ANEMII - GRILE DIFICULTATE MARE

1. Diagnosticul diferential al anemiei microcitare prin carenta de fier

cuprinde urmatoarele entitati:
A. statusul inflamator cronic, intoxicaţia cu plumb, talasemia, anemia
sideroblastică
B. statusul inflamator cronic, intoxicaţia cu plumb, talasemia, deficitul de zinc
C. intoxicaţia cu plumb, statusul inflamator cronic, talasemia, anemia megaloblastica
D. intoxicaţia cu plumb, statusul inflamator acut, sferocitoza, intoxicatia cu mercur
E. statusul inflamator cronic, talasemia, anemiasideroblastică, anemia prin deficit de
acid folic
Raspuns corect: A – pag.156

2. In cazul deficienței de fier:

A. Hepcidina este scăzută în plasmă și crescuta in urină
B. Hepcidina este scăzută în plasmă si in urină
C. Hepcidina este crescuta în plasmă și scazuta in urină
D. Hepcidina este crescuta în plasmă și crescuta in urină
E. Hepcidina nu are valori modificate
Raspuns corect: B – pag.156

3. Markeri precoce ai deficientei de fier sunt:

A. hepcidina, transferina, capacitatea totala de legare a fierului
B. saturarea transferinei, feritina, protoporfirina
C. hepcidina, saturarea transferinei, feritina
D. hepcidina, largimeadistributieieritrocitare, feririna
E. hepcidina, largimeadistributieieritrocitare, capacitatea totala de legare a
fierului Raspuns corect: C – pag.156
 ANEMII - GRILE DIFICULTATE MEDIE

1. Urmatoarel eafirmatii suntadevarate, cu EXCEPTIA:

A. Siclemiaeste anemia cu celulefalciforme;
B. Anemiilehemoliticeautoimunesecundare pot aparein :infectii, toxicitatemedicamentoasa,
boliimunesaumaligne;
C. Boalahemolitica a nou-nascutuluicelmaifrecventapareprinincompatibilitate in sistemul Rh;
D. Beta – talasemiilesunt boli genetice autosomal dominante;
E. Copii cu Beta-talasemie minora au sideremia, feritinasicapacitatea de legare a fierului
in limitenormale.
Raspunscorect: D, pag 165

2.Tabloul in Beta-talasemia majora include, cu EXCEPTIA:

A. anemieusoara;
B. icter;
C. tulburari de crestere;
D. hepatosplenomegalieimportanta;
E. facies "mongoloid".
Raspunscorect: A, pag.
166

3. Tabloul biologic in Beta-talasemia majora NUcuprinde:

A. anemieseveramicrocitara, hipocroma;
B. sideremiacrescuta;
C. feritinacrescuta;
D. hematii "in tinta" pefrotiul de sangeperiferic;
E. hemoglobina F < 50 %, la electroforeza hemoglobinei.
Raspunscorect: E, pag. 166

4. Complicatiile cele mai frecvente ale Beta-talasemiei intermediare sunt, cu EXCEPTIA:

A. hipersplenismul;
B. fracturi frecvente;
C. ulcere de gamba;
D.eritropoeiezaextramedulara;
E. osteoporoza
Raspunscorect: B, pag.167

5. Modificarile de laborator din sferocitoza:

A. anemie moderata/severa, hiperbilirubinemie indirecta, test Coombs negativ
B. reticulocite scazute, hiperbilirubinemie directa, test Coombs negativ
C. reticulocite scazute, hiperbilirubinemie indirecta, test Coombs negativ
D. reticulocite crescute, hiperbilirubinemie directa, test Coombs negativ
E. reticulocite scazute, hiperbilirubinemie indirecta, test Coombs pozitiv
Raspuns corect: A, pag.161

6. Urmatoarea afirmatie nu este adevarata in legatura cu boala hemolitica a nou-nascutului:

A. boalahemolitica a nou-nascutuluiestedeterminata de incompatibilitatea de
grupsanguinintre mama si fat;
B. exsanguinotransfuziaesteindicatadacavaloareahemoglobineiscade la nastere sub 13,5 g/l;
C. clinic copilulpoateprezentaanemie, edeme, hepatosplenomegalie, sindromhemoragic,
convulsii;
D. se poate face profilaxiaaparitieiincompatibilitatii de Rh;
E. exsanguinotransfuzia este indicata daca valoarea bilirubinei este sub 20 mg%.
Raspunscorect: E, pag.171

7. Valoarea feritinei poate diferentia anemia feripriva de cea intrainflamatorie, astfel:

A. in anemia feripriva valoarea feritinei este crescuta
B. in anemia feripriva valoarea feritinei este scazuta
C. in anemia intrainflamatorie valoarea feritinei este scazuta
D. in ambele tipuri de anemii feririna este crescuta
E. niciuna din variantele de mai sus nu este corecta.
Raspuns corect: B – pag156
 ANEMII – GRILE DIFICULTATE SCAZUTA

1. Cauzele anemiei feriprive pot fi:

A. aport inadecvat de fier
B. necesitati crescute de fier
C. absorbtie deficitara
D. pierderi importante
E. toate cele de mai sus
Raspuns corect: E – pag.156

2. Simptomele digestive din anemia feripriva sunt urmatoarele, cu EXCEPTIA:

A. Pica
B. Anorexia
C. varsaturi
D. aciditate gastrica scazuta
E. disfagia
Raspuns corect: C, pag.157

3. Dintre masurile profilactice in anemia feripriva fac parte:

A. evitarea laptelui de vaca pana la varsta de 1 an si limitarea consumului acestuia la
maximum 500ml/zi, dupavarsta de 1an
B. profilaxia anemiei materne in timpul gestatiei
C. mentinerea alimentatiei natural cel putin 6 luni
D. toate cele de mai sus
E. nici una din cele de mai sus
Raspuns corect: D, pag.157

4. Manifestarile clinice in sferocitoza ereditara sunt, cu exceptia:

A.urinihipercrome
B. paloare
C. scaune acolice
D. scaune hipercrome
E. icter sclero-tegumentar
Raspuns corect: D, pag.161

5. Tratamentul beta-thalasemiei include, cu EXCEPTIA:

A. transfuzii de masa eritrocitara
B. factor de crestere granulocitar
C. suplimentare cu Acid folic
D. vaccinare antihemofilus
E.eritropoietina
Raspuns corect: B, pag.167
6. Urmărirea raspunsului tratamentului cu fier se realizează prin determinarea:
A. bilirubinei neconjugate
B. crizei reticulocitare la 7 zile de la inceputul terapiei
C. electroforezei de H
D. evaluarea indicilor eritrocitari
E. haptoglobinei
Raspuns corect: B, pag.158

7.Semnele si simptomele clinice din sferocitoza pot fi:

A. paloare
B. icter
C. fatigabilitate
D. splenomegalie
E. toate cele de mai sus
Raspuns corect: E, pag.161
 COAGULOPATII

TESTE GRILA CU DIFICULTATE USOARA

1. Următoarele afirmați cu privire la hemofilie, sunt adevărate:

A. vârsta la momentul diagnosticului variază în funcție de gradul de severitate al bolii

B. Sângerările cele mai frecvente sunt localizate la nivel: nazo-faringian, la nivelul
articulațiilor și mușchilor, intracranian, gastro-intestinal, genito-urinar
C. majoritatea cazurilor de hemofilie severă se prezintă în jurul vârstei de 12-18 luni
D. hemoragiile intracraniene se pot solda cu sechele neurologice (retard psiho-motor,
paralizie cerebral
E. toate răspunsurile sunt corecte

Raspuns corect : E (pag 185)

2. Hemartroza din cadrul hemofiliei afectează cel mai frecvent următoarele articulații:
A. articulația coxo-femurală
B. articulațiile tibio-tarsine și metatarso-tarsiene
C. articulația genunchiului , gleznei și cotului, umăr, șold
D. articulația temporo-mandibulară
E. articulațiile coloanei vertebrale

Raspuns corect: C (pag 185)

3. Diagnosticul diferențial al hemofiliei se poate face cu:

A. boala von Willebrand
B. sindromul antifosfolipidic
C. maladii ale fibrinogenului
D. trombopatii ereditare
E. toate răspunsurile sunt corecte.

Raspuns corect : E (pag 186-187)

4. Modificările de laborator din hemofilie constau în:

A. Fibrinogen crescut, trombocite scazute, timp de sângerare și timp de protrombină
alungiți, iar timpul de coagulare, timpul Howel și APTT(timp parțial de
tromboplastină activat) in limite normale
 B. Fibrinogen normal, trombocite normale, timp de coagulare normal, timp de sângerare
prelungit, timpul Howel alungit , APTT normal
C. APTT prelungit, timp de coagulare si timp Howel normali, iar fibrinogenul, timpul
de sângerare și timpul de protrombină normali
D. Valori normale ale trombocitelor, fibrinogen normal, timp de sângerare și timp de
protrombină în limite normale, iar timpul de coagulare, timpul Howel si APTT sunt
prelungiți
E. Fibrinogen scăzut, timp de coagulare, timp de sângerare, timp Howel, timp
de protrombină și APTT sunt prelungiți.

Raspuns corect : D (pag 186)

5. Următoarele afirmații sunt adevărate cu privire la managementul sângerărilor acute din

hemofilie :
A. administrarea de factor recombinant corespunzător(VIII sau IX), eventual masă
eritrocitară sau agenți farmacologici non-factor în cazul sângerărilor masive ce
nu pot fi controlate
B. cantitatea și durata administrării de factor se stabilește doar în funcție de severitatea
sângerării.
C. dozele de factor VIII și IX sunt identice
D. administrarea de factor trebuie însoțită și de concentrat trombocitar
E. administrarea de factor recombinant corespunzător(VIII sau IX) se face doar in caz de
hemoragie intracraniană.

Raspuns corect : A (pag 188).

GRILE CU DIFICULTATE MEDIE

6. Clasificarea hemofiliei în funcție de nivelul de factor se realizează astfel:

A. forma ușoară: >10%, forma moderată: 5%-8%, forma severă: < 5%

B. forma ușoară: >50%, forma moderată: 25%-50%, forma severă: < 10%
C. forma ușoară: >5%, forma moderată: 1%-5%, forma severă: < 1%
D. forma ușoară: >15%, forma moderată: 10%, forma severă: < 5%
E. forma ușoară: >25%, forma moderată: 10%-15%, forma severă: < 10%

Raspuns corect : C (pag 185).

7. Urmatoarele sunt cauze ale bolii hemoragice a nou-născutului:

A. prematuritate
B. tratament prelungit cu antibiotic
C. medicamente administrate mamei ca fenitoin, fenobarbital, tuberculostatice,
anticoagulante
 D. nutriție parenterală
E. Toate raspunsurile sunt corecte.

Raspuns corect: E (pag 187)

8. Prevenția manifestărilor primare în hemofilie este utilizată în cazurile de boală severă

pentru a menține activitatea factorului peste 1%, astfel:

A. administrarea de infuzii profilactice de factor VIII recombinant de 3 ori pe

săptamână pentru hemofilia A și de factorul IX recombinant de 2 ori pe
săptămână pentru hemofilia B
B. administrarea zilnică, atât pentru hemofilia A , cât și pentru hemofilia B
C. administrarea de factor VIII recombinant de 2 ori pe săptamână pentru hemofilia A
și de factorul IX recombinant de 3 ori pe săptămână pentru hemofilia B
D. administrarea de infuzii profilactice, în mod alternativ (o zi da, o zi nu) , atât pentru
hemofilia A , cât și pentru hemofilia B
E. prevenția manifestărilor primare se face lunar în hemofilia A și B, indifferent de
severitatea bolii.

