Intrebari licenta 2018 - MG

Ciroza hepatica (Gastroenterologie) – Dr. Suceveanu Andra, Dr. Suceveanu Adrian

1. Cele mai frecvente cauze de ciroza hepatica sunt:

A. Consumul de alcool
B. Hemocromatoza
C. Deficitul de alfa 1- antitripsina
D. Hepatitele cronice virale B, C si D
E. Tabagismul
R=A, D (p 303)

2. Cauze rare de ciroza hepatica sunt reprezentate de:

A. Ciroza de by-pass
B. Toxoplasmoza
C. Consumul ocazional de alcool
D. Medicamente si toxice
E. Schistosomiaza
R=A, B, E (p 304)

3. Medicamente implicate in aparitia cirozei hepatice pot fi:

A. Clorura de vinil
B. Metotrexatul
C. Pantoprazolul
D.Ribavirina
E.Amiodarona
R=A, B, E (p 304-305)
4. Cauzele metabolice de ciroza hepatica includ:
A. Hemocromatoza
B. Alcoolismul
C. Deficitul de dizaharidaze
D. Deficitul de amilaza
E.Boala Wilson
R=A, E (p 305)

5*. Elementul patogenic primordial in aparitia cirozei hepatice este:

A. Inflamatia
B. Necroza
C. Dezvoltarea fibrozei hepatice difuze
D. Colapsul stromal
E. Nodulul de regenerare
R= C (p 305)

6. Fibroza patologica specifica cirozei hepatice se caracterizeaza prin:

A. Cresterea numarului celulelor producatoare de colagen
B. Cresterea sintezei de colagen per celula
C. Transformarea celulelor Ito in miofibrablasti responsabili de colagenizarea spatiilor Disse
D. Modificarea continutului matricei extracelulare care contine mai mult colagen de tip matur I,
laminina, fibronectina, glicoproteine
E. Proliferarea celulelor endoteliale
R=A, B, C, D (p 305)

7. Microscopic, ciroza hepatica cuprinde urmatoarele elemente, indiferent de etiologie:

A. Bridging fibrosis
B. Steatoza
C. Regenerare nodulara
D. Necoza hepatocitara
E. Alterarea arhitecturii hepatice
R=A, C, D, E (p 306-307)

8*. Hipertensiunea portala din ciroza hepatica se produce prin mai multe mecanisme, cu o
exceptie:
A. Capilarizarea si stenozarea sinusoidelor
B. Fibroza pericentrovenulara
C. Compresiunea venelor centrolobulare prin benzi de fibroza
D. Compresiunea arteriolelor hepatice
E. Macronoduli
R=D (p 307)

9.Sindromul de insuficienta hepatocelulara cuprinde urmatoarele manifestari clinice:

A. Alterarea starii generale, cu astenie fizica si intelectuala
B. Manifestari cutaneo-mucoase reprezentate de: icter, stelute vasculare, eritem palmar, unghii
albe
C. Modificari endocrine
D. Sindrom hemoragipar
E. Hipertensiune arteriala
R=A, B, C, D (p 309)

10. Peritonita spontana bacteriana aparuta ca o complicatie a cirozei hepatice se caracterizeaza

prin:
A. Lichid de ascita serocitrin clar
B. Lichid de ascita cu celularitate saraca
C. PMN> 250/mmc
D. Cultura pozitiva monomicrobiana
E. Cultura pozitiva polimicrobiana
R= C, D (p 311)

11. Ciroza biliara primitiva se caracterizeaza prin:

A. Distructia progresiva a canaliculelor biliare intrahepatice
B. Distructia progresiva a sinusoidelor
C. Citotoxicitate prin LyT cu restrictie HLA clasa II
D. Mecanism citotoxic stimulat de un Ag strain organismului
E. Markeri serici imunologici caracteristici sunt Ac antimitocondriali
R= A, C, E (pag 313)

12. Ciroza biliara prmitiva se caracterizeaza prin urmatoarele:

A. Este mai frecventa la femei
B. Este mai frecventa la barbati
C. Exista agregare familiala
D. Debutul se produce in decadele a doua si a treia de viata
E. Pruritul este primul simptom in majoritatea cazurilor
R=A, C, E (p 313)

13. Explorarile biologice din ciroza biliara primitiva releva urmatoarele modificari:
A. Hipergamaglobulinemie cu cresterea IgM
B. Anticorpi antimitocondriali M2
C. Ac anti fibra musculara neteda fixeaza diagnosticul pozitiv
D. Sindrom de colestaza cu hiperbilirubinemie conjugata, cresterea fosfatazei alcaline si a
gamaglutamiltranspeptidazei
E. In 25% dintre situatii pot aparea si Ac antinucleari pozitivi -
R=A, B, D, (p 313)

