG

D. Testul antiglobulinic direct este pozitiv pentru IgG

E. Frotiul de sânge periferic evidentiaza macrosferocite

R=A,C,D

14.Pot fi boli subiacente associate anemiei hemolitice autoimmune cu

anticorpi la cald:
A. Leucemia limfocitara cronica
B.Limfomul Hodgkin
C. Lupusul eritematos discoid
D.Imunodeficienta comuna variabila
E. Sindromul antifosfolipidic
R=A,D

15. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la tratamentul anemiei

hemolitice cu anticorpi la cald:
A.Presupune utilizarea acidului folic
B. Este esential si tratamentul bolii subiacente
C. În formele severe, acute nu sunt necesare transfuziile de masa
eritrocitara
D. Corticoterapia este necesara pentru scaderea productiei de
anticorpi
E. Se utilizeaza prednisonul in doze de 0.1mg/kgcorp
R= A,B,D

16. Tratamentulanemiei hemolitice autoimmune cu anticorpi la cald

nu presupune:
A.Splenectomia dupa esecul corticoterapiei
B. Administrarea de anticorpi monoclonali anti CD25
C. Plasmafereza
D. Transfuzia de masa trombocitara
E. Administrarea de ciclofosfamida

R= B,D

17. Tratamentul anemiei hemolitice autoimune cu anticorpi la cald

nu presupune administrarea de:
A.Vincristina
B. Azatioprina
C. Vinblastina
D. Anticorpi monoclonali anti CD15
E. Imunoglobuline intravenos 5-10g/kg

R=D,E
18. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la boala aglutininelor la rece:

A. Autoanticorpii IgG se leaga de hematii la temperature scazute

B.Localizarea primara a hemolizei este splina

C. Testul antiglobulinic direct este pozitiv pentru C3

D. Exista o forma acuta

E. Exista o forma cronica

R=C,D,E

19. Forma cronica a bolii aglutininelor la rece:

A. Apare la persoanele tinere

B. Apare la vîrstnici

C. Asociaza macroglobulinaemia Waldeström

D.Are curs auto-limitat

E. Poate asocia mononucleoza infectiosa

R=B,C

20. Forma acuta a bolii aglutininelor la rece:

A. Apare predominant în decadele 5-8 de vârsta

B. Are un curs auto-limitat

C. Poate asocial leucemia limfocitara cronica

D.Poate asocial limfomul

E. Poate asocia boli infectioase

R=B,E
21. Din puct de vedere clinic, boala aglutininelor la rece se manifesta prin:

A. Coloratie violacee a degetelor

B. Ulceratii

C. Icter

D.Hepatosplenomegalie

E.Semne/simptome associate bolii subiacente

R= A,B,C,E

22. Tratamentul bolii aglutininelor la rece presupune:

A. Administrarea de acid folic

B . Administrarea de ciclofosfamida

C. Corticoterapia de prima intentie

D. Splenectomia în caz de contraindicatie a corticoterapiei
E. Administrarea de fludarabina

R=A,B,E

23. Din punct de vedere paraclinic, în boala aglutininelor la rece se

obiectiveaza:

A.Bilirubina sericascazuta

B. LDH crescut

C.Reticulocitoza

D. Tesutul Coombs negativpentru complement C3

E. Aglutinarea eritrocitelor pe frotiul de sânge periferic

R= B,C,E
24. Hemoglobinuria paroxistica la rece:

A. Este o tulburare frecventa

B. Apare frecvent la copii dupa o infectie virala recent

C. Simptomele apar dupa expunerea la frig

D. Poate asocia febra si crampe abdominal

E. Tratamentul este suportiv

R=B,C,D,E

25. Despre hemoglobinuria paroxistica la rece este FALS:

A. Este o afectiune rara

B . Asociaza febra si rigiditate

C. Apare frecvent la persoanele cu HIV

D. Se evidentiaza anticorpi Donath-Landsteiner

E. Tratamentul consta în corticoterapie

R=C,E
 5.1.3 DEFICITUL DE VITAMINA B12 SI ACIDUL FOLIC

COMPLEMENT SIMPLU

1. Doza zilnica recomendata de vitamina B12 la femeile gravid este:

A. 2.2µg
B. 2.4 µg
C. 2.6 µg
D. 2 µg
E. 3.6 µg
R=C

2. Doza zilnica recomandata de vitamina B12 la femeile care alapteaza este:

A. 2.4 µg
B. 2.6 µg
C. 3 µg
D. 2.8 µg
E. 3.2 µg
R=D

3. Modificari în aportul de vitamina B12 se manifesta clinic dupa:

A. 3-4 luni
B. 5-10 luni
C. 1-2 ani
D. 5-10 ani
E. 15-20 ani
R=D
4. Doza zilnica de acid folic la barbate este de:
A. 400 µg
B. 500 µg
C. 600 µg
D. 800 µg
E. 1000 µg
R=A

5. Deficitul nutritional de vitamina B12 apare in urmatoarele cazuri:

A. Gastrita atrofica
B. Copii alaptati de mame cu anemie pernicioasa
C. Boala Crohn
D. Boli autoimune
E. Gastrectomie totala/partial
R=B

6. Sunt medicamente implicate în deficitul de vitamina B12 urmatoarele, cu o

exceptie:
A. Triamteren
B. Trimetoprim – sulfametoxazol
C. Inhibitori de enzima de conversie
D. Metotrexat
E. Sulfasalazina
R=C

7. Sunt modificari sistemice ale deficitului de Ac Folic/vit. B12:

A. Amauroza
B. Insuficienta hipofizara
C. Tulburari de vedere
D. Deficiente psihiatrice
E. Insuficienta hepatica
 R=D

8. Profilaxia cu vitamina B12 se face prin urmatoarele categorii de pacienti, cu

o exceptie:
A.Vegetarieni
B. Malabsorbtia vit. B12 indiferent de mecanism
C. Post-gastrectomie
D. Copii cu deficit de vit B12- datorat mamelor
E. Post colectomie totala
R=E

COMPLEMENT MULTIPLU

1. Cobalamina este prezenta in special in urmatoarele alimente , CU

EXCEPTIA:
A. Carne
B. Peste
C. Produse lactate
D. Spanac
E. Usturoi
R=D,E

2. Sunt ADEVARATE urmatoarele afirmatii cu privire la implicarea

diverselor clase de medicamente în patogeneza deficitului de acid folic:
A. Contarceptivele orale cresc catabolismul acidului folic
B. Metotrexatul inhiba dihidrofolat- reductaza
C. Sulfasalazina perturba sinteza AND-ului independent de folati/vit.
B12
D. Inhibitorii pompei de protoni inhiba transportatorii de Ac. Folic
E. Anticonvulsivantele reduc absortia si induc enzimele microzomale
hepatice.
R=A,B,D,E
3. Selectati afirmatiile ADEVARATE cu privire la manifestarile clinice ale
deficitului de Ac.Folic/vit. B12:
A. Megaloblastoza cu hemoliza intramedulara determina paloare si
icter
B. Deficitul de vitamina B12 se manifesta insidious
C. Conditia de baza care predispune la deficitul de AF se va
manifesta cu cca 6 luni înainte si domina tabloul clinic
D. Se manifesta fulminant cu diaree trenanta
E. Este considerata o urgent medicala
R=A,B,C
4. Urmatoarele reprezinta manifestari clinice ale pacientilor cu deficiente
de lunga durata netratate:
A. Tulburari mictionale
B. Functie cognitiva scazuta la adulti
C. Fracturi de sold
D. Atac cerebral
E. Tulburari digestive
R=B,C,D

