67.

ANATOMIA CLINICA A LARINGELUI

Laringele este un organ musculo-fibro-cartilaginos situate deasupra traheei si sub faringe,in care
se deschide prin vestibulul laringian delimitat si de coroana laringiana.
Forma laringelui:
-piramida triunghiulara,cu baza ant-sup deschisa in hipofaringe si varful in continuare cu traheea
in jos
-fata post repreznita peretele anterior al hipofaringelui,fetele an-lat fiind acoperite de lobii lat
aiglandei tiroide,de muschii subhioidieni si tegumentele cervicale ant.
Raporturi:
Ant lat:-(din suprafata spre profunzime)-pielea
-pielosul gatului
-aponevroza cervicala superfciala,aponevroza cervicala
mijlocie ,ce prin unire formeaza linia alba cervicala si loja viscerala ce contine conductul
laringo-traheal,faringo-esofagian si corpul galndei tiroide .
Lateral:-scm
Posterior:-coloana vertebrala(cv 5,6,7 cervicale)
Post lat intre repliul faringo-epiglotic si pliul lui betz,-sinusul piriform ce are un etaj superior
membranos si unul inferior cartilaginos.
Scheletul laringelui:
-este format din 3 cartilaje mediane(cricoidul,tiroidul si epiglota),2 aritonoizi situati lateral pe
marginea superioara a pecetei cricoidului,pe varful aritenoidului gasindu-se cartilajele Santorini
si in afara lor cartilajele Morgagni(wriesberg),cele sesamoide ant si post,cat si cele intraaritenoidiene.
Cricoidul:-este un cartilagiu de forma inelara,situate inferior sub forma de inel cu pecete ce
sustine cartilajul tiroid si aritenoizii
-suparf lui interioara corespunde spatiului subglotic , iar supraf ext prezinta 2 fatete
articulare pt coarnele mici ale tiroidului , marg sup are 2 fatete oviode pt cartliajele aritenoide.
Tiroidul
-este situate deasupra arcului cricoidian fiind format din 2 lame patrulatere,unite anterior sub un
unghie de 90 la barbati si 120 la femei, ce median are o proeminenta numita marul lui adam.
-in ungiul format de lamele tiroidiene se insera extremitatea ant a corzilor vocale
-marg post- se prelungeste sup cu coarnele sup si inf cu cele inf ce se artic cu cricoidul
Epiglota
-este o lama de cartilaj elastic subtire ,asezat inaintea orificiului sup al laringelui pe care il
acopera in timpul deglutitiei
-se fixeaza in unghiul cartilajului tiroid prin ligam. Lui boyles.
Cartilajele aritenoide
-au forma de piramida truing asezate pe fatetele articulare de pe marg sup a cricoidului
-baza aritenoidului prez 2 apofize una ant vocala,pe care se prinde coarda vocala
-una externa musculara asezata inafara laringelui ,pe care se
insera mcricoaritenoidian post si lat
Cartilajele accesorii sunt:cartilajele Santorini si cart.Morgagni.(din repliurile ariepiglotice)
Articul. Crico-aritenoidine =unesc baza aritenoidului la marg superioara a cricoidului
Membr. Crico-tiroidiana

Membr. Tirohioidiana=intre hiod si marg sup a tiroidului

Ligam tiroaritenoidiene= in nr de 2 perechi si unesc apofiza vocala de unghiul cartilajului
tiroidian.
Muschii laringelui
Muschi intrinseci ai laringelui-muschi deschizatori ai orificiului glotic =m cricoaritenoidian post
-m.inchizatori ai orificiului glotic=m cricoaritenoidian
lat,interaritenoidian transvers
-m.tensoriai corzilor vocale=m. Tiroaritenoidian,cricoaritenoidian
Muschi extrinseci ai laringelui
-apartinand org vecine:
1. m faringelui= m constrictor inf,stilofaringian,faringostafilin
2. m limbii=m lingual sup,m genioglos
3. m gatului=m sternotiroidian,tirohioidian,

