SINDROMUL DIN INSUFICIENTA HEPATICA

= complex de semne si simptome clinice si umoral- biochimice determinate de 

acuta/cronica a numarului sau/si capacitatii functionale a hepatocitelor sub limita
critica compatibila cu realizarea integrala si adecvata a functiilor ficatului
* Instalarea insuficientei hepatice (IH) → la   7/8 din numarul hepatocitelor

INSUFICIENTA HEPATICA ACUTA (IHA)

= sindrom clinic si bioumoral determinat de necroza acuta hepatocitara / afectarea
functionala a hepatocitelor, cu potential reversibil

Etiologie
hepatite virale acute
hepatite medicamentoase acute (halotan, acetaminofen, HIN)
hepatite acute toxice (CCl4, Pb, ciuperci) - ficat gras de sarcina
soc chirurgical - septicemie cu germeni G-
Simptome si semne clinice in IHA

semne generale
• Astenie severa
• Tulburari neuropsihice( insomnie / somnolenta, nervozitate, coma

 tulburari dispeptice (inapetenta,greata,eructatii,balonare,diaree,constipatie)

icter brusc instalat + agravare rapida (evolutie supraacuta a IH)

semne cutanate: stelute vasculare, palme hepatice (daca apare pe IHC )

sdr. circulator hiperkinetic: extremitati calde, puls saltaret, TA diferentiala accentuata,

DC ,tahicardie

manifestari hemoragipare: epistaxis, echimoze, purpura, gingivoragii, hemoragii

digestive (melena, hematemeza) ,metroragii

foetor hepaticus (miros de ficat crud + ridiche): metabolismul incomplet al

aminoacizilor  metilmercaptani, sulfoxid de metionina, scatoli, indoli, fenoli
Semne paraclinice

sange
• exces de NH3 (toxic pentru celulele nervoase)

• sindrom hipoglicemic: nivelul insulinei plasmatice

• tulburarile metabolismului hidroelectrolitic si acidobazic: Na, K, agravand

toxicitatea NH3 (EHP → coma), acidoza metabolica lactica (vicierea
metabolismului glucidic)

urina: cristale de tirozina si leucina

substrat morfologic cerebral: hiperplazia astrocitelor + EC  rigiditate de

decerebrare
INSUFICIENTA HEPATICA CRONICA (IHC)

= sdr. consecutiv reducerii severe a parenchimului hepatic functional prin

interventia unor mecanisme toxice, infectioase, neoplazice de durata

Conditii de aparitie
-CH, HCA - ficatul de staza (ficatul cardiac)
-intoxicatii medicamentoase - neoplazii hepatice primitive/ secundare
-infiltrate hepatice leucemice - steatofibroze hepatice

Semne si simptome clinice

 Semne generale
-astenie (fizica, psihica, sexuala )
-slabire, ↓ masei musculare, ↓ randamentului fizic si intelectual
Semne cutanate
-stelute vasculare, eritem palmar, buze carminate
-unghii albe, piele sidefie, cu laxitate 
Semne endocrine
- libidoului, ginecomastie simetrica, dureroasa
-areole mamare hiperpigmentate
-atrofie testiculara / sani si uter, modificari de ciclu menstrual
-forme avansate: disparitia pilozitatii axilare, orizontalizarea pilozitatii pubiene,
raritatea adenomului de prostata
Sdr. hiperkinetic: extremitati calde, TA diferentiala mare, pulsatii capilare

Cianoza, degete hipocratice: sunturi portopulmonare

Subfebrilitate / febra: compromiterea functiei de filtru a celulelor Kupffer

Manifestari hemoragipare:  Tr,  factorilor coagularii; uneori se asociaza CID cu

prezenta in plasma si eliminarea in urina a PDF

Splenomegalie + hipersplenism

Anemie hemolitica autoimuna

Icter variabil: agravat de febra

HEPATITELE CRONICE

Definitie: inflamatia cronica  necroza a parenchimului hepatic > 6 luni, cu evolutivitate

diferita, de cauze virale (B, B+D, C), toxice, medicamentoase, autoimune, metabolice si
ereditare (b. Wilson, hemocromatoza, deficit de 1-AT)

