INTREBARI CU UN SINGUR RASPUNS CORECT Care din urmatoarele metode sunt ineficiente in intoxicatia cu antidepresive triciclice: A.

spalatura gastrica B. diureza fortata C. administrarea de carbine activat D. hemodializa E. administrarea de fizostigmina Care este cea mai severa asociere cu intoxicatia cu paracetamol?: A. aritmiile cardiace B. convulsiile C. hepatotoxicitatea D. insuficienta respiratorie E. diplopia In intoxicatia cu paracetamol sunt caracteristice urmatoarele cu exceptia: A. in primele 24 de ore apar anorexie, greturi, varsaturi B. semnele de afectare hepatica apar dupa 24 de ore C. riscul de toxicitate hepatica este evaluat prin nivelul paracetamolemiei
D. exista mare risc de toxicitate hepatica daca la 4 ore nivelul paracetamolului este 30 mg/l

E. antidotul este N-acetilcisteina Semnele caracteristice ale intoxicatiei cu nitriti sunt urmatoarele, cu exceptia: A. cianoza generalizata neameliorata de O2 B. uneori diaree C. hemipareza stanga D. aspectul brun-socolatiu al sangelui la recoltare E. methemoglobinemia crescuta Polineuropatia tardiva in intoxicatia cu organofosforate apare la urmatorul interval dupa accident: A. 1-3 zile B. 1-3 saptamani C. 2-3 luni D. 6 luni E. 1 an Intoxicatia cu monoxid de carbon are ca antidot: A. diazepamul i.v. B. azotul pe sonda de intubatie C. O2 D. Adminstrarea de anestezic inhalator E. Perfuzie rapida de plasma 20 ml/kg In legatura cu ingestia de substante corozive sunt corecte urmatoarele afirmatii, cu exceptia:

A. daca substanta este ingerata apar leziuni la nivelul mucoasei linguale, bucofaringiene, esofagiene si chiar gastrice B. la unii pacienti, dupa aproximativ 6 saptamani se constituie stenoza esofagiana cicatriciala progresiva C. in stadiul de stenoza se pierde capacitatea de deglutitie a alimentelor solide D. primul gest terapeutic consta in efectuarea spalaturii gastrice E initial se face hidratare i.v. deoarece in primele zile de obicei deglutitia este imposibila In intoxicatia cu substante corozive, leziunile asupra tubului digestiv se soldeaza cu: A. varice esofagiene B. stenoze esofagiene C. stomatita aftoasa D. plicatura gastrica E. stenoza duodenala Atropina este administrata ca antidot in intoxicatiile cu: A.digoxin B.organofosforate C.benzodiazepine D. monoxid de carbon E. etilenglicol Tabloul clinic in coma uremica se instaleaza: A. brusc cu manifestari psihice B. progresiv cu apatie, somnolenta, confuzie C. brusc cu oligurie D. progresiv cu hipertonie E. brusc cu halena acetonemica Manifestarile majore in coma hipoglicemica includ: A.tremuraturi B.transpiratii C.convulsii D.astenie E.foame Indicatiile transplantului hepatic in caz de insuficienta hepatica acuta sunt: A. numai in cea determinata de virusul citomegalic B. numai in cea determinata de virusul hepatitic C. numai in boala Wilson D. numai in infectie VHB E. in orice forma etiologica de IHA cu prognostic rau . Cea mai raspndita forma de insuficienta renala acuta este reprezentata de: A: IRA obstructiva B: azotemia prerenala ? C: necroza tubulara acuta prin nefrotoxice