Raspuns corect : A (pag 188)

GRILE CU DIFICUTATE CRESCUTA

9. Stabilirea diagnosticului de hemofilie impune o serie de recomandări:

A. screening pentru TORCH, evitarea periajului dentar, activitate fizică diminuată

B. screening pentru hepatită A, B C și HIV, evitarea traumatismelor, a injecțiilor
intramusculare (doar subcutanat), sfat genetic, în special în cazurile nou diagnosticate
intr-o familie.
C. Administrarea de antiagregante plachetare, antiinflamatorii nesteroidiene la nevoie
D. administrarea de infuzii profilactice de factor VIII recombinant, respective de factor
IX recombinant, în mod alternativ (o zi da, o zi nu) , atât pentru hemofilia A , cât și
pentru hemofilia B
E. nu există recomandări speciale în cazurile de hemofilie.

Raspuns corect : A (pag 187)

10. Pentru evaluarea sângerărilor acute în cazul pacienților diagnosticați cu hemofilie se

utilizează următoarele investigații imagistice :

A. radiografie de craniu și toracică

B. ecografii abdominal seriate, CT abdominal și toracic
 C. RMN cranio-cerebral și coloană, RMN pentru evaluarea cartilagiilor, sinovialei și
spațiului articular, ecografii pentru evaluarea articulațiilor sau a altor zone interesate
D. RMN abdomino-pelvin, angio-CT cerebral, puncție articulară
E. Puncțiile articulațiilor afectate cu analiza lichidului articular, RMN cranio-cerebral
și abdomino-pelvin.

Raspuns corect: C (pag 186)

Anemia aplastica
GRILE DIFICULTATE MEDIE

1. Urmatoarele sunt manifestari clinice intalnite in anemia aplastica dobandita, cu

EXCEPTIA:
a) Epistaxis
b) Febra
c) Ulceratii orale
d) Paloare
e) Bradicardie
(raspuns e; p173)

2. Urmatoarea entitate reprezinta anemie aplastica congenitala asociata cu

pancitopenie:
a) Neutropenia congenitala severa
b) Anemia Fanconi
c) Trombocitopenia congenitala
d) Trombocitopenia amegacariocitara
e) Trombocitopenia asociata cu absenta radiusului
(raspuns: b; p174)

3. Urmatoarele elemente se intalnesc in anemia Fanconi, cu exceptia:

a) Anomalii ale policelui
b) Microcefalie
c) Rinichi in potcoava
d) Nivele scazute de hemoglobina fetala HbF
e) Expresia antigenului de membrana “i”
(raspuns: d; p 175-176)

4. Anemia Diamond-Blackfan se caracterizeaza prin urmatoarele, cu EXCEPTIA:

a) Insuficienta medulara specifica sugarului
b) Excesul precursorilor eritroizi in maduva osoasa
c) Anomalii congenitale
d) Predispozitie la malignitati
e) Activitate crescuta a adenozin aminazei eritrocitare
(raspuns b; p177)

5. Care dintre urmatoarele investigatii de laborator sunt caracteristice in anemia

aplastica:
a) Anemia este de obicei feripriva
b) Numarul absolut de reticulocite este crescut
c) Aspectul maduvei osoase este hipocelular
d) Marimea distributiei globulelor rosii (RDW) nu este folosit ca test
de laborator
e) Monocitele sunt crescute pe baza limfopeniei
(raspuns c; p174)
 Limfoame
1. Care afirmatie referitoare la Limfomul Hodgkin este falsa:
a) Virusul Ebstein-Barr poate fi implicat in etiologia sa
b) Cea mai frecventa manifestare este reprezentata de adenopatie cervicala
c) Reprezinta un proces benign al sistemului limforeticular
d) Sternberg-Reed este celula patognomonica
e) Se asociaza cu scadere ponderala
(raspuns: c; p 210-211)

2. Urmatoarele sunt manifestari clinice in Limfomul Hogdkin, cu EXCEPTIA:

a) Adenopatie cervicala
b) Adenopatie axilara
c) Dispnee
d) Durere toracica
e) Adenopatie sensibila la palpare
(raspuns e; p 210-211)

3. Reprezinta factori de prognostic favorabil in Limfomul Hodgkin, cu EXCEPTIA:

a) Simptomele generale
b) Absenta maselor tumorale mari
c) Absenta atingerii extraganglionare
d) Numar redus de ganglioni implicati
e) Stadiile I si II
(raspuns a; p 213)

4. Factori de prognostic nefavorabil in Limfomul Hodgkin:

a) Absenta maselor tumorale mari
b) Stadiile II si IIIA
c) Absenta simptomelor generale
d) Masa mediastinala
e) Numar redus de ganglioni implicati
(raspuns d; p213)

5. Una din urmatoarele afirmatii despre limfoame este falsa:

a) Limfomul Hodgkin reprezinta o malignitate a sistemului limforeticular
b) Pacientii pot prezenta si simptome paraneoplazice
c) Nu a fost dovedita implicarea virusurilor in etiologia limfoamelor
d) Radiografia toracica poate decela adenopatii mediastinale
e) Prezenta unei mase mediastinale reprezinta un factor de
prognostic nefavorabil
(raspuns c; p 210-213)

6. Stadiul I in cazul limfomului Hodgkin se caracterizeaza prin:

a) Implicarea a 2 grupe ganglionare de aceeasi parte a diafragmului
b) Implicarea a 4 grupe ganglionare de aceeasi parte a diafragmului
c) Implicarea unui singur grup ganglionar
d) Boala diseminata
 e) Implicarea unor ganglioni situati de ambele parti ale
diafragmului (raspuns c; p 212)
TROMBOCITOPENII

GRILE CU DIFICULTATE USOARA

1. Manifestările clinice în Purpura trombocitopenică idiopatică (imună) constau în:

A. purpură cutanată, peteșii

B. hemoragii la nivelul mucoaselor
C. sângerări gastro-intestinale, genito-urinare
D. hemoragie intracraniană
E. toate răspunsurile sunt corecte

Raspuns corect – E( pag 181).

2. Severitatea manifestărilor clinice în Purpura trombocitopenică idiopatică (imună)

depinde de :

A. valorile hemoglobinei
B. modificările formulei leucocitare
C. gradul trombocitopeniei
D. vârsta la debut
E. prezența sindromului inflamator

Raspuns corect : C (pag181)

3. Modificările de laborator specifice, în Purpura trombocitopenică idiopatică (imună),

constau în :

A. anemie macrocitară
B. leucocitoză cu neutrofilie
C. limfopenie izolată
D. trombocitopenie izolată
E. pancitopenie
Raspuns corect: D (pag 181)

4. Diagnosticul pozitiv de Purpura trombocitopenică idiopatică (imună) este susținut de :

A. trombocite cu valoare sub 100.000/mm3,

B. leucocite, formulă leucocitară și reticulocite normale;
C. frotiu de sânge periferic normal;
D.prezența purpurei cutante, a hemoragiilor la nivelul mucoaselor la examenul clinic
E. toate răspunsurile sunt corecte.
Raspuns corect: E ( pag 182)

5. Diagnosticul diferențial al Purpurei trombocitopenice idiopatică (imună) se poate face cu:

A. Sindromul hemoltic și uremic

B. Leucemia acută limfoblastică
C. Lupus eritematos sistemic
D. Infecția acută cu EBV, CMV
E. Toate raspunsurile sunt corecte

Raspuns corect: E (pag182)

Grile cu dificultate medie

6. Consecința cea mai gravă a trombocitopeniei este:
A. Gingivoragia
B. Hemoragia intracraniană
C. Anemia feriprivă
D. Bula hemoragică
E. Infecțiile cutanate
Raspuns corect : B (pag 181).

7. Tratamentul farmacologic în Purpura trombocitopenică idiopatică (imună)- PTI nu este

recomandat în următoarele cazuri:
 A. Prezența purpurei umede și valori ale trombocitelor sub 20.000/mm3
B. Valori ale trombocitelor sub 10.000/mm3
C. PTI fără sângerări sau cu sângerări minore și valoare confortabilă a
trombocitelor
D. cefalee brusc instalată sau modificări neurologice în contextul unei
trombocitopenii sub 20.000/mm3
E. hemoragii ameninițătoare de viață.

Raspuns corect: C (pag 183).

8. Schemele de tratament utilizate în Purpura trombocitopenică idiopatică (imună) constau

în:

A. Ibuprofen asociat cu inhibitori de pompă de protoni

B. Imunoglobulina intravenos, corticoterapie , imunosupresoare (Rituximab,
Azatioprină, Ciclosporina, Ciclofosfamida)
C. Aspirina la copiii peste 10 ani
D. Preparate de fier și vitamine
E. Factor VII
Raspuns corect: B (pag 183).

GRILE CU DIFICULTATE MARE

9. Factorii predictivi pentru hemoragia severă în Purpura trombocitopenică idiopatică

(imună) sunt:

A.valori ale trombocitelor sub 10.000 sau 20.000/mm3

B. sângerări minore în antecedente
C. PTI cronică
D.Toate cele 3 raspunsuri sunt adevarate
E. Nici un raspuns nu este adevarat
Raspuns corect: D (pag 181)

10. Purpura trombocitopenică idiopatică (imună) -PTI cronică refractară se definește ca:

A. PTI persistentă după splenectomie și tratament cu imunoglobuline intravenos,

glucocorticoizi și Rituximab
B. PTI persistentă după tratamentul cu corticoterapie orală și intravenoasă
C. PTI persistentă după 5 pulsatii săptamânale cu Rituximab
D. PTI persistentă după 2 administrări de imunoglobuline intravenous la 3 zile interval
E. PTI persistentă după splenectomie și tratament cu imunoglobuline intravenous.

Raspuns corect: A (pag 184).