5. Sunt afirmatii ADEVARATE cu privire la nivelul homocisteinei si AMM în

deficxitul de Ac .Folic /vit. B12:
A. Homocisteina serica si AMM cresc proportional cu severitatea
deficitului
B. Homocisteina serica este ridicata în ambele deficite
C. AMM seric crescut în>95%
D. Homocisteina serica este ridicata doar în deficitul de AF
E. Toate afirmatiile de mai sus sunt adevarate.
R=A,B,C
5.2 LEUCEMIA ACUTA , CRONICA MIELOCITARA SI LIMFOCITARA

5.2.1 LEUCEMIILE ACUTE MIELOIDE (LAM)

COMPLEMENT SIMPLU

1. Alegeti afirmatia corecta referitoare la LAM:

A. Poate afecta toate grupele de vârsta
B. Apare in special la femei
C. Incidenta LAM este mai crescuta în mediul rural
D. Sunt incriminati o serie de factori de risc în aparitia LAM de novo
E. Factorii de mediu nu favorizeaza aparitia bolii
R=A

2. Alegeti afirmatia corecta referitoare la LAM:

A. LA nediferentiata se diagnosticheaza doar morfologic
B. LAM cu maturatie se caracterizeaza prin prezenta corpilor AUER
C. LAM cu maturatie încadreaza forma cu t(8;20)
D. LA promielocitara prezinta t(16;17)
E. Stadiul M6 corespunde mielofibrozei acute

R=B

3. Nu reprezinta subtip FAB conform clasificarii OMS a LAM:

A. LAM cu diferentiere minima
B. LAM mielo-monocitara
C. LAM fara maturatie
D. LAM cu anomalii 11q23
E. LAM cu maturatie
R=D
4. Nu reprezinta semnal simdromului hemoragipar in cadrul LAM:
A. Epistaxisul
B. Echimozele
C. Metroragiile
D. Palpitatiile
E. Hemoptiziile
R=D

5. Sindromul infectios din cadrul LAM se caracterizeaza prin urmatoarele,CU

EXCEPTIA:
A. Amigdalite acute suppurate
B. Febra de tip septic
C. Hemoragii ratiniene
D. Angina ulcero-necrotica
E. Ulceratii bucale
R=C

6. Examenul sîngelui periferic în LAM poate evidentia urmatoarele, CU

EXCEPTIA:
A . Anemie de tip aregenerativ
B. Leucocitoza
C. Trombopenie
D. Leucopenie
E. Trombocitoza

R=E

7. Mieloblastii se caracterizeaza prin urmatoarele, CU EXCEPTIA:

A. Talie mare
B. Nucleu neregulat
C. Numar mare de nucleoli
D. Prezenta de corpi Auer
R=C
 8. Despre examianrile genetice in cadrul LAM nu se poate afirma:
A.Trebuie facute in toate cazurile de LAM
B. Evidentiaza translocatii si deletii
C. Ofera informatii prognostice
D. Del(5q) asociaza prognostic intermediar
E. Modificari precum t(8;21)asociaza un prognostic favorabil
R=D

9. Din punc de vedere paraclinic, LAM poate asocial urmatoarele, CU

EXCEPTIA:
A. Valori scazute ale fibrinogenului
B. Prezenta produsilor de degredare a fibrinei
C. Hipouricemie
D. LDH crescut
E. Lizozimurie
R=C

10. Nu intra in diagnosticul diferential al LAM:

A. LAL

B. Sindroamele mielodisplazice

C. Anemia aplastica

D. Reactii leucemice

E. LLC

R=E

11.Nu reprezinta factor de prognostic nefavorabil în LAM:

A. Leucocitoza>50.000/ mm³

B. Trombocitopenia
C. Sindromul CID

D. Subtipul M1

E. Subtipul M0

R=D

12. Nu apartine grupei de prognostic favorabil în LAM:

A. Mutatiile genei NPM1

B. Inv(16)

C. Trisomia 8

D. T(8;21)

E. T(15;17)

R=C

13.Tratamentul LAM presupune urmatoarele CU EXCEPTIA:

A. Administrarea de masa eritrocitara

B. Administrarea de plasma proaspata congelata

C. Administrarea de masa trombocitara

D. Antibioterapie profilactica

E. Hidratare

R=B

14.Tratamentul suportiv în LAM consta in:

A. Administrarea de rasburicase

B. Administrarea de antibioterapie tintita

C. Administrare de factori de crestere de prima intentie

D. Chimioterapie

E. Administrare de dexametazona

R=A

COMPLEMENT MULTIPLU

1. Despre LAM se pot afirma urmatoarele:

A. Este mai frecventa la adulti
B. Vîrsta medieeste de 50 de ani
C. Incidenta scade o data cu vîrsta
D. Este mai frecventa la copii sub 15 ani
E. Apare mai frecvent la barbate
R=A,E

2. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la potogeneza LAM:

A. Precursorii patologici provin dintr-o singura celula stem
hematopoetica
B. Procesul de leucemogeneza apare initial la nivelul unor gene implicate
in proliferarea celulara
C. Este afectata inhibitia de contact intercelulara
D. Apare anemie,trombocitoza si neutropenie
E. Ȋn LA promielocitara se produce translocatie t(15.16)
R=A,C

3. Alegeti afirmatiile corecte referitoarela clasificarea morfologica FAB a

LAM:
A. Stadiul M0 reprezinat 3% din cazuri
B. Stadiul M2 incadreaza forma cu T(8;21)
C. LA promielocitara corespunde stdiului M5b
D. Stadiul M6 corespunde mielofibrozei acute
 E. Megacarioblastii se pot evidential prin imunofenotipare sau
prinmicroscopie electronic
R=A,B,E

4. Din punct de vedere clinic, LAM se manifesta:

A. Cu debut adesea insidious
B. Debut rapid progrsiv ( 1-2 saptamani)
C. Absenta sindromului infectios
D. Prezenta sindromului hemoragipar
E. Cu manifestari produse prin infiltrarea leucemica în organe
R=A,B,D,E

5. Sindromul anemic din cadrul LAM se caracterizeaza prin:

A. Astenie
B. Hemoragii digestive
C. Hemoragii cerebrale
D. Palpitatii
E. Paloare
R= A,D,E

6. Din punct de vedere clinic, manifestarile care apar prin infiltrarea

leucemica in organe si tesuturi, in cadrul LAM sunt:
A. Coagularea intravasculara diseminata
B. Hipertrofia gingivala
C. Confuzie
D. Hipoxie
E. Echimoze
R=B,C,D

7. Despre sindromul anemic din cadrul LAM putem afima:

A. Apare pe fondul trombocitopeniei severe
B. Apare pe fondul CID
C. Evolueaza cu agravare progresiva
 D. Poate asocia dispnee de efort

E. Poate asocia ulceratii bucale

R=C,D

8. Medulograma în LAM:
A. Confirma diagnosticul
B. Este utila si în LA megacarioblastica
C. Trebuie efectuata cât mai devreme în LA promielocitara
D. Evidentiaza maxim 20% blasti ca infiltratie leucemica
E. Maduva osoasa este de regula hipocelulara
R=A,B,C

9. Promilocitele se caracterizeaza prin:

A. Talie mare
B. Granulatii atipice abundente
C. Prezenta corpilor AUER
D. 1-4 nucleoli
E. Citoplasma fin granulate
R=A,B

