BOLI ERUPTIVE – Rujeola, Rubeola, Varicela,

Herpes Zoster, Boala “gura- mana- picior”,

Eritemul infectios, Scarlatina

Conf. Dr. Cristiana Oprea

Universitatea de Medicina si Farmacie Carol Davila
 Rujeola
Virus rujeolic – virus ARN
• Gen: Morbillivirus
• Familia: Paramyxoviridae
• are efect citopatic în culturile celulare, având proprietatea de a determina apariția
de celule gigante-multinucleate.

Epidemiologie:
Sursa de infectie : strict umana - se transmite pe cale aerogena, picaturi Fluegge
populatia receptiva - populatia nevaccinata
boală endemo-epidemică cu izbucniri epidemice
boala cu indice de contagiozitate mare: cu 4 zile inainte si dupa instalarea eruptiei
(5-6 zile in perioada eruptiva)
 Epidemiologie

contagiozitate maxima: stadiu prodromal tardiv (tuse, rinoree ++)

nou-născuții din mame imunizate sunt protejati până în jurul vârstei de 6-9 luni
prin anticorpii antirujeolici proveniți de la mamă.
Imunitate dupa boala este solida si durabila pe viata
Imunitate dupa vaccinare poate fi epuizabila – rapel la varsta de 6 ani
 Patogenie
Virusul pătrunde pe cale respiratorie, se multiplică la nivelul epiteliului
respirator si determina:
catarul respirator (tuse, crup rujeolic, bronsiolita, pneumonie interstitiala
rujeolica)
leziuni ale mucoasei respiratorii
alterarea clearance-ului muco-ciliar ce va favoriza apariția complicațiilor
respiratorii prin suprainfecție bacteriană.
După multiplicarea la nivel respirator, virusul ajunge în sânge determinând
apariția primei viremii virusul rujeolic ajunge în țesuturile limfoide
din plămân și din tubul digestiv.
Multiplicarea continua - catarul digestiv (scaune diareice) si cel de al 2-lea
val viremic care are ca rezultat aparitia exantem si enantem.
 Manifestari clinice
• Incubatie fixa: 10-11 zile
• Faza prodromala (pre-eruptiva, catarala- 3-4 zile, mimeaza o infectie de CRS)
• febra, inapetenta, astenie, curbatura
• TRIPLU CATAR: catar oculo-nazal (conjunctivita, rinoree), bronsic (tuse) si
digestiv (diaree, greturi, varsaturi)
• “facies plans”
ENANTEM
• semn Koplik (pe mucoasa jugala- in dreptul premolarilor) – patognomonic,
apare inainte de eruptie, dispare rapid, in general dupa instalarea eruptiei.
(celule limfoide si celule epitelioide gigante, multinucleate ca urmare a
prezentei virusului rujeolic in submucoasa jugala)
• faringe hiperemic, picheteu hemoragic pe mucoasa palatina
 Exantemul din rujeola

Eruptie maculo-papuloasa eritematoasa

- mecanism de hipersensibilitate de tip
celular

• margini neregulate, zdrentuite

• devine confluenta
• nepruriginoasa
• se generalizeaza in 3-4 zile
• evolutie in sens centrifug (“curge de sus
in jos”)
• dispar in ordinea aparitiei lor
• lasa zone de hiperpigmentare restanta
Eruptie de rujeola
 Diagnosticul in rujeola

• Este un diagnostic CLINIC

• ancheta epidemiologica
• triplu catar: oculo-nazal, bronsic si digestiv
• semn Koplik, exantem caracteristic
• Ac IgM antirujeola (ELISA)