Clasificarea anatomopatologica – Corespondenta clinico-evolutiva

Hepatita cronica persistenta

AP: infiltrat inflamator mononuclear in spatiul port, limitanta portala respectata,

hepatocite “in pietre de pavaj”, fibroza periportala minima

Clinic: sdr. asteno-nevrotic, sdr. algodispeptic, hepatomegalie moderata, neteda,

consistenta , splenomegalie absenta/minima, ALAT si ASAT <5 X N

Hepatita cronica lobulara

AP: aspect de hepatita acuta (limitanta intacta, fibroza portala minima/absenta, focare de
necroza), inflamatie in lobul

Clinic: aspect de HCP

Hepatita cronica activa

AP: necroza periportala (piecemeal necrosis, bridging necrosis), inflamatie, fibroza

Clinic: sdr. asteno-nevrotic, sdr. algodispeptic; la aparitia semnelor cutanate (stelute

vasculare, eritroza palmara) → evolutie cirogena

Paraclinic:
- ecografia – nu este foarte fiabila (evidentiaza doar modificarile majore ale structurii
hepatice)
- scintigrafia:
- HC persistenta – repartitie neomogena a trasorului, hepatomegalie moderata, usoara
fixare extrahepatica a radiocoloidului (mai ales splenic, sub 30%)
- HC activa – imagine scintigrafica tipica, cu fixare neomogena hepatica, amputarea
unghiului hepatic drept, fixare importanta pe lobul stang, hiperfixatie
splenica (40 - 50 – 60% din valoarea fixarii hepatice)
Hepatita cronica virala B (25% dintre HV acute cu virus B se cronicizeaza)

-simptomatologia nu este concordanta cu severitatea aspectului AP

Determinarea markerilor virali indica tipul de activitate:

- in faza replicativa: Ag Hbe + ADN-VHB
- faza nereplicativa: Ac anti Hbe si AgHBs
- reactivarea virala: reapare AgHBe, ADN-VHB, IgM antiHBc

-icter in 50% din cazuri cu bilirubina = 2-4mg%

-manifestari extrahepatice: artralgii, purpura vasculara, PAN, GN

Examen fizic:
-hepatomegalie moderata, neteda, moale; splenomegalie moderata

- Sdr. de hepatocitoliza: ALAT, ASAT >5 X N; LDH, OCT 

- FA 2-3 X N; -globuline  2g/l, Ac anti LKM3
- VHD + VHB  evolutie severa
Hepatita cronica virala C (50% cronicizare, 20% ciroze)

• clinic - predomina sdr. astenonevrotic si icterul, rar cu sdr. Colestatic

• pana la 50% din cazuri pot evolua asimptomatic

• manifestari extrahepatice (60-100% dintre cazuri)

artrite, artralgii  hTA
neuropatii periferice  manifestari tiroidiene
purpura vasculara  sdr. Raynaud
urticarie  noduli dermici
ulcer de gamba  psoriazis, lichen plan

• Ac antimitocondriali (80% cazuri), uneori cu manifestari colestatice (15% din cazuri)

• Ac anticardiolipina (47% cazuri), cu sdr. antifosfolipidic: avort spontan,

trombocitopenie, accidente trombotice

•Ac anti LKM1, ALAT, ASAT 3-6 X N, cu evolutie ondulanta

•Bilirubina, FA moderat, -globulinele  25g‰

Hepatita cronica autoimuna
 Definitie: anomalii ale raspunsului imun, cu producere de autoanticorpi, asociind si alte
sindroame autoimune extrahepatice
 Principalele tipuri de autoanticorpi:
 Ac anti LMP (liver membrane protein)
 Ac anti nucleari (ANA) tip omogen in 80% din cazuri
 Ac anti ADN dublu catenar
Ac anti fibra musculara neteda (actina) – ASMA (70%)
Ac anti microsomi hepatici si renali (LKM1)
Ac anti antigen citosolic hepatic (ALCA)
Ac anti celule parietale gastrice (AGPC = anti-gastric parietal cell)
Ac anti microsomi tiroidieni (ATMA = anti tiroid microsomal antibody)
Ac anti tireoglobulina (ATGA = anti thyreoglobulin antibody)
Ac anti antigen nuclear extractibil (AENA = anti-extractable nuclear antigen)
Ac anti eritrocitari (Coombs direct/indirect pozitiv)
Ac anti antigen citoplasmic al neutrofilelor (ANCA = antineutrophyl cytoplasmic Ag)
Factor reumatoid
1 fetoproteina >15ng/ml
 Subtipuri de hepatita autoimuna
• tipul I: ANA, ASMA si  moderata a -globulinelor
• tipul IIa: Ac anti-LKM1 si importanta a -globulinelor
• tipul IIb: Ac anti-LKM1 si VHC 
• tipul III: Ac anti-SLA si asocierea importanta cu alte boli imunologice
• tipul IV: prezenta ASMA izolati in titruri mari impotriva actinei F
Clinic: - tablou polimorf, manifestari multisistemice

