PARTICULARITĂȚI ECOGRAFIE

ENDOCRINĂ LA COPII ȘI ADOLESCENȚI

As. Univ. Dr. Iuliana Gherlan

Feb - mai 2023
TIROIDĂ
 Dimensiuni la copii
 Tulburări de formare tiroidiană: agenezie / hemiagenezie tiroidiana

 Ectopia tiroidiană

 Formațiunile nodulare cervicale (tireoglos, branhial, teratom, epidermoid)

Dimensiunile tiroidei sunt calculate utilizând formula elipsoidului ( L × W × T × 0,523) pentru fiecare lob:
volumul total = suma celor doi lobi, volumul istmului fiind neglijabil

•Delange F, Benker G, Caron P, et al. Thyroid volume and urinary iodine in

European schoolchildren: standardization of values for assessment of iodine
deficiency. Eur J Endocrinol 1997;136:180-7.
•Menken KU, Engelhardt S, Olbricht T. [Thyroid gland volume and urinary iodine
excretion in children 2-16 years of age]. Dtsch Med Wochenschr
1992;117:1047-51.
Nou-născuți la termen (n = 68) – volum tiroidian (medie ± DS) = 0.9 ± 0.2 mL
Vade A, et al. Sonographic measurements of the neonatal thyroid gland. J Ultrasound Med. 1997;16(6):395
The World Health Organization (WHO) has reported normal thyroid volume among European children to
range from 5.4 to 16 mL (males) and 5.0 to 16.1 mL (females) for children aged 6 to 15 years.

Recommended normative values for thyroid volume in children aged 6-15 years. World Health
Organization & International Council for Control of Iodine Deficiency Disorders. Bull World Health
Organ. 1997;75(2):95-7
AGENEZIA TIROIDIANĂ/HEMIAGENEZIA TIROIDIANĂ

Hemiagenezia tiroidiană (colecție personală)

Loja tiroidiană în agenezia tiroidiană
(colecție personală)
 ECTOPIA TIROIDIANĂ/TIROIDA ACCESORIE

 Prezența de țesut tiroidian funcțional în orice altă parte decât în poziția

anatomică normală a tiroidei:
- pe linia mediană (pe traiectul de descensus, la nivelul mediastinului, inimii,
esofagului sau diafragmei);
- elemente laterale (resturi embriologice, noduli paracitici, noduli exofitici –
tiroida laterală aberantă)
 Incidența: 1: 200 000 subiecți sănătoși, respectiv 1:60 000 în caz de patologie
tiroidiană asociată
 Localizările cele mai frecvente: tiroida linguală (90% din cazuri, fără țesut
tiroidian în loja tiroidiană în 70% din cazuri), peretele chistului de tireoglos
Di Benedetto V. Ectopic thyroid gland in the submandibular region simulating a thyroglossal duct cyst: a case report. J
Pediatr Surg. 1997;32(12):1745.
Lilley JS, et al. Delayed diagnosis of hypothyroidism following excision of a thyroglossal duct cyst. J Pediatr. 2013
Feb;162(2):427-8. Epub 2012 Nov 15.
ECTOPIA TIROIDIANĂ – TIROIDĂ LINGUALĂ

Aspect
ecografic de
tiroidă linguală
(colecție
personală)
 ECTOPIA TIROIDIANĂ – TIROIDĂ PARAHIOIDIANĂ

Aspect
ecografic de
tiroidă
parahioidiană
(colecție
personală)
ETIOLOGIA FORMAȚIUNILOR NODULARE
CERVICALE LA COPII

Resturi embriologice Inflamatori/ Tumori benigne Tumori maligne

reactivi
Chist duct tireoglos Limfadenopatii Lipoame Limfoame
Chist arc branhial reactive Fibroame Rabdomiosarcoame
Malformații vasculare Limfadenite infecțioase Dermoide/epidermoide Carcinom nazo-faringian
Hemangioame (virale, bacteriene, Neurofibroame metastatic
Timus în traiect de micobacterii) Tumori glande salivare Carcinoame tiroidiene
descensus Tumori tiroidiene benigne
RESTURI EMBRIO-FETALE
CHIST DUCT TIREOGLOS
CHIST ARC BRANHIAL
TIMUS ACCESOR/ECTOPIC
MALFORMAȚII VASCULARE
HEMANGIOAME
LIMFANGIOAME
 CHISTUL DE DUCT TIREOGLOS

 Structură fetală care se întinde de la nivelul bazei

limbii (foramen cecum) până la nivelul regiunii
cervicale anterioare (loja tiroidiană);
 În mod normal involuează în timpul săptămânii 5
sau 6 de viață fetală; dacă o porțiune nu
involuează epiteliul secretant restant va forma un
chist
 Majoritatea – pe linia mediocervicală:

25% suprahioidian (1-2% lingual)

15-59% la nivelul osului hioid
25-65% infrahioidian
 CHISTUL DE DUCT TIREOGLOS

 Formațiune nodulară regiunea cervicală anterioară cu/fără

semne inflamatorii, mobilă cu deglutiția și cu protruzia
limbii
 Cea mai frecventă anomalie congenitală, prevalență de 7%

 Vârsta medie diagnostic = 6 ani

 Histo – structuri chistice tapetate de epiteliu respirator,

epiteliu scuamos sau combinația lor; celule inflamatorii, de
tip granulos sau cu celule gigante; insule microscopice de
țesut tiroidian accesor (1,5-70 %)

J Amos, 2022. Thyroglossal Duct Cyst - StatPearls - NCBI Bookshelf

 CHISTUL DE DUCT TIREOGLOS

 Risc de recurență (11-55%)

 Risc de infecție (10-70%)

 Risc de transformare malignă (1-4%) → vârsta medie = 39 ani

 Orice tip de carcinom tirodian (80%-92,1% CPT), cu excepția CMT

 11-33% se asociază cu prezența CDT și la nivelul tiroidei

 Carcinom cu celule scuamoase (4.3%)

 Aspecte ecografice - anecogenicitate (28%), hipoecogenicitate cu ecouri declive (18%),

hiperecogenicitate (28%), heterogenicitate (28%)