• IgM anti- virus rujeolic = rujeolă

• IgG anti-virus rujeolic = imunizare anterioară împotriva virusului rujeolic
 Diagnostic diferential
• Rubeola
• Roseola infantum (infecție cu HHV 6)
• Megaleritem epidemic (infecție cu parvovirus B19)
• Enteroviroze (Echo, Coxsackie)
• Mononucleoza infecțioasă (infecție cu EBV)
• Adenoviroze
• Primoinfecția HIV
• Rickettsioze
• Sifilis secundar
• Leptospiroza
• Sepsis stafilococic
• Alergodermie
 Tratament si prevenire
Tratament: simptomatic
vitamina A po, 2 zile - pare sa scada severitatea bolii
Prevenire
• Vaccin viu atenuat - se administreaza la 12-15 luni + a 2 a doza la 6-7 ani
• Contraindicat in sarcina si la imunodeprimati
• Imunizare pasivă a contacţilor de rujeolă - administrarea de imunoglobuline
standard 0,3ml/kg
 Complicatii (1)
a. prin invazia virala:
pneumonie interstitiala rujeolica, enterocolita, crupul rujeolic, bronsiolita capilara
afectare hepatica tranzitorie
• afectare SNC :
encefalita acuta - prin invazie virala, deseori fatala
encefalita post- rujeolica - prin mecanism autoimun, lasa uneori cu sechele
neurologice
encefalita cu incluzii – la copiii imunodeprimati- in LCR se decelează titruri mari
de anticorpi anti-rujeolici, iar în biopsia cerebrală se poate identifica ARN de virus
rujeolic prin tehnica PCR
panencefalita sclerozanta subacuta (PESS): lent progresiva, fatala
 Complicatii (2)

b. prin imunodepresia produsa de virus:

suprainfectii bacteriene: pneumonii, otite, sinuzite, conjunctivite, sepsis,
reactivare TB

• la gravide: - in primul trimestru - poate produce o afectiune severa, infectie

neonatala, avort spontan, nastere prematura
- risc semnificativ mai mare de a dezvolta pneumonie rujeoloasă
• rujeola la imunodeprimati are o evoluție extrem de severă, frecvent letală
 Encefalita acuta

• 0.1% din cazuri

• Se produce datorita invaziei virale
• In perioada de convalescenta apar: febra, cefalee, convulsii
alterarea statusului mental
• Mecanism: reactie de hipersensensibilitate de tip celular, secundara invaziei virale
 Panencefalita sclerozanta subacuta (PESS):

• complicatie foarte rara

• apare la 5-15 ani de la infectia initiala cu virusul rujeolic
• in special la cei care au avut rujeola la varsta< 2 ani
• este lent progresiva si fatala
• convulsii
• deteriorarea functiilor cognitive si motorii
• cecitate corticala, corioretinita, atrofie optica
 Rubeola

Virus rubeolic – virus ARN

• Genul: Rubivirus
• Familia: Togaviridae
Epidemiologie:
• incidenta mai mare primavera
• boala cu transmitere aerogena, picaturi Fluegge
• populatia receptiva - populatia nevaccinata
 Patogenie

• Virusul rubeolic pătrunde pe cale respiratorie, se multiplică la nivelul mucoasei

nazofaringelui, de unde determină viremie.
• Virusul rubeolic are tropism pentru ţesutul limfatic, prin stimularea producerii de
plasmocite va determina apariţia poliadenopatiilor.
• Concomitent se declanşează un răspuns imun specific, se formează complexe Ag-
Ac, care se depun în ţesutul cutanat, fapt care va determina apariţia exantemului.
• Virusul este excretat prin urină, secreţii conjunctivale şi secreţii genitale, iar
viremia dispare în momentul apariţiei erupţiei.
 Manifestari clinice
Incubatie: 14-21 zile (in medie 18 zile)
Faza prodromala (cateva zile) - doar la adulti
• febra: pana in prima zi de eruptie
• astenie
• inapetenta
• adenopatie (durata - saptamani)
- auricular posterior
- cervical posterior
- suboccipitala
• pete Forschheimer - petesii pe palatul moale – nu sunt patognomonice
• exantem: 3-5 zile, poate fi absent
• catifelat, maculos/ maculo-papulos, neconfluent, nepruriginos
• uneori fugace
Exantemul din rubeola

• maculoasa, eritematoasa
• rozata, catifelata
• fugace, poate fi absent uneori
• nu conflueaza
• se generalizeaza in 24 ore
• nepruriginos

• uneori se asociaza si conjunctivita

+ adenopatie suboccipitala
+/- artralgii sau artrite
 Diagnosticul in rubeola

Diagnosticul este clinic!