• sdr. astenonevrotic, sdr. algodispeptic, acnee, amenoree, artralgii

• icter colestatic, purpura vasculara reliefata + manifestari necrotice si sdr. Raynaud

• eruptii diverse: maculopapuloasa, alergica, eritem “in vespertillo”, livedo reticularis,

eritem nodos, angioame stelare, eritroza palmara

• sdr. hemoragipar, trombocitopenie/pancitopenie, Ac antieritrocitari, anemie

• splenomegalie fara HTP

• subfebrilitate + artralgii si artrite recurente, colita ulceroasa

• pleurezie + infiltrate pulmonare tranzitorii – alveolite pulmonare + Hipertensiune

porto-pulmonara

• glomerulonefrite cu depozite nodulare de IgG

•manifestari endocrine – sdr. Cushing (acnee + hirsutism), ginecomastie bilaterala,

tiroidita Hashimoto, mixedem/tireotoxicoza, DZ tipI
CIROZA HEPATICA

Definitie: stadiul final al mai multor boli hepatice, caracterizat prin fibroza,
dezorganizare a arhitectonicii lobulare si vasculare + noduli de regenerare
hepatocitara; boala este severa, nevindecabila si grevata de risc mortal

Etiologie
• hepatite virale (B, C, D) si toxice (alcool)
• ciroza biliara primitiva, colangita sclerozanta primitiva
• hemocromatoza, b. Wilson, deficienta in 1-AT
• HC autoimuna, sdr. Budd-Chiari, ciroza cardiaca
• Droguri, toxine, schistosomiaza
• criptogenetica

Clinic – asimptomatica/simptomatica:

Simptome:
•  apetit/anorexie, pica, greata, varsaturi,
diaree
• oboseala, slabiciune, febra/subfebrilitate
Semne
• telangiectazii, spider naevi, eritem palmar, unghii albe, linii Muehrcke
• unghii hipocratice, contractura Dupuytren, semnul Chvosteck – chelia abdominala
• ginecomastie, atrofie testiculara
• hepatosplenomegalie, ascita, edeme importante, hidrotorax recidivant (mai frecvent pe
stanga), hidrocel, hemoragie digestiva, encefalopatie hepatica

spider naevi

ginecomastie
Tablou biologic
 hipoalbuminemie  hipergamaglobulinemie, fibrinogen , alungirea timpului de
protrombina, semne de CID ( fibrinogen, trombocite, PDF in ser si urina)
 anemie/pancitopenie, Na+ , alcaloza hipokaliemica
 STG  DZ

Asociatii morbide: gastrita portala, UD, litiaza biliara

Diagnostic
 serologic: Ag HBs, Ac anti-HBc, Ac anti-HBs, Ac anti VHD, Ac anti VHC
 Fe seric (N=50-150 µg/dl), capacitatea totala de legare a Fe (N=250-350g/dl), feritina
(B=15-400ng/dl; F=10-200ng/dl)
 Ac anti-musci neted (SMA), Ac antimitocondriali, Ac anti-LKM, ANA
 ceruloplasmina (N=20mg%, ↓ in boala Wilson), 1-antitripsina (N>150mg/dl, ↓ in
ciroza prin deficit de 1-antitripsina la mai putin de50mg/dl)
Imagistica:
 ecografie abdominala + eco Doppler
 CT/RMN, venografie portala, presiunea venoasa hepatica blocata
 PBH  laparoscopie
Evolutie
Stadiul compensat (3-20 ani)
- hepatomegalie, splenomegalie  HTP, semne cutanate, edem perimaleolar
- urobilinogen , -globuline 

Stadiul decompensat

 Decompensare parenchimatoasa (metabolica)

• denutritie, icter, febra, sdr. hemoragipar
• encefalopatie hepatoportala

 Decompensare vasculara
• splenomegalie, circulatie colaterala
• varice esofagiene/gastrice/anorectale, ascita