J Amos, 2022.Thyroglossal Duct Cyst - StatPearls - NCBI Bookshelf

Simon LM, Impact of Incision and Drainage of Infected Thyroglossal Duct Cyst on Recurrence After Sistrunk Procedure. Arch
Otolaryngol Head Neck Surg. 2012
♀, 18 ani, chist duct tireoglos parahioidian în dinamică (jos cu transformare granulomatoasă)
 CHISTUL DE DUCT TIREOGLOS – POZIȚIE INTRALINGUALĂ

Aspect CT – secțiune
frontală

Aspect CT – secțiune sagitală

Aspect ecografic – secțiune longitudinală
(colecție personală)
 CHISTUL DE DUCT TIREOGLOS – ASPECT OPERATOR

Tehnica Sistrunk – de elecție, rată redusă de recidivă, 1/3 centrală os hioid + porțiune țesut de la
baza limbii Pucher B, Modified Sistrunk Procedure in the Treatment of the Thyroglossal Duct Cysts in Children: Our
Experience. Biomed Res Int. 2018
CHISTURILE DE ARC BRANHIAL

Structurile aparatului branhial se

dezvoltă între săptămânile 4 și 6 de
gestație
• 4 perechi de arcuri branhiale
mezodermale
• 5 perechi de pungi
endodermale faringiene la
interior
• 5 perechi de șanțuri
branhiale ectodermale la
exterior.
Anomaliile de formare ale
aparatului branhial – chisturi,
fistule, persistența de sinusuri
CHISTURILE DE ARC BRANHIAL

Canal auditiv extern

Ureche medie

Amigdale
Chisturile
de arcuri
branhiale Sinus His
Paratiroide,
timus

Paratiroide

structurile musculoscheletale și vasculare ale gâtului

Fistule de
arcuri
branhiale
 CHISTURILE DE ARC BRANHIAL
 Anomaliile primului aparat branhial
– 8% din anomaliile branhiale
- chisturi în apropierea canalului auditiv
extern sau glandei parotide

 Chisturile celui de-al doilea aparat branhial

- cca 95% din toate anomaliile aparatului
branhial
- localizate anterior de mușchiul SCM,
posterior de glanda submandibulară și lateral de a.
carotidă
Adolescent, 14 ani, chist branhial bilobat situat parahioidian (chist arc branhial 2) - colecție
personală
CHISTURILE DE ARC BRANHIAL
 Anomaliile celui de-al celui de-al treilea
aparat branhial – chisturile timice.
 Primordiul timic migrează de la nivelul
faringelui în mediastinul anterior de-a
lungul ductului timo-faringian (săpt 6-
10), paralel cu fascia a carotide
 Lipsa de involuție a ductului - dezvoltarea
un chist situat oriunde de la nivelul
unghiului mandibulei până la nivelul
mediastinului anterior
 Până la 50% din chistele timice se continuă
cu timusul mediastinal → atunci când un
chist aflat în regiunea cervicală se continuă
la nivel mediastinal cu rest de timus
suspiciunea de chist timic este înaltă.
 Chist Chist
multiloculat multiloculat

Băiat, 12 ani, Chist timic multiloculat laterocervical dreapta (chist arc branhial 3)

Timus
Timus
longitudinal
transversal
 CHIST LIMFOEPITELIAL

 Adolescent monitorizat între 12 și 18 ani, nodul chistic istm

tiroidian
 Structura chistica disembrioplazica limfoepiteliala
intraistmica
 Chisturile limfoepiteliale – structură histologică
asemănătoare chisturilor branhiale (tapetate de
epiteliu scuamos stratificat/epiteliu de tip respirator
parcelar, foliculi limfoizi cu centru germinativ)
 Origine presupusă – cuiburi de celule din arcul ultimo-
branhial
 EXTENSIA SUPRASTERNALĂ A TIMUSULUI (2/3 SUGARI ȘI COPII MICI)

• Hipoecogen neomogen, structură uniformă

• Zone punctiforme sau lineare hiperecogene ce
se pot confunda cu microcalcificări și dau
aspectul de ”cer înstelat”
• Capsulă proprie

• Poate fi pus în evidență ecografic chiar și când

nu mai este evidențiabil radiologic
• Se deosebește de alte formațiuni ”tumorale”
prin compresibilitate (își schimbă forma cu
pulsațiile cardiace și mișcările respiratorii)
 TIMUSUL ACCESOR
 Țesut tiroidian timic în traiectul de descensus, de la unghiul
mandibulei la mediastinul anterior
 Prevalența autopsie - 30%

 Prevalența ecografică a timusului accesor intratiroidian = 17%

din formațiunile intranodulare descoperite ecografic la copii,

1-3% în populația pediatrică generală
 În 68% din cazuri - pe partea stângă

 80-90% din cazuri – asimptomatic

 M = F, vârsta medie de diagnostic = 6.5 ani

 Risc mai mare de transformare neoplazică (timom?)

. Miller MB, De Vito MA. Cervical thymic cyst. Otolaryngol Head Neck Surg 1995
Boyd J, Templer J, Havey A, Walls J, Decker J. Persistent thymopharyngeal duct cyst. Otolaryngol Head Neck Surg 1993.
Maisel H,Yoshihara H,Waggoner D. The cervical thymus. Mich Med 1975
 TIMUS ACCESOR INTRATIROIDIAN
 Aspect hipoecogen
 Patternul neregulat, triunghiular, poligonal
 Ecouri interne strălucitoare punctate, granulare sau lineare dispersate (imagine de
”cer înstelat”) sau aliniate (imagine de ”colier”) (țesut gras sau corpusculi Hassall)
 Haloul hipoecogen subțire
 Nevascularizat
 Localizare – predominent pe partea stângă;
- predominent posterior (87,6%) și în 2/3 inferioare (95,8%)
 75% din cazuri – imagine de țesut timic care leagă leziunea de țesutul timic situat
inferior de loja tiroidiană
J Clin Ultrasound 2012;40:266
Thyroid 2015;25:534
J Pediatr Endocrinol Metab 2012;25:997
 TIMUS ACCESOR INTRATIROIDIAN

Băiat, 6 ani, nodul lob drept tiroidian descoperit incidental, nepalpabil, colecție personală
 HEMANGIOAME

Formațiuni hipoecogene bine delimitate cu aspect heterogen, cu zone intens hipoecogene

pseudochistice/sinusoidale, cu vascularizație crescută, ocazional ”fleboliți”)

Hemangiom preauricular sugar de 6 luni (colecție personală)