GRILE STUDENTI PEDIATRIE- Vasculite

(complement simplu)

I. Grad de dificultate usor

1.Purpura Henoch Schonlein este o vasculită imună primară IgA mediată caracterizată clinic
prin:

A. tuse, dispnee, purpură cutanată,durere abdominală

B.purpură cutanată, artralgii și/sau artrită, durere abdominală, afectare renală

C. purpură cutanată ;tromboză venoasă profundă cu diverse localizări

D.purpură cutanată, hepatosplenomegalie, febră

E. sindrom febril recurent, splenomegalie, purpură cutantă și afectare renală

răspuns corect: b (pg. 369)

2.Afectarea renală din Purpura Henoch Schonlein se manifestă prin:

A. pielonefrită acută
B.colică renală secundară litiazei renale

C. hematurie micro sau macroscopică; glomerulonefrită; sindrom nefrotic; insuficientă

renală;

D. polichistoză hepato-renală

E. scăpări premicționale

răspuns corect: c (pg. 369)

3.Boala Kawasaki definită ca vasculita necrozantă, afectează in functie de calibru umatoarele
categorii de vase:

A.vase cu calibru mare

B. numai artera aorta si ramurile ei

C.vase cu calibru mediu si mic, inclusiv artere coronare

D.artera aorta si venele cave ca si ramificatiile lor

E. trunchiul celiac

răspuns corect: c (pg. 373)

4.Manifestările clinice în faza acută a bolii Kawasaki sunt :

A. febră prelungită, conjunctivită, adenopatie, eritem palmo-plantar, atingeri mucoase oro-

faringiene

B. purpura cutaneo-mucoasă febrilă

C. hepatosplenomegalie, purpura cutaneo-mucoasă, febră

D. pneumonie, febră, purpură cutaneo-mucoasă, tromboza vasculară cu diverse localizari

E. febră, adenopatii mediastinale , hipertrofie de timus, afectare

oculară. răspuns corect: a (pg. 374)

II. Grad de dificultate mediu

1. Diagnosticul pozitiv în Purpura Henoch Schonlein este susținut de:

A. probe functionale hepato-renale, reactanți de fază acută

B. manifestări clinice specifice și /sau aspect bioptic cu infiltrat inflamator

vascular cu PMN și CIC cu IgA

C. teste imagistice (RMN, ecografie, radiografie)

 D. teste microbiologice

E. examen de urină și imunogramă

răspuns corect: b (pg. 371)

2. Complicațiile evolutive posibile în Purpura Henoch Schonlein sunt:

A .insuficiența renală cronică

B. hemoragie digestivă în puseu acut

C. abdomen acut în faza acută a bolii prin obstrucție sau invaginație intestinală

D. orhită în puseu acut

E. toate răspunsurile sunt corecte

răspuns corect: e (pg. 372)

3. Investigatiile sugestive pentru boala Kawasaki sunt:

A. sindrom inflamator pozitiv, trombocitoza, obiectivarea anevrismelor

coronariene

ecocardiografic

B. hepatocitoliza, sindrom inflamator pozitiv

C. retenție azotată, tulburari de coagulare, anemie

D. hemoculturi pozitive, sindrom inflamator pozitiv, funcție hepatică alterată, anemie

E. anemie, trombocitopenie și sindrom hepatopriv

răspuns corect: a (pg. 374-375)

 4. Cele mai frecvente complicatii cardiace care cresc rata mortalitatii, în boala Kawasaki
sunt:

A. infarctul miocardic

B. ruptura anevrismală cu hemopericard

C. miocardita

D. toate raspunsurile sunt corecte

E. nici un răspuns nu este

corect răspuns corect: d (pg.

375)

III. Grad de dificultate mare

1.Tratamentul nefropatiei din Purpura Henoch Schonlein

cuprinde: A.Puls-terapie cortizonica

B. Asocierea sau nu la corticoterapie a altor imunosupresive (Ciclofosfamida, Ciclosporina A,

Micofenolat mofetil, etc)

C.Antiagregante plachetare

D. Transplant renal în IRC non-responsivă medicamentos

E. Toate răspusurile sunt corecte

răspuns corect: e (pg. 372)

2. Tratamentul de elecție în boala Kawasaki cuprinde:

A. acid acetilsalicilic

B. imunoglobuline iv

C. corticosteroizi
D.antiagregante plachetare

E. toate raspunsurile sunt corecte

răspuns corect: e (pg. 376)

360. Anomalia citogenetica cu prognostic nefavorabil in leucemiile acute este: c

 a. t(8;21)
b. t(15;17)
c. t(9;22)
d. inv.16
e. t(16;16)
361. Caracterizeaza stadiul IV din clasificarea Murphy a limfoamelor maligne non- b
hodgkin:
a. afectare viscerala
b. afectare medulara și/sau SNC
c. un singur teritoriu ganglionar afectat
d. cel putin doua teritorii ganglionare afectate de aceeasi parte a
diafragmei
e. afectare ganglionara supra si sub-diafragmatica
362. Limfoamele maligne Hodgkin in stadiul II, conform clasificarii Ann Arbor, b
prezinta:
a. un singur teritoriu ganglionar afectat
b. cel putin doua teritorii afectate de aceeasi parte a diafragmei
c. afectare ganglionara supra- si subdiafragmatica
d. afectare viscerala (hepatica, pulmonara)
e. afectare medulara
363. Pacientul D. E., in varsta de 15 ani, cu G=50 kg, diagnosticat cu hemofilie A b
severa se prezinta la spital cu hematom gingival post-extractie dentara si va primi
urmatoarea schema de tratament:
a. vitamina K 1 f/zi
b. F VIII 1.000UI/2 prize/zi
c. F VIII 1.000UIx2/zi
d. Calciu gluconic 1 f/zi, intramuscular
e. Prednison 50 mg/zi, asociat cu Omeprazol 40 mg/zi

317. Tipul de respiratie si frecventa respiratorie la copil sunt in functie de varsta. e

Identificati afirmatia falsa dintre urmatoarele:
a. nou nascutul la termen are o respiratie de tip abdominal, cu
frecventa respiratorie de 40-45 respiratii/minut;
b. sugarul are o respiratie de tip toraco-abdominal, ritm regulat, cu
frecventa respiratorie de 30-35 respiratii/minut;
c. sugarul peste 6 luni are o respiratie spontana pe gura;
d. copilul cu varsta intre 2-5 ani are o frecventa respiratorie de 25-
30 respiratii/minut;
e. copilul cu varsta intre 5-10 ani are o frecventa respiratorie de 45
respiratii/minut.
318. In adenoidita cronica diagnosticul este precizat de urmatoarele semne d
a. Rinoreea este persistenta si purulenta
b. Nu exista hipoacuzie cronica
 c. Evolutia este buna sub tratament cu antibiotice
d. Diagnosticul este precizat de rinoscopia posterioara si tuseul
zonei care evidentiaza hipertrofia tesutului limfatic
e. Prezenta adenopatiilor cervicale inferioare.
319. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate (pg.18)?-G d
a. diagnosticul de etmoidita acuta neexteriorizata se poate stabili
prin rinoscopie posterioara;
b. etmoidita acuta exteriorizata nu poate asocia chemozis;
c. etmoidita acuta nu se poate asocia cu sindrom meningean;
d. sugarul cu etmoidita acuta care asociaza celulita orbitara
necesita efectuarea punctiei lombare pentru excluderea
meningitei;
e. etmoidita acuta nu se asociaza cu complicatii neurologice ci
doar oftalmologice.
320. Sinuzita maxilara: c
a. se caracterizeaza prin persistenta tusei productive dupa 5-7 zile
de la o rinofaringita acuta;
b. diagnosticul pozitiv necesita efectuarea CT-ului sinusal;
c. rinoscopia posterioara este suficienta pentru stabilirea
diagnosticului pozitiv;
d. tratamentul de electie consta in administrarea de mfacrolide;
e. punctia sinusala este obligatorie.
321. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la otita medie seroasa este falsa? d
a. A. exudatul steril poate persista in urechea medie timp de 8
saptamani in 5% din cazuri;
b. B. exudatul steril poate persista in urechea medie timp de 12
saptamani in 5% din cazuri;
c. C. persistenta exudatului in urechea medie pana la 16 saptamani
de la episodul acut desemneaza otita medie cu exudat rezidual;
d. D. persistenta exudatului mai mult de 16 saptamani nu are risc
pentru otita colesteatomatoasa;
e. E. persistenta exudatului steril mai mult de 16 saptamani are un
risc major de hipoacuzie.
322. Tratamentul otitei medii acute fara exudat are urmatoarele optiuni terapeutice, cu e
exceptia:
a. Amoxicilina: 90 mg/Kgc/zi;
b. Augmentin 50-90 mg/Kgc/zi;
c. Cefuroxim axetil;
d. Claritromicina 15 mg/Kgc/zi;
e. Se remite doar cu terapie antiinflamatorie.
323. In otoantrita, antrotomia poate avea urmatoarele modalitati evolutive, cu exceptia: d
a. antrotomia se poate complica cu sindromul paloare-hipertermie,
care apare la interval de 6-12 ore postoperator;
b. patogenia sindromului paloare-hipertermie este probabil o
insuficienta suprarenala acuta;
c. vindecarea postantrotomie se realizeaza in 2-3 saptamani;
 d. reaparitia febrei postantrotomie nu impune reinterventia
chirurgicala;
e. sub varsta de 1 an si jumatate antrotomia se realizeaza bilateral.
324. Criza de astm bronsic de gravitate medie la sugar si copilul mic este caracterizata c
de urmatorii parametri:
a. Frecvența respiratorie crescută cu mai puțin de 30%
b. Wheezing doar la sfârșitul expirului
c. SaO2 90-95%
d. PaCO2 > 40 mmHg
e. Cianoza tegumentara.
325. Trăsături indicatoare de gravitate ale starii de rău astmatic sunt: c
a. Dureaza cateva ore
b. Prezinta PEF1>80%
c. dispneea marcată, cianoza, bradicardia, balansul toraco-
abdominal, “linistea ascultatorie”, SaO2 (-) < 91%, PaCO2 > 45
mmHg
d. Dispnee de vorbire
e. Tiraj intercostal discret.
326. Tratamentul patogenic al bronhopneumoniei constă în: d
a. Gamaglobuline intravenoase
b. Combaterea febrei
c. Antibioterapie
d. Oxigenoterapie
e. Mucolitice
327. Virulența stafilococului auriu este cauzată de: d
a. Capsulă
b. Fimbrii
c. Perete celular
d. Enzime și toxine
e. Pili
328. Complicațiile toxice ale stafilocociei pleuro-pulmonare sunt: e
a. Endocardita
b. Abcesele cerebrale
c. Pneumomediastinul
d. Anemia hemolitică
e. Meningita
329. Dintre următoarele afirmații referitoare la bronșiolită, una este falsă: b
a. Bronşiolita este o inflamaţie acută infecţioasă a tractului
respirator inferior, care produce obstructie prin hipersecretie si
edem
b. In bronsiolita elementul patogenic esential este bronhospasmul
c. Frecvenţa este maximă la vârsta de 3 - 6 luni la copiii cu risc
crescut
d. În funcție de severitate, se descriu trei forme de boală:
ușoară, moderată, severă
e. Este cea mai frecventă cauză de spitalizare la copilul mic.
330. Spitalizarea unui sugar cu o afecțiune respiratorie este indicată în următoarele b
situaţii, cu excepția:
a. vârstă mică (sub 3 luni)
b. saturația oxigenului în aerul atmosferic de 96%
c. stare generală alterată
d. detresă respiratorie care împiedică aportul de lichide
e. patologie subiacentă (cardiopatie, imunodeficiență etc.)
331. Diagnosticul diferențial în bronșiolită se realizează cu următoarele entități, cu c
excepția:
a. Astmul bronsic la varsta mica
b. Sindromul de aspirație
c. Pneumonia francă lobară
d. Mucoviscidoza
e. Deficitul de alfa 1 antitripsină

267. Pentru stabilirea diagnosticului de leucemie acuta procentul de b

blasti la nivel medular trebuie sa fi cel putin:
 a: 10%
b: 25%
c: 30%
d: 45%
e: 50%

268. Formele histologice de limfom Hodgkin sunt urmatoarele, cu c

exceptia:
a: scleroza nodulara
b: predominenta limfocitara
c: mielodisplazica
d: celularitate mixta
e: depletie limfocitara

269. Reactii leucemoide pot fi observate in diferite afectiuni, cu exceptia: b

a: septicemii bacteriene
b: diabet zaharat
c: mononucleoza infectioasa
d: boli granulomatoase
e: hemoliza acuta