• Adenopatia suboccipitala!
• Probe biologice:
leucocite normale sau leucopenie cu limfomonocitoza si plasmocitoza
uneori trombocitoza
Ac IgM antirubeola (ELISA)- infectie acuta cu virus rubeolic

• Ac IgG anti rubeola – pacient imunizat prin boala (imunitate durabila pe viata) sau
vaccinare antirubeolica
 Tratament si preventie

• simptomatic (antipiretic)
• nu exista tratament etiologic
Preventie:
- vaccin viu atenuat - se administreaza la 12-15 luni (MMR) (contraindicat in sarcina)
- protecție postvaccinală de 90-95%.
- în România vaccinarea antirubeolică a fost introdusă în programul național de
vaccinare in anul 2004 - vaccin trivalent anti-rujeolă-rubeolă-oreion (ROR sau
MMR)
- se recomanda sugarilor dupa varsta de 1 an, rapel la 6-7 ani
 Diagnostic diferential al adenopatiilor

- adenopatii de cauza infecţioasă:

• virale: mononucleoza infecţioasă, primo-infecţia cu CMV, infecţie cu HIV,
adenoviroze
• bacteriene - sifilis secundar, tuberculoză, bruceloză
• parazitare - toxoplasmoză
- adenopatii de cauză non-infecţioasa:
• leucemii, limfoame,
• sarcoidoză,
• lupus eritematos sistemic,
• boala serului
 Complicatii

- rare
• artralgii/artrita rubeolica - mai ales la femei, afecteaza in special articulatiile mici
de la mana
• encefalita post-rubeolica - rara, uneori cu status convulsivant, prin invazia virală la
nivelul SNC si prin mecanisme imunologice
• manifestari hemoragice - purpura trombocitopenica
• hepatita tranzitorie
 Patogenie rubeola congenitala
In timpul infecției acute virus rubeolic poate traversa placenta, producand o infecţia
a produsului de concepţie, care determină o serie de modificări fetale:

• inhibarea mitozelor celulare, cu inhibarea creşterii celulelor şi încetinirea creşterii

organelor
• leziuni angiopatice cu vasculită fetală și /sau vasculită placentară, care pot
determina apariţia leziunilor tisulare
• inhibarea fibroblaştilor, cu inhibarea creşterii fetale
• alterări cromozomiale cu apariţia malformaţiilor
Se poate produce: avort, embriopatie rubeolica (trim I), rubeola congenitala
evolutiva (dupa sapt 20)
 Embriopatia rubeolica GREGG

In primul trimestru de sarcina

malformatii congenitale severe, multiple
a) auditive: la nivelul organului Corti sau leziuni cohleare cu surditate,
surdomutitate
b) oculare: cataractă, corioretinită, retinopatie, glaucom, microftalmie
c) cardiace: stenoză de artera pulmonară, PCA , coarctaţie de aorta, DSV
d) dentare: hipoplazie, agenezie dentară
e) genitourinare: criptorhidie, hipospadias, agenezie renală
f) neurologice: microcefalie, retard psihomotor, paralizii spastice, encefalomielite

Vaccinarea antirubeolica sa se faca preferabil cu 3-6 luni inainte de sarcina

In caz de infectie acuta in timpul primului trimestru de sarcina – se recomanda
intreruperea de sarcina!
 Rubeola congenitală evolutivă

• când infecţia apare după încheierea organogenezei

• constă într-o infecție cronică diseminată a fătului, cu o letalitate de 20%.
• nou-născutul se naște cu infecție cronică rubeolică diseminată și este contagios
timp îndelungat (6 luni - 1 an)
• afectări multiviscerale: miocardită, pneumonie interstiţială, meningoencefalită,
leziuni osoase, hepatită cu celule gigant, atrezie intestinală, atrezie pancreatică,
tulburări hematologice (trombocitopenie, anemie, leucopenie).
 Boala a 5a – eritemul infectios