Yang WT, Ahuja A, Metreweli C. Sonographic features of head and neck hemangiomas and
vascular malformations: review of 23 patients. J Ultrasound Med. 1997 Jan
Tumori benigne
Lipoame
Fibroame
Chisturi dermoide/epidermoide
Neurofibroame
Tumori glande salivare
Tumori tiroidiene benigne
 CHISTURILE DERMOIDE

 Chisturile dermoide – conțin epiteliu scuamos și anexe de tipul foliculilor piloși și glandelor sebacee
 Chisturile epidermoide conțin doar epiteliu scuamos
 Se pot prezenta ca formațiuni din regiunea cervicală anterioară pe linia mediană
 Dacă asociază calcificări – teratom/malformație venoasă

CHIST DERMOID SUPRASTERNAL, adolescentă de 16 ani, colecție personală

 LIPOAME

• Localizare supra, inter, retromusculară

• Formațiuni ovoide, rotunde, rar ”geografice”
• Bine delimitate
• Hipo, izo sau hiperecogene
• Cu ecouri interne lineare paralele cu axul lung
• Vascularizație minimă sau absentă

Adolescent, 16 ani, formațiune subcutanată moale,

situată subtegumentar, mobilă (colecție personală)
ABCES TIROIDIAN

Favorizat de:
Persistența duct tireoglos
Fistula congenitală sinus piriform Sinusul piriform derivă
din pungile branhiale 3 și 4: persistența ductelor provenite din
sinusurile acestor pungi faringiene poate drena în sinusul
piriform
ABCES TIROIDIAN
Formațiune hipoecogenă intens neomgenă, adeseori greu delmitabilă de țeusutl subcutanat, intens vascularizată
periferic;
Mai frecventă pe partea stângă
Dg – context clinic (precedat de infecție tract respirator superior; hipofaringoscopie; tranzit baritat

Fetiță. 10 ani , abces lob stâng tiroidian în regresie

(colecție personală)
Linares P, Acute suppurative thyroiditis. Case study, Radiopaedia.org
(Accessed on 09 Feb 2023) https://doi.org/10.53347/rID-78447
 GUȘA COLOIDO-CHISTICĂ

 Hipertrofie tiroidiană difuză, nodularizată sau asimetrică

 Etiologie incertă, posibil familială, cu pattern autozomal dominant de
transmitere
 Ac antitiroidieni negativi

 Funcție tiroidiană normală

 De obicei la adolescente

 Evaluare histologică epitelii aplatizate, foliculi de dimensiuni variabili

 Involuție spontană în timp, neinfluențată de administrarea terapiei cu

levotiroxină

Brix TH, et al. Major role of genes in the etiology of simple goiter in females: a
population-based twin study. J Clin Endocrinol Metab. 1999;84(9):3071.
NEUROFIBROAME/SCHWANNOAME
CERVICALE/FORMAȚIUNI MALIGNE ALE TECII
NERVOASE (MPNST - MALIGNANT PERIPHERAL
NERVE SHEATH TUMOR)

 Formațiuni tumorale benigne ale tecii nervoase,

aspecte ecografice variabile, de diferențiat de
formațiunile maligne
 Neurofibromatoza tip I/II

Winter N, et al. Role of high-resolution ultrasound in detection and monitoring of peripheral nerve
tumor burden in neurofibromatosis in children. Childs Nerv Syst. 2020
 NEUROFIBROAME/SCHWANNOAME CERVICALE/FORMAȚIUNI MALIGNE ALE TECII
NERVOASE (MPNST - MALIGNANT PERIPHERAL NERVE SHEATH TUMOR)

Winter N, et al. Role of high-resolution ultrasound in detection

and monitoring of peripheral nerve tumor burden in
neurofibromatosis in children. Childs Nerv Syst. 2020
NEUROFIBROAME/SCHWANNOAME CERVICALE/FORMAȚIUNI MALIGNE ALE TECII
NERVOASE (MPNST - MALIGNANT PERIPHERAL NERVE SHEATH TUMOR)

 Neurofibrom retroauricular la fetiță

de 8 ani cu NF1(colecție proprie

 Neurofibrom laterocervical la fetiță

de 8 ani cu NF1(colecție proprie)
SÂNI
 TELARHA LA DEBUT/GINECOMASTIA
 Etape de formare a sânului:
✓ Invaginarea celulelor ectodermale cu formarea mugurelui mamar primordial
✓ Muguri mamari secundari
✓ Formarea ductelor lactofore
✓ Formarea superficială a complexului areolar

Patternuri ecografice
 Nodular (discoid) – arie hipoecogenă ovoidă sau triunghiulară,
circumscrisă, situată în regiunea retroareolară
 Dendritic – arie hipoecogenă retroareolară cu prelungiri digitiforme în
regiunea retroareolară
 Difuz glandular – aspect similar sânului dens de femeie
 TELARHA LA DEBUT/GINECOMASTIA
 Pattern discoid

 Pattern digitiform

 Pattern difuz glandular

GINECOMASTIA ADOLESCENȚILOR
Cotran RS, Kumar V, Robbins SL: Pathologic basis of disease, ed 5, Philadelphia, 1994, WB Saunders, p 1090
 FORMAȚIUNI BENIGNE – FIBROADENOMUL
 Fibroadenomul – tumoră fibroepitelială benignă, cea mai frecventă formațiune benignă
sub 20 ani
 Formațiune bine circumcisă, rotundă, ovalară sau macrolobulată, cu hipoecogenicitate
uniformă
 Uneori – anecogene cu ecouri interne declive

 Transmiterea posterioară - variabilă, de obicei crescută sau intermediară (”întărire

posterioară)
 În unele cazuri – umbră posterioară (în caz de infarctare/hialinizare capsulă/calcificări
interne)
 Vascularizație absentă/redusă

Adolescentă de 16 ani cu
formațiune mamară dură,
mobilă, bine delimitată
 FORMAȚIUNI BENIGNE – FIBROADENOMUL

 nu modifică lama adipoasă anterioară;

 margini bine definite, în special posterior; poate avea aspect de formațiune încapsulată
datorită compresiei țesuturilor adjacente;
 pot exista calcificări în interiorul masei sub forma de imagini hiperecogene destul de
mari pentru a genera fenomenul de umbra posterioară
 FORMAȚIUNI BENIGNE – FIBROADENOMUL