68.ENDOLARINGELE
Configuratia interna a laringelui
Regiunea supraglotica
limitata sup de coroana laringiana formata din epiglota,repliurile arirei epiglotice si
aritenoizi,intre care se gaseste incizura aritenoidiana
-vestibulul laringian are forma de palnie ant-epiglota ,post-incizura interaritenoidiana,latventriculii morgagni
Regiunea glotica
-delimitata de comisura ant,marg libera si fata sup a corzilor vocale si posterior spatiul dintre
aritenoizi
-spatiul glotic prez o portiune fonatorie(m.vocal) si una posterioara respiratorie
Regiunea subglotica
-sup-marg libera a corzilor vocale ,inf de marginea inf a cartilajului cricoid
Lat-muschiul cricoaritenoidian si inelul cricoidului
Mucoasa laringelui este constituita dintr-un epiteliu cilindric de tip respirator, pseudostratificat.
Mucoasa contine glande seroase si mucoase si insule limfoide dezvoltate la nivelul ventricolului.
Vascularizatia laringelui
-artera laringee sup
= a. Tiroid . sup
-artera laringee ant-inf
-artera laringee post-inf= a tiroid. Inf
Venele: cele sup vji
Mijl-v tiroid sup
Post-inf- v tiroid inf.
Limfatice :dreneaza in grupurile gangl carotidiene sup,mijl si inf.
Inervatia laringelui
Nervii senzitivo-motori ai laringelui provin din n vag prin n laringeu sup (senzitiv,si motor pt m
cricotiroidian) si inf(motor)
Ansa lui Galien= anastomoza intre un nerv motor (n recurent) si un nerv senzitiv(n laringeu
superior)
Inervatie vegetativa vagala parasimpatica

69.CLASIFICAREA LARINGITELOR
LARINGITE ACUTE
-laringita acuta debuteaza cu o stare de hipersestezie,tuse,jena fonatorie apoi raguseala,afonie
completa,tuse latratoare ,insotita de dureri
LARINGITE ACUTE NESPECIFICE
-Laringita catarala acuta(simpla,benigna)
-laringita subglotica(striduroasa sau pseudocrupul)
-epiglotita(supraglotita)-H. INFUENZAE TIP B
-laringo-traheo-bronsita ac a copilului mic
LARINGITELE ACUTE SPECIFICE :din cursul bolilor infecto-contagioase:
-difteria
-scarlatina
-febra tifoida
-gripa
-rujeola,varicela,tusea convulsiva
-laringita aftoasa si Herpetica
LARINGITELE CRONICE
LARINGITA CRONICA NESPECIFICA-inflam difuza superficiala,nespecifica a mucoasei
laringiene cu evolutie indelungata
-Laringita catarala cronica:-primul stadiu al inflamatiei cronice
-Laringita cronica hipertrofica de aspect pseudomixomatos(edem reincke)
-Laringitele
pahidermice
rosii:cordita
pahidermica
simpla,verucoasa,ulcer
contact,granuloamele,pahidermia interaritenoidiana.
-Laringita pahidermica alba:placa de leucoplazie,forma exofitica
LARINGITELE CRONICE SPECIFICE
-Tuberculoza laringelui-forma clinica infiltro-ulcerativa
-forma acuta ,miliara
-Lupusul laringelui
-Sifilisul laringelui

de

72. Laringita acuta catarala

Reprezinta o inflamatie acuta a mucoasei laringiene, concomitenta sau secundara , determinata
de agenti patogeni banali in cursul unor inflamatii ale arborelui respirator
Etiopatogenie:
- Frig
- Umezeala
- Schimbarile bruste de temperature
- Tulb. Vasomotorii ale mucoasei
- Carente alimentare vitaminice
- Flora saprofita existent in anumite conditii poate deveni patogena( hyperemia mucoasei
cu transudat apoi exudat si posibila supraadaugare de miozita sau artrita cricoariterrnoidiana ca si diferite eroziuni ale mucoasei).
Anatomie patologica
-hiperemia mucoasei
-transudat in tesut celular submucos cu leucocite celule rotunde
-exudat mucus si muco-purulent
Simptomatologie:
Este marcata de :
o jena fonatorie ce merge pana la raguseala, fara dispnee. Starea generala nu este afectata, putand
coexista rinita, faringita si traheo-bronsita.
Laringoscopie ind,fibroscopie : o congestie difuza supraglotica si a corzilor vocale, eventual
muco-purulente.
La palpare: perceperea in reg laringiana a unui emfizem subcutanat poate decela prezenta unui
traumatism cu sol de continuitate laringo-traheala sau o infectie cu anaerobi propaga de la o
afectiune acuta faringo-laringiana si tiroidiana.
Dg dif: laring supraglotica,aspirarea unui corp strain,diverse pneumopatii.
Complicatii
-Apar la bolnavi cu stare generala alterata
-sunt determinate mai ales de infectii streptococice sec.
- complicatiile imbraca forme diferite: edem,abces,flegmon,pericondrita,condrita si comporta un
prognostic sever atat prin stenozarea acuta a cavitatii laringiene cat si prin posibilitatea extensiei
spre spatiile celulare ale gatului si mediastin
- complicatiile se manifesta prin: febra ridicata, disfagie accentuate , tulb respiratorii care pot
merge pana la stari de preasfixie,iar local prin tumifieri rosii si pliurile ariepiglotice si reg
ariteonizilor.
Tratament laring acuta catarala:
-repaus vocal timp de cateva zile 3-5
-evitarea mediului nociv,al bauturilor reci,alcool,tutun
-repaus la pat
-antitermice
-prisnite locale cu alcool,inhalatii cu sol tipizante,aerosoloterapie pt fluidifierea secretiilor,ains
-antibioterapie:ampi,amoxi,cefalosporine gen 3,hemisuccinat/dxm,vitamine,regim hidric