10.Markerii de linie mieloida sunt:

A. CD33
B. CD14
C. CD11b
D. CD13
E. CD11c
R=A,D,E

11.Markerii megacariocitari sunt:

A. GP Ib
B. CD41
C. Glicoforina A
 D. CD34
E. CD117
R=A,B

12.Despre diagnosticul LAM putem afirma:

A. Se bazeaza pe aspectul clinic

B. Este sugerat de anemie, infectii

C. Confirmarea diagnosticului se face prin examen morphologic al

maduvei osoase

D. Imunofenotiparea precizeaeza tipul de leucemie

E. Pacientii cu anomalie genetic tip t(15;17) nu trebuie considerati ca

având LAM daca nu au cel putin 20% blasti atipici

R=A,B,C,D

13. Diagnosticul diferential al LAM se face cu:

A.Mononucleoza infectioasa
B. Infecta HIV
C. Anemia megaloblastica
D. LMC
E. Infectia cu CMV
R= A,D
 5.2.2 LEUCEMIA ACUTA LIMFOBLASTICA

COMPLEMENT SIMPLU
1. Despre examenul sângelui periferic în LAL, sunt ADEVARATE urmatoarele CU
EXCEPTIA:
A. Evidentiata anemie
B. Evidentiaza tromocitopenie
C. Evidentiaza numar leucocitar crescut
D. Evidentiaza limfoblasti in procent variabil
E. Prezinta reactie PAS negative
R=E

2. Urmatorii reprezinta factori de prognostic nefavorabil în LAL, CU EXCEPTIA:

A.Vârsta peste 60 de ani
B. Vârsta sub 30 de ani
C.Leucocite>30.000/mm³ în LAL-B
D. Afectarea SNC
E. Imunofenotip pro- T
R=B

3. Urmatorii reprezinta factori de prognostic favorabil în LAL, CU EXCEPTIA:

A. Leucocite<30.000/mm³
B. Vârsta sub 30 de ani
C. Lipsa modificarilor citogenetice adverse
D. Obtinerea remisiunii complete în mai putin de 4 saptamani
E.Imunofetip pre-B
R=E
4. LAL cu celule T a fost asociata cu urmatorii factori, CU EXCEPTIA:
A. Sexul masculine
B. Vârsta mai tanara
C. Prezenta unei mase mediastinale
D. Valoare crescuta a leucocitelor
E. Supravietuire mai scazuta

R=E

5. Tratamentul de întretinere în LAL

A. Dureaza 2-3 ani
B. Presupune administrarea de doze mari de metotrexat
C. Presupune administrare saptmanala mercaptopurina
D. Presupune administrare saptamanala de predison
E. Asociaza metotrexat extratecal
R=A
6. Despre LAL2 este ADEVARAT:
A. Reprezinta forma cu cellule Burkitt- like
B. Are limfoblasti de talie mai redusa
C. Reprezinta 1-2% din cazurile la adulti
D. Este întalnita cel mai adesea la adulti

R=D

7. Forma imunofenotipica a LAL care apare in procent de 15% la copii si 10% la

adulti este:
A. Forma pro-B
B. Forma comuna
C. Forma cu limfocite B mature
D. Forma pre-T
E. Forma pre-B
R=E
 8. Sindromul hemoragipar asociat LAL se caracterizeaza prin urmatoarele, CU
EXCEPTIA:
A. Purpura
B. Confuzie
C. Echimoze
D. Epistaxis
E. Hemoragii retiniene
R=B

COMLEMENT MULTIPLU

1. Afirmatiile ADEVARATE despre LAL sunt:

A.Este întâlnita mai frecvent la copii cu vârsta cuprinsa între 2-10 ani
B. La adulti apare ca o forma rara de leucemie
C. Incidenta este usor ,mai mare la femei
D. CMV este unul dintre virusurile incriminate în aparitia LAL
E. Se caracterizeaza prin aparitia sindromului de insuficienta medulara
R=A,B,D,E

2. Subtipul LAL3:
A. Este forma microlimfoblastica
B. Este forma macrolimfoblastica
C. Este forma cu cellule Burkin-like
D. Este intalnita cel mai adesea la copii
E. Reprezinta 1-2% din cazuri la adult
R=C,E

3. Sindromul de leucostaza se caracterizeaza prin:

A. Purpura
B.Hipoxie
 C. Insuficienta respiratorie
D. Gingivoragii
E. Metroragii
R=B,C

4. Infiltrarea leucemica duce la aparitia:

A. Adenopatiilor
B. Hepatomegaliei
C. Splenomegaliei
D. Orhitei leucemice
E. Epistaxisului
R= A,B,C,D

5 .Examinarile paraclinice în LAL:

A. Examenul LCR poate detecta afectarea SNC

B. Examenul LCR poate fi amanat pana la reducerea numarului crescut de

leucocite

C. Modificarile genetice sunt prezente in 20% din cazuri

D. Imunofenotiparea evidentiaza doar markeri de limfocit B

E. Este necesara efectuarea de culturi

R=A,B,E

6. Diagnosticul diferential al LAL se face cu:

A. Anemia megaloblastica
B. Anemia aplastica
C. Mononucleoza infectioasa
D. Infectia cu CMV
E. Limfoame cu descarcare de limfocite maligne in sangele periferic
R= B,C,E
7. Urmatoarele afirmatii referitoare la tratamentul LAL sunt ADEVARATE:
A. Conduita terapeutica trebuie sa tina seama de prezenta sau absenta
cromozomului Ph 1
B. In ultimii ani terapia de inductie combina hiper-CVAD cu cisplatina
C. Consolidarea remisiunii foloseste doze mari de
ciclofosfamida,metrotexat si citozinarabinozida
D. Inductia si consolidarea dureaza aproximativ 12 luni
E. Tratamentul de întretinere poate dura toata viata

R=A,C

8. Inhibitorii de tirozin – kinaza(TKI)

A. Rituximab
B. Imatinib
C. Nilotinib
D. Dasatinib
E. Idarubicin
R= B,C,D
 5.2.3 LEUCEMIA MIELOIDA CRONICA

COMLEMENT SIMPLU

1. Despre LMC urmatoarele sunt ADEVARATE , CU EXCEPTIA:

A. Este o boala maligna a celulei stem hematopoetice
B. Se caracterizeaza prin proliferarea cu predominant a seriei granulocitare
C. Se caracterizeaza prin prezenta cromozomului Philadelphia
D. Deviaza la dreapta formula leucocitara
E. Reprezinta 15-20% din leucemiile adultului
R=D

2. Simtomele nespecifice ale fazei cornice în LMC sunt urmatoarele,

CU EXCEPTIA:
A. Scaderea ponderala
B. Febra crescuta
C. Dureri osoase
D. Crize de guta
E. Diplopie
R=B

3. Faza de metamorfozare blastica asociaza urmatoarele , CU EXCEPTIA:

A. Sângerari
B. Petesii
C. Dureri osoase
D. Balonari
E. Echimoze
R= D
4. Examenul clinic în LMC nu deceleaza:
A. Splenomegslia
B. Heptomegalia
C. Paloare tegumentara
D. Dureri la compresiune sternului
E. Varsturi
R= E

5.Confirmarea diagnosticului de LMC este dat de:

A. Prezenta cromozonului PH1
B. Prezenta celuleor Burkitt-like
C. Splenomegalia marcata
D. Devierea la stânga a seriei granulocitare
E. Bazofilie
R=A