D: necroza tubulara acuta prin soc hipovolemic E: IRA asociata glomerulopatiilor Cel mai utilizat indice de diagnostic diferential intre IRA prerenala si IRA renala intrinseca este: A: densitatea urinara specifica B: raportul creatinina urinara / creatinina plasmatica C: concentratia sodiului urinar D: excretia fractionata a sodiului E: examenul sedimentului urinar Tratamentul hiperpotasemiei NU include administrarea de : A: gluconat de calciu B: bicarbonat de sodiu C: glucoza cu insulina D: dializa ? E: diuretice economisitoare de potasiu In limitarea leziunilor renale induse de acetaminofen este utila: A: bromhexina B: N-acetil-cisteina C: Teofilina D: doxiciclina E: izopropil-noradrenalina Alegeti situatiile in care administrarea diureticelor este indicata (si argumentata) in insuficienta renala acuta (IRA): A: asocierea hiponatremiei si a hipopotasemiei B: asocierea unei hipocalcemii severe C: prezenta hipervolemiei D: asocierea hiponatremiei si hipoosmolaritatii E: in prezenta cetoacidozei metabolice Printre cauzele anemiei carentiale feriprive la copil se numara urmatoarele cu o exceptie: A. aport inadecvat de Fe B. hemoliza C. tulburari de absorbtie a Fe D. pierderi crescute de Fe E. necesar crescut de Fe Daca intr-o anemie Minkovski-Chaufard este necesara splenectomia, ea se va face pe cat posibil la: A. nou nascut B. la sugar C. la varsta 1-2 ani D. la varsta 2-3 ani E. peste varsta de 5 ani

Debutul betatalasemiei majore(anemia Cooley) este: A. la nou nascut B. in primele luni de viata C. la varsta 5-7 ani D. la varsta 7-10 ani E. la adolescent In betatalasemia majora se fac transfuzii lunare de masa eritrocitara pentru a mentine Hb>10g %, dar riscul cel mai important al acestora este: A. hemoragia B. pierderea de Fe C. hemosideroza D. deshidratarea acuta E. pancreatita Dintre cauzele vasculare de sindrom hemoragipar fac parte: A. purpura trombocitopenica idiopatica ? B. hemofilia C. vasculitele D. teleangiectazia E. infectia HIV Sdr. articular din purpura Henoch-Schonlein se manifesta de obicei prin: A. monoartrita B. poliartralgii C. poliartrita D. hematoame articulare E. osteomielita Purpura trombocitopenica idiopatica face parte din categoria: A. vasculopatiilor B. coagulopatiilor C. anemiilor hemolitice D. trombocitopeniilor de cauza centrala E. trombocitopeniilor de cauza periferica ? Sindromul hemoragic cu localizare cutanata din purpura trombocitopenica idiopatica se caracterizeaza prin: A. purpura predominant pe membrele inferioare si fese B. purpura predominant pe fata C. petesii difuze asociate cu echimoze aspect de copil batut D. petesii predominant pe frunte E. petesii predominant pe palme si plante Prima cauza de mortalitate in hemofilie o reprezinta: A. hematuria B. hemoragiile la nivelul organelor de simt C. hemoragiile meinigocerebrale

D. hemoragiile digestive E. hemartrozele Hematoamele musculare profunde din hemofilie sunt mai frecvente la : A. muschii fesieri B. deltoid C. psoas D. mare pectoral E. drept abdominal Baza tratamentului in hemofilie o constituie: A. administrarea de Fe B. corticoterapia C. transfuzia de masa eritrocitara D. substitutia factorului deficient E. diureticele

INTREBARI CU DOUA SAU MAI MULTE RASPUNSURI CORECTE Provocarea de varsaturi este indicata in caz de intoxicatii: A. la bolnavul comatos B. la bolnavul constient C. la cel cu reflexe laringiene intacte D. in ingestia de detergenti E. in ingestia de substante corozive Bradicardia sugereaza o intoxicatie cu: A. amfetamine B. blocante C. digitalice D. cocaina E. clonidina Tahicardia sugereaza o intoxicatie cu: A. simpatomimetice B. amfetamine C. anticalcice D. digitalice E. carbonati Hipotermia sugereaza o intoxicatie cu: A. fenotiazine B. benzodiazepine C. amfetamina, cocaina D. anticolinergice E. serotoninergice