Deces in ciroza decompensata = 75% la 6 ani, prin:

 HDS variceala (30%)
 Coma hepatica (25%)
 Peritonita bacteriana spontana
 Neoplasm
 Sdr. hepatorenal
Sclerozarea varicelor esofagiene
Sonda Blakemore
 Scoruri ce permit prognosticul de scurta durata – Clasificarea Child – Pugh

Criterii 1punct 2puncte 3puncte

Bilirubina serica <2mg% 2-3mg% >3mg%
Albuminemia >3,5g% 3-3,5g% <3g%
Ascita - usor control. greu control.
Encefalopatia - minima coma profunda
Indice de protrombina >50% 40- 50% <40%

Child A = 5-6 pct. Mortalitatea interv. Chirurgicale = 10%

Child B = 7-9 pct. Mortalitatea interv. Chirurgicale = 31%

Child C = 10-15 pct. Mortalitatea interv. Chirurgicale = 76%

 HEPATOPATIA ETANOLICA
Are mai multe forme de manifestare:
- Ficatul gras: hepatomegalie asimptomatica + hepatocitoliza (ASAT > ALAT), GGT

- Hepatita alcoolica: asimptomatica  insuficienta hepatica (icter, ascita, HDS,

encefalopatie)
• in formele active: ASAT > 300 U, ASAT > 2 X ALAT, Bil > 10mg%, GA > 20000/mmc
• AP: balonizarea hepatocitelor, steatoza macroveziculara, hialin alcoolic, corpi Mallory,
infiltrat cu PMN, fibroza perivenoasa centrolobulara

CIROZA BILIARA PRIMITIVA

Definitie: colangita intrahepatica distructiva nesupurativa
Stadii: 1. distrugerea ductelor interlobulare, granuloame
2. proliferare ductulara
3. fibroza
4. ciroza
• F/B – 10/1, la varsta medie
Clinic
prurit, icter, xantelasma, xantoame, pigmentare cutanata,
steatoree, osteoporoza, hirsutism

 HTP, hepatosplenomegalie

 boli asociate: sdr. Sjogren, boala vasculara colagena, PAR,

LES, sclerodermie, tiroidite, glomerulonefrite, anemie
pernicioasa

Paraclinic
  FA, Bil., GGT, 5-nucleotidaza, LAP

 Ig M si AMA sunt  in 90-95% cazuri

 CIROZA BILIARA SECUNDARA

- Consecutiv unui obstacol

- intrahepatic – angiocolita
- extrahepatic – litiaza coledociana, papilita stenozanta, stenoze post-operatorii ale
cailor biliare, coledocite scleroatrofice, neoplasm de cai biliare, neoplasm de cap de
pancreas
CIROZA HEPATO-LENTICULARA (BOALA WILSON)
- Boala autosomala cu transm. recesiva
- Intereseaza metab. Cu (Cu ↑,
ceruloplasmina ↓)
- Continut ↑ de Cu la nivelul ficatului,
creierului (unde determina fenomene de
cavitatie) si membranei lui Dehcemet
- Hepatita evolueaza spre ciroza hepatica

Clinic
- semne hepatice
- sdr. extrapiramidal (dizartrie, dismetrie,
adiadococinezie, mers titubant, ebrios)
- astenie, disfagie
- inel pericornean Kayser – Fleisher sau
multiple arcuri de cerc dispuse la periferia
corneei, in membrana lui Descemet
HEMOCROMATOZA

- vicierea metab. Fe; cant de Fe din organism este

marita de 4-5 ori prin absorbtie excesiva
- ↑ sideremia si saturarea feritinei
Clinic
- Ciroza hepatica
- Atrofie gonadica
- Diabet zaharat
- Pigmentatie cutanata (diabet bronzat)
- Tulburari de ritm
- Afectare articulara (artrita)
Diagnostic
- ↑ sideremia, saturatia siderofilinei > 60%, feritina
serica> 500µg/l
- PBH – Fe ↑ in tesutul hepatic > 180 µmol/g de
tesut uscat
CIROZA HEPATICA PRIN DEFICIT DE α1 - ANTI-TRIPSINA
- transmitere AR; asociaza ciroza hepatica cu emfizem pulmonar
- modificarile apar prin absenta unui nivel suficient de α1-antitripsina pentru a
contracara efectele nocive ale tripsinei endogene asupra tesuturilor
Diagnostic: dozarea α1-antitripsinei prin metoda electroforetica si scaderea ei sub
50mg/dl la PBH a unui material PAS+ in hepatocite
 SEMIOLOGIA CAILOR BILIARE SI A VEZICULEI BILIARE