76.Laringita cronica catarala

Reprezinta inflamatia difuza superficial a mucoasei laringiene, avand o evolutie indelungata.
Clasificare
Laringitele cornice nespecifice
1.Laringita catarala cronica: este primul stadiu al inflamatiei cornice, reversibila prin tratament
correct si laringoscopic prezinta o roseate difuza a vestibulului laringian si al corzilor vocale si
secretii vascoase albicoase.
2.laringita pseudomixomatoasa (edemul Reincke) apare la cei cu afectiuni laringiene la care se
adauga fumatul si malmenajul.laringoscopic corzile vocale prezinta un edem alb translucid
gelatinos,fara ingrosare de mucoasa sau cheratoza
3.laringita pahidermice rosii: se manifesta prin disfonie permanenta are5 forme:
-cordita pahidermica simpla
-cordita pahidermica verucoasa(granuloasa)
-ulcerul de contact
-Granuloame
-pahidermia interaritenoidiana
4. laringita pahidermica alba: aparitia pe o zona de mucoasa inflamata rosie a unor zone plane
sau exofitice albe keratinizate
a. placa de leucoplazie se prezinta sub forma unei zone alb-sidefii situate in 1/3 ant a unei corzi
vocale, in jur mucoasa fiind rosietica,fara limite nete intre ele.
b. forma exofitica se prezinta ca o masa albicioasa denivelata cu baza larga de implantare ce
proemina in ventricol, coarda vecina prezintand leziuni inflamatorii. Merge spre raguseala cu
tulb de sensitive sub forma de hiperestezie.
Tratamentul laringitelor cornice nespecifice:
-suprimarea focarelor de infectie cronica
-suprimarea factorilor iritativi si toxici
-vaccinoterapie, vit A, inhalatii I aerosoli, alfachimotripsina
-tratament chirurgical:laringoscopie cu laser sau in suspenise( in cazul unor degenerari maligne)
Laringitele cronice specifice
1.Tbc laringian: localizare secundara localizarii pulmonare, anatomopatologic se prezinta sub
forma de infiltratie circumscrisa sau difuza cu noduli si posibile ulceratii . se gaseste sub forma
productive,exudativa, miliara.
2. Lupusul laringelui: este consecutiv celui al nasului si al faringelui.
Simptomatologia este in general frusta, descoperita intamplator cu ocazia unei laringoscopii si
confirmataprin prezenta cel. Lupice.
Tratamentul consta in adm. De Vit D2 si calciu prin metoda charpy de 3ori/sapt. Cate
600000u.i,timp de 2-3 luni, apoi 600000u.i la 2 sapt timp de 3luni gluconat de calciu 0.50g/zi
3.sifilisul laringian: se prezinta sub 4 forme ; primar, sec, tertiar si nervos, determinand diplegie
resp.(sdr. Gerhardt) simptomatologia se manifesta prin disfonie, tulb resp. si disfagie. Prezenta
rinitei,pemfigusului palmar si plantar cat si fisurile peribucale
4.Scleromul laringelui : infiltrate mici , rotunde, situate pe o baza de tesut dur,
scleros,characteristic fiind lispa ulceratiilor. Biopsia este obligatorie si determinant.
Tratamentul consta prin adm. De Streptomicina 0.50-1 g/zi mai multe luni sub controlul
audiogramei ori traheotomie in formele dispeizante