Hipertermia sugereaza o intoxicatie cu: A. amfetamine B. cocaina C. fenotiazine D. benzodiazepine E. anticolinergice Mioza sugereaza o intoxicatie cu: A. antihistaminice B. antidepresive triciclice C. opiacee D. organofosforate E. simpatomimetice Midriaza sugereaza o intoxicatie cu: A. antihistaminice B. antidepresive triciclice C. simpatomimetice D. opiacee E. carbamati Substantele care sunt adsorbite de carbunele activat sunt: A. alcooli, glicoli B. acid acetilsalicilic C. paracetamol D. cianuri E. acidul boric Hemodializa are indicatii certe in intoxicatiile cu: ? A. salicilati B. digoxin C. metanol D. etilenglicol E. teofilina Tabloul clinic in intoxicatia cu antidepresive triciclice cuprinde urmatoarele 3 sindroame: A. sdr. anticolinergic B. sdr. respirator C. sdr. cardiovascular D. sdr. hemoragipar E. sdr. neurologic Faza a 3-a(72-96 de ore de la ingestia) din intoxicatia cu paracetamol se caracterizeaza prin: A. semne de depresie respiratorie

B. C. D. E.

varsaturi si simptome de insuficienta hepatica uneori insuficienta renala si pancreatica insuficienta miocardica bronhospasm

Cele 3 sindroame principale intr-o intoxicatie cu organofosforate sunt: A. sindromul de hipertensiune portala B. sindromul muscarinic C. sindromul nicotinic D. sindromul nefrotic E. sindromul nervos- central Uzual, diagnosticul unei intoxicatii cu organofosforate este confirmat prin: A. dozarea lor in sange B. dozarea metabolitilor urinari C. dozarea pseudocolinesterazelor plasmatice D. dozarea - fetoproteinei E. dozarea acetilcolinesterazelor eritrocitare Intoxicatia cu alcool etilic evolueaza in 3 faze. In prima faza pacientul prezinta: A. tulburari de vedere B. coma C. logoree D. tulburari de echilibru E. convulsii Terapia in intoxicatia acuta cu alcool etilic implica urmatoarele masuri: A. spalatura gastrica in primele 2 ore B. administrarea de glucoza 10% in perfuzie C. administrarea de insulina i.v. D. dezobstructia cailor respiratorii E. uneori ventilatie mecanica In intoxicatia cu monoxid de carbon, simptomele care apar in primele ore sunt: A. vajiituri in urechi B. stare ebrioasa C. pierderea capacitatii de rationament D. hipertensiune arteriala E. melena Identificati afirmatiile INCORECTE referitoare la diverse toxice si antidoturile specifice: A.Antidotul specific in intoxicatia cu paracetamol este N-Acetilcisteina B. Antidotul specific in intoxicatia cu pesticide organaofosforate este Atropina C. Antidotul specific in intoxicatia cu alcool metilic este alcoolul etilic D. Antidotul specific in intoxicatia cu benzodiazepine este fenobarbitalul

E. Antidotul specific in intoxicatia cu nitriti este vit. B6 Care din urmatoarele sunt antidoturi ale intoxicatiei cu organofosforate: A. adrenalina B. atropina C. fizostigmina D. desferalul E. toxogoninul Cauzele infectioase ale comei de origine cerebrala sunt: A.meningita B.encefalita C.hematomul subdural D.hemoragia cerebrala la nou-nascut E.abcesul cerebral Urmatoarele tipuri de come sunt de origine extracerebrala: A. come toxice B. come postepileptice C. come traumatice D. come metabolice si endocrine E. come de cauze infectioase Principalele obiective la un copil adus in coma in sectia de terapie intensiva , in I etapa sunt: A.precizarea etiologiei B.depistarea elementelor de gravitate imediata C.masuri nespecifice de maxima urgenta ce vizeaza stabilizarea bolnavului
D.aprecierea profunzimii comei