6.Diagnosticul diferential al LMC se face cu urmatoarele, CU EXCEPTIA:

A. Policetemia vera
B. trmbocitemia esentiala
C. Reactiile lucemoide
D. Infectia cu CMV
E. LAM
R= D

7.Scorul Sokal se bazeaza pe urmatorii parametric, CU EXCEPTIA:

A. Vârsta pacientului
B. Bazofilia
C. Marimea splinei
D. Numarul Trombocitelor
E. Procentul de blasti în sânge în momentul diagnosticului
R=B
8.Nu reprezinta factor de prognostic negative a LMC:

A . Un procent <3% blasti în sângele periferic

B. Bazofilie>7% în sângele periferic

C. Statusul de performanta scazut

D. Heptomegalia

E. Anemia

R=A

9. Nu sugereaza acutizarae LMC:

A. Anemia
B. Trombocitopenia
C. Comlicatiile infectioase
D. Dispneea
E. Durerile osoase
R=D

10. Reprezinta complicatii ale fazei cornice a LMC, CU EXCEPTIA:

A. Infarctul splenic subcapsular
B. Agravarea anemiei
C. Remiterea trombocitopeniei
D. Zona Zoster
E. Priapism
R= C

11. Faza accelerata a LMC se caracterizeaza prin

A. Aparitia rezistentei la tratament
B. Crestere progresiva a splinei
C. Trombocitopenie persistenta
D. Scadere FAL
E. Febra
R= A,B,C,E

COMPLEMENT MULTIPLU

1. Afirmatiile corecte referitoare LMC sunt:

A. Se caracterizeaza prin absenta cromozomului Philadelphia(PH1)
B. Este o neoplazie cronica prolifertiva
C. Apare în special la copii
D. Vârsta medie de diagnostic este 55 de ani
E. Este mai frecventa la sexul feminine
R=B,D

2. Faza cronica a LMC se caracterizeaza prin:

A. Evolutie asimptomatica
B. Astenie
C. Sindrom Meniere
D. Insuficienta respiratorie acuta
E. Infarct miocardic acut
R=A,B,C,D

3. Splenomegalia asociata LMC:

A. Reprezinta semnul cel mai constant
B.Creste invers proportional cu numarul leucocitar
C. Este ferma
D. Este dureroasa
F. Produce fonomene de compresie intrabdominala
R= A,C,E

4. LMC poate avea un debut brusc asociat cu:

A. Accidente vasculare cerebrale
B. Sindrom Maniere
C. Sindrom de leucostoza
 D.Transpiratii accentuate
E. Subfebrilitate
R=A,B,C

5. Examinarile paraclinice in faza cronica evidentiaza:

A.Hiperleucocitoza
B.Anemie normocroma normocitara
C.Absenta bazofiliei
D.Fosfataza alcalina leucocitara crescuta
E. Nivele crescute de histamine serica
R=A,B,E

6. Scorul Hasford are in plus fata de scorul Sokal:

A. Vârsta pacientului
B. Numarul trombocitelor
C. Ezozinofilia
D. Marimea splinei
E. Bazofilia
R= C,E

7. Reprezinta factori de prognostic negative a LMC:

A. Vârsta sub 60 de ani
B. Prezenta simtomelor
C. Splenomegalia la peste 10cm sub rebordul costal
D. Hepatomegalia
E. Bazofilia peste 7% în maduva osoasa
R= B,C,D

8. Examenul fundului de ochi în LMC poate evidential:

A. Edem Papilar
B.Dezlipire de retina
C. Obstructii venoase
D. Hemoragii
 E. Presiune intraoculara cresuta
R= A,C,D

9. Raspunsul hematologic complet în cadrul tratamentului LMC,

presupune:
A. Disparitia splenomegaliei palpabile
B. Normalizarea numarului de leucocite
C. Absenta evidentierii cromozomului ph1
D. Lipsa detectabilitatii transcriptiei BCR-ABL prin RT-PCR
E. Normalizarea numarului de trombocite
R= A,B, E

10. Apartin TKI de generatia a doua:

A. Busulfan
B. Dasatinib
C. Nilotinib
D. Bosutinib
E. Ponatinib
R=B,C

11.Desatinibul:
A. Se administreza in doza mica
B. Doza este de 250mg/zi
C. Apartine clasei de TKI de generatie a treia
D. Provoaca retentive hidrica cu edeme periferice
E. Pancitopania reprezinta unul din principaleleefecte adverse
R= A,E

12.Principalele efecte secundare ale α – interferonului sunt:

A. Manifestari de tip gripal
B. Rash cutanat
C. Prurit
 D. Varsaturi
E. Febra
R=A,B,C

5.2.4 LEUCEMIA LIMFOCITARA CRONICA

COMPLEMENT SIMPLU

1. Despre LLC nu putem afirma:

A. Este ce mai frecventa forma de leucemie
B. Este mai frecventa la barbati
C. Este frecventa la femei
D. Este mai frecventa la rasa alba
E. Este des intalnita în tarile vestice
R=C

2. Nu reprezinta simtom general nespecific asociat LLC:

A.Transpiratiile nocturne
B. Inapetenta
C. Astenia
D. Alterarea starii generale
E. Erizipelul
R=E

3. Din punc de vedere clinic LLC asociza urmatoarele , CU

EXCEPTIA:
A. Adenopatii simetrice
B. Hipertrofia amigdalelor
 C. Hipertrofia pachetelor ganglionare interne
D. Ganglioni durerosi
E. Splenomegalie
R=D

4. Sindromul hemolitic din LLC nu asociaza:

A.Icter
B.Bilirubinemie conjugate crescuta
C. Bilirubinemie neconjugata crescuta
D. Hipersideremie
E. Reculocitoza
R=B

5. Linfocitoza si anemia (Hb<11g/dl) apar în stadiul:

A. 0
B. 2
C. 4
D. 3
E. 1
R=D

6. Diagnosticul diferential al LLC nu se face cu:

A. Limfocitozele secundare infectiilor
B. Limfoamele Hodgkin
C. . Limfoamele non – Hodgkin cu descarcare leucemica
D. LMC
E. Leucemia cu cellule paroase
R=B
7. Limfomul splenic cu cellule viloase exprima imunofenotipic:
A. CD5
B.CD20
C. CD22
D. CD19
E. CD23
R=D

8. Nu indica progresia LLC:

A. Astenia marcata
B. Scadere ponderala>5% în ultimile 6 luni
C. Febra nelegata de infectii
D. Transpiratiile nocturne
E. Anemia
R=B

9. Urmatoarele elemente sugereaza intierea tratamentului în

LLC, CU EXCEPTIA:
A. insuficienta medulara progresiva
B. Splenomegalia proggresiva
C. Infectiile bacteriene recurente
D. Febra legata de infectii
E. Limfadenopatia masiva
R=D

10. Reprezinta imunomodulara imidazolic:

A. Lenalidomida
B. Idelalisib
C. Irutinib
D. Predison
E. Metrotexat
R=A

COMPLEMENT MULTIPLU

1. Referitor la patogeneza LLC este ADEVARAT:

A. Clona de limfocite prolifereaza rapid
B. Celulele maligne au o durata de supravietuire mult
prelungita
C. Majoritatea celulelor sunt blocate în faza M2
D. Procesul de apoptoza este dereglat
E. Celulele leucemice prolifereaza initial la nivelul
maduvei osoase
R=B,D,E