Laringita pahidermica rosie :

Se manif prin disfonie aproape permanenta
-laringoscopic: ingrosare a mucoasei de culoare rosie
Forme de prezentare:
-cordita pahidermica simpla : corzile vocale sunt rosii,netede, ingrosate si acop de sceretii
-cordita pahidermica verucoasa(granuloasa) frecv la femei, aspect nereg al marg libere a
corzilor vocale dat granulatiilor rosii prezente ce se pot complica.
-ulcer de contact este o pahidermie limitata la apofizele vocale aritenoidiene,datorita loviturii
de cel de parte opusa cu aparitia unei ulceratii
- granulomul aspect de mici tumori ,polipoide,rosii-violacei,form din tesut inflamator ap postop sau intubatii prelungite cu localizare preponderanta la niv glutei cartilaginoase.
- pahidermia interaritenoidiana : ingrosarea mucoasei interaritenoidine cu aspect de creasta de
cocos,ce nu permite inchiderea glutei in fonatie.
Laringita pahidermica alba: aparitia pe o zona de mucoasa inflamata rosie a unor zone
plane sau exofitice albe keratinizate
a. placa de leucoplazie se prezinta sub forma unei zone alb-sidefii situate in 1/3 ant a unei corzi
vocale, in jur mucoasa fiind rosietica,fara limite nete intre ele.
b. forma exofitica se prezinta ca o masa albicioasa denivelata cu baza larga de implantare ce
proemina in ventricol, coarda vecina prezintand leziuni inflamatorii.Mobilitatea corzii vocale se
pastreaza.Este posibil transf maligna fiind considerata o stare precanceroasa. Merge spre
raguseala cu tulb de sensitive sub forma de hiperestezie,arsuri si tuse cu hemaj preponderent
dimineata.Laringoscopia ind ,dir sau suspendata pune dg.
Tratamentul laringitelor cronice nespecifice:
-suprimarea focarelor de infectie cronica
-suprimarea factorilor iritativi si toxici
-vaccinoterapie, vit A, inhalatii I aerosoli, alfachimotripsina
-tratament chirurgical:laringoscopie cu laser sau in suspenise( in cazul unor degenerari maligne)

Corelatie anatomo-patologica si clinica in laringitele cronice.

Papilomul laringian al adultului este o tumora benigna cu o structura epitelio-conjunctiva cu

tendinta spre hiperkeratoza, este adesea unic i mai rar doua-trei. Laringoscopic se evideniaza
prezenta unui papilom muriform de culoare deschisa, de consistenta ferma, fixat la nivelul corzii
vocale in zona 1/3 anterior. Papilomul adultului este apreciat ca o tumora benigna cu potenial
malign (stare precanceroaasa) i in acest context se impune efectuarea examenului histopatologic
i supravegherea bolnavului in timp.

Papilomatoza laringiana a copilului este o proliferare epitelio conjunctiva a mucoasei

laringiene determinata virotic (virus Epstein Barr). Incidenta maxima de apariie este la varsta
primei copilarii (2-6 ani);prin apariia disfoniei cu caracter permanent i evoluie progresiva,
insuficienta respiratorie laringiana, tuse iritativa, la un copil afebril.
Examenul laringoscopic evideniaza prezenta formaiunilor papilomatoase de aspect muriform,
de culoare rosie, diseminate pe mucoasa faringo laringiana i mai ales pe corzile vocale.
Tratamentul vizeaza ablaia papiloamelor pe cale endoscopic cu ajutorul pensei,vaporizare cu
laser,crioterapie sau ultrasonoterapie. La cazurile cu dispnee accentuata se impune efectuarea
traheostomiei, care poate fi pastrata pana la varsta pubertaii, cand se produce o ameliorare a
situaiei prin cresterea in volum a laringelui.
Polipii laringelui=pseudotumori inflamatorii,solitare,cu suprafata mamelonata,in partea ant a
marg libere a corzii vocale sau a comisurii ant,constituiti din t conjunctiv (mixomatos) sau
vascular(angiomatos).pot fi : sesili sau pediculate.
Simptomatologie:disfonie predominant,raguseala si rar dispnee cand sunt voluminosi.
Laringoscopie: manevrea de identificare.
Trat: chirg ,pe cale endoscopica,microchirurgie,laser.