• produsa de Parvovirus B19

• Epidemiologie:
- mai frecventa iarna, primavara
- transmitere aerogena
 Manifestari clinice

Faza prodromala (nespecifica, 2-5 zile):

• febra
• rinoree
• cefalee
• greata, diaree
Eruptia
• initial facies “palmuit”
• dupa cateva zile: eruptie maculo-papuloasa pe trunchi si membre
Complicatii: artropatie (recurenta), aplazie medulara (uneori f grava)
 Boala gura-mana-picior
• Produsa de virusul Coxsackie A6, alte enterovirusuri (17)
• Cale de transmitere aerogena
 Manifestari clinice si complicatii

• Faza prodromala: nespecifica, 2-5 zile):

- febra
- astenie
- inapetenta
- angina cu vezicule
- vezicule pe palme si plante

• Complicatii: meningita, encefalita

 VARICELA
• Infectia primara cu VZV – virus ADN
• Etiologie : virusul varicelo-zosterian, herpes virus tip 3
• Date epidemiologice :
• sursa de infectie : bolnavi cu varicela / herpes zoster.
- rezervor uman
- nu exista purtatori de VZV
• cale transmitere : AEROGENA ( popular “varsat de vant”)
• receptivitate : generala (persoanele neimune)
• sugarii < 6 luni au imunitate mostenita de la mama, daca aceasta a
avut varicela si daca l-a alimentat natural.

• contagiozitate: foarte mare, indice de contagiozitate ~ 95 – 100% ( nr. cazuri la

100 contacti receptivi ).
 Manifestari clinice (1)
Incubatie: 14 - 21 zile
Invazie : febra, cefalee moderata ( inconstanta ), la adulti
Perioada de stare:
exantem - generalizat
- polimorf – cu elemente eruptive in diverse stadii evolutive :
macula – papula - vezicula cu continut clar - vezicula cu continut
tulbure vezicula cu centru deprimat – crusta
- elementele veziculoase inconjurate de o areola hiperemica
- pruriginos
- apare in 3 - 4 valuri eruptive succesive, precedate de un puseu febril
- apare in pielea paroasa a capului
- apare si pe mucoase (oculara, bucala, genitala)
- lasa zone depigmentate care dispar dupa 1- 2 saptamani.
- lasa cicatrici definitive daca elementele eruptive se suprainfecteaza
Forma medie de varicela, copil imunocompetent
Eruptie de varicela - detaliu
Enantem si exantem in varicela
Forma hemoragica de varicela la un pacient cu infectie HIV
Varicela la un pacient cu infectie HIV si imunodepresie severa
 Manifestari clinice ( 2)
• Enantem :
- elementele eruptive apar si pe mucoase, cu aspect de microulceratii
- localizare :
• cavitatea bucala, mucoasa genitala si anala,
• mai rar pe mucoasa respiratorie sau digestiva (forme severe)
• Convalescenta: toate elementele eruptive cutanate se transforma in cruste, nu
mai apar elemente eruptive noi, afebril.

• Imunitate pe toata durata vietii.

 Forme clinice de varicela

• Clasica

• Hemoragica - forma severa, in general la pacienti imunodeprimati,

eruptie hemoragica extinsa, complicatii frecvente.

• Necrotica – forma extrem de severa, cu necroze si escare cutanate,

posibil letala (f. rara)

• Usoara
 Diagnostic pozitiv

• tabloul clinic!!