14*.Tratamentul de baza al cirozei biliare secundare consta in urmatoarele, cu o exceptie:

A. Administrarea de hepatoprotectoare si acid ursodeoxicolic
B. Indepartarea obstacolului sau ocolirea acestuia si asigurarea unui drenaj biliar eficient
C. Stentare a CBP
D. Combaterea deficitelor vitaminice si tratamentul pruritului cu colestiramina
E. Transplant
R=A (p 314-315)

15. Hemocromatoza prezinta urmatoarele caracteristici:

A. Reprezinta o acumulare in exces a Fe in organism cu depunerea acestuia in diferie organe
B. Forma ereditara are transmitere autozomal dominanta
C. Forma genetica are transmitere autozomal recesiva
D. Forma castigata poate aparea in cadrul unor boli precum anemia sideroblastica, hepatita
alcoolica sau porfiria cutanea tarda
E. Riscul de hepatocarcinom este foarte mic
R= A, C, D (p 315)

16. Boala Wilson se caracterizeaza prin urmatoarele:

A. Este o afectiune cu transmitere autozomal recesiva
B. Este o afectiune cu transmitere autozomal dominanta
C. Se caracterizeaza prin acumularea Cu in organism
D. Se caracterizeaza prin manifestari hepatice, neurologice si oculare
E. Cu hepatic < 250g/g tesut hepatic uscat
R= A, C, D (p 315)

17.Tratamentul cu analogi nucleozidici/nucleotidici se indica in urmatoarele afectiuni:

A. Ciroza hepatica virala B compensata
B. Ciroza hepatica virala B decompensata
C. Ciroza hepatica virala C
D. Hepatita acuta etanolica
E. Boala Wilson
R=A, B (p 318-319)

18. Tratamentul hipertensiunii portale din ciroza hepatica implica:

A. Administrarea de betablocante
B. Administrarea de blocanti de calciu
C. Administrarea de mononitrati
D. Prevenirea hemoragiei digestive superioare, cu potential letal
E. Administrarea de diuretice.
R = A, C, D (pag 319)

19*.Tratamentul ascitei din ciroza hepatica presupune urmatoarele, cu o exceptie:

A. Repaus la pat
B. Restrictie sodata
C. Administrarea de diuretice
D. Administrarea de betablocante
E. TIPS, in caz de ascita refractara
R= D (p 319-320)
20.Contraindicatiile absolute ale transplantului hepatic sunt:
A. Infectiile active cu sepsis
B. SIDA
C. Boli cardiace sau pulmonare avansate
D. Infectia virala C sau B
E. Tromboza de vena porta
R= A, B, C (pag 320)

21. Hepatomegalia de staza se caracterizeaza prin urmatoarele:

A. Insoteste insuficienta cardiaca dreapta
B. Insoteste insuficienta cardiaca stanga
C. Ficatul are consistenta moale la palpare
D. Ficatul are consistenta dura la palpare
E. Se insoteste de reflux hepatojugular
R= A, C, E (p 316)

22. Factori de prognostic negativ ai cirozei hepatice sunt reprezentati de:

A. Ascita refractara
B. Varice esofagiene
C. Encefalopatie hepatica
D. Icter hepatocelular persistent
E. Scaderea ponderala
R=A, C, D (p 316)

23*. Parametrii clinici si paraclinici utilizati in clasificarea Child Pugh –Turcotte a cirozei
hepatice includ urmatoarele, cu o exceptie:
A. Albumina
B. Bilirubina
C. Creatinina
D. Indice de protrombina
E. Ascita
R= C (p 317)

24. Hemoragia digestiva aparuta ca o complicatie a cirozei hepatice se poate produce prin:
A. Ruptura varicelor eso-gastrice
B. Gastrita cu Helicobacter Pylori
C. Gastropatie portal hipertensiva
D. Ulcere gastrice sau duodenale
E. Hemobilie
R = A, C, D (p 321)

25. Tratamentul hemoragiei digestive din ciroza hepatica presupune urmatoarele masuri
terapeutice:
A. Hemostaza prin metode farmacologice, endoscopice sau chirurgicale
B. Reechilibrare volemica
C. Hepatoprotectoare
D. Antiinflamatorii
E. Antibiotice pentru prevenirea infectiilor si precipitarea encefalopatiei hepatice
R= A, B, E (p 321)