Date generale

• productia de bila hepatica: 1000-2000ml/zi,la o presiune de 15-20cm apa  deversare

in caile biliare; Pcoledoc = 30cm H2O → se stopeaza productia de bila
• cand tonusul sfincterului Oddi este  reintoarcerea bilei in VB  concentrare (de
10X)  deversare ritmica in intestin
• inervatie vagala (Ach contracta VB; simpaticul nu intervine in cinetica CB)
• factori care relaxeaza sfincterul Oddi: colecistokinina si nitroglicerina
• factori care cresc tonusul: secretina si analgezicele de tip morfinic; pentazocina
produce cea mai redusa contractie a sfincterului Oddi
Anatomia cailor biliare Fiziologia cailor biliare
Anamneza

 sexul F>M
 varsta
• sugari: atrezia CB
• tineri: lambliaza, malformatii de cai biliare
• adulti, varstnici: dereglari hormonale, tulburari biliare consecutiv hepatitei virale
 antecedente personale
 HV, CH, diverticuli esofagieni, hernie hiatala
 ulcerul gastric si duodenal, pancreatite acute si cronice, ileita terminala
 icter hemolitic/hemoliza fara icter, hiperlipidemie, DZ, obezitate
 antecedente eredocolaterale: malformatii biliare, litiaza biliara
 conditii de viata si munca: stress psihic, alimentatie nerationala (alcool, grasimi)
Simptomatologie clinica

 sindromul algodispeptic biliar

- durere in hipocondrul drept/jumatatea dreapta a
epigastrului
- iradiere la baza hemitoracelui drept/in
omoplat/umarul drept
- uneori durere cu caracter paroxistic  blocheaza
respiratia (DD cu colica renala)
- digestie dificila (grasimi, cruditati, castraveti)
- gust amar, greata, varsaturi alimentare/bilioase
 astenie, iritabilitate, migrena (sdr.M-me Bovary),
urticarie
 icter obstructiv – asociat litiazei coledociene,
angiocolitelor, neoplaziilor de cai biliare
 febra – insoteste colecistita acuta, angiocolita
Examenul obiectiv
Inspectie
- bombare in hipocondrul drept (s.
Courvoisier-Terrier din blocajul neoplazic
al coledocului)
- hidrops vezicular (blocarea canalului
cistic)

Palpare
• decubit dorsal, lateral stang sau sezand si
aplecat inainte (manevra Pavel Chiray)
• se palpeaza numai VB patologica;
• VB mare (sdr. de staza biliara)
• VB destinsa (s. Courvoisier-Terrier)
• VB mare, mobila, ca o ”limba de clopot”-
hidrops vezicular
• VB mare, perete neregulat, dura,
nedureroasa – neoplasm de VB
• VB mica, dura, lemnoasa – VB calculoasa,
sclero-atrofica
• manevra Murphy – pozitiva cand durerea
opreste inspirul profund
Explorarea imagistica a cailor biliare

 Ecografie: litiaza, adenomiomatoza peretelui vezicular, neoplaziile, ingrosarea peretelui

in colecistitele cronice, edem in colecistita acuta

 Colecistografia orala: cu 12-14 ore inainte de examinare6-8 cp de razebil/acid

iopanoic Rx inainte si la 30-60-90’ dupa administrarea pranzului Boyden

 Colecistografia i.v.: injectare lenta a 2 fiole de pobilan/biligrafin  trei Rx (la 15-30’

pentru coledoc, la 60’ pentru opacifierea partiala a VB, la 120’ pentru opacifierea max. a
VB)

 Colangiocolecistografia prin p.i.v: aceeasi cantitate de substanta de contrast se adm. In

200ml glucoza, in 60-120’

 Colangiopancreatografia retrograda endoscopica – introducerea substantei de contrast

trabsendoscopic prin cateterizarea ampulei Vater in cursul endoscopiei digestive superioare
SIMPTOMELE PRINCIPALELOR BOLI BILIARE

Colelitiaza (litiaza biliara)