• Date epidemiologice:
• Fara boala anterioara
• Epidemie, contact
• Lipsa vaccinarii
 Diagnostic de laborator

• Investigatii uzuale: fara sindrom inflamator

• Titrare Ac specifici – IgM, IgG anti VZV

 Diagnostic diferential

alte afectiuni virale :

• herpes simplex generalizat – exantem monomorf veziculos, primoinfectie

herpetica cu HSV 1 / 2 la nou- nascuti. Dg.dif. cert –PCR
• enterovirusuri ( Coxsackie- boala mana- picior- gura )

• variola – este singura boala ERADICATA !

 variola variola

Herpes simplex generalizat Boala mana-picior-gura

 Diagnostic diferential (2)

boli bacteriene :
• impetigo streptococic, stafilococic
- elemente veziculoase cu continut galbui- purulent, zemuinde, cu cruste
galbui (melicerice)
- din secretii se pot cultiva streptococi sau stafilococi.

• rickettsioza variceliforma – in alte zone geografice

 Diagnostic diferential (3)
afectiuni dermatologice:
• pemfigus bulos- context clinic diferit
• sindrom Stevens-Johnson – apare postmedicamentos, in special la
nivelul mucoaselor
• epidermoliza toxica
• sindrom Lyell–epidermoliza generalizata, letala, postmedicamentoasa
Epidermoliza toxica postmedicamentoasa
 Complicatii (1)

• Suprainfectia elementelor eruptive

• Complicatii respiratorii: pneumonia variceloasa (adulti si persoane

imunodeprimate)

• Sindrom Reye - encefalopatie + insuficienta hepatica acuta

(degenerescenta grasa a ficatului) dupa administrarea de aspirina
 Complicatii (2)

Complicatii nervoase :
• meningoencefalite, encefalite, radiculonevrite, mielite – mai rar
prin invazie virala directa; posibil prin mecanism imunologic
postviral.

• Cea mai frecventa – encefalita postvariceloasa cu localizare

cerebeloasa (ataxie cerebeloasa), prognostic bun.

• Encefalita variceloasa – coma, prognostic rezervat

 Varicela la pacienti imunodeprimati

• Mortalitate 15-18%

• Afectari viscerale multiple: pneumonie, hepatita, encefalita

• 1/3 din copiii cu imunodepresie de diferite cauze fac complicatii viscerale

progresive severe
 Tratament (1)
1. Local – pudra de talc mentolata, pudre antibiotice profilactic
2. Sistemic – simptomatice si patogenice (antitermice, etc)
3. Tratament etiologic:
Acyclovir:
• La adult:
Per os: 800 mg de 5 ori pe zi (4 g/zi).
Intravenos: 10-15 mg/kg corp/8h, în funcţie de gravitatea forme clince

Valacyclovir :
• Doze recomandate la adulti: per os: 1000 mg x 3 /zi, timp de 7 zile.

→! Cu monitorizarea functiei renale (nefrotoxic)

 Tratament (2)
• La copil: doza 20-60 mg/kgc/zi
-oral/iv
-durata: 7-14 zile

Indicatii: la grupele de risc

- varicela neonatala (imunitate imatura, risc de viremie severa cu
determinari viscerale, in special SNC)
- pacienti cu imunosupresie medicamentoasa: corticoterapie,
citostatice
- pacienti cu imunodepresie prin HIV, neoplazii
 PROFILAXIE

• Specifica – vaccin antivaricelos atenuat

• Nespecifica – aproape imposibila, datorita contagiozitatii mari

 Herpes Zoster

Definitie:
• dermita acuta infectioasa
• delimitata metameric
• latenta, dupa primoinfectia cu virus varicelo-zosterian
• posibilitatea de recurenta
 Patogenie
• VZV persista in gg. spinali/cranieni, intracelular
Varsta inaintata, sarcina
Infectie HIV
Neoplazii
Tratamente imunosupresoare