Caractere de benignitate:
 forma ovală;

 mobilitatea masei;

 compresibilitatea masei;

 axul lung al formatiunii orientat paralel cu axul țesutului mamar;

 limite nete;

 absența conturului ecogen peritumoral;

 lipsa atenuării posterioare

 FIBROADENOAMELE JUVENILE (CELULARE)

 Hipercelularitate stromală și hiperplazie epitelială ductală

 Asemănătoare fibroadenoamelor clasice, dar au creștere rapidă, ajungând la dimensiuni
de minim 5-10 cm
 Similare ecografic cu fibroadenoamele, dar de dimensiuni mult mai mari și rapid
evolutive

Adolescentă de 13 ani
cu formațiune mamară
rapid progresivă
 FORMAȚIUNI BENIGNE – TUMORA PHYLLODES
 Neoplasm fibroepitelial rar la copii și adolescenți (mai puțin de 1% din leziunile
mamare la aceste vârste)
 Derivă din țesutul conjunctiv specializat perimamar, cu potențial malign nedeterminat

 Marea majoritate sunt benigne, dar uneori pot fi și maligne, reprezentând cea mai
frecventă malignitate mamară la aceste grupe de vârstă
 Aspecte clinice, patologice si imagistice similare fibroadenomului juvenil

 Ecografic – masă hipoecogenă bine circumcisă, rotundă, ovoidă sau

macrolobulată, adeseori cu întărire posterioară

 FORMAȚIUNI BENIGNE – TUMORA PHYLLODES

 Aspect ecografic heterogen, adeseori cu zone chistice la interior

(”chistosarcoma phyllodes”)
 Clasificare: grad redus, intermediar, ridicat (malign)
 FORMAȚIUNI BENIGNE – CHISTURILE MAMARE

Criterii de diagnostic, indiferent de localizarea chistului:

 anecogenitatea;

 forma rotund-ovalara;

 contur precis, mai ales la peretii din profunzime;

 amplificarea acustica posterioara

Chisturi mamare simple – ginecomastie

pubertară la adolescent
 FORMAȚIUNI BENIGNE – CHISTURILE MAMARE

 Apar prin dilatarea acinilor lobulari, posibil datorită imbalanței între formare și
resorbție sau datorită obstrucției ductului care conduce la lobul
 Sunt mai frecvent solitare decât multiple (la adolescență multiple, în cadranul central)

 Se pot inflama sau infecta – durere locală și tumefacție

 Chisturile simple – anecogene, cu perete posterior imperceptibil și întărire

posterioară
 Chisturile complicate – cu pereți groși, conținut cu ecouri interne (chist complicat,
abces, galactocel, ectazie ductală focală, detritusuri )
 FORMAȚIUNI BENIGNE – GALACTOCELUL

 Galactocelul – chisturi de retenție conținând lapte, cel mai

frecvent întâlnite la femeile însărcinate, care alăptează sau au
alăptat de curând
 Ocazional apar și la copii, adolescenți sau copii mici și sugari

 Rezultă prin ocluzia unui duct lactifer;

 Histologic – chist delimitat de epiteliu cuboidal sau columnar

 Ecografic – formațiune chistică complexă, cu ecostructură

internă variabilă, neomogenă, pornind de la hiperecogen (lapte)
la hipo/anecogen (apă)
 Efect ”twinkle”
 FORMAȚIUNI BENIGNE - ABCESUL MAMAR

 Aspectul ecografic - mase multichistice, cu margini neregulate,

ovalare, bine circumscrise, cu ecouri interne de intensitate
scăzută (produse de detritus), cu amplificare posterioară
Poate fi:
 Difuz: sub forma de imagini hipoecogene, localizate într-un
Abces mamar, adolescentă
sector unde marginea anterioară a țesutului fibroglandular este de 13 ani
estompată;
 Colectat: ca o zonă hipoecogenă sau heterogenă, uneori cu
întărire posterioară, ce denotă aspectul transsonic (lichid sau
semisolid).
 Când e vechi, apare un inel periferic hiperecogen.
 FORMAȚIUNI BENIGNE - ABCESUL MAMAR

 Îngroșarea tegumentelor
 Vascularizație intensă (ex doppler), datorită procesului inflamator

 Rezoluție lentă a imaginii chistice

 PAPILOMUL INTRADUCTAL (PAPILOMUL SOLITAR CENTRAL)

 Leziune de proliferare epitelială în interiorul unui duct lactifer

 De obicei solitar și situate într-un duct subareolar, determinând dilatație ductală
postobstructivă;
 Masă solidă intraductală situată în interiorul unui duct dilatat, plin cu lichid transsonic,
ocazional vascularizat
 Clinic: secreție spontană seroasă sau sangvinolentă la nivelul unui singur por

Adolescenta, 16 ani, secretie mamelonara seros-

sangvinolenta
 FORMAȚIUNI BENIGNE - FIBROLIPOMUL

 Ecografic – masă hiperecogenă, fără întărire acustică posterioară

 Conținut hiperecogen/ hipoecogen neomogen cu ecouri hiperecogene determinat de
septuri/alte componente nonlipomatoase

Fetiță 9 ani, tumefacție mamară paraareolară

superioară, constantă la monitorizări seriate în ani
 FORMAȚIUNI MALIGNE – CANCERUL MAMAR

 Cancerul mamar este extrem de rar la copii, reprezentând mai puțin de 1% din
leziunile mamare

 La vârste sub 20 ani – incidența carcinomului în 2004 a fost de 0.03 cazuri/100,000

pacienți

 Carcinomul secretor este principalul tip de cancer la copii; au dimensiuni sub 3 cm și

sunt circumcise cu o pseudocapsulă
 FORMAȚIUNI MALIGNE – CANCERUL MAMAR

 10% din neoplazii – sindromice: mutații BRCA1 și BRCA2;

 Mutații germline P53 în sindromul Li-Fraumeni;

 Mutații STK11 în sindromul Peutz-Jeghers

 Mutații PTEN în sindromul Cowden – sindromul hamartoamelor multiple – risc

crescut de carcinom sân, tiroidă, endometrial, renal.