270. Care din urmatoarele malignitati nu apartine categoriei tumorilor cu e

celule mici, rotunde, albastre ?
a: rabdomiosarcomul
b: limfom malign non-hodgkin
c: neuroblastom
d: retinoblastom
e: nefroblastom

271. Cromozomul Philadelphia este caracteristic în : d

a: policitemia vera
b: siclemia
c: sindrom Down
 d: leucemia mieloida cronica tip adult
e: limfom limfoblastic

272. La analiza morfologica si citochimica a aspiratului medular e

in leucemia acuta limfoblastica nu intalnim :
a: limfoblasti
b: hiatus leucemic
c: hipoplazia seriei eritrocitare
d: megacariopoeza hipoplazica
e: mieloperoxidaza pozitiva

273. In forma severa de hemofilie A nivelul seric al F VIII este de: a

a. sub 1%

b. 1 – 3%

c. 3 – 5%

d. 5 – 30%

e. peste 30%

274. In algoritmul diagnosticului diferential al hemofiliei intra,cu exceptia: d

a. sindromul hemoragic al nou-nascutului

b. coagulopatia de consum

c. parahemofilia

d. purpura trombocitopenica

e. bolile hepatice in faza avansata

275. La pacientii hemofilici la care se evidentiaza lipsa raspunsului la a

tratamentul substitutiv cu factor antihemofilic se suspicioneaza:
 a. aparitia inhibitorilor

b. diagnostic incorect de hemofilie

c. tulburare de absorbtie a factorului antihemofilic

d. defect de tehnica a administrarii factorului antihemofilic

e. asocierea altei patologii de hemostaza

276. Examinarea care ajută la evaluarea rezervelor tisulare de fier este: b

a: electroforeza proteinelor

b: feritinemia

c: sideremia

d: haptoglobina

e: bilirubina

277. Explorarea fundamentală care stabileste caracterul regenerativ sau c

aregenerativ al unei anemii normo- sau macrocitare este:

a: haptoglobina

b: feritinemia

c: numărul de reticulocite

d: testul Coombs

e: sideremia

278. Care din următoarele afirmatii este adevărata în cazul unei anemii de a
origine centrală?

a: reticulocite < 150.000/mmc

 b: reticulocite > 150.000/mmc

c: anemie regenerativă

d: anemie macrocitara

e: nu necesita mielogramă pentru precizarea diagnosticului

279. Cauzele anemiei hemolitice autoimune secundare sunt, cu exceptia: b

a: mononucleoza

b: faringita streptococica

c: varicela

d: tratamentul cu penicilina

e: colita ulceroasa

280. Manifestarile clinice in sferocitoza ereditara sunt, cu exceptia: c

a: urini hipercrome

b: paloare

c: scaune acolice

d: scaune hipercrome

e: icter sclero-tegumentar

281. Tratamentul beta-thalasemiei include, cu exceptia: b

a: transfuzii de masa eritrocitara

b: factor de crestere granulocitar

c: suplimentare cu Acid folic

d: vaccinare antihemofilus
 e: Eritropoietina

282. Pacienta A. G. in varsta de 5 ani, se prezinta cu paloare, pneumonie c

lobara dreapta, spasmofilie manifesta si se deceleaza anemia
hipocroma, cu feritina normala, sideremia scazuta, CTF scazut, CST
normal, sideroblasti scazuti; care este diagnosticul corect:

a: anemie feripriva

b: alfa-thalasemie

c: anemie inflamatorie

d: anemie sideroblastica

e: atransferinemie congenitala

179. Care afirmatii referitoare la faringita streptococica sunt adevarate? b

a) in formula leucocitara predomina limfocitele;
b) exudatul faringian evidentiaza intotdeauna prezenta Streptococului beta
hemolitic grup A;
c) titrul ASLO este crescut imediat;
d) d. titrul ASLO se mentine crescut timp de 3-6 saptamani;
e) e. titrul ASLO nu are valoare in diagnosticul retrospectiv.
180. In cadrul faringinei streptococice a
a) tratamentul cu antibiotic reduce frecventa complicatiiloe locale si
imunologice;
b) complicatiile la distanta sunt reprezentate doar de glomerulonefrita acuta;
c) Benzatinpenicilina G se poate administra la 12 ore;
d) durata terapiei cu antibiotic este de 5 zile;
e) Streptococul este sensibil la Penicilina in 100% din cazuri.
181. Adenoidita acuta nu se asociaza cu b
a) febra inalta;
b) rinoree seroasa;
c) treneu mucopurulent pe peretele posterior al faringelui;
d) congestie timpanica;
e) raluri de transmisie la ascultatia pulmonara.

182. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate: a

a) sinusurile etmoidale apar radiologic intre a 3-a si a 12-a luna de viata;
b) sinusurile maxilare apar radiologic de la nastere;
c) sinusurile frontale apar radiologic de la nastere;
d) sinusurile frontale apar radiologic intre 3 si 6 ani;
e) sinusurile maxilare apar radiologic intre 8 si 12 ani.

183. Tabloul clinic al etmoiditei acute neexteriorizate nu cuprinde d

 a) febra inalta(T>39 grade C);
b) stare generala grava, toxica;
c) edem al radacinii nasului;
d) inflamatie conjunctivala;
e) inflamatia tegumentelor periorbitare.
184. Etmoidita acuta are urmatoarele complicatii, cu exceptia e
a) abces orbitar;
b) tromboflebita de sinus cavernos;
c) abces cerebral;
d) meningita
e) bronsiolita.
185. Rinosinuzita maxilara d
a) apare dupa varsta de 6 ani;
b) agentii etiologici principali sunt pneumococul si VRS;
c) diagnosticul se poate stabili prin rinoscopie posterioara;
d) diagnostul se poate stabili pe baza radiografiei de sinusuri;
e) in formula leucocitara predomina limfocitoza
186. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la otita medie acuta supurata este falsa c
a) se poate manifesta cu febra;
b) asociaza otalgie violenta la debut;
c) nu are de obicei tablou clinic zgomotos, este asimptomatica;
d) poate asocia greturi, varsaturi;
e) poate determina convulsii.
187. Tratamentul etiologic al otitei medii cu exudat (seroasa) consta obligatoriu in: d
a) hidratare;
b) doar tratament simptomatic;
c) doar profilaxia convulsiilor;
d) antibioterapie 10 zile;
e) asocierea corticoterapiei la antibiotic, 7 zile.
188. Otomastoidita se manifesta prin: d
f) complicatie frecventa a otitei;
g) apare mai frecvent la copilul mare;
h) stare stare generala buna
i) este o cauza de sindrom febril prelungit;
j) semnele clinice sunt caracteristice.

189. Tratamentul otoantritei este reprezentat de

a. tratament antibiotic: Augmentin+Aminoglicozid,

10 zile;

b. combaterea febrei cu Aspirina, Paracetamol;

c. nu necesita dezobstructie nazala cu ser fiziologic;

 d. antrotomie in toate cazurile;

e. antrotomie in caz de stare toxica si insucces al

antibioterapiei.
190. Sindromul toxiinfecțios din bronhopneumonie reprezinta : a
a. expresia tulburărilor metabolice associate hipoxiei, acidozei,
hipercapniei și infecției
b. tulburări digestive
c. Semne de insuficiență renală funcționale
d. participarea sistemului nervos
e. tiraj intercostal, geamăt, tuse, dispnee mixtă

191. Aspectul radiologic în bronhopneumonie se caracterizează prin: b

a. Opacitate omogenă de intensitate subcostală și formă triunghiulară
b. Opacități rotunde nodulare diseminate bilateral
c. Infiltrație interstițială bilaterală
d. Imagini hidroaerice
e. Emfizem masiv bazal bilateral

192. În primii doi ani de viață, pneumonia virală este produsă cel mai d
frecvent de:
a. Virusurile gripale și paragripale
b. Coronavirusuri
c. Adenovirusuri
d. Virusul sincițial respirator
e. Citomegalovirus

Răspuns: d

193. Diagnosticul diferențial al pneumoniei virale la copil nu cuprinde: a

a. Cancerul bronho-pulmonar
b. Bolile parazitare pulmonare
c. Aspirația de corp strain
d. Pneumonia bacteriană
e. Pneumonia cu Mycoplasma pneumoniae
194. Puncția pleurală în pneumonia stafilococică aduce urmatoarele d
informatii:
a. Relevă un lichid serocitrin
b. Culturile sunt negative
c. Lichidul pleural este de tip transudat
d. Lichidul este purulent,tip exudat, proteine>2,5-3 g/dl, nivel
scazut al glucozei
e. Citologia releva limfocitoza

195. Examenul radiologic în stafilococia pleuro-pulmonară ofera e

urmatoarele argumente de diagnostic:
a. Se repetă săptămânal
b. Relevă aspect de revărsat pleural masiv în stadiul precoce
c. Relevă aspect de bronhopneumonie în evoluție
d. Relevă frecvent aspect de pneumotorax
e. Relevă aspectul foarte caracteristic de pneumatocele sau bule de
emfizem si prindere pleurala
196. Tratamentul pleureziei din stafilococia pleuro-pulmonară presupune: a
a. Drenaj pleural precoce, activ continuu prin toracotomie minima
b. Diuretice
c. Antialgice
d. Lobectomie
e. Reechilibrare hidro-electrolitică și acido-bazică
197. In stafilococia pleuro-pulmonara tratamentul formelor severe consta e
din:
a) Antibiotice antistafilococice (meticilina, oxacilina,
flucloxacilina, timentin, vancomicina, targocid) +
aminoglicozide
b) Tratamentul antibiotic trebuie administrat parenteral timp de 3-4
saptamani
c) Tratament patogenic in cazurile severe (tonic cardiac,
corectia anemiei, tratamentul socului infectios)
d) Tratamentul complicatiilor (emfizem si pleurezie)
e) Toate raspunsurile sunt corecte.
198. Dintre următoarele afirmații, una este adevărată: c
a. Bronșiolita edematoasă este caracteristică sugarului mare și
copilului;
b. Bronșiolita emfizematoasă are evoluție întotdeauna gravă;
c. Bronșiolita edematoasă apare la sugarul mic și reprezintă cea
mai dispneizantă si grava bronhopneumopatie;
d. Bronșiolita emfizematoasă reprezintă cea mai dispneizantă
bronhopneumopatie;
e. Forma comună de boală o reprezintă cea edematoasă.
199. Radiografia toracică în bronșiolită este necesară în următoarele situații, a
cu excepția:
a. forma ușoară de boală;
b. deteriorarea bruscă a stării generale şi sindromului funcţional
respirator;
c. pneumopatie sau cardiopatie subiacentă;
d. prematuritate, displazie bronhopulmonară, ventilaţie mecanică;
e. diagnostic incert.
200. Prima măsură terapeutică în cazul sugarului cu bronșiolită este b
reprezentată de:
a. corticoterapie
b. administrarea de oxigen umidifiat pentru a menţine SaO2 peste
92%
c. antibioterapie
d. hidratare orală
e. administrarea bronhodilatatoarelor
201. Diagnosticul diferențial al bronșiolitei NU se face cu: e
a. Fistula traheo-esofagiană
b. Sindromul de aspirație
c. Deficitul de alfa 1 antitripsină
d. Mucoviscidoza
e. Pneumonia lobară
202. Exacerbarea ușoară/medie de astm bronșic: d

a. Necesită spitalizare obligatorie

 b. Se tratează doar cu bronhodilatator inhalator cu acțiune de scurtă
durată
c. Nu necesită anchetă asupra medicamentelor utilizate anterior
d. Se tratează cu administrări de Ventolin spray la interval de 20
minute în prima oră
e. Poate fi tratată zmbulator