E. asigurarea unei alimentatii suficiente Un element de gravitate imediata la un copil aflat in coma il constituie hipertensiunea intracraniana (HIC). Triada clasica a HIC cuprinde: A.hipoTA B.HTA C.tahicardie D.bradicardie E.tulburari respiratorii Semnele neurologice de focar intr-o coma se caracterizeaza prin: A.ROT normale B. asimetria reflexelor C.hemipareza sau hemiplegie D.paralizii de nervi cranieni E.otita congestiva In ordinea urgentei, masurile nespecifice in coma la copil sunt: ? A.asigurarea permeabiltatii CR, combaterea agitatiei, plasarea unei sonde urinare

B. combaterea convulsiilor, administrarea de furosemid C. asigurarea permeabilitatii CR, oxigenoterapie sau ventilatie mecanica,
realizarea rapida a unui abord venos

D.administrarea de glucoza i.v., combaterea hiper sau hipotermiei E.administrarea de antibiotice si diazepam Scorul Glasgow apreciaza urmatorii parametrii: A.mersul
B.raspunsul verbal C. deschiderea ochilor

D.miscaea urechilor
E. raspunsul motor

In functie de modul de instalare a comei si primele simptome aparute sunt adevarate urmatoarele afirmatii
A.cefalee intensa urmata imediat de coma sugereaza drept cauaza a comei o hemoragie meningocerebrala B.febra inalta de data recenta sugereaza drept cauza meningita sau encefalita

C.diareea si varsaturile sugereaza drept cauza un abces cerebral D.cefaleea de durata si tulburari de comportament orienteaza spre o coma diabetica E.convulsiile localizate orienteaza spre coma uremica Diferentierea unei come structurale de celelalte come se face prin 3 elemente la examenul neurologic: A.raspunsul auditiv
B.reactiile pupilare C.raspunsul oculomotor D.raspunsul motor la stimului durerosi

E.reflexele cutanate Intr-o coma structurala, raspunsul oculomotor la cele 2 teste efectuate este:
A. normal

B. simetric
C. asimetric D. posibil absent ?

E. exagerat Printre caracteristicile principale ale durerii toracice la copil se numara:

A. durerea este cel mai adesea de foarte scurta durata

B. greu de localizat
C. usor de localizat cu un singur deget

D. in general copilul are o stare generala foarte grava E. adesea poate fi reprodusa durerea prin palparea ferma a zonei indicate de pacient Intre cauzele musculoscheletice ale durerii toracice la copil se numara:
A. traumatismul toracic

B. pneumonia lobara
C. costocondrite

D. pleurezia

E. pneumotoraxul Dintre cauzele respiratorii ale durerii toracice la copil fac parte: A. hernia hiatala
B. pneumonia lobara C. reactia pleurala

D. miozita E. pericardita Intre cauzele gastrointestinale de durere toracica la copil, sunt implicate:
A. acalazia

B. discopatia toracica C. mielita transversa

D. hernia hiatala E. gastrita

Semnele cardiace de alarma pentru cauze de durere toracica potential amenintatoare de viata sunt:
A. aritmiile

B. epistaxis C. gingivoragii
D. tahicardie persistenta E. sincopa

Printre semnele pulmonare de alarma pentru cauze de durere toracica potential amenintatoare de viata se numara: A. epistaxisul
B. hemoptizia C. dispneea

D. gingivoragiile
E. cianoza

Dintre semnele de insuficienta hepatica acuta care anticipeaza encefalopatia hepatica si coma fac parte:
A. anorexie persistenta

B. cresterea albuminelor serice

C. scaderea albuminelor serice

D. cresterea fibrinogenului
E. scaderea fibrinogenului

Simptomatologia insuficientei hepatice acute la copil include:

A. transaminaze>3000 UI/l

B. uree>2 g C. creatinina>8 mg%

D. bilirubina>20 mg% E. ascita

In tratamentul insuficientei hepatice acute la copil, pentru reducerea cantitatii de amoniac si a altor toxice se pot folosi: A. paracetamol

B. neomicina sau colistin

C. penicilina D. cefalosporine
E. lactuloza

In etiologia insuficientei hepatice acute la copil sunt implicate urmatoarele intoxicatii: A. calciu B. digoxin
C. paracetamol D. ciuperci (amanita phaloides)