isi reia multiplicarea si migreaza pe radacinile senzitive (rar motorii),

-durere in teritoriul inervat

-eruptie veziculoasa localizata
-pareze
 Tablou clinic
• durere, parestezii in teritoriul cutanat afectat
• precede cu 5-7 zile aparitia eruptiei
• continua pe tot parcursul eruptiei
• pot persista algii post-zosteriene
• este simptomul predominant, se intensifica nocturn si poate persista luni sau ani dupa
eruptie
• in afebrilitate!
- durerea poate lipsi la copii si tineri, ducand la confuzii de diagnostic.
• eruptie veziculoasa ”in buchete”
• pe fond eritematos
• dispusă ”în bandă” sau ”semicentură”, unilateral, nu depaseste linia mediana
• strict delimitata pe dermatomerele respective (localizare metamerica)
• evolutie asemanatoare cu cea din varicela
• se insoteste uneori de adenopatie loco-regionala
Eruptie de herpes Zoster
 Forme clinice de herpes zoster
• al nervilor spinali:
• cervical
• toracic
• lombar
• lombosacrat
• brahial
• crural
• al nervilor cranieni:
• oftalmic: reprezintă 5-10% din cazurile de HZ, afectează mai ales
vârstnicii şi apare după reactivarea VZV în ganglionul senzitiv al nervului
trigemen (Gasser),
• facial
• auricular

Herpes Zoster varicelizat: la imunodeprimati, se produce viremie

Herpes Zoster sine herpete
Sindrom Ramsay Hunt: după reactivarea VZV în ganglionul geniculat, pe traiectul nerv
facial
Erupţia va fi situată la nivelul timpanului, conductului auditiv extern, pavilionului
urechii şi la nivelul 2/3 anterioare a hemilimbii
Herpes zoster auricular cu pareza faciala
 Paraclinic
• fara caracteristici deosebite dpdv biologic

• pot fi diagnosticate afectiuni imunodeprimante:

• diabet
• insuficienta renala cronica
• leucemii
• limfoame
• infectie HIV

Diagnostic pozitiv: clinic!

 Diagnostic diferential
• herpes simplex diseminat:
• fara durere importanta
• nu e delimitat strict pe dermatomere
• vezicule diseminate
• stafilococie cutanata:
• pustule
• eritem important
• fara delimitare dermatomerica
• erizipel al fetei:
• debut cu febra,frison
• edem important
• placard eritematos cu burelet marginal
• flictene cu secretie galbuie, melicerice
 Complicatii

• suprainfectia elementelor eruptive

• diseminarea leziunilor

• zoster oftalmic – cheratita zosteriana

• meningite, encefalite, mielite zosteriene

 Tratament:
• local - pudre antibiotice

• antialgic - pana la antialgice majore, derivate opioide

Gabapetin, Lyrica, Tramadol
• etiologic - intotdeauna
• Acyclovir – 4g/zi (adult)
• Brivudina - 1 cp/zi, 7 zile
• Valacyclovir -1 gx3/zi, 7 zile
 Vaccin

• Vaccin viu atenuat, tulpina Oka/Merck de virus varicelo-zosterian

• Actiune:
• Stimulare imunitate antizosteriana la pacienti varstnici
• Avantaje:
• Scade cu 50% incidenta zosterului la varstnici >60 ani
• Scade intensitatea durerii la cei vaccinati
• Contraindicat:
• Pacienti cu imunosupresie prin boala sau medicamentoasa
 Scarlatina

• Streptococ beta hemolytic grup A (Streptococcus pyogenes)

Epidemiologie
• mai frecventa iarna
• cale de transmitere aerogene
• apare la copiii care intra in colectivitate (gradinita, scoala)
 Manifestari clinice
Incubatie: 2-6 zile
Debut brusc cu febra, frison, cefalee, odinofagie
• angina rosie, “ca flacara”, bine delimitata
• adenopatii subangulomandibulare
• eruptie micropapuloasa, aspra la palpare, ca nisipul, pielea de gaina
• respecta fata, paloare peri- oro-nazala cu pometii mai rosii (masca Filatov)
• nu apare pe palme si pe plante
– produsa de exotoxinele streptococice – toxine eritrogene (A, B, C) + reactii de
hipersensibilizare de tip intarziat la produsele streptococului (prin expuneri
anterioare)
• Enantem: ciclu lingual - limba zmeurie
Exantem si enantem in scarlatina
• Eruptie eritematoasa, micropapuloasa,
aspra la palpare, (1-2 mm)
• Semnul Grozovici Pastia – petesii
liniare la plicile de flexiune ( axillar,
plica cotului)
• Facies “ palmuit”, paloare peri- oro-
nazala (masca Filatov)
• Limba zmeurie
Masca Filatov si limba zmeurie
Deshuamari importante in convalescenta de scarlatina
 Diagnostic in scarlatina

• Diagnosticul este clinic!