203. Astmul bronșic indus de efort: c

a. Este frecvent datorită nivelului scăzut al activității fizice la

copil
b. Obstrucția bronșică este minima după 5-15 minute de efort
c. Copiii pot face activitate fizică dacă se administrează
bronhodilatator inhalator cu 5 minute înainte de efort
d. Acești copii pot face sport dacă se administrează
corticoterapie inhalatorie cu 5 minute înainte de efort
e. Acești copii pot face activitate fizică dacă se administrează
bronhodilatator oral cu 5 minute înainte de effort

204. Explorarea funcțională respiratorie în astmul bronșic: c

a. Este un element minor al aprecierii episoadelor acute

b. Nu permite aprecierea obiectivă a eficienței terapiei aplicate

c. Obiectivează variabilitatea mare a debitelor ventilatorii –

dovadă indirectă a hiperreactivității bronșice

d. Scăderea cu cel puțin 10% a FEV1 după administrare de
bronhodilatator este puternic sugestivă pentru diagnostic
e. Se poate realiza și la sugar
128. Marca hemofiliei din punct de vedere clinic este: a
a. hemartroza
b. paloarea
c. epistaxisul
d. hemoragia digestive
e. hematuria
129. Anemia feripriva este confirmata biologic de: d
a. paloarea cutaneo-mucoasă
b. icter sclero-tegumentar
c. cresterea VEM peste 110 fl
d. scăderea sideremiei sub 60 mg%
e. prezenta asteniei
130. În cazul unei anemii microcitare hiposideremice ne gândim în principal la o : b
a. anemie hemolitică
b. anemie carentială martială
c. anemie posthemoragică acută
d. anemie inflamatorie
e. anemie prin deficit de folati
131. Urmărirea raspunsului tratamentului cu fier se realizează prin determinarea: b
a. bilirubinei neconjugate
b. crizei reticulocitare la 7 zile de la inceputul terapiei
c. electroforezei de Hb
d. evaluarea indicilor eritrocitari
e. haptoglobinei
132. Cauzele anemiei feriprive sunt, cu exceptia: b
a. prematuritatea
b. postmaturitatea
c. diversificarea alimentatiei intarziata
d. pensarea precoce a cordonului ombilical
e. cloroza tinerelor fete
133. Tratamentul anemiei feriprive nu se poate face cu: d
a. Ferrum Hausmann
b. Ferronat
c. Glubifer
d. Fasconal
e. transfuzii de masa eritrocitara
134. Clinica anemiei megaloblastice include, cu exceptia: d
a. paloare
b. apatie
c. hipotonie
d. icter
e. miscari atetozice

116. Urmatoarele manifestari sunt semne de insuficienta medulara in diagnosticul c

leucemiilor acute, cu exceptia
a. anemie
b. sindrom hemoragic
c. hepato-splenomegalie
d. trombocitopenie
e. neutropenia
117. Care dintre urmatoarele reprezinta LAM promielocitara? d
a. LAM2
b. LAM1
c. LAM4
d. LAM3
e. LAM5
118. In leucemiile acute semnele clinice cauzate de infiltrare extramedulare sunt e
reprezentate de:
a. Anemie
b. neutropenie si infectii
c. sindrom hemoragic
d. tahicardie
e. adenopatii si hepato-splenomegalie
119. Diagnosticul in leucemiile acute limfoblastice se bazeaza pe: b
a. doar examinare clinica
b. examinarea aspiratului medular (morfologie, imunofenotipare,
citogenetica, biologie moleculară)
c. examen CT
d. hemoleucograma
e. biopsie ganglionara
120. Diagnosticul in leucemiile acute limfoblastice se bazeaza pe: b
a. doar examinare clinica
b. examinarea aspiratului medular (morfologie, imunofenotipare,
citogenetica, biologie moleculară)
c. examen CT
d. hemoleucograma
e. biopsie ganglionara
121. Anatomo-patologic, celula Sternberg-Reed este identificata in : b
a. microsferocitoza ereditara
b. limfom Hodgkin
c. leucemia acuta
d. purpura trombocitopenica imuna
e. limfomul cu celule mici non-clivate
122. Care element nu face parte din tabloul leucemiei mieloide cronice ? d
a. splenomegalia
b. leucocitoza
 c. fosfataza alcalina leucocitara scazuta
d. hiatus leucemic
e. crs Philadelphia pozitiv
123. Tratamentul limfomului Hodgkin consta in: c
a. chimioterapie
b. interventie chirurgicala
c. radio-chimioterapie
d. nu se trateaza
e. radioterapie
124. Tratamentul leucemiei acute limfoblastice in faza de inductie a remisiunii asociaza d
urmatoarele medicamente, cu exceptia:
a. antracicline (doxorubicina, daunorubicina)
b. prednison
c. L-asparaginaza
d. micofenolat de mofetil
e. vincristine
125. Transplantul medular de celule stem alogeneic dupa prima remisiune se impune in: a
a. leucemia acuta mieloblastica
b. nefroblastom
c. limfom Hodgkin
d. anemia feripriva
e. purpura trombocitopenica imuna

116. Urmatoarele manifestari sunt semne de insuficienta medulara in diagnosticul c

leucemiilor acute, cu exceptia
f. anemie
g. sindrom hemoragic
h. hepato-splenomegalie
i. trombocitopenie
j. neutropenia
117. Care dintre urmatoarele reprezinta LAM promielocitara? d
f. LAM2
g. LAM1
h. LAM4
i. LAM3
j. LAM5
118. In leucemiile acute semnele clinice cauzate de infiltrare extramedulare sunt e
reprezentate de:
f. Anemie
g. neutropenie si infectii
h. sindrom hemoragic
i. tahicardie
j. adenopatii si hepato-splenomegalie
119. Diagnosticul in leucemiile acute limfoblastice se bazeaza pe: b
f. doar examinare clinica
g. examinarea aspiratului medular (morfologie, imunofenotipare,
citogenetica, biologie moleculară)
h. examen CT
i. hemoleucograma
j. biopsie ganglionara
120. Diagnosticul in leucemiile acute limfoblastice se bazeaza pe: b
f. doar examinare clinica
g. examinarea aspiratului medular (morfologie, imunofenotipare,
citogenetica, biologie moleculară)
h. examen CT
i. hemoleucograma
j. biopsie ganglionara
121. Anatomo-patologic, celula Sternberg-Reed este identificata in : b
f. microsferocitoza ereditara
g. limfom Hodgkin
h. leucemia acuta
i. purpura trombocitopenica imuna
j. limfomul cu celule mici non-clivate
122. Care element nu face parte din tabloul leucemiei mieloide cronice ? d
c. splenomegalia
d. leucocitoza
 f. fosfataza alcalina leucocitara scazuta
g. hiatus leucemic
h. crs Philadelphia pozitiv
123. Tratamentul limfomului Hodgkin consta in: c
f. chimioterapie
g. interventie chirurgicala
h. radio-chimioterapie
i. nu se trateaza
j. radioterapie
124. Tratamentul leucemiei acute limfoblastice in faza de inductie a remisiunii asociaza d
urmatoarele medicamente, cu exceptia:
f. antracicline (doxorubicina, daunorubicina)
g. prednison
h. L-asparaginaza
i. micofenolat de mofetil
j. vincristine
125. Transplantul medular de celule stem alogeneic dupa prima remisiune se impune in: a
f. leucemia acuta mieloblastica
g. nefroblastom
h. limfom Hodgkin
i. anemia feripriva
j. purpura trombocitopenica imuna

68. Leziunile cutanate din purpura Henoch-Schonlein au următoarele caractere, cu c

excepția:
a. Dispoziție simetrică, metamerică;
b. Localizate pe fese
c. Localizate pe palme
d. Aspect echimotic sau peteșial
e. Leziuni urticariforme
69. Dintre factorii triggeri ai purpurii Henoch-Schonlein se pot enumera, cu excepția: d
a. Agenți infecțioși bacterieni
b. Agenți infecțioși virali
c. Expunerea la frig
d. Expunerea la fum de țigară
e. Înțepături de insecte.
70. Rolul central în patogenia purpurii Henoch-Schonlein il are: a
a. IgA
b. IgE
c. IgG
d. IgM
e. Nici una din cele de mai sus.
71. Diagnosticul pozitiv de purpură Henoch-Schonlein se face pe următoarele criterii c
clinico-histologice, cu excepția:
a. purpură cutanată;
b. debut < 20 ani vârstă;
c. rinoree
d. durere abdominală si articulara;
e. prezenţa infiltratului inflamator cu PMN în peretele vascular şi /sau
perivascular la biopsie.
72. În funcție de severitate, bronșiolita are forme: d
a. Ușoară
b. Moderată
 c. Severă
d. Toate cele de mai sus
e. Nici una din cele de mai sus.
73. Forma severă de bronșiolită c
a. Nu necesită măsuri de terapie intensivă
b. Este autolimitată
c. Insuficiența respiratorie este severă (hipoxie severă, sindrom
funcțional respirator accentuat)
d. Prognosticul este bun
e. Nu apare la sugari sub 3 luni.
74. În forma ușoară de bronșiolită b
a. Sa O2 < 90%
b. Simptomele includ tahipnee, wheezing, posibil tiraj intercostal
c. Dispnee expiratorie evidentă, cu sindrom funcțional respirator sever
d. Există un risc vital major
e. Nici una din cele de mai sus