E. furosemid Inafara virusurilor hepatice, insuficienta hepatica acuta mai poate fi determinata de:
A. virusul citomegalic B. toxoplasma

C. virusul gripal
D. adenovirus

E. virusul sincitial respirator Dintre factorii care precipita sau agraveaza encefalopatia hepatica fac parte: A. aportul scazut de proteine sau aminoacizi
B. excesul de proteine sau aminoacizi

C. hipocalcemia
D. hemoragia gastro-intestinala E. hipoxia

Pentru profilaxia si tratamentul sindromului hemoragipar din insuficienta hepatica acuta la copil se utilizeaza : A. vitamina D
B. vitamina K C. plasma proaspata congelata

D. heparina E. trombostop Contraindicatiile transplantului hepatic in IHA sunt: A. boala Wilson B. coma gr.I
C. coma depasita D. edemul cerebral

E. intoxicatia cu paracetamol Din punct de vedere etiologic exist 4 tipuri de ECA:

A. EC traumatic B. EC tumoral C. EC de origine infecioas

D. EC atopic
E. EC din afeciuni vasculare cerebrale

ECA citotoxic poate apare: A. cnd exist o cretere a coninutului osmolar al astrocitului( ex hipoxie)

B. in boli vasculare cerebrale C. cnd osmolaritatea seric a sczut rapid (ex. n situaii de hiperhidratare
sau corecie prea rapid a hipernatremiei)

D. in meningite E. in anemii In legatura cu edemul cerebral acut sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
A.corticoterapia este util n edemul vasogenic pentru restaurarea integritii peretelui capilar B.osmoterapia e indicat n edemul citotoxic cnd bariera hematoencefalic rmne intact i ntre snge i LCR poate fi meninut un gradient osmotic efectiv.

C. corticoterapia este util n edemul citotoxic D. osmoterapia e indicat n edemul E. corticoterapia si osmoterapia nu se indica in nici un tip de ECA In edemul cerebral acut varsaturile:
A pot apare la schimbarea poziiei capului B.se repet n absena tulburrilor digestive C.sunt mai frecvente dimineaa D.sunt urmate de calmarea cefaleei

E. sunt mai frecvente seara In edemul cerebral acut corticoterapia este indicata indicat n:
A. ECA vasogenic B. ECA perifocal din tumori i abcese

C. ECA citotoxic
D. ECA prin hipoxie

E. Nu se indica corticoterapie in nici un tip de ECA Tratamentul hiperkaliemiei din insuficienta renala acuta se face cu: A: rasini schimbatoare de ioni B: gluconat de magneziu C: dializa
D: bicarbonat de sodiu E: glucoza si insulina

IRA postrenala se poate datora: A: necrozei papilare B: depozitelor intratubulare obstructive

C: valvei de uretra posterioara D: vezicii neurogene E: calculi

In limitarea leziunilor renale induse de acetaminofen este utila: A: bromhexina B: N-acetil-cisteina C: Teofilina

D: doxiciclina E: izopropil-noradrenalina Alegeti situatiile in care administrarea diureticelor este indicata (si argumentata) in insuficienta renala acuta (IRA): A: asocierea hiponatremiei si a hipopotasemiei B: asocierea unei hipocalcemii severe C: prezenta hipervolemiei D: asocierea hiponatremiei si hipoosmolaritatii E: in prezenta cetoacidozei metabolice IRA prerenala e data de:
A: diuretice B: deshidratare

C: fimoz D: vasculite
E: sepsis

IRA postrenala poate avea: A: sediment inactiv B: cilindri granulari maron ca namolul C: hematurie D: sediment acelular E: piurie IRA intrinseca e data de ; A: hemoragie B: hipovolemie C: sindrom hemolitic si uremic D: vasculite E: nefrita interstitiala Care dintre urmatoarele medicamente trebuie evitate sau folosite cu precautie la pacientii hipovolemici: A: diureticele B: inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei I C: antiinflamatoarele nesteroidiene D: vitaminele din grupul B E: inhibitori ai ciclooxigenazei Care dintre urmatoarele afirmatii sunt valabile in insuficienta renala acuta: ?
A: in toate formele de insuficienta renala acuta exista o reducere brusca a filtrarii glomerulare