Cancer de laringe
Trat neo laringian este complex atat chirg cat si radiochimioterapic,depinzand:
- de forma anatomopatologica,
-localizarea,
-stad tumoral
-acceptarea pacientului.
Se indica chirg functionala laringiana pt std precoce ,iar in caz de esec sau recidive se recurge la
trat radiochimioterapic,chirg radical,laringectomie totala cu sau fara evidare ganglionara.
In stad I si II =terapie chirg cu laser si microchirg laringiana in suspensie
In std. II si III =terapie combinata chirg si radioterapica
In std III si IV= trat de inductie chimioterapia
Doza de radiatii aplicata =6000-7000cGy.
In localizarile supraglotice ,trat indicat este:
-std I =laser sau chirg functionala,laringectomii orizontale supraglotice de tip Alonso sau
epiglotectomie Huet,in caz de esec aplicandu-se radioterapia.
-std II =laringectomii subtotale supraglotice urmate de iradiere post op.
-std III si IV = trat in sandwich cu chimioterapie + laringectomie tot +radioterapie. Evidari
ganglionare.
In localizarile glotice ,trat ind este:
-std I :terapia endoscopica,microchirg laringiana cu laser sau diferite tehnici de chirg partial
vertical functionala ca :
-Cordectomia reprezentata de ablaia unei corzi vocale prin laringo fisura, dupa o
prealabila traheostomie. Mai rar se efectueaza cordectomie pe cale endoscopica prin
laringoscopie suspendata.
- Laringectomia pariala fronto-laterala care vizeaza extirparea corzii vocale i parial
a corzii vocale de partea opusa i comisura anterioara.
- Hemilaringectomia verticala, care are ca scop asigurarea respiraiei i fonaiei
laringine.
- Laringectomia pariala orizontala supraglotic i epiglotectomia, are ca scop
indepartarea formaiunii tumorale i conservarea fonaiei i respiraiei laringiene, cu o afectare
temporara a deglutiiei (faza de readaptare).
-std II trat de exereza endoscopic,microchirg cu laser sau metoda chirg functionala clasica
-hemilaringectomie de tip Hautant,Guerrier.
- std III =chimioterapie urmata de laringectomie totala cu evidare ganglionara radical si
radioterapie postop.
-std IV = terapie tip sandwich = chimio preop,laringectomie tot. cu evidare ganglionara radical
si radioterapie.

.Din punct de vedere anatomo-clinic se poate vorbi de urmatoarele tipuri

de tumori laringiene:
1. Cancerul supraglotic afecteaza epiglota i vestibulul laringian (situat
deasupra unui plan orizontal care trece prin benzile
ventriculare).Debutul este relativ lent, prin senzaia de corp strain
hipofaringian, durere usoara, odinofagie i apoi disfonie. Are tendinta la
extindere spre zona glotic, baza limbii i sinusurile piriforme.Bogaia
vaselor limfatice de la nivelul acestui etaj explic apariia precoce a
adenopatiei metastatice .
2. Cancerul glotic afecteaza coarda vocala, determina disfonie
permanenta cu evoluie progresiva, tuse iritativa Laringoscopic se
evideniaza tumora infiltro vegetanta care afecteaza coarda vocala in
1/3 anterior, cu tendinta la extinderea spre comisura anterioara.
Mobilitatea corzii vocale se reduce treptat, devenind apoi imobila, dar
tumora determina tarziu matastaze ganglionare datorita unei
vascularizaii limfatice mai sarace.
3. Cancerul subglotic este de tip infiltrativ, stenozant reducand progresiv
lumenul acestui etaj i apoi invadeaza corzile vocale i
traheea.Dispneea este simptomul dominant, insoit apoi de disfonie i
adenopatie metastatic
Cancerul faringo laringian debuteaza la nivelul plicii ariteno epiglotice, cu
invadarea peretelui faringo-laringian i apariia unei simptomatologii dominata de
disfagie, odinofagie, apoi dispnee i adenopatie metastatic precoce, hipersalivaie
cu miros fetid. Diagnosticul tumorilor maligne laringiene se stabileste pe baza
anamneziei, examenului obiectiv, examenului radiologic i tomografic, examenului
endoscopic, a biopsiei i examenului histopatologic.