36. Factorii care agravează simptomatologia astmului bronșic în adolescent sunt: a

a. Lipsa de complianță la tratament
b. Abuzul de corticoterapie inhalatorie
c. Alergarea în aer rece și umed
d. Alergia alimentară
e. Istoricul de astm la unul din părinți
37. Criza de astm bronșic: a
a. este un paroxism de dispnee expiratorie declansat de alergeni alimentari
sau respiratori
b. evoluează cu bradipnee la sugar și copilul mic
c. dispnee inspiratorie
d. nu poate fi declanșată de infecții respiratorii
e. se poate însoți de hipertensiune arterială
38. Criza de astm bronșic severă se manifestă la copilul cu vârsta peste 6 ani prin: a
a. dispnee expiratorie si în repaus
b. wheezing la sfârșitul expirului
c. SaO2< 95%
d. PEF> 60% din valoarea prezisă
e. modificări de tranzit intestinal
39. Reprezintă criterii majore pentru diagnosticul de astm bronșic la sugar și copilul a
mic:
a. Sensibilizarea la aeroalergeni asociate cu manifestari respiratorii tipice
b. wheezing în cadrul infecțiilor respiratorii inferioare în ultimele 6 luni
c. Eozinofilia peste 5%
d. Dermatita seboreică
e. Urticarie si angioedem
40. Diagnosticul diferențial al astmului bronșic include: a
a. Refluxul gastro-esofagian
b. Laringita acută
c. Bronhopneumonia
d. Pleurezia
e. Pneumonia interstițială
41. Medicamente eficiente in astmul bronsic sunt : e
a. corticoterapia sistemică
b. bronhodilatatoare
c. inhibitori de leucotriene
d. anticorpi monoclonali anti Ig E
e. toate raspunsurile sunt valabile
42. Agentul etiologic al pneumoniilor bacteriene cu germeni tipici sunt: d
a. Mycoplasma pneumoniae
b. Legionella
c. Chlamidia
d. Streptococcus pneumoniae
e. Virusul sincițial respirator
43. Pneumonia pneumococică se particularizeaza la copil prin: c
a. Debut insidios
 b. Febră ondulantă
c. Junghi toracic inlocuit de varsatura si semne meningeene prezente
d. Cefalee
e. Spută aerată
44. Formele atipice de pneumonie pneumococică : b
a. sunt neansotite de febra
b. pot debuta cu vărsături si dureri abdominale
c. impun diagnostic diferențial cu adenoidita acută
d. dispnee expiratorie
e. evoluează cu convulsii
45. Factorii favorizanți ai bronhopneumoniei la copil sunt: b
a. Adolescența
b. Imunodeficiențele
c. Manevrele stomatologice
d. Corticoterapia inhalatorie de scurtă durată
e. Terenul alergic
46. Leziunea anatomică specifică în bronhopneumonie este: a
a. Bronhoalveolita supurată
b. Edemul mucoasei bronșice
c. Infiltratul eozinofilic bronhoalveolar
d. Focar de congestie pulmonară unic
e. Nodulul cazeos
47. Sindromul funcțional respirator din perioada de stare a bronhopneumoniei se e
caracterizează prin:
a. Febră
b. Dispnee expiratorie
c. Rinoree
d. Tuse lătrătoare
e. Dispnee mixta, polipnee, tuse ineficienta
48. Sindromul cardio-vascular din bronhopneumonie se manifestă prin: d
a. Bradicardie sinusală
b. Hipotensiune arterială
c. Timp de recolorare ungheala mai mic de 3 secunde
d. Semne de cord pulmonar acut
e. Meteorism
49. Agentii etiologici cei mai frecventi ai infectiilor respiratorii superioare sunt d
urmatorii, cu exceptia
a. rinovirusurile;
b. VRS;
c. virusurile gripale;
d. streptococii;
e. adenovirusurile.
50. Factorii favorizanti ai rinofaringitei sunt urmatorii, cu exceptia: e
a. malnutritia;
b. atopia;
c. deficitul imun tranzitor;
 d. refluxul gastro-esofagian;
e. alimentatia naturala
51. Faringoamigdalita acuta este determinata de urmatorii germeni, cu exceptia c
a. Mycoplasma pneumonia;
b. Arcanobacterium hemolyticum;
c. Streptococcus pneumoniae;
d. Streptococul beta hemolitic grupa A;
e. Virusuri
52. In tratamentul anginei streptococice nu se utilizeaza: e
a. Penicilina G;
b. Macrolide;
c. Cefalosporine;
d. Penicilina V;
e. Antivirale.
53. Nu se recomanda amigdalectomie in caz de: e
a. prezenta a cel putin 5 episoade de faringita/an;
b. episoade severe de faringita;
c. odinofagie severa datorita faringitei;
d. simptome persistente cel putin un an;
e. copiilor sub varsta de 4 ani.
54. Urmatoarele argumente pledeaza pentru etiologia virala a anginelor e
a. prezenta exudatului pultaceu amigdalian;
b. edemul concomitent al luetei;
c. adenita cervicala dureroasa;
d. febra si frisoanele;
e. leucocitoza cu limfocitoza si exudatul faringian negativ.
55. Tabloul clinic al adenoiditei acute nu se caracterizeaza prin: d
a. obstructie nazala;
b. respiratie orala;
c. sforait;
d. dispnee expiratorie;
e. curba febrila de tip invers.
56. Adenoidita acuta se poate complica cel mai frecvent cu: a
a. la sugar poate apare otita acuta supurata;
b. complicatiile apar la interval de aproximativ o saptamana de la debut;
c. pneumonie;
d. rinofaringita acuta;
e. meningita.
57. Indicatiile adenoidectomiei sunt urmatoarele, cu exceptia: c
a. respiratie orala persistenta;
b. facies adenoidian;
c. prezenta unui singur episode de adenoidita cronica;
d. hipoacuzie de transmisie;
e. respiratie sforaitoare in cursul noptii.
58. Agentul etiologic implicat in etmoidita acuta se poate pune in evidenta prin a
urmatoarele investigatii
 a. cultura din secretia sinusala, hemocultura;
b. exudat faringian;
c. punctie lombara;
d. cultura din aspirat hipofaringian;
e. exudat nazal.
59. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la otita medie acuta este falsa ? b
a. tabloul clinic este zgomotos;
b. inflamatia intereseaza urechea externa;
c. se asociaza cu otoree;
d. examenul otoscopic releva bombarea timpanului;
e. se poate complica cu meningita.
60. Care germene nu poate fi factor determinant al otitelor: a
a. Streptococul beta-hemolitic grup A;
b. Streptococcus pneumonia;
c. Staphilococcus aureus;
d. Moraxella catarrhalis;
e. Klebsiella pneumoniae.
61. Complicatiile de vecinatate ale otoantritei sunt urmatoarele, cu exceptia: c
a. meningita otogena;
b. tromboflebita de sinus lateral;
c. septicemia;
d. abcesul cerebral;
e. labirintite.

Grile

Malnutriție

1.Malnutriţia primară se caracterizează prin:

a) se datorează deficitului de aport alimentar calitativ/cantitativ protein-caloric sau

proteic
b) are prognostic bun prin corectarea cauzei şi aportului nutriţional
c) malnutriţie fetală (greutate şi talie mică la naştere)
d) nu produce niciodată deficite mentale
e) nici un răspuns corect.

Răspuns corect: c – pagina 291.

2.Malnutriţia secundară se caracterizează prin:

a) este secundărăinfecţiilor fetale (toxoplasmoză, lues, infecție cu citomegalovirus)

b) are prognostic bun prin corectarea cauzei şi aportului nutriţional
c) are întotdeauna prognostic sever prin corectarea cauzei şi aportului nutriţional
d) se asociază frecvent cu deficitul mental
e) nici un răspuns corect.
 Răspuns corect: b – pagina 291.

3. Consecinţele clinice ale malnutriţiei sunt:

a) diminuarea proceselor de creştereşi dezvoltare până la oprirea multiplicărilor celulare

b) topirea ţesutului adipos şi a maselor musculare
c) bradicardie
d) tendinţă de colaps
e) toate răspunsurile sunt corecte.

Răspuns corect: e – pagina 291.

3.Indicele ponderal reprezintă:

a) greutatea reală a copilului / greutatea corespunzătoare taliei

b) greutatea reală a copilului / greutatea ideală

c) greutateaunui copil de aceeaşi vârstă situată sub percentila 10 a curbei de creştere

d) greutateaunui copil de aceeaşi vârstă situată peste percentila 90 a curbei de creştere

e) nici un răspuns corect.

Răspuns corect: b – pagina 291.

4.Malnutriția protein-calorică de gradul I se caracterizeazăprin:

a) indice ponderalsub 0,60

b)tulburăritrofice la

nivelultegumentelor

c) curbă ponderală staționară

d) prognosticrezervat

e) nici un răspunscorect.

Răspunscorect: c – pagina 293.

5. Malnutriția protein-calorică de gradul III se caracterizează prin următoarele, cu excepția :

a) indice ponderalsub 0,60

b) copilul are aspect apatic, hiporeactiv

c) țesutadipos absent petrunchi, membre, față

d) tegumente normal colorate

e) prognosticrezervat.

Răspunscorect : d – pagina 293.

 6. Modificările imunologice întâlnite în malnutriție la copil se caracterizează prin:

a) scăderea limfocitelor sub 1500/mmc, scăderea interferonului, lipsa de răspuns la

IDR la tuberculină, scăderea IgA, creșterea IgM, scăderea IgG
b) scăderea limfocitelor sub 1500/mmc, scăderea interferonului, lipsa de răspuns
la IDRla tuberculină, creșterea constantă a IgA, IgM și IgG
c) leucocitoză, scăderea interferonului, hiperergietuberculinică, creștereaIgA, IgM
și IgG
d) scăderea limfocitelor sub 1500/mmc, creșterea interferonului, lipsa de răspuns
la IDR la tuberculină, scăderea IgA, creșterea IgM, scăderea IgG
e) nici un răspuns corect

Răspunscorect : a – pagina 294.

7.La copil, profilaxia malnutriţiei se realizeză prin:

a) alimentaţie naturală în primele 4-6 luni

b) introducerea alimentației complementare cel mai devreme la 4 luni și cel mai
târziu la 6 luni
c) respectarea calendarului imunizărilor
d) toate răspunsurile a, b, c sunt corecte
e) nici un răspuns corect

Răspunscorect : d – pagina 294.

8. Înmalnutriția de gradul II-III, se recomandă un aport proteic de:

a) 2 g/kg/zi
b) 0,5-1 g/kg/zi
c) 3 g/kg/zi
d) 5 g/kg/zi
e) nici un răspuns corect

Răspunscorect: c – pagina 294.

9. În recuperarea malnutriției la sugar, rația calorică optimă și necesarul de proteine se calculează

în funcție de:
a) greutatea la naștere
 b) greutatea sugarului
c) greutatea și talia sugarului
d) greutatea, talia și perimetrul cranian ale sugarului
e) greutatea pe care ar trebui sa o aibă în momentul inițierii recuperării
malnutriției. Răspunscorect : b – pagina 294.

10. La sugarul cu malnutriție protein-calorică gradul III, cu greutate de 4kg, necesarul

proteic pentru recuperarea malnutriției este de:

a) 15 g/zi
b) 20 g/zi
c) 12 g/zi
d) 10 g/zi
e) nici un răspuns corect.

Răspunscorect : c – pagina 294.

 TETANIA

GRILE DIFICUTATE MEDIE

1. Ȋn tetanie, următoarele situaţii biologice realizează hiperexcitabilitate:

A. Scăderea magneziului sub 1 mg%

B. Creşterea calciului ionic peste 6 mg%

C. Creşterea glicemiei peste 180 mg%

D. Scăderea concentraţiei potasiului

E. Creşterea concentraţiei de vitamina D

Raspuns corect: A (pag 287)

2. Factorii favorizanţi ai tetaniei hipocalcemice sunt următorii, cu EXCEPTIA:

A. Alimentaţia artificială

B. Anotimpul neînsorit

C. Prematuritatea

D. Infecţiile neonatale

E. Greutatea mare la naştere

Răspuns corect : E (pag 287)

3. Semnele tetaniei latente sunt următorele, cu EXCEPTIA:

A. Nervozitate

B. Insomnie

C. Transpiraţie

D. Hipotensiune arterială
 E. Cefalee

Răspuns corect: D (pag 289)

4. Evidenţierea tetaniei latente se face prin următorele metode, cu EXCEPTIA:

A. Semnul Trousseau

B. SemnulChwosteck

C. Manevra Murphy

D. Semnul Lust

E. Semnul Weiss

Răspuns corect: C (pag 289)

 RAHITISMUL CARENŢIAL COMUN

Bibliografie

Pediatrie
Editor Ingrith Miron
Rahitismul carenţial – Dana Teodora Anton-Păduraru, Ana Simona Drochioi , pag.279-286.