- Culturi pozitive pentru streptococ in exsudatul faringian
• Teste rapide
Tratament
Penicilina G, apoi V ( 10 zile)
macrolide (exista rezistenta crescuta la eritromicina)
clindamicina
 Diagnostic diferential

• Boala Kawasaki: febră, edeme ale extremităţilor, adenopatii generalizate,

afectare cardiacă, hiperemie conjunctivală şi exantem scarlatiniform
• „scarlatina stafilococică”: febră + erupţie scarlatiniformă + vărsături + existenţa
unui focar stafilococic, absenţa enantemului şi a ciclului lingual
• sindromul şocului toxic stafilococic (TSS): febră, hipotensiune arterială, erupţie
scarlatiniformă, insuficienţă multiplă de organ
• eruptii postmedicamentoase
• dermatite de contact
 Complicatii
Eritem nodos
Toxice: hepatita, nefrita, miocardita
Septice: otite, oto-mastoidites, sinuzite,
adenite flegmon al planseului bucal,
flegmon periamigdalian
Tardive: postreptococcice
• RAA
• GNDA post-streptococcica
• Artrite reactive
• Eritem nodos
• Chorea Sydenham
 Erizipel
• Infectie cutanata superficiala, produsa de streptococul beta hemolytic de grup A
si care se extinde la limfaticele cutanate
• apare mai frecvent la nivelul membrelor inferioare (80% din cazuri) si a fetei

• Factori favorizanti locali: micoza interdigitala, fisura, intepatura, ragada, ulceratii

• Factori favorizanti generali: obezitate, diabet, boli debilitante, obstructie limfatica,
insuficienta venoasa cronica.

• Recurente in pana la 20% din cazuri daca persista factorii favorizanti

 Manifestari clinice

frison, febra cu debut inainte de aparitia placardului erizipelatos, persista pana la

48 ore
senzatie de arsura, presiune, prurit, placard erizipelatos cu margini reliefate -
burelet marginal
 se insoteste de adenopatie loco-regionala si traiect de limfangita
 semne inflamatorii locale
 se extinde “in pata de ulei”
in infectiile severe pot aparea vezicule si bule
Placard erizipelatos
 Diagnostic diferential

• angioedem
• celulita
• erizipeloid Rosenbach
• eritem nodos
• fasceita necrozanta
• dermatita de contact
 Tratament

• Comprese reci locale

Etiologic
• Penicilina G:
• Cefalosporina de gen I
Alternative: Clindamicina
 Take home message

• incubatie fixa: 10-11 zile, catar oculo-nazal si bronsic

Rujeola • semn Koplik, eruptie maculo-papulo-eritematoasa,
conflueaza, generalizata in 3-4 zile, centrifuga

• adenopatie suboccipitala ( eruptie + adenopatie)

Rubeola • malformatii congenitale la gravide

• eruptie cu vezicule, aspect polimorf, apare si pe

Varicela mucoase, apare in pielea paroasa a capului,
pruriginoasa
 Take home message
• eruptie veziculoasa, distributie metamerica,
• se opreste la linia mediana
Herpes Zoster • precedata de durere, algii post-zosteriene
• poate fi recurent

Boala “mana- • Coxsackie A6, enterovirus 71

gura-picior”
• eruptie micropapuloasa, aspra la palpare
Scarlatina • semn Grozovici - Pastia, masca Filatov
• limba zmeurie