26. Metodele endoscopice de hemostaza utilizate in hemoragia digestiva superioara prin ruptura
de varice esofagiene cuprind urmatoarele tehnici:
A. Ligatura cu benzi elastice
B. Montare de hemoclipuri metalice
C. Betablocante
D. Scleroterapia
E.TIPS
R= A, D (p 321)

27.Simptomele si semnele de encefalopatie hepatica cuprind:

A. Alterari ale constientei
B. Tulburari senzitivo-motorii ale reflexelor
C. Modificari de personalitate
D. Perturbari vegetative
E. Vertij
R= A, B, C, D (p 323)

28 .Aparitia encefalopatiei hepatice poate fi precipitata de:

A. Constipatie
B. Hemoragie digestiva superioara
C. Deshidratare
D. Aport proteic inadecvat
E. Hiperglicemie
R= A, B, C, D (p 323)

29. Diagnosticul diferential al encefalopatiei hepatice cuprinde:

A. Delirium tremens
B. Manifestarile neurologice de boala Wilson
C. Hiponatremia
D. Hiperpotasemia
E. Boli psihiatrice
R= A, B, C, E (p 324)
30*. Obiectivele terapiei din encefalopatia hepatica cuprind urmatoarele masuri, cu o exceptie:
A. Reducerea aportului de proteine catre ficat
B. Combaterea toxicitatii cerebrale a NH3
C. Sustinerea functiei hepatice
D. Combaterea factorilor precipitanti
E. Tratamentul cu diuretice de ansa
R=E (p 324)

31. Sindromul hepatorenal din ciroza hepatica se caracterizeaza prin urmatoarele:

A. Este o forma functionala de insuficienta renala
B. Este o forma organica de insuficienta renala
C. Aspectul histologic al rinichiului este normal
D. Aspectul histologic al rinichiului este anormal
E. Tipul I are un prognostic nefavorabil
R= A, C, E (p 326)

32*. Masurile de tratament din sindromul hepatorenal cuprind urmatoarele, cu o exceptie:

A. Analogi de vasopresina
B. Administrarea iv de albumina umana
C. TIPS
D. Transplant hepatic
E. Spironolactona
R= E (p 326)

33. Peritonita spontana bacteriana se caracterizeaza prin:

A. Suprainfectarea ascitei prin colonizare cu germeni ce strabat peretele intestinal prin permeatie
B. Infectia este pluribacteriana
C. Se insoteste de greata, varsaturi, dureri abdominale si sindrom febril
D. Se datoreaza rupturii unui organ
E. Se poate complica cu encefalopatie sau sindrom hepatorenal
R = A, C, E (p 327)

34. Complicatiile pulmonare ale cirozei hepatice cuprind:

A. Sindrom hepatopulmonar
B. Atelectazii bazale
C. Revarsate pleurale
D. Hipertensiune pulmonara
E. Pneumonii
R = A, B, C, D (p 327)

35*. Tulburarile de glicoreglare caracteristice cirozei hepatice se datoreaza;

A. Excesului caloric
B. Insulino-rezistentei periferice
C. Hiperinsulinismului
D. Insuficientei pancreatice asociate
E. Maldigestiei
R= B (p 328)

36. Tulburarile hematologice caracteristice cirozei hepatice pot fi reprezentate de:

A. Anemie
B. Leucopenie
C. Trombocitopenie
D. CID
E. Trombocitoza
R= A, B, C, D (p 329)

37. Hernia ombilicala si inghinala sunt complicatii ale cirozei hepatice care pot aparea prin
urmatoarele mecanisme:
A. Cresterea presiunii abdominale
B. Scaderea rezistentei peretelui abdominal
C. Hipertensiune portala
D. Scaderea sintezei proteice
E. Cresterea ponderala
R= A, B, D (p 329)

38. Anemia hemolitica din cadrul cirozei hepatice poate apare ca urmare a urmatoarelor
mecanisme:
A. Sindrom Zieve la alcoolici
B. Autoimunitate
C. Fragilitate crescuta a akantocitelor
D. Hipersplenism hematologic
E. Hemoragii
R = A, B, C, D (p 329)

39. Cele mai frecvente cauze de hepatocarcinom in ciroza hepatica sunt reprezentate de:
A. Alcoolism
B. Hemocromatoza
C. Autoimunitate
D. Ciroze virale
E. Toxice
R = B, D (p 328)
40. Tulburari electrolitice caracteristice cirozei hepatice pot fi reprezentate de:
A. Hiponatremie
B. Hiperkaliemie
C. Hipokaliemie
D. Hipernatremie
E. Hipermagneziemie
R= A, B, C (p 326-327)