1. Următoarele afirmaţii sunt corecte privind rahitismul carenţial comun, cu EXCEPTIA:

A. Rahitismul este o boală de nutriţie determinată de hipovitaminoza D
B. Apare în perioada de creştere rapidă a organismului
C. Se manifestă sistemic prin perturbarea metabolismului fosfocalcic
D. Este frecvent întâlnit la adult
E. Rahitismul se însoţeşte de anomalii ale creşterii scheletice
Raspuns corect: D (pag.279)

2. Vitamina D are următoarele caracteristici, cu EXCEPTIA:

A. Este o vitamină liposolubilă
B. Se absoarbe din alimente de origine vegetală şi animală
C. Absorbţia vitaminei D se face la nivelul intestinului subţire sub acţiunea
acizilor biliari.
D. Este o vitamină hidrosolubilă
E. Ȋşi exercită rolul numai după ce suferă un proces de metabolizare în organism
Răspuns corect D (pag.280)

3. Factorii care favorizează apariţia rahitismului sunt următorii, cu EXCEPTIA:

A. prematuritatea şi gemelaritatea
B. greutatea mică la naştere
C. anotimpul rece, zona temperată, poluarea atmosferică
D. sindromul de malabsorbţie şi malignităţile
E. anotimpul cald şi greutatea mare la naştere
Raspuns corect: E (pag.279-280)

4. Ȋn rahitism, modificările osoase prezente la nivelul craniului sunt următoarele cu

excepţia:
A. plagiocefalie
B. mătănii costale
C. întârziere în închiderea fontanelei anterioare
D. macrocranie
E. bose frontale şi parietale.
Raspuns corect: B (pag.281)

5. Următoarele semne toracice sunt caracteristice rahitismului carenţial, cu EXCEPTIA:

A. Mătănii costale
B. Şanţ submamar Harrison
 C. Torace evazat la bază (aspect de „clopot”)
D. Stern înfundat / proeminent, clavicule deformate
E. Plagiocefalie, coxa vara/valga
Raspuns corect: E (pag.281)

6. Cele mai importante şi patognomonice leziuni radiologice în rahitismul carenţial se

întâlnesc la nivelul metafizelor (Rx. pumn, genunchi) cu EXCEPTIA:
A. Lărgirea transversală a metafizei
B. Îngustarea spaţiilor metafizo-epifizare
C. Deformarea în cupă, linia metafizară de calcificare provizorie este concavă cu
apariţia de spiculi laterali (aspect de cupă)
D. Lărgirea spaţiilor metafizo-epifizare ce corespund ţesutului cartilaginos
necalcifiat
E. Demineralizare accentuată
Răspuns corect: B (pag.282)
INSUFICIENŢA RESPIRATORIE ACUTǍ

GRILE CU DIICULTATE USOARA

1. Din tabloul clinic al insuficienţei respiratorii acute nu fac parte urmǎtoarele tipuri de
manifestǎri:
a) Cardiovasculare;
b) Respiratorii;
c) Neuropsihice;
d) Digestive;
e) Oftalmologice.

Rǎspuns corect: e) (pagina 422)

2. În insuficienţa respiratorie acutǎ dispneea se manifestǎ prin urmǎtoarele, cu excepţia:

a) Tiraj suprasternal;
b) Tuse;
c) Tiraj intercostal;
d) Bǎtǎi ale aripioarelor nazale;
e) Tiraj subcostal;

Rǎspuns corect: b) (pagina 423)

3. Insuficienţa respiratorie acutǎ (IRA) hipoxemicǎ (tip I) se defineşte astfel:

a) PaO2 < 60 mm Hg, dar cu PaCO2 = normală/scăzută;
b) PaO2 < 60 mm Hg + PaCO2 > 50 mm Hg;
c) PaO2 < 60 mm Hg + PaCO2 > 100 mm Hg;
d) PaO2 > 60 mm Hg + PaCO2 < 50 mm Hg;
e) PaO2 < 150 mm Hg, dar cu PaCO2 = normalǎ/scǎzutǎ.

Rǎspuns corect: a) (pagina 421)

4. Hipoxemia din insuficienţa respiratorie acutǎ apare prin urmǎtoarele mecanisme, cu

excepţia:
a) Şunt;
b) Reducerea difuziunii alveolo-capilare;
c) Rinoree;
d) Hipoventilaţia alveolarǎ globalǎ;
e) Alterarea raportului ventilaţie perfuzie.

Rǎspuns corect: c) (pagina 422)

GRILE CU DIFICULTATE MEDIE
5. În insuficienţa respiratorie acutǎ mecanismul hipoventilaţiei alveolare globale apare
în urmǎtoarele afecţiuni, cu excepţia:
a) Intoxicaţii cu substanţe deprimante ale sistemului nervos central;
b) Astm bronşic;
c) Bronşiolitǎ;
d) Fistule arterio-venoase pulmonare;
e) Poliradiculonevritǎ.

Rǎspuns corect: d) (pagina 422)

6. Indicatorii definitorii ai schimburilor gazoase din insuficienţa respiratorie acutǎ sunt

reprezentaţi de:
a) Ionograma sericǎ;
b) Teste toxicologice;
c) Analiza gazelor arteriale;
d) Hemoleucograma completǎ;
e) Electrocardiografie.

Rǎspuns corect: c) (pagina 423)

7. Administrarea oxigenului în insuficienţa respiratorie acutǎ nu se face prin:

a) Canulǎ nazalǎ;
b) Mascǎ;
c) Cateter nazo-faringian;
d) Aparatul de ventilaţie artificialǎ;
e) Pipă oro-faringiană.

Rǎspuns corect: e) (pagina 425)

GRILE CU DIFICULTATE MARE

8. Permeabilizarea cǎilor respiratorii în insuficienţa respiratorie acutǎ se poate efectua

prin urmǎtoarele, cu excepţia:
a) Aspirarea mecanicǎ a secreţiilor;
b) Pipǎ oro-faringianǎ;
c) Extragerea corpului strǎin prin laringoscopie directǎ;
d) Antibioterapie;
e) Traheostomie în laringita obstructivǎ.

Rǎspuns corect: d) (pagina 425)

9. Referitor la ventilaţia mecanicǎ din insuficienţa respiratorie acutǎ, urmǎtoarele afirmaţii

sunt false:
a) Are drept indicaţii: apneea, bradipneea severǎ;
b) Se efectueazǎ cu o frecvenţǎ respiratorie corespunzǎtoare vârstei;
c) Este indicată in obstrucţia nazală;
d) Complicaţiile sunt reprezentate de: pneumomediastin, pneumotorax;
e) Ajustarea concentraţiei oxigenului şi a parametrilor ventilatorului pentru a menţine
gazele sanguine în limite normale sau aproape normale.

Rǎspuns corect: c) (pagina 426).

GRILE STUDENTI PEDIATRIE- Laringita acuta

(complement simplu)

I. Grad de dificultate usor

1.Laringita acuta se manifestă clinic prin:

A.stridor laringian, disfonie, dispnee inspiratorie

B.dispnee expiratorie și wheezing

C.tuse ,rinoree,dispnee mixtă

D. febra, obstructie nazală, depozit pultaceu amigdalian

E. febră, dispnee, diaree

răspuns corect: a (pg. 32)

2. Diagnosticul pozitiv în laringita acută se bazează pe:

A. tablou clinic

B. hemoleucograma, reactanți de fază acută

C. laringoscopie

D.radiografie pulmonară

E. CT cervical

răspuns corect: a (pg. 32)

II. Grad de dificultate mediu

1.Complicatiile laringitei acute sunt:

A. sepsis
B. suprainfecția bacteriană cu afectarea cailor respiratorii inferioare

C. tulburari de coagulare

D. otita

E. otomastoidita

răspuns corect: b (pg. 32)

2.Laringita acută este definită ca un proces inflamator localizat la:

A. faringe, laringe si trahee

B.corzi vocale și laringe

C.laringe și interstițiu pulmonar

D.trahee, bronșii și interstițiu pulmonar

E. amigdale și faringe

răspuns corect: b (pg. 31)

III. Grad de dificultate mare

1.Tratamentul laringitei acute se face cu:

A.antibiotice

B. numai oxigenoterapie

C. în funcție de severitate cu, antiinflamatoare steroidiene sau non-steroidiene și/sau

nebulizari cu adrenalina

D.gamaglobulina iv

E. paracetamol

răspuns corect: c (pg. 32-33)

 BOLI ALE APARATULUI RESPIRATOR (EXCEPTIE EPIGLOTITA
ACUTA SI IRA) SI DEFICITE IMUNE

GRILE DIFICULTATE USOARǍ

1. Amigdalectomia se recomandǎ în urmǎtoarele situaţii, cu EXCEPŢIA:

a. Simptome persistente cel puțin 1 an
b. Cel puțin 5 episoade de faringită pe an
c. Episoade severe care afecteaza activitatea normală
d. Odinofagie severă datorată faringitei
e. Vârsta minimǎ sub 2 ani
Rǎspuns corect: e (pagina 22)

2. Factorii determinanţi frecvent implicaţi în etiologia rinofaringitei acute

la sugar sunt:
a. Bacteriile
b. Malnutritia proteincalorică
c. Rahitismul carențial
d. Virusurile
e. Malformațiile anatomice locale
Rǎspuns corect: d ( pagina 16)

3. Contraindicaţia absolutǎ a adenotomiei este:

a. Respirația bucală persistentă
b. Otita medie acută
c. Diateza hemoragicǎ
d. Hipoacuzia
 e. Apneea obstructivă în somn
Rǎspuns corect: c ( pagina 23-24)

4. Duratǎ tratamentului medical în otoantritǎ este:

a. 14-21 zile
b. 10-14 zile
c. 7-10 zile
d. 7 zile
e. 5zile
Rǎspuns corect a – pagina 28

5. Factorii favorizanţi ai bronhopneumoniei la sugar sunt reprezentati de:

a. vârsta peste 14 ani,
b. prematuritatea,
c. stenoza de artera pulmonara congenitală
d. manevre medicale non – invazive,
e. corticoterapia inhalatorie.
Rǎspuns corect : b (pagina 44- 45)

6. Leziunea anatomicǎ specificǎ în bronhopneumonie este:

a. Bronhoalveolita supuratǎ
b. Edemul mucoasei bronșice
c. Infiltratul eozinofilic bronhoalveolar
d. Focar de congestie pulmonară unic
e. Nodulul cazeos
Rǎspuns corect: a ( pagina 45)
7. Deficitele imune pot fi secundare urmǎtoarelor situaţii, cu EXCEPTIA:
a. Corticoterapiei
b. Infectiei HIV
c. Tratamentului cu citostatice
d. Antibioterapiei
e. Stress-ului psihic sau fizic

Rǎspuns corect: d (pagina 396)

8. Bronşiolita acutǎ este, cel mai frecvent, determinatǎ de:

a. Virusurile gripale și paragripale
b. Mycoplasma pneumoniae
c. Virusul sinciţial respirator
d. Streptococcus pneumoniae
e. Chlamidia trachomatis
Rǎspuns corect : c (pag 33)