2. Cele mai frecvente anomalii citogenetice associate LLC

sunt:
A. Deletia 13q
B. Trisomia 12q
C. Deletia 10q
D. Deletia 16p
E. Deletia 6q
R=A,B,E

3. Adenopatia asociata LLC:

 A. Este generaliazata
B. Este asimetrica
C. Ganglionii au volum variabil
D. Ganglionii sunt aderenti la planurile înconjuratoare
E. Ganglionii sunt nedurerosi
R=A,C,E

4. Din punc de vedere clinic LLC asociaza:

A. Sindromul Meniere
B. Sindromul Mikulitz
C. Tiroida
D. Vasculite
E. Accidente vasculare cerbrale
R=B,C,D

5. Flow-citometria în LLC evidentiaza pozitivitate pentru:

A.CD10
B. CD22
C. FMC7
D. CD23
E. CD20
R=D.E

6. Stadiul 4 al LLC nu presupune

A. Limfocitoza cu absenta adenopatiilor
B. Limfocitoza si adenopatii
C. Limfocitoza si trombocitoza
D. Limfocitoza si anemie
 E. Limfocitoza si trombocitopenie
R=A,B,C,D

7. Leucemia cu celule paroase exprima imunofenotipic:

A. CD11c
B. CD5
C. CD23
D.CD25
E. CD79b
R= A,D

8. Sindromul Richter:
A. Limfom cu cellule mari
B. Apartine aceleiasi clase de limfocite ca LLc
C. Asociaza cea mai mare incidenta de a doua neoplazie
D. Este present ZAP70
E. Evolutia este mai severa
R=A,B
9. Nu reprezinta factori prognostici clinic în LLC:
A. Stadiul clinic
B. Modelul de invazie tumorala la nivel medular
C. Timpul de dublare a numarului de limfocite
D. Statusul mutant al genelor care codifica regiunea
variabila a lanturilor grele de imunoglobuline
E. Markerii imunologici detectati cu ajutorul flow-
citometriei
R=D,E
10. Reprezinta anologi purinici:
 A. Cadribina
B Pentostatinul
C. Simvastatina
D. Fludarabina
E. Rituximab
R= A,C,D

11. Sunt anticorpi monoclonali anti CD20:

A. Rituximab
B. Ofatumumab
C. Alemtuzmab
D. Obinutuzumab
E. Ibrutinib
R= A,B,D

12. Raspunsul partial la tratament în LLC presupune:

A. Hemoglobina>11g/dl
B. Leucocite>1500mm³
C. Trombocite>100000/mm³
D. Maduva osoasa hipocelulara
E. Scadere cu cel putin 50% a nodulilor limftici
R= C,D,E

5.3 LIMFOAMELE HODGKINIENE SI NONHODGKINIEN

5.3.1 LIMFOMUL HODGKIN(LH)

COMPLEMENT SIMPLU

1. Limfomul Hodgkin
A. Este o neoplazie a tesutului limfoid
B. Este o boala frecventa
C. Afecteaza în special barbatii
D. Apare frecvent dupa vârsta de 60 de ani
E. Vârsta medie de incidenta este de 48 ani
R=A

2. Factorul de risc incriminat în aparitia Limfomul

Hodgkin este :
A. Infectia EBV
B. Infectia CMV
C. Infectia HIV
D. Sifilisul
E. Infectia HPV
R=A

3. Nu apartine limfoproliferarilor de linie B:

A.Laeucemia acuta limfoblastica B
B. Macroglobulinemia Waldenstrom
C. Limfomul zonei de manta
D. Sindromul Sezary
E. Mielomul
 R=D

4. Apartine limoproliferarilor de linie B:

A. Limfomul follicular
B. Leucemia cu cellule T adulte
C. Limfomul anaplazic T de tip cutanat
D. Limfomul subcutan panniculitis-like
E. Limfomul cu cellule T de tip enteropatie
R=A

5. Urmatoarele forme aprtin LH clasice , CU EXCETIA:

A. LH tip scleroza nodular
B. LH tip celularitate mixta
C. LH tip depletie limfocitara
D. LH nodular cu predominenta limfocitara
E. LH classic bogat in limfocite
R=D

6. Nu reprezinta limfoproliferari de line B:

A. Limfoamele de tip MALT
B. Limfomul follicular
C. Leucemia cu celule paroase
D. Leucemia cu cellule NK/T de tip nasal
E. Plasmocitomul soltar
R=D

7. Din punct de vedere clinic,LH se caracterizeaza prin:

 A. Adenopatii axilare
B.Fregment adenopatii subdiafragmatice
C. Debut clinic acut
D. Adenopatii dureroase
E. Adenopatii "bulky"
R=E

8.Adenopatiile secundare LH:

A. Au consistenata moale
B. Sunt dureroase
C.Au dimensiuni sub 2cm
D. De obicei sunt mobile pe planurile subiacente
E. Frecvent au localizare abdominal
R=D

9.Cea mai importanta analiza pentru stabilirea

diagnosticului de LH este:

A. Biopsia medulara
B. Biopsia ganglionara
C. Hemoleucograma
D. Determinarea VSH
E. Hemocultura
R=B

10. LH nodular are urmatoarele caracteristici, CU EXCEPTIA:

A. Celule maligne rare

B.Deseori adenopatii unice
 C. CD20 pozitiv
D. Prognostic nefavorabil
E. CD15 negativ
R=D

11 Secreloza nodulara (SN) are uramatoarele caracteristici ,

CU EXCEPTIA:

A. Asociaza frecvent adenopatii mediastinale

B. Prognostic favorabil
C. Noduli limfoizi contin CRS
D. Nodulii limfozi contin CH
E. Este un subtip rar al LH
R=E

12. Depletia limfocitara nu se caracterizeaza prin:

A. Celule maligne cu aspect de popcorn

B. Numar crescut de CRS
C. Deseori în stadia avansate la diagnostic
D. Prognostic nefavorabil
E. Numar crescut de CH
R= A

13.Hemoleucogrma din LH evidentiaza:

A. Trombocitopenie
B. Limfopenie
C. Leucopeni
D. Neutrofilie
 E.Eozinofilie
R=C

14.Explorarea de erectie pentru stabilirea gradului de

extindere a LH este :

A. Radiografie toracica
B. Ecografie abdominal
C. Examenul IRM
D. Examenul CT
E. Examenul PET-CT
R=D

15.Metoda de electie pentru aprecierea raspunsului la

tratament în cadrul LH este:
A. Examenul IRM
B.Examenul CT toraco-abdomino-pelvin
C. Radiografia toracica
D. Examenul PET-CT
E. Ecografia abdominala
R=D

16.Examenul IRM în Limfonul Hodgkin:

A. Este indicat de rutina
B. Este util la pacientii cu tulburari neurologice
C. Are o sensibilitate mai micapentru sistemul nervos
central,comparative cu examenul CT
D. Reprezinata explorarea de elective pentru stabilirea
gradului de extindere a bolii
E. Reprezinta examenul de elective pentru aprecierea
raspunsului la tartament
R=B

17. Investigatia diagnosticata de elective in LH este:

A.CT toraco-abdomino-pelvin
B. PET-CET
C. Biopsia ganglionara
D. Radiografie toracica
E. Biopsie medulara
R=C