Carcinom secretor invaziv, variantă solidă,

băiat de 8 ani cu istoric familial de cancer
sân (formațiune cu progresie rapidă a
dimensiunilor)
 FORMAȚIUNI MALIGNE – CANCERUL MAMAR

 Caracteristici ultrasonografice similare celor de la adulți

- Mase hipoecogene cu margini neregulate
- Ecouri interne neomogene
- Ax lung perpendicular pe planul tegumentar
- Umbra acustică posterioară variabilă
TESTICULI
 TESTICUL

 Aspect normal și dimensiuni

 Anomalii ale vaginalei testiculare
• Criptorhidism cu testiculi în diverse poziții
• Testiculi dublii pe o parte
• Hidrocel, chist epididim
• Varicocel
• Detritusuri vaginala testiculară
 Afecțiuni acute scrot – torsiunea testiculară
 Afecțiuni structură testiculară
 Microliți
 Resturi adrenale intratesticulare (TARTs)
 Tumori testiculare
ASPECT NORMAL ȘI DIMENSIUNI
DIMENSIUNILE TESTICULARE
 V (Lambert's formula): L × W × H × 0.71
 Volum testicular = 1-2 ml înainte de pubertate (12 ani), ulterior dimensiuni
progresive începând cu 4 ml (stadiul G2 Tanner)
 NU există corespondență între volumul testicular ecografic și cel apreciat cu
orhidometrul Prader

Liu C, et al. Referential Values of Testicular Volume Measured by Ultrasonography in Normal Children and Adolescents: Z-
Score Establishment. Front Pediatr. 2021
 CRIPTORHIDISM

 Origine la nivelul retroperitoneului, migrează de-a lungul inelului inghinal intern,

canalului inghinal, inelului inghinal extern
 Prevalență = 9.2%–30% la prematuri, respectiv 3.4%–5.8% la nou-născuții la termen

 Ecografia identifică testiculii aflați la nivelul canalului inghinal (70% din cazuri), între
inelul inghinal extern și baza scrotului (20% din cazuri)
 De obicei mai mici, izo sau hipoecoici comparativ cu testiculii în poziție normală

Hidrocel testicul controlateral

Testicul în canal inghinal in

apropierea OII
ECTOPIA TESTICULARĂ TRANSVERSALĂ/ÎNCRUCIȘATĂ

 Migrarea ambilor testiculi în același hemiscrot, prin același canal inghinal

 Prevalență ? – în 2011 doar 100 cazuri descrise în literatură, incidență estimată: 1: 4
milioane
 20% din cazuri asociată cu persistența ducte mulleriene

 Se poate asocia cu ovotesticular DSD, hipospadias, hernie inghinoscrotală, anomalii de

scrot/perete abdominal

Jabali et al. Crossed testicular ectopia: Case report with review of literature.
International Journal of Surgery Case Reports (75), 2020
Esteves E, et al. Crossed Testicular Ectopia – Sao Paolo Medical Journal, 1995
 HIDROCEL

 Colecție anormală de lichid situată între foița parietală și cea viscerală a tunicii
vaginale, cea mai frecventă cauză de tumefacție scrotală nedureroasă
 În mod fiziologic – în cavitatea scrotală – cantitate de lichid de 1-2 ml, care ar putea fi
vizualizată ecografic
 Hidrocel congenital – la nou-născuți și sugari, datorită persistenței procesului
vaginal, care permite pătrunderea lichidului peritoneal în sacul scrotal
 La copiii mai mari și adolescenți hidrocelul este dobândit, consecutiv unui proces
inflamator, torsiunii, traumatismului sau unei tumori
HIDROCEL

Ecografic – hidrocelul congenital – colecție anecogenă înconjurând

porțiunea antero-laterală a testiculului, uneori extinsă înspre canalul
inghinal; uneori colecție lichidiană cu depozite declive, datorate agregării
proteinelor sau a cristalelor de colesterol
 CHIST EPIDIDIM (SPERMATOCEL)

 Apare prin închiderea procesului vaginal cranial de

testicul și inferior de inelul inghinal intern – chist de
cordon spermatic (spermatocel)
 (SCROTOLIT)- ”PERLA” SCROTALĂ
HIPERECOGENĂ

Macrocalcificări incidentale extratesticulare la nivelul

scrotului
Fără semnificație clinică
Posttraumatice/ post necroză apendice testicular
VARICOCEL – DILATAREA VENELOR PLEXULUI PAMPINIFORM

 Structuri tubulare/circulare anecogene, cu dimensiuni variabile în timpul

manevrei Valsalva; se poate asocia cu posibilă asimetrie a dimensiunilor
testiculare
 În timpul Valsalva se poate vizualiza flux venos
bidirecțional/ondulant/retrograd
 Clasificarea eco a varicocelului (indicație de intervenție chirurgicală):

• Gradul I: normal clinic, ușoară creștere a plexurilor venoase în timpul

manevrei Valsalva
• Gradul II: dilatații palpabile evidențiabile ecografic, schimbarea fluxului
în timpul Valsalva
• Gradul III: dilatații și tortuzități impresionante identificabile clinic (sac
de viermi), flux constant inversat, chiar și fără manevra Valsalva
VARICOCEL – DILATAREA VENELOR PLEXULUI PAMPINIFORM
 TORSIUNEA TESTICULARĂ

Se datorează fixării inadecvate a testiculului în tunica vaginalis prin gubernaculum testis

Poziția ”în clopot”, transversală, care predispune la apariția torsiunii
 TORSIUNEA TESTICULARĂ

 ”Masă” (M) supratesticulară hipoecogenă (cordon spermatic edemațiat)

 Testicul cu dimensiuni crescute, hipoecogen, neomogen

 Absența fluxului doppler

 Reacție lichidiană

 Îngroșarea peretelui scrotal

MICROLITIAZA TESTICULARĂ
(MICROLIȚI TESTICULARI)

 Entitate încă nedefinită caracterizată prin prezența a numeroase calcificări la

nivelul testiculelor (detritusuri cu miez calcificat la nivelul tuburilor seminiferi)
 Leziuni precanceroase/asociate cu infertilitatea (la adulți, grupate)
 Apar mai frecvent în anumite condiții: criptorhidism, pseudoxantoma elasticum,
fibroza chistică, anomalii cromozomiale – Klinefelter, Down, posttraumatic
 Se recomandă follow-up (pot crește sau scădea)
 Aspect ecografic: multiple mici calcificări diseminate în toată masa testiculară,
cu efect de tip ”twinkle”; adeseori bilaterale
 Nu se vor confunda cu calcificările focale după traumatisme, infecții, intervenții
chirurgicale, torsiune de testicul
 TUMORILE TESTICULARE