9. Tratamentul cu ribavirinǎ în pneumonia determinatǎ de virusul

sinciţial respirator NU este indicat în urmǎtoarea situaţie:
a. Displazie bronhopulmonară
b. Malformații cardiace congenitale
c. Deficite imune congenitale
d. Insuficienţa renalǎ cronicǎ
e. Nou născut
Rǎspuns corect: d (pag 51)
10.Tratamentul standard al bronşiolitei acute presupune, indiferent de
vârstǎ şi formǎ de severitate:
a. Hidratare
b. Medicație antivirală specifică
c. Antibioterapie
d. Corticoterapie
e. Medicație bronhodilatatoare cu acțiune de scurtă durată
Rǎspuns corect : a (pag 36)

11.Terapia etiologicǎ în pneumonia determinatǎ de Mycoplasma

pneumoniae presupune administrarea de :
a. Flurochinolone
b. Aminoglicozide
c. Macrolide
d. Cefalosporine
e. Lincosamide
Rǎspuns corect : c (pag 52)

12.Criza de astm bronşic:

a. este un paroxism de dispnee inspiratorie
b. evoluează cu bradipnee la sugar și copilul mic
c. poate fi declanşatǎ de anumite alimente şi aditivi alimentari
d. nu poate fi declanșată de infecții respiratorii
e. se poate însoți de hipertensiune arterială
Rǎspuns: c (pg 57)
13.Reprezintǎ criteriu major pentru diagnosticul de astm bronşic la sugar şi
copilul mic:
a. Sensibilizarea la aeroalergeni
b. Două episoade de wheezing în cadrul infecțiilor respiratorii inferioare în
ultimele 6 luni
c. Eozinofilia peste 5%
d. Dermatita seboreică
e. Sexul feminin
Rǎspuns: a (pg 55)

14. Obiectivele tratamentului astmului bronşic sunt:

a. Obținerea bronhoconstricției
b. PEF sub 65%
c. Suprimarea inflamaţiei bronşice la nivelul mucoasei bronşice
d. Simptomatologie nocturnă continuă
e. Normalizarea tensiunii arteriale
Rǎspuns: c (pg 61)
 GRILE CU DIFICULTATE MEDIE
1. Persistenţa exudatului în urechea medie peste 16 sǎptǎmâni de la
episodul acut este:
a. Otita medie acută supurată cu timpan deschis
b. Otita medie cu exudat rezidual
c. Otită medie acută supurată cu timpan închis
d. Otită medie acută congestivă
e. Otitǎ medie cu exudat persistent
Rǎspuns corect: e (pagina 26)

2. Complicaţiile rinofaringitei acute virale sunt urmǎtoarele, cu o

EXCEPTIE:
a. Complicații bacteriene locoregionale
b. Pielonefrita acutǎ
c. Limfadenită mezenterică
d. Complicații pe tractul respirator inferior
e. Complicații nervoase
Rǎspuns corect: b ( pagina 18)
3. Pentru etiologia bacterianǎ a faringoamigdalitei la copil pledeazǎ
urmǎtoarele cu o EXCEPŢIE:
a. Prezenţa tusei şi rinitei
b. Depozite amigdaliene pultacee
c. Adenită cervicală dureroasă
d. Febră ridicată cu frisoane
e. Leucocitoză cu polinucleoză
Rǎspuns corect: a ( pagina 20)

4. Care dintre urmǎtoarele simptome şi semne fizice NU fac parte din

tabloul clinic al anginei streptococice?
a. Obstrucţia nazalǎ, tusea şi rinoreea
b. Febra peste 380 C
c. Hipertrofia amigdalina cu depozite pultacee
d. Limba zmeurie
e. Adenopatie cervicală anterioară dureroasă
Rǎspuns corect:a (pagina 21)

5. Sindromul funcţional respirator din perioada de stare a

bronhopneumoniei se caracterizeazǎ prin:
a. Febră oscilantă
b. Dispnee expiratorie
c. Ritm de galop
d. Wheezing in inspir profund
e. Mişcǎri de piston ale capului
Rǎspuns corect: e (pagina 45)
6. Sindromul cardio-vascular din bronhopneumonie se manifestǎ prin:
a. Bradicardie sinusală
b. Hipertensiune arterială
c. Timp de recolorare ungheala mai mic de 3 secunde
d. Semne de cord pulmonar acut
e. Extremități calde
Rǎspuns corect: d (pagina 46)

7. Criteriile majore de diagnostic in imunodeficientele primare (IDP)

sunt urmatoarele cu EXCEPTIA:
a. Peste 4 otite/an
b. Peste 2 luni de tratament cu antibiotice cu eficiență redusă
c. Peste 2 pneumonii/an
d. Falimentul creșterii
e. Boli autoimune
Raspuns correct: e (pagina 387)

8. Agamaglobulinemia X-linkatǎ se caracterizeazǎ prin urmǎtoarele, cu

EXCEPTIA
a. Creşterea numǎrului de Limfocite B in sânge
b. Nivelul IgG sub 100mg/dl
c. Imunitate celulară și răspuns imun nespecific normale
d. Nivele nedetectabile de IgA si IgM
e. Imposibilitatea de producere de anticorpi ca răspuns la stimulări
antigenice
Rǎspuns corect: a (pagina 389)
9. În practicǎ, criteriile clinico-biologice şi radiologice care sugereazǎ
etiologia viralǎ în pneumonie sunt:
a. Febra peste 38,5 grade Celsius
b. Starea toxică
c. Geamătul respirator
d. Aspectul radiologic de infiltraţie interstiţialǎ
e. Asocierea cu revărsate pleurale
Rǎspuns corect : d (pag 50)

10.Sindromul cardio-vascular din stafilococia pleuro-pulmonarǎ se

manifestǎ prin:
a. Dispnee mixtă cu tahipnee
b. Bradicardie
c. Hipertensiune arterială
d. Tulburǎri de ritm, ritm de galop
e. Mișcări de piston ale capului
Rǎspuns corect: d (pag 46)

11.Afirmaţia ADEVǍRATǍ privitoare la pneumonia pneumococicǎ la

copil este:
a. Se însoțește de tablou clinico-radiologic de pneumonie francă lobară la
toate vârstele
b. Hemoleucograma evidențiază leucocitoză marcată cu limfocitoză
c. Hemocultura este pozitivǎ în 20-30% din cazuri
d. Opacitatea radiologică dispare lent, în 2-3 luni
e. Abcesul pulmonar este o complicație frecventă
 Rǎspuns corect: c (pag 38)

12.Manifestǎrile extrapulmonare din pneumonia cu Mycoplasma

pneumoniae includ urmǎtoarele, cu EXCEPŢIA:
a. Artrită
b. Poliradiculonevrită
c. Hepatitǎ
d. Erupții cutanate
e. Miringită buloasă
Rǎspuns corectǎ: c (pag 52)

13. Criza de astm bronşic poate fi declanşatǎ de:

a. Factori endocrini
b. Traumatisme
c. Infecții digestive
d. Cofeină
e. Atacuri epileptice
Rǎspuns: a (pg 56-57)

14. Preparate cortizonice pentru administrare inhalatorie în astmul

bronşic sunt:
a. Salbutamol
b. Adrenalina
c. Dexametazona
d. Fluticazona
e. Salmeterol
Rǎspuns: d (pg 67)

15. Criza de astm bronşic de gravitate severǎ se manifestǎ la copilul cu

vârsta peste 6 ani prin:
a. dispnee în repaus
b. wheezing la sfârșitul expirului
c. SaO2 < 95%
d. PEF> 60% din valoarea prezisă
e. Modificări de tranzit intestinal

Rǎspuns: a (pg 64)

16. Diagnosticul diferenţial al astmului bronşic cu imunodeficienţele

umorale se face prin:
a. pHmetrie esofagiană inferioară
b. imunelectroforeza sericǎ
c. hemoleucograma
d. dozare α1 antitripsina
e. testul transpirației
Rǎspuns: b (pg 61)
GRILE CU DIFICULTATE CRESCUTA
1. Care dintre urmǎtoarele afirmaţii despre adenoidita acutǎ la copil este
FALSǍ:
a. Debutul este brutal sau rapid progresiv
b. Curba febrilă este de tip invers
c. Prezintǎ stare subfebrilǎ neregulatǎ
d. Este inflamatia catarală, uneori supurată, a amigdalei
rinofaringiene
e. Prezintă obstrucție nazală cu repirație orală
Rǎspuns corect: c (pagina 22-23)

2. Care dintre urmǎtoarele caraceristici NU evocǎ diagnostsicul de

etmoidiǎ acutǎ:
a. Este o urgență terapeutică
b. Determină complicații oftalmologice și neurologice
c. Etiologia este bacteriană
d. Tabloul clinic evocator este cu persistenţa tusei productive cu
expectoraţie purulentǎ
e. Asociază febră ridicată (peste 390C), stare generală toxică și
edem moderat al pleoapei superioare
Rǎspuns corect: d (pagina 24-25)
 3. Urmǎtoarea afirmaţie privitoare la deficitul selectiv de IgA este
FALSǍ:
a. Transmiterea este de obicei autosomal recesivă
b. Numărul de limfocite B este normal
c. Asociază atopie
d. Terapia presupune administrarea de imunoglobuline
intravenoase
e. Există riscul de șoc anafilactic la transfuzii

Rǎspuns corect: d (pagina 390)

4. Urmǎtoarea afirmaţie despre sindromul Job

(hiperimunoglubulinemia E) este FALSǍ:
a. Infecții stafilococice recurente
b. Valori mult crescute ale nivelului IgE
c. Distrofii si malpozitii dentare
d. Tratamentul specific constǎ în medicatie antiviralǎ
e. Facies modificat

Raspuns corect: d (pagina 394)

5. Afirmaţia ADEVǍRATǍ privitoare la pneumonia determinatǎ

de Pneumocystis carinii este urmǎtoarea:
a. Se însoțește de manifestări extrapulmonare care orientează diagnosticul
b. Debutul bolii este brutal cu febră ridicată
c. Aspectul radiologic de geam mat este caracteristic
d. Flurochinolonele reprezintă terapia de elecție
e. Mortalitatea , sub terapie specifică, este nulă
Rǎspuns corect: c (pag 53)

6. Afirmaţia ADEVǍRATǍ privitoare la stafilococia pleuro-

pulmonarǎ este urmǎtoarea:
a. Incidența maximă a bolii este la vârsta de preșcolar
b. Urmează, întotdeauna, unei infecții cutanate stafilococice
c. Nu poate fi diferențiată clinic de bronșiolita acută
d. Bulele de emfizem sunt patognomonice pentru boală
e. Durata terapiei este de 3-6 sǎptǎmâni
Rǎspuns corect: e (pag 43)

7. Care dintre urmǎtorii parametri caracterizeazǎ o crizǎ de astm bronşic

de gravitate medie la sugar şi copilul mic:
a. Frecvența respiratorie crescută cu mai puțin de 30% peste media normal
b. Wheezing la sfârșitul expirului
c. SaO2 90-95%
d. PaCO2 > 40 mmHg
e. Comunicare verbală în silabe
Rǎspuns: c (pg 60-61)

8. Starea intercriticǎ din formele severe de astm se caracterizeazǎ

prin:
a. Tahicardie
b. Cianoză permanentă
c. Pubertate precoce
d. Obstrucţie bronşicǎ rezidualǎ
e. Wheezing permanent

Rǎspuns: d (pg 58)