18. Ȋn stadializarea limfomului Hodgkin este folosita

clasificarea:
A. Ann Arbor
B. FIGO
C. Dukes
D. Clark
E. TNM
R=A

19. Interesarea a doua sau mai multe arii limfatice situate

de ambele parti ale diafragmului, conform clasificarii
Ann-Arbor a LH, corespunde:
A. Stadiului I
B. Stadiului III
C. Stadiului II
D. Stadiului V
E. Stadiului IV
R=B

20. Litera "X" din clasificarea Ann-Arbor a LH presupune:

A.Prezenta semnelor generale
B. Absenta semnelor generale
C. Afectarea unui organ extra-limfatic
D. Prezenta maselor tumorale mari(<10cm)
E. Afectarea difuza a ficatului
R=D

21. Un pacient diagnosticat cu limfom Hodgkin, cu

afectarea difuza a ficatului, fara semen generale B, cu
infiltrat pulmonar drept si cu un raport mediastin/torace
de 0,5 va fi conform stadializarii Ann-Arbor:
A. Stadiul IIBEX
B. Stadiul IAX
C. Stadiul IVAEX
D. Stadiul IVBEX
E. Stadiul IIBEX
R=C

22. Un pacient diagnosticat cu limfom Hodgkin,cu

adenopatii laterocervicale,scadere ponderala imporatana
in ultimele 3 luni si un indice mediastin/torace de 0,25 va
fi conorm stadializarii Ann- Arbor stadiul:
A. Stadiul IB
B. Stadiul IBX
C. Stadiul IIBEX
D. Stadiul IIB
E. Stadiul IVAX
R=A

23. Nu reprezinta factor de prognostic negative al

tratamentului LH:
A. Vârsta≥40 de ani
B. VSH ˃50mm/h
C. Prezenta semnelor generale in stadiul I
D. ˃3 arii ganglionare afectate
E. Masa tumorala "bulky"
R=C

24. Care dintre urmatorii factori de risc aditionali nu ar

orienta tratamentul unui pacient in vârsta de 45 de ani
diagnosticat cu LH spre BEACOOP?
A.Stadiul IV
B. Limfocite<6%
C.Albumina<4g/dl
D.Sexul feminin
E. Hemoglobina<10g/dl
R=D
25.Nu reprezinta indicatie de tratament de linia a doua in
LH :
A. Lipsa raspunsului clinic dupa 2-3cure de chimioterapie
B. Lipsa raspunsului complet la bilantul intermediary
C.Recidiva la 18 luni de la obtinerea raspunsului complet,
cu stadiul recidivei I-II, fara masa bulky si fara semen
generale
D. Recidiva˃12 luni, cu stadiu III-IV
E. Recidiva˃12 luni, cu masa "bulky"
R=C

26. Schema de polichimioterapie ABVD cuprinde

urmatoarele chimioterapice, CU EXCEPTIA:
A.Dacarbazin
B. Doxorubicin
C. Bleomycin
D. Vinblastin
E. Prednisolon
R=E

27.Schema de polichimioterapie BEACOPP nu cuprinde:

A. Ciclofosfamida
B. Vincristin
C. Procarbazina
D. Dexametazona
E. Predinson
R=D
28. Sechema de polichimioterapie IGEV cuprinde
urmatoarele chimioterapice, CU EXCEPTIA:
A. Mesna
B.Ifosfamida
C. Gemcitabina
D. Prednisolon
E. Cisplatin
R=E

29.Schema de polichimioterapie BEACOPP cuprinde

urmatoarele chimioterapice CU EXCEPTIA:
A.Prednison
B. Doxorubicin
C. Etopozid
D. G-CSF
E.Bleomycin
R=D

30. Nu reprezinta efect secundar pe termen scurt al

chimioterapiei LH:
A. Greturile
B. Varsaturile
C. Fibroza pulmonara
D. Alopecia
E. Neuropatia
R=C
 31. Nu reprezinta efect secundar pe termen lung al
chimioterapiei LH:
A. Fibroza Pulmonara
B. Cardiomiopatia
C. Hipotiroidismul
D. Osteoporoza
E. Depresia imuna prelungita
R=C

COMPLEMENT MULTIPLU

1.Limfonul Hodgkin:

A. Se caracterizeaza prin prezenta celulelor maligne

Reed-Sternberg
B. Este o boala rara
C. Afecteaza toate vârstele
D. Apare pedominanat la barbate
E. Infectia cu virusul Epstein Barr un factor de risc

R=A,B,C,E

2. Reprezinta limfoproliferari de linie B:

A.Limfomul splenic de zona marginala

B.Limfonul subcutan panniculitis-like

C.Limfonul Burkitt

D. Mielomul
 E.Leucemia cu celule paroase

R= A,C,D,E

3.Reprezinta limfoproliferi de linie T/NK:

A. Sindromul Sezary
B. Limfoamele de tip MALT
C. Limfomul Limfoblastic
D. Limfomul hepatosplenic cu cellule T
E. Limfomul anaplazic T sistemic
R=A,D,E

4.Nu reprezinta limfoproliferari de linie T:

A. Limfomul Burkitt
B.Macroglobulinemia Waldenstrom
C. Limfomul splenic de zona marginala
D. Sindromul Sezary
E.Limfomul agioimunoblastic T
R=A,B.C

5. Adenopatiile secundare LH sunt situate:

A.Subdiafragmatic
B. Supradiafragmatic
C. Laterocervical
D. Supraclavicular
E. Axilar
R=B,C,D
6.Triada simptome B este formata din:
A. Dispnee
B. Disfonie
C. Slabire
D.Transpiratii
E. Febra
R=C,D,E

7.Adenopatiile medistinale pot determina:

A. Tuse productive
B.Disfonie
C.Disfagie
D. Edem”în pelerine”
E. Varsaturi
R=B,D

8.Semne mai puti specific ale LH sunt:

A. Febra
B. Icterul
C.Pruritul
D. Durerea de ingestia de alcool
E.Transpiratiile
R= C,D

9. Ganglionii din LH:

A.Au consistenta ferma
B.Sunt durerosi
C.Sunt mobile pe planurile adiacente
D.Frecvent ating dimensiuni foarte mari
E.Cel mai frecvent sun localizati laterocervical
R=A,C,E

10. In cazurile avansate de LH poate sa apara:

A. Tuse seaca
B.Splenomegalie
C.Hepatomegalie
D.Febra
E.Scadere ponderala
R=B,C

11.Triada simtome B:
A. Cuprinde febra
B.Cuprinde scaderea ponderala
C.Este tipica doar pentru LH
D. Asociaza prognostic negative
E.Cuprinde pruritul
R=A,B,D

12. Celula Reed-Sternberg(CRS):

A. Este celula maligna tipica din LH
B. Este o celula mica
C.Este o celula binucleata
D.Nucleii sunt intens bazofilii
E.Este uninucleata
R= A,C,D
13.Limfomul Hodgkin classic cuprinde urmatoarele subtipuri:
A.LH classic bogat in limfocite
B. Secreloza nodular
C. LH nodular
D.Celularitate mixta
E.Depletie limfocitara
R=A,B,D,E

14.LH nodular cu predominant limfocitara se caracterizeaza

prin:
A.Celule maligne multiple
B.CD20 pozitiv
C.CD15 pozitiv
D.Evolutie lenta
E.Prognostic favorabil
R=B,D,E

15.LH nodular cu predominant limfocitara se caracterizeaza

prin urmatoarele CU EXCEPTIA:
A. Celule maligne rare cu aspect de popcorn
B. C20 negativ
C. C15 pozitiv
D. Evolutie dureroasa
E.Prognostic favorabil
R=B,C,D