 1% din tumorile solide pediatrice

 Două vârfuri de incidență - sub 3 ani și postpubertar

 Tumefacții scrotale nedureroase;

 10% din cazuri – durere datorită hemoragiei sau infarctizării;

 Reacție lichidiană asociată (hidrocel)

 2 categorii mari – cu celule germinale/nongerminale

 TUMORILE TESTICULARE CU CELULE GERMINALE – TUMORA
SACULUI YOLK

 Rezultă din transformarea celulelor primitive germinale

 Tumora sacului Yolk (tumora sinus endodermal) – cea mai frecventă, apare de
obicei sub 2 ani: tumoră solidă, uneori ocupând complet testiculul, cu zone
chistice la interior
 TUMORILE TESTICULARE CU CELULE GERMINALE – TERATOMUL
MATUR/IMATUR

 Formațiune chistică cu o componentă solidă periferică

 Structură heterogenă, cu componentă chistică, calcificări, grăsime intratumorală ecogenă

 De obicei benignă, postpubertar poate fi malignă

TUMORILE TESTICULARE CU CELULE GERMINALE – CHISTUL
EPIDERMOID

 Cea mai frecventă formațiune tumorală testiculară benignă, fără potențial

malign
 Aspecte ecografice multiple:

 Tip solid (conținut cazeos) (izoecogenă testiculară cu halou hipoecogen)

 Aspect de ”țintă” sau de ”foițe de ceapă” prin alternanța de zone anecogene

cu zone ecogene
TUMORĂ TESTICULARĂ CU CELULE GERMINALE (ADOLESCENT 16
ANI) – COMPONENTĂ MIXTĂ
 TUMORILE TESTICULARE CU CELULE NONGERMINALE
 Frecvență mai redusă decât tumorile testiculare germinale
 Tumori cu celule Leydig (tumori ale stromei gonadale)

 Tumori cu celule Sertolli (ale cordoanelor sexuale)

 Tumori mixte (gonadoblastoame) – în disgeneziile gonadale

 Tumorile cu celule Leydig sintetizează androgeni/estrogeni – mase hipoecogene

omogene bine delimitate, 1/3 cu expresie clinică hormonală
 Tumorile cu celule Sertolli - mai puțin exprimate clinic, uneori ginecomastie –
variantă la copil:
sindromul Peutz Jagers, de obicei bilaterale, cu aspect ”burned-out”(zone punctiforme
ecogene aglutinate)
RESTURI ADRENALE INTRATESTICULARE (TART – Testicular
Adrenal Rest Tumors)
 Formațiuni hipoecogene situate în apropierea mediastinului, bine
vascularizate
 Dezorganizarea aspectului testicular
TESTICULI CU INVOLUȚIE FIBROASĂ– LIPODOSTROFIE PROGEROIDĂ
PELVIS
 Aspecte și dimensiuni normale
 Malformații congenitale derivate mulleriene

 Patologie ovariană:

- Torsiunea de ovar

- Chisturi simple (foliculare/corp luteal)

- Chisturi dermoide

- Tumori granuloase
 UTER LA NOU-NĂSCUT ȘI SUGAR MIC

 Raport corp/col = 1/2

 Lungime uter = 3,5 cm

 Diametrul antero-posterior maxim = 1,4 cm

 Ecou endometrial prezent

 UTER PREPUBER

 Aspect tubular (diametrul anteoposterior col – diametrul antero-

posterior corp)
 Linie endometrială nediferențiată

 Lungime maximă = 2,5-4 cm

 Grosime maximă = 1 cm
 UTER PUBER
 Aspect piriform, corp alungit, diametrul anteroposterior corp ˃ diametrul antero-
posterior col
 Raport corp/col = 2/1-3/1

 Lungime = 5–8 cm

 Diametrul antero-posterior = 3 cm

 Diametrul transversal = 1.5 cm

 Ecou endometrial prezent, variabil în funcție de fazele ciclului menstrual

 CRITERII ECOGRAFICE DE DEBUT PUBERTAR

 Lungime uter > 34-40 mm

 Volum uterin (Volum = L*l*h*0.523) > 1,8-2 ml
 Diametrul transvers uterin > 15 mm
 Aspect piriform
 Prezența ecoului endometrial – specificitate foarte mare, dar sensibilitate =
42%-87%
 Numărul foliculilor > 6, dimensiuni > 8 mm
 Volum ovarian ˃ 2,5 cmc

De Vries L. Eur J Endocrinol. 2006;154(6):891-898

Battagalia C. Utrasound Obstet Gynecol. 2003; 22(3):277-283
Haber HP. Eur J Pediatr. 1995; 154 (3):182-186
Orbak Z. J Pediatr Endocrinol Metab. 1998. Jul-Aug;11(4):525-30
CRITERII ECOGRAFICE DE DEBUT PUBERTAR

Thomas W. et al. A Validated

Normative Model for Human
Uterine Volume from Birth to Age
40 Years. PLoS One. 2016; 11(6):
e0157375.
 DIMENSIUNILE OVARELOR ÎN FUNCȚIE DE VÂRSTĂ
 Volumul ovarian =0,523*l*L*H

 Mai mic pe perioada mici copilării decât în

perioada de sugar;
 Sub 1 cmc până la V = 6 ani
 La fetițele de vârstă prepubertară (6-10 ani) =
sub 2,5 cmc
 Premenarhal (11-12 ani) = 2,5-4 cmc
 Postmenarhă – volum ovarian = în medie 8 cmc
 Aspect multifolicular
- 84% din fetițele sub 2 ani
- 68% din fetițele 2-12 ani
 DIAGNOSTICUL ULTRASONOGRAFIC AL OVARELOR
MICROPOLICHISTICE

 Ecografia NU este recomandată pentru diagnosticul de SOPC la adolescente, deoarece

frecvența mare a aspectului polichistic (≥ 6 foliculi cu dimensiuni de 4-10 mm/secțiune)
la această grupă de vârstă face ca acest criteriu să nu fie utilizabil
 1/3-1/2 adolescente sănătoase îndeplinesc acest criteriu ecografic

 Ecografia poate fi utilizată pentru excluderea alor cauze de hiperandrogenism biologic

și clinic
 Criteriu propus pentru diagnostic ecografic de SOPC – volum ovarian mediu >12 ml
(sau un singur ovar cu volum >15 ml)