B: pacientii au frecvent oligurie sau anurie C: toti pacientii au oligurie sau anurie D: de cele mai multe ori functia renala isi revine dupa episodul de insuficienta renala E: pacientii au frecvent modificari de osteopatie renala severa

Care dintre urmatoarele categorii de factori etiologici pot duce la insuficienta renala acuta prerenala: A: hipovolemia B: sechestrarea lichidelor in spatiul extravascular C: scleroza tubilor D: scleroza glomerulilor E: proliferarea celulelor endoteliale renale Insuficienta renala acuta intrinseca poate apare in: A: glomerulonefritele acute postinfectioase B: litiaz C: nefropatia toxica sau ischemica acuta (necroza tubulara acuta) D: nefritele interstitiale acute E: glomerulonefrita membranoproliferativ Cauze ale IRA intrinseci pot fi: A: boli vasculare renale B: necroza tubulara acuta C: nefrite interstitiale D: hipoalbuminemia E: fimoza IRA postrenala se poate datora: A: vezicii neurogene B: infectiilor candidozice C: valvei de uretr posterioar D: necrozei papilare E: fibrozei retroperitoneale Urmatoarele masuri sunt adecvate pentru tratamentul hiperkalemiei din IRA: A: dializa (dializant cu K scazut) B: restrictia aportului de proteine C: administrarea de glucoza tamponata cu insulina D: administrarea de bicarbonat de sodiu E: administrarea de gluconat de calciu 10% Printre cauzele IRA prerenale se numara: A: debit cardiac scazut B: pierderi de fluide prin diureza osmotica C: inhibitori ai enzimei de conversie D: administrarea de substante de contrast iodate E: sindromul hemolitic uremic Anemia feripriva are urmatoarele caracteristici: A. VEM>1003 B. VEM<80 3 C. HEM>45 pg D. CHEM<30% E. feritina plasmatica<10ng/ml

Triada simptomatica clasica in microsferocitoza ereditara Minkovski-Chaufard este: A. anemie B. icter C. hepatomegalie D. splenomegalie E. melena Din punct de vedere paraclinic, microsferocitoza ereditara Minkovski-Chaufard se caracterizeaza prin: A. nr. de reticulocite scazut B. nr. de reticulocite crescut C. rezistenta osmotica a hematiilor scazuta D. autohemoliza scazuta E. Fe seric crescut Din punct de vedere paraclinic anemia prin deficit de G6PD se caracterizeaza prin: A. anemie usoara(Hb=9-10 g%) B. anemie severa(Hb<5g%) C. nr. reticulocite scazut D. nr reticulocite crescut E. prezenta corpilor Heinz in hematii Din punct de vedere biologic betatalasemia se caracterizeaza prin: A. anemie usoara(Hb=9-10 g%) B. anemie severa(Hb<5g%) C. VEM>100 3 D. VEM<70 3 E. CHEM<30% Care dintre terapiile de mai jos nu sunt adecvate betatalasemiei majore?: A. transfuzia lunara de masa eritrocitara B. administrarea de vit B12 C. administrarea de acid folic D. administrarea de Desferal E. administrarea de vit B12 in asociere cu Fe In cadrul sindromului hemoragipar la copil, cauzele de trombocitopenie primitive sunt: A. hemofilia B. purpura Henoch-Schonlein C. purpura trombocitopenica idiopatica D. purpura izoimuna neonatala E. vasculitele In cadrul sindromului hemoragipar la copil, trombocitopenia secundara poate apare in: A. malignitati B. anemia aplastica C. vasculite D. hemofilie E. defect de functionare plachetara