-Afectiunea cea mai comuna a tractului biliar; predominant persoane >50 ani;
- 20% la femei si 10% la barbati ( F/B=2/1); boala caracteristica pentru Europa, cu
frecventa crescatoare spre Vest si descrescatoare spre Orient

-Tipuri de calculi: pigmentari/de colesterol

 Factorii de risc
 varsta inaintata, sexul F, obezitatea
 tratament cu contraceptive orale, hipolipemiante
 afectiuni ale ileonului terminal/rezectii intinse de ileon
 ereditatea, grupa sangvina AII

estrogenii, progesteronul: cresc litogeneza bilei (sarcina, contraceptive orale)

dieta bogata in colesterol, saraca in fibre, HLP tip IV → bila litogena
 inafara hemolizei cronice exista si alte afectiuni ce favorizeaza litiaza biliara:
• deficienta in Ig, hepatopatii cronice, stricturi/dilatatii ale cailor biliare(b. Caroli)
• hernia hiatala, boala diverticulara, parazitoze (ascarizi)
• feocromocitomul
 Clinic
 asimptomatica – descoperire ecografica sau Rx
 dispepsie biliara – balonari, flatulenta, asociere cu enterocolon iritabil
 litiaza simptomatica – colica biliara

 Complicatii
• colecistita, litiaza coledociana, colangita
• fistule bilio-biliare/bilio-digestive, ileus biliar
• hemobilie (fistule intre vasele hepatice si arborele biliar)
• carcinom de VB
Colecistita acuta
Etiologie
• litiaza biliara, infectia VB cu flora intestinala
(E.coli, anaerobi)
• infectie primara a VB cu Salmonella
tiphymurium
• traumatisme, interventii chirurgicale pentru
hernie, apendicita
• dupa nutritie parenterala prelungita, parazitoze
• chimioterapie intraarteriala pentru hepatom
(5-fluorouracil)
Paraclinic
• Leucocitoza (10000-15000/mmc), BD 
(20% cazuri)
• Radiografie pe gol: calculi radioopaci,
aerobilie (fistule bilio-digestive), ansa destinsa
(ansa santinela) in pancreatita asociata
• Ecografia: VB destinsa, cu pereti ingrosati,
litiaza biliara
• Explorarea cu radioizotopi: depistarea
obstructiei canalului cistic
Simptomatologie
• dureri colicative, greata, varsaturi
• febra, frisoane, transpiratii
• palpare: sensibilitate in hipocondrul
drept, schita de aparare musculara
• manevra Murphy +, uneori icter
Complicatii
• gangrenarea peretelui colecistic
(frison)
• perforatia VB (acoperita – plastron
colecistic; in peritoneul liber –
coleperitoneu, peritonita septica)
• empiem (colecistita purulenta),
colecistita emfizematoasa
• pancreatita, fistule bilio-biliare si bilio-
digestive
• abces intra-/supra-/ subhepatic, piemia
portala
• IRA – colecistita uremigena la varstnic
Coledocolitiaza – in 10% din cazuri litiaza mbiliara se insoteste de litiaza coledociana,
putand fi una din suferintele postoperatorii

Etiologie
• stricturi de cai biliare, colangita sclerozanta primitiva, paraziti
• boala Caroli (dilatarea chistica secventiala a cailor biliare intrahepatice)

Clinic
• asimptomatic
• simptomatic: icter fluctuant ca intensitate, colangita, semn Courvoisier-Terrier fals pozitiv,
durere in hipocondrul drept, hepatomegalie (se reduce dupa ameliorarea inflamatiei)

Investigatii
• leucocitoza cu neutrofilie, FA si timp de protrombina
• colesterolul, amilazele (moderat)
• urina: prezenta bilirubinei, saruri biliare, absenta urobilinogenului
• Rx abdominala pe gol: litiaza veziculara si/sau coledociana
• Ecografie: mai putin utila (coledocul este greu de evidentiat)
• CT: vizualizeaza litiaza coledociana, stricturile coledociene, modificarile sfincterului Oddi;
• ERCP, CPRTE
• Colangiografia percutana