Ibanez L. et al. An International Consortium Update: Pathophysiology,

Diagnosis, and Treatment of Polycystic Ovarian Syndrome in
Adolescence. Horm Res Paediatr. 2017
MALFORMAȚII UTERINE

A. Uter normal. B. Uter unicorn. C. Uter arcuat. D. Uter septat. E. Uter bicorn. F. Uter didelf cu sept
vaginal. (From Simpson JL: Disorders of Sexual Differentiation: Etiology and Clinical Delineation. New
York; Academic Press, 1976.)
 MALFORMAȚII UTERINE – UTER DIDELF

Sindromul Herlyn-Werner-Wunderlich (uter didelf, hemivagin ”în deget de mănușă,

agenezie renală ipsilaterală)
AGENEZIA DERIVATELOR MULLERIENE (S. ROKITANSKY KUSTER MAYER)
IMPERFORAȚIA DE HIMEN
 TORSIUNEA OVARIANĂ

Criterii ecografice
 ovar cu dimensiuni crescute și cu numeroși foliculi de mari dimensiuni în periferie

 absența vascularizației NU este criteriu de diagnostic, datorită provenienței duble a

vascularizației ovariene
 TUMORILE OVARIENE
 Chisturi funcționale în 60% din cazuri
 Neoplazii în alte 40% din cazuri

- 2/3 teratoame mature benigne

- 1/3 tumori maligne

 Teratoamele se complică cu torsiune ovariană în 30% din cazuri, în 10% cazuri

sunt bilaterale

 Indicatorii ecografici de malignitate sunt: prezența metastazelor peritoneale, ascita,

limfadenopatiile, metastazele hepatice
 CHISTURILE FUNCȚIONALE LA FETIȚE PREPUBERE –
CHISTURILE AUTONOME DE OVAR

 Reprezintă 5% din totalul chisturilor ovariene în perioada prepuberă

 Incidența chisturilor ovariene (descoperite întâmplător ecografic) la fetițele <
8 ani = 2-3%
Strickland JL., Curr Opin Obstet Gynecol 2002
Millar DM. et al, Obstet Gynecol, 1993
 Diametrul ecografic al chistului ovarian poate prezice caracterul său
autonom:
 Dimensiuni ≥ 9 mm – indică activarea autonomă a funcției ovariene

 Chisturile asociate cu pPP - dimensiuni ≥ 2 cm

Fakhry J et al. J Ultrasound Med, 1988
Millar DM. et al, Obstet Gynecol, 1993
Rodriguez-Macias KA et al, Arch Dis Child, 1999
CHISTURILE AUTONOME DE OVAR

Chist autonom de ovar (nonsindromic, fetiță de 5 ani); col cu

endometru în curs de eliminare menstruală
CHIST AUTONOM DE OVAR ÎN SINDROM McCUNE ALLBRIGHT

Chist autonom de ovar cu transformare hemoragică; fetiță de

6 ani cu sdr McCune Albright
SINDROM DE ”PSEUDO-SUPRASTIMULARE OVARIANĂ” –
FETIȚĂ DE 8 ANI CU TIREOTROPINOM REZISTENT LA TERAPIE
 CHISTURI OVARIENE FUNCȚIONALE LA ADOLESCENTE

 Macrochisturi pe ovar unic chirurgical în

HAC prin deficit de 21 OH-laza

 Chist corp luteal, adolescentă de 12 ani

 CHISTURILE FOSĂ ILIACĂ LA ADOLESCENTE – DIAGNOSTICUL
DIFERENȚIAL AL CHISTURILOR FUNCȚIONALE

 Tumori ovariene (teratoame chistice benigne, chistadenoame seroase sau

mucinoase)
 Afecțiuni tubare (chisturi paratubare, chisturi de ligament larg, hidrosalpinx,
piosalpinx)
 Leziuni genitale obstructive (himen imperforat, sept vaginal, duplicație vaginală și
uterină fără comunicare)
 Afecțiuni uterine (sarcină ectopică la nivelul cornului uterin, adenomiom, leiomiom,
sarcină)
 Afecțiuni gastrointestinale (abcese apendiculare)
CHIST TUBAR ADOLESCENTA 16 ANI
 CRITERII ECOGRAFICE DE DIAGNOSTIC DIFERENȚIAL BENIGN/MALIGN

Caracteristici de benignitate (B) Caracteristici de malignitate (M)

Chist unilocular de orice dimensiune Tumoră solidă neregulată
Componentă solidă absentă/prezentă dar de
dimensiuni sub 7 mm Cel puțin 4 structuri papilare
Umbră acustică posterioară
Chist multilocular cu pereți subțiri și dimensiuni
sub 10 cm Ascita
Absența fluxului Doppler Tumoră solidă multiloculară, diametrul maxim 10
cm
Vascularizația intensă
OVARIAN TUMORS IN CHILDREN AND ADOLESCENTS
Classification Frequency
Germ cell tumors 60%–80%
• teratoma
• dysgerminoma
• yolk sac tumor
• embryonal carcinoma
• polyembryoma
• nongestational choriocarcinoma
• mixed GCT
Epithelial stromal tumor 15%–20%

Sex cord–stromal tumors (SCSTs) 10%–20%

• Juvenile Granulosa Cell tumor 70% of all ovarian SCSTs in patients younger than 20 years
• Thecoma -fibroma
• Sclerosing stromal tumor
• Sertolli -Leydig cell tumor
Miscellaneous tumors* <5%
*gonadoblastoma, malignant lymphoma and leukemia, small cell carcinoma, and soft-tissue tumors
Norris HJ, Jensen RD. Relative frequency of ovarian neoplasms in children and adolescents. Cancer 1972.
Morowitz M, et al. Epithelial ovarian tumors in children: a retrospective analysis.. J Pediatr Surg 2003
Schultz KA, et al. Pediatric ovarian tumors: a review of 67 cases. Pediatr Blood Cancer 2005
Heo SH et al. Review of ovarian tumors in children and adolescents: radiologic-pathologic
correlation. Radiographics. 2014 Nov-Dec;34(7):2039-55
 ”GCTS – TUMORI CU CELULE GERMINALE” -TERATOM MATUR (CHIST
DERMOID MATUR)

Tumori benigne caracterizate ecografic prin:

 Prezența unei mase chistice cu un tubercul intens hiperecogen care protuzionează în chist și
determină umbră posterioară (nodul Rockitansky)(coexistența unei umbre distale este un
indicator important de teratom)
 Mase uniform hiperecogene /cu ecouri lineare sau punctate (caz în care se confundă cu
intestinul în absenta peristaltismului)
 Conțin ocazional un nivel lichidian
 Pot fi prezente calcificări de dimensiuni variabile; prezența acestora nu este un indicator
obligatoriu de chist dermoid, trebuie interpretate doar în contextul unei structuri ovariene de
fond

 Existența unor sfere ecogene la interior – criteriu rar întâlnit, dar cu buna capacitate de
predicție
 TERATOM (CHIST DERMOID) MATUR

 Nodul Rockitansky cu umbră posterioară (săgeți)

 Ecou detritusuri declive (*)
”GCTS – TUMORI CU CELULE GERMINALE” –TUMORĂ CU CELULE
GERMINALE (DISGERMINOM)

17 ani, amenoree primară, 45X0deriv Y/45X0 (tumoră mixtă cu celule

germinale și celule stromale)
 ”SCSTS - SEX CORD–STROMAL TUMORS” – TUMORILE CU CELULE
GRANULOASE JUVENILE

 Tumori producătoare de estrogeni de dimensiuni mari, solide sau multiloculare

(cu mai mult de 5 imagini chistice), cu dimensiuni de depășesc 10 cm; valori mari
ale inhibinei B
 Majoritatea moderat vascularizate, cu componentă hemoragică

 Vârsta medie – 13 ani, reprezintă 70% din toate tumorile SCSTs la pacienți sub
20 ani; pseudopubertate precoce;
 Patternuri ecografice:
 Tipul ”necrotic”: masă solidă heterogenă
 Tipul ”swaitzer” (“the Swiss cheese type”) – masă solidă multiloculară , care uneori se
poate confunda cu un ovar stimulat
 SEX CORD STROMAL TUMORS (SCSTS) OF THE
OVARY

Subtypes
 Approximately 8% of all primary ovarian tumors
• Adult granulosa cell tumors (AGCTs)
 Heterogeneous group of neoplasms composed
• Juvenile granulosa cell tumors (JGCTs) -70% of all
of:
ovarian SCSTs in patients younger than 20 years
• cells derived from gonadal sex cords (granulosa
• Sex cord tumors with annular tubules (SCTATs) – often
and Sertoli cells),
• specialized gonadal stroma (theca and Leydig associated with Peutz-Jeghers syndrome

cells) • Sertoli-Leydig cell tumors (SLCTs) (well differentiated,

• fibroblasts intermediate, poorly differentiated)

 Variable morphology: from entirely glandular, as in • Fibromas

well-differentiated Sertoli cell tumors, to entirely • Fibrothecomas
spindled, as in cellular fibromas • Thecomas
Deavers, M.,et al. Ovarian Sex Cord-Stromal Tumors: An Immunohistochemical Study Including a Comparison of Calretinin and Inhibin. Mod Pathol 16, 584–590 (2003)
Solh HM et al Peutz- Jeghers syndrome associated with precocious puberty. J Pediatr. 1983;4:593± 595
”SCSTS - SEX CORD–STROMAL TUMORS” – TUMORILE CU CELULE GRANULOASE
 PATIENT 1 – ISABELA (JUNE 2020)

Pelvic US

Right Pelvic Fosa

Left Ovary

Normal, prepubertal uterus; 1 mm endometrial echo

Left Ovary – 21/10 mm, multifollicular appearance
Right Ovary = 33/21 mm, multicystic appearance (6-8 cysts/ovarian section
 PATIENT 1 – ISABELA (JUNE 2020)
Pelvic MRI Inhibin
Inhibin BB >> 372
372 pg/ml
pg/ml (NV
(NV == 0-87)
0-87)

Right ovary - multi-cystic and multi-septal 3.7/1.8/2 cm mass, with a thin clear capsule
Net distinctive surrounding
PATIENT 2 – GABRIELA (NOV. 2020, SECONDARY AMENORRHEA)

Inhibin B >1000 pg/ml (NV = 0-87)

AFP = 2.7 ng/ml (0.89-8.78)
CEA = 1.14 ng/ml (0-0.3)

Pelvic US
Normal uterus and normal left ovary
Right ovarian heterogenous (solid and cystic)
tumor, 11/5.5 cm
No pelvic fluid collection
PATIENT 3 – ALEXANDRA

 Menarche at age 9 years 10 months, No relevant personal medical history

 Dec. 2020 - Admitted at age 10.5 years in local pediatric hospital for menorrhagia lasting for 25 day,
abdominal pain and vomiting
 Pelvic CT - well defined abdominal and pelvic mass with liquid and solid areas, 16.4/8 cm
 Transferred to ”Marie Curie” Pediatric Emergency Hospital

Pelvic US: multicystic pelvic mass 15/8 cm,

Normal left ovary

AFP = 0.9 ng/ml (0.89-8.78)

CA 125=88 IU/ml (NV ˂ 35)
Inhibin B = na
 PATIENT 3 – ALEXANDRA
29.03.2022, Our Dep.

Posterior de uter voluminoasa

7.03.2022, ”Marie Curie” Hospital formatiune cu ecostructura
hipoecogena si aspect septat
pseudoreticular, cu perete propriu gros
si dimensiuni de 12,7/9,5/10,5 cm,
vascularizata doar polar. Este dificil de
apreciat daca formatiunea descrisa tine
de anexa stanga sau este recidiva in
fosa iliaca dreapta.

Left ovarian Cyst 46/41 mm, pelvic

ovarian collection, 35 mm
TUMORILE EPITELIALE (CHIASTADENOAME SEROASE/MUCINOASE)

 15%–20% din toate tumorile ovariene pediatrice;

 Majoritatea seroase/mucinoase

 Rare înainte de menarha (trigger hormonal)

 Chistadenoamele benigne – cele mai frecvente tipuri de tumori epiteliale la copii și

adolescenți; chisturi uni sau multiloculare, cu pereți și septuri subțiri și fără proiecții
papilifere intrachistice
 Chistadenoamele mucoase – formațiuni multiloculate de mari dimensiuni

 Uneori bilaterale
PROVOCARE – ECOGRAFIA ÎN DISGENEZIILE GONADALE CU INTERSEX…
 Sinus urogenital HAC prin deficit de 21 hidroxilaza

VĂ MULȚUMESC!