In fata unui sdr. hemoragipar la copil, care din urmatoarele nu este test screening: A. testul garoului(rezistenta capilara) B. timpul de sangerare C. nr.de trombocite D. punctia medulara E. trombelastograma Purpura Henoch-Schonlein este o vasculita cu manifestari clinice specifice: A. cutanate B. cardiovasculare C. digestive D. renale E. articulare Urmatoarele afirmatii sunt incorecte in legatura cu sindromul cutanat din purpura HenochSchonlein: A. purpura este predominant de membrele inferioare si pe fese B. elementele purpurice sunt dispuse simetric C. elementele purpurice sunt frecvente pe trunchi si fata D. elementele purpurice sunt rare pe trunchi si aproape niciodata nu apara pe fata E. purpura diminua in ortostatism Sdr. renal din purpura Henoch-Schonlein poate fi manifestat prin: A. hematurie B. piurie C. sdr. nefrotic D. infectie urinara E. sdr. nefritic Purpura trombocitopenica idiopatica este un sindrom hemoragic: A. congenital B. dobandit C. caracterizat prin distructie periferica a trombocitelor D. caracterizat prin nr. de trombocite <100.000/mm3 E. cu megacariocite in nr. scazut Sdr. hemoragipar cu localizare mucoasa din purpura trombocitopenica idiopatica se caracterizeaza prin: A. hematoame B. epistaxis C. hemoptizie D. gingivoragii E. hemoragii meningocerebrale In caz de hemoragii viscerale grave din purpura trombocitopenica imuna, principalele medicamente utilizate sunt: A. preparatele cortizonice B. antiepilepticele C. antihistaminicele

D. antininflamatoriile nesteroidiene E. gamaglobulina i.v. Referitor la hemofilie urmatoarele afirmatii nu sunt corecte: A. desi este o boala genetica, rareori se manifesta chiar din perioada de nou-nascut B. frecvent se manifesta de la nastere C. doar in formele severe manifestarile hemoragice pot apare de la nastere D. se caracterizeaza predominant prin petesii E. in perioada neonatala se manifesta printr-un cefalhematom voluminos sau prin hemoragii cerebrale Obisnuit hemoragiile din hemofilie debuteaza: A. odata cu inceperea mersului (hemoragii posttraumatice) B. odata cu statul in sezut C. odata cu eruptia dentara (sangerari gingivale anormale) D. odata cu inchiderea fontanelei anterioare E. la vaccinare (hemoragii la locul injectiilor) Dintre caracteristicile simptomatologiei clinice ale hemofiliei nu fac parte: A. caracterul spontan al hemoragiilor B. caracterul provocal al hemoragiilor C. sediul profund D. prezenta leziunilor petesiale E. durata scurta a sangerarilor cu tendinta spontana la oprire Caracteristicile hematuriei din hemofilie sunt: A. este abundenta B. este microscopica C. este nerepetitiva D. este repetitiva E. poate evolua cu colica renala Hemartrozele care reprezinta manifestarea cea mai tipica si mai frecventa in hemofilie se caracterizeaza prin: A. durere B. tumefactie C. temperatura locala scazuta D. caldura locala E. neafectarea miscarilor articulare Hematoamele musculare superficiale din hemofilie sunt mai frecvente la: A. muschii fesieri B. deltoid C. psoas D. sternocleidomastoidian E. scalen Inafara deficitului de factor VIII, in hemofilia A se mai intalnesc urmatoarele modificari: A. nr. de trombocite scazut B. timp de coagulare alungit

C. timp Howel alungit D. timp Quick alungit E. timp de sangerare alungit Diagnosticul diferential al hemofiliei este uneori necesar cu deficitul de F VIII C din boala Willebrand in care exista: A. sangerare minora pe mucoase B. sangerare majora viscerala C. hemoragie cerebrala D. TS prelungit E. Transmitere autosomal dominanta Ca tratament substitutiv in hemofilie se utilizeaza: A. sangele integral B. masa eritrocitara C. plasma proaspata conngelata D. concentratul trombocitar E. crioprecipitatul