16.Despre scleroza nodular este ADEVARAT:

A. Este cel mai frecvent subtip de LH
B.Asociaza frecvent adenopatii mediastinale
C.Are o evolutie indolent
D. Prognostic relative favorabil
E.CD20 pozitiv
R=A,B,D

17.Despre depletie limfocitara putem afirma:

A.Are un numr crescut de CRS
B.Are un numar saczut de CH
C.Putine cellule reactive de acompaniament
D.Deseori in stadia incipiente la diagnostic
E.Prognostic nefavorabil
R=A,C,E

18.Modificarile paraclinice frecvent intalnite in LH sunt:

A.VSH crescut
B.LDH scazut
C.Fierul seric scazut
D.Feritina normala
E.Feritina crescuta
R=A,C,D,E

19.Hemoleucograma poate evidential in LH:

A. Rar trombocitopenie
B. Frecvent anemie moderata
C.Leucoitoza
D.Ezonofilie
E.Limfocitoza R=A,C,D
20.Urmatoarele valori paraclinice au semnificatie
prognostica nefavorabila:
A. VSH scaczut
B.VSH crescut
C. LDH crescut
D. LDH scazut
E. Fierul seric scazut
R=B,C

21.Examenul IRM in Limfomul Hodgkin:

A.Este indicat de rutina
B.Este util la pacintii cu tulburari neurologice
C.Are o sensibilitate mai mare pentru sistemul nervos
central,comparative cu examenul CT
D.Reprezinta explorarea de electie pentru stabilirea
gradului de extindere a bolii
E.Reprezinta examenul de elective pentru aprecierea
raspunsului la tratament
R=B,C

22. Stabilizarea Ann-Arbor ia in considerare :

A. Numarul de arii limfatice implicate
B. Topografia ariilor limfatice implicate in raport cu
diafragmul
C. Afectarea unor organe non-limfatice
D.Prezenta semnelor generale B
E. Rezultatul biopsiei medulare
R=A,B,C,D
23. Stadiul IIAX in clasificarea Ann-Arbor a limfomului
Hodgkin presupune:
A.Afectarea unei singure arii limfatice
B.Afectarea a doua sau mai multe arii limfatice de aceeasi
parte a diafragmului
C. Prezenta semnelor generale
D.Raport mediastin/torace>0,33
E. Afectarea partiala a unui organ extra-limfatic
R=B,D

24. Factorii de prognostic negative in tratamentul LH sunt

reprezentati de:
A.Vârsta >30 de ani
B.Afectarea extralimfatica prin contiguitate
C. VSH<50mm/h
D. Absenta semnelor generale
E. >3 arii ganglionare afectate
R=B,E

25.Reprezinta factori de prognostic negative la tratamentul

LH:
A.Masa tumorala>10cm
B.Prezenta semnelor generale B in stadiul I al bolii
C.VSH>50mm/h
D.>5arii ganglionare afectate
E.Afectarea extralimfatica prin contiguitate
R=A,C,E
26. Care dintre urmatorii reprezinta factori de risc aditionali
ce ar orienta tratamentul unui pacient in vârsta de 45 ani
diagnosticat cu LH spre BEACOPP?
A.Stadiul II
B. Albumina
C. Leucocit<15.000/mmc
D.Hemoglobina<10g/dl
E. Sexul feminin
R=B,D

27. Schema de polichimioterapie ABVD cuprinde

urmatoarele chimioterapice:
A. Vinblastin
B. Bleomicin
C. Etopozid
D. Prednison
E. Doxorubicin
R=A,B,E

28. Schema de polichimioterapie BEACOPP NU cuprinde

urmatoarele chimioterapice:
A. Prednison
B.Ciclofosfamida
C.Gemcitabina
D.Vinorelbina
E. Procarbazina
R=C,D
29. Schema de polichimioterapie IGEV cuprinde urmatoarele
chimioterapice:
A. G-CSF
B.Mesna
C.Gemcitabina
D.Etopozid
E.Bleomycin
R=A,B,C

30. Schema de polichimioterapie DHAP cuprinde

urmatoarele chimioterapice:
A.Cisplatin
B.Citozinarabinozida
C. Dexametazona
D.Vincristin
E.Dacarbazin
R=A,B,C

31. Radioterapia in cadrul LH poate determina pe termen

scurt:
A. Greata
B. Varsaturi
C. Mielita
D. Eritem local
E.Valvulopatii
R=A,B,D
32. Efectele secundare pe termen scurt ale chimoterapiei LH
constau in:
A. Alopecie
B. Neuropatie
C.Traheiata
D. Esofagita
E. Leucopenie
R=A,B,E

33. Efectele secundare pe termen lung ale corticoterapiei LH

constau in:
A.Fibroza pulmonara
B.Cardiomiopatie
C. Osteoporoza
D.Mielita
E. Hipertiroidism
R=A,B,C

34. Efectele pe termen scurt ale radioterapiei LH sunt

reprezentate de:
A. Greturi
B.Varsatui
C.Alopecie
D.Neuropatie
E.Eritem local
R=A,B,E
35. Efectele pe termen lung ale radioterapiei LH sunt
reprezentate de:
A. Valvulopatii
B.Fibroza pulmonara
C. Hipogonadism
D. Hipertiroidism
E. Mielita
R=A,B,C,E

5.3.2 LIMFOAMELE NON- HODGKIN(LNH)

COMPLEMENT SIMPLU
1.Nu reprezinta factor predispozant al limfoamelor no n – Hodgkin:

A. Factorul genetic

B. Virusul Epstein-Barr

C. Virusul erpetic 8

D. Infectia cu Helicobacter pylori

E. Infectia HPV

R=E

2.Despre adenopatiile din LNH este FALS:

A. Pot fi localizate

B. Pot fi generate

C. Pot fi ferme
D. Pot avea consistenta scazuta

E.Regiunile ganglionare implicate sunt de obicei apropiate

R=E

3.Despre limfomul non-Hodgkin putem afirma

urmatoarelr,CU EXCEPTIA:
A. Apare mai frecvent la barbate
B. Poate interesa orice organ ce contine tesut limfoid
C.Infectia cu EBV este un factor predispozant
D. Anemia apare rar
E. Regiunile ganglionare implicate pot fi deseori la distant
unele fata de altele
R=D

4.Urmatorul factor are un rol limitat in limfomageneza:

A. EBV
B. HTLV-1
C.HIV
D. Solventii organic
E. HP
R=D

5. Care dinter urmatorii agenti patogeni determina afectare

ocular in cadrul LNH?
A. HHV-8
B.HIV
C.HTLV-1
D. Erbicidele R=E
6.Adenopatiile din LNH pot avea urmatoarele caracteristici CU
EXCEPTIA:

A.Localizate

B.Nedureroase

C.Generalizate

D.Aderente in planurile subiacente

E. Ferme

R=D

7.Principala investigatie diagnosticata in LNH este:

A. Biopsia ganglionara

B.Ecografia abdominal

C. Tomografia compiuterizata

D. RMN

E. PET-CT

R=A

8.Reprezinta marker de proliferare:

A.CD4

B.CD25
 C.Ki-67

D.Ki-1

E.BCL2

R=C

9.Frotiul de sange periferic in cadrul LNH evidentieaza celul

limomatoase cu aspect de:

A. Cocarda

B. Inel cu pecete

C. Granulom Hodgkin

D.Leucemizare

E.Sare si piper

R=D

10.Nu reprezinta LNH agresive:

A.LNH cu cellule de manta

B.LNH folicular grad II

C.LNH folicular grad III

D. LNH anaplazic T

E. LNH agioimunoblastic

R=B
11.Nu reprezinta LNH foarte agresive:

A. LNH difuz cu celule mari

B.LNH limfoblastic B

C. Limfomul Burkitt

D. LNH LImfoblastic T

E.Leucemia cu cellule T adulte

R=A

12.Urmatoarele reprezinta LNH indolente, CU EXCEPTIA:

A. Leucemia limfatica cronica

B.Macroglobulinemia Waldenstrom

C.Limfoamele MALT

D.LNH folicular grad III

E. LNH folicular grad I

R=D

12. Sistemul IPI de apreciere a a prognosticului in LNH este

folosit pentru:
A.LNH indolent
B. LNH foliculare
C. Leucemia imfatica cronica
D. LNH aggressive
E. Limfoamele MALT R=D
14. Nu reprezinta factor de prognostic IPI in cadrul LNH:
A. Varsta >60ani
B.LDH crescuta
C. Indicele de performanta ≥2
D. Hemoglobina <12g/dl
E. Stadiul III Ann Arbor
R=D

15.Nu reprezinta factori de prognostic FLIPI in cadru LNH:

A. Varsta >60ani
B. Hemoglobina <12g/dl
C. Stadiul IV Ann Arbor
D. LDH crescuta
E. Interesarea a cel putin 5 regiuni limfatice
R=B

16. Schema de chimioterapie R-CVP aplicata LNH nu cuprinde:

A. Rituximab
B. PDN
C. Vincristin
D. Ciclifosfamida
E. Doxorubicina
R=E

17.Schema de chimioterapie R-CHOP aplicata LNH NU

cuprinde:
A. Rituximab
B.Ciclofosfamida
C.Vincristin
D.PDN
E. Doxorubicina
R=A

18. Schema de chimioterapie R-DHAP aplicata LNH NU

cuprinde:
A. Rituximab
B. Dexametazona
C. Citarabina
E. Vincristin
R=E

19. Schema de chimioterapie Hiper-CVAD- Ciclul A aplicata

LNH NU cuprinde:
A. Metrotexat intatecal
B.Vincristin
C. Dexametazona
D. Folinat de calciu
E. Citarabina
R=D

20. Schema POMP NU presupune administrarea de:

A.Vinctistin
B. Citarabina
C. Prednison
D. 6-Mercaptopurina
E. Metotrexat R=B
 COMPLEMENT MULTIPLU

1.Factorii prdispozanti ai limfoamelor non-Hodgkin sunt:

A. Infectia cu Chlamidia psitacci

B. Erbicidele

C. Infectia cu virusul hepatic C

D. Infectia cu CMV

E. HIV

R = A,B,C,E

2. Din punct de vedere clinic,limfomul non-Hodgkin:

A. Poate asocia splenomegalia

B. Nu asociaza hepatomegalie

C. Poate asocial diaree sau constipatie in caz de afectare a

tubului digestive

D. Poate asocial dispnee in caz de afectare pulmonara

E. Poate asocial valvulopatii

R=A,C,D
 3.Urmatorii factori au un rol limitat in limfomageneza:

A. Solventii organici

B. Radiatiile

C. Erbicidele

D. Infectia cu EBV

E. Infectia cu HP

R=A,B,C

4.LNH- forma agrsiva se caracterizeza prin;

A. Debut raoid al simptomalogiei
B. Aparitia adenopatiilor
C. Debut lent al simptomalogiei
D. Splenomegalie
E. Hepatomegaliei
R=A,B,D,E

5.Adenopatiile din LNH pot fi:

A. Generalizate
B.Lcalizate
C. Dureroase
D. Nedureroase
E. Ferme
R=A,B,D,E
6.Adenopatiile din LNH pot avea urmatoarele caracteristici:
A.Pot fi ferme
B Pot avea consistenta scazuta
C Sunt fixe la planurile subiacente
D.Sunt localizate
E. Sunt dureroase
R=A,B,D

7.Aspectele morfologice care se iau in considerare la exminarea

biopsiei in cadrul LNH sunt:

A. Marimea celulelor maligne

B. Numarul celulelor maligne

C.Gradul de diferentiere

D. Aspectul infiltratului limfoid

E. Prezenta granulomului Hodgkin

R=A,C,D

8.Markerii tipici LNH cu celule B sunt:

A. CD19

B. CD20

C.Ciclina D

D.CD

E.TdT R=A,B,C
9.Markerii de linie T sunt:

A. CD2

B.CD8

C. CD7

D. CD30

E. CD25

R=A,B,C

10.Examenul citologic al sangelui periferic poate evidentia:

A. Anemie

B. Leucocitoza

C.Leucopenie

D.Trombocitoza frecvent

E.Trombocitpenie rar

R=A,B,C

11.Infiltrarea medulara in LNH reprezinta:

A.Semn incipient de boala
B.Semn de boala avansata
C. Mai frecvent in LNH indolente
D. Mai frecvent in LNH agressive
 E. Semn de remitere a bolii
R=B,C

12.Valori crescute ale VSH si LDH associate LNH se coreleaza

adesea cu:
A. Agresivitate mare a bolii
B. Prognostic bun al bolii
C.Volum tumoral marit
D.Raspuns bun la tratament
E. Nu au nici o semnificatie
R=A,C

13.Din punct de vedere clinic LNH se impart in:

A.LNH indolente
B.LNH dureroase
C.LNH agrsive
D.LNH foarte aggressive
E. LNH usoare
R=A,C,D

14.LNH indolente:

A. Sunt mai frecvente la tineri

B. Sunt mai frecvente la varstnici
C.Au evolutie clinica prelungita
D.Au evolutie clinica rapida progresiva
E.Sunt rareori curabile
R=B,C,E
15.Sistemul FLIPI de apreciere a prognosticului LNH este folosit
pentru:

A. LNH folicular grad I

B. LNH folicular grad II
C. LNH folicular grad III
D. Limfomul Burkitt
E. Limfoamele MALT
R=A,B,C

16. Factorii de prognostic IPI in cadrul LNH sunt:

A.Hemoglobina<12g/dl
B.Varsta>60ani
C. Sexul masculine
D.Stadiul II Ann Arbor
E. Stadiul Iv Ann Arbor
R=B,D,E

17. Factorii de prognostic FLIPI in cadrul LNH sunt:

A. Varsta<60ani
B. Hemoglabina >12g/dl
C. LDH crescuta
D. LDH scazuta
E. Stadiul IV Ann Arbor
R=C,E

18. Cele mai frecvente complicatii ale LNH sunt reprezentate

de :
A. Insuficienta respiratorie
B.Insuficienta medulara
C. Insuficienta cardiac
D. Insuficienta hepatica
E. boala cronica de rinichi
R=A,B,C,D

19.În cadrul LNH, tratamentele de linia a doua se utilizeaza:

A.La pacientii care recidiveaza
B.La pacientii refractari la tratamentul de linia I
C.În LNH indolente
D. În LNH aggressive
E. Schema cmioterapica folosita este R-CHOP
R=A,B,D

20. Ciclul B al Hiper-CVAD in cadrul tratamentului LNH

presupune administrarea de:
A. Metotrexat
B. Folinat de calciu
C. Citarabina
D.Vincristin
E.Dexametazona
R=A,B,C
Este
n