Traheotomie clasif
Clasificare dupa sediul unde se practica traheo:
-inalta inel 1-2,
-mijlocie inel3-4 (transistmica-in prealabil ligature ismului tiroidian),
-joasa 4-6 (indicate la copii micideoarece evita istmul tiroidei si stenoza subglotica).
Laringotomia intercricoidotiroidiana(coniotomie)-in maxima urgent,in coma vigila cu cianoza
intense, stop cardioresp.Este o trahetomie de scurta durata, nu o suplineste pe cea clasica-consta
in sectiunea planuri superf sau a mmbr cricotiroidiene, sau introd provizorie a unui trocar sau ac
sau folosirea unei truse special quick trade. Compicatii: emfizem mediastinal, subcutanat,
pneumotorax, hemoragie, stenoza traheala,pericondrita sau condrita dupa coniotomie.
Indicatii
Interv chir de scurt circuitare a caii aeriene sub niv obst faring sau laring, prin care traheea
este pusa in comunicare cu mediul extern.Scopuri: reduce spatial mort anatomic, aspirarea
secretiilor arborelui traheo-bronsic, ventilatie pulm si artificial, izolarea caii digest de cea resp,
manevra de urgent-necesit traheotom in obstr caiilor aeriene prin: procese inf/tumorale endo sau
exocraniene prin compresie.
Ind:1. Bypass pt caile aeriene obstruate:.tumori ce obstr faringe, laringe, trahee sup,malf cong ce
det obstr laringelui,lez cu sau fara fractura laringelui sau trah,paralizie cordala bilat,lez
postraumatice severe maxilofaciale, corp strain in CRS, lez infl a limbii faringe laringe trahee,
arsuri;
2.Necesitatea aspirare secretii din tract resp inf:tuse ineficienta postinterv
toracoabd,bronhopneum,varsaturi si aspir de cont gastric;
3.Necesar de oxygen in CRI:BPOC si hipoventilatie alveolara,depresii res cauzata de intox cu
medic, droguri, traumatisme craniene, fracture costale,emfizem,paralizie perete thoracic,aectiuni
frecvent implicate-Copil: laringita acuta din rujeola, lartingita subglotica,papilomatoza
laringeana, corpi straini,traumatisme-Adult: traumatisme,tumori,stenoze laringo traheale, proc
infl.
Complicatii si accidente:
1. Traheomalacia
2. emfizem mediastinal, subcutanat, pneumotorax, hemoragie, stenoza traheala,pericondrita
sau condrita dupa coniotomie.

CLasif otite ext :

Sunt inflamatii nespecifice ce intereseaza pavilionul,meatul si conductul auditiv extern sub forma
unor dermite ce se pot asocial cu leziuni de condrita,pericondrita sau celulita.
La niv pavilionului :
A. bacteriene = 1.erizipel (dermita ac si contagioasa det de infectarea stafilococica a vaselor
limfatice;la ex local se obs un placard rosu viu delimitat de bureletul lui Millian,f dureros
cu adenopatie satelita )
2. pericondrita(inflame subacuta a pavilionuluyi care atinge cartilajul si
pericondrul ,manifestandu-se printr-un epansament subpericondral care suprima aportul
nutritive)
B. virale= zona zoster( eruptive cutanata eritematoveziculara pe traiectul intermediarului lui
wriesberg)
La niv CAE:
A. bacteriene = 1. Furunculul de conduct (inflame circumscrisa a foliculuilui pilosebaceu,de
orig stafilococica fav de traumatisme ,lez de grataj.)
2. otita ext difuza (dermoepidermita acuta de etiolog stafilococica,
streptococica)
B. alergice = eczema auriculara(dermatoza erotemato-veziculoasa priginoasa difuza sau in
placarde de cauza alergica-medic aplicate local,cosmetic uzuale)
C. micotice = otomicoza (inflamatia tegumentului urechii ext prod de fungi
aspergilus,candida albicans)

Othematomul
=colectie sangvinolenta localiz la niv fosetei naviculare ,unde pericondrul este mai fragil si usor
decolabil prin accidente sportive,iatrogene sau domestice.
Trat = incizie in zona decliva ,drenaj si pansament compresiv pt a acola pericondrul la
cartilaj.Se asociaza cu trat antibiotic pt a evita suprainfectia si aparitia pericondritei.Daca nu se
intervine si nici nu se suprainfecteaza in timp se poate organiza fibro-conjunctiv deformand
pavilionul ,av aspect conopidiform.