Complicatii: colangita, ciroza biliara secundara

Colecistita cronica necalculoasa

Diagnostic de excludere (dupa eliminarea: UGD, esofagita, gastrite, colon iritabil, litiaza
renala dreapta, periviscerita)
- sindrom algodispeptic biliar
Explorari: ingrosarea peretelui VB, absenta calculilor
 CANCERUL HEPATIC
 - Afectiunea neoplazica majora in Africa si Asia de est
- Prin pozitia sa de filtru pentru sangele arterial si venos portal ficatul constituie sediul de
electie pentru metastazele cancerelor, in special cele ce provin de la organele abdominale.
- Formatiunile maligne inlocuitoare de spatiu la nivel hepatic pot fi:
• secundare - ficatul poate fi sediul pentru metastaze de la stomac, pancreas, colon,
vezicula biliara si caile biliare, plaman, san, limfoame
• primare - reprezentate in ordinea importantei, de hepatom sau hepatocarcinom,
carcinoamele colangiohepatocelulare si sarcoame: angiosarcom, leiomiosarcom,
fibrosarcom si sarcoame mezenchimale

     Factorii de risc

- infectii cronice cu virus B, B+D sau C - ciroza hepatica
- aflatoxinele existente in unele alimente alterate - expunerea la dioxidul de toriu
- contraceptive orale
- infectia cu Schisostoma mansoni
 Simptome
-  anorexie, astenie - pierdere in greutate - dureri abdominale

 Semne
- hepatomegalie nodulara, de consistenta crescuta
- frecatura peritoneala perceputa cu respiratia – interesarea capsulei ficatului
- suflu sistolic
- icter: afectarea anterioara a ficatului, invazia tumorala importanta a ficatului, obstructia
unui conduct biliar important
-   ascita - coma (semne caracteristice)
-  ruptura tumorala → hemoragii catastrofice intraperitoneale
-   feminizare - hipoglicemie
- adenopatii supraclaviculare/abdominale
     Explorari paraclinice
• anemie normocitara/macrocitara
• bilirubina crescuta
• FA ↑, LAP ↑
• ASAT si ALAT moderat crescute
• α1- fetoproteina ↑ (> 50% dintre cazuri) → creste si in metastazele cancerelor testiculare
si ovariene; intre 200 – 500 ng/dl = valori echivoce; >700 ng/dl → argument puternic
pentru hepatocarcinom
• ecografia: imagine tipica
• computertomografia cu substanta de contrast evidentiaza caracterele tumorii,
metastazele locale si la distanta, prinderea ganglionara
• laparoscopia si punctia biopsie a tumorii, sub control laparoscopic
• angiografia selectiva, pentru diferentierea hemangiomului benign de tumorile hepatice
maligne
• scintigrafie cu technetiu – lacune
Carcinomul fibrolamelar – forma histologica de hepatocarcinom; frecvent la tineri intre
18 si 35 ani, in absenta cirozei hepatice si hepatitei cu virus B; nivelul α1-fetoproteinei nu
este crescut; MTS rar; prognostic bun

Angiosarcomul – tumora hepatica maligna mezenchimala; mai frecvent la barbati

(deceniul 6-7 de viata); asociat cu expunerea la clorura de vinil, thoriu, steroizi
anabolizanti.

Hepatoblastomul – cea mai frecventa tumora hepatica a copilului (incidenta maxima sub
2 ani)
 TUMORILE TRACTULUI BILIAR
Tumorile tractului biliar includ tumorile veziculei biliare, canalelor biliare extra- si
intrahepatice.
       Tumorile benigne: papiloame, adenoame, fibroame si neurinoame (determina
rareori obstructie)
 
        Tumorile maligne
Carcinomul biliar (de vezicula biliara)
- reprezentat de: adenocarcinom (90%), carcinom scuamos (9%) si carcinoid (1%)
- cancerul vezicular apare la < 0,5% dintre colelitiaze
- mai frecvent in colecistite cronice si “vezicula de portelan”
Simptomatologia:
- dureri in hipocondrul drept - greata, varsaturi
- anorexie, scadere ponderala - icter obstructiv (rapid instalat si progresiv)
- hepatomegalie cu tumora veziculara dura, palpabila
Diagnostic:ecografie, colangiopancreatografia endoscopica retrograda, colangiografia
percutana
Tumorile cailor biliare extrahepatice
 Afectiuni predispozante: colangita sclerozanta primitiva, colita ulceroasa
 Clinic
- anorexie - diaree cu steatoree, scadere in greutate
- durere in hipocondrul drept - icter progresiv, prurit

Ampulomul vaterian (tumora situata in 1/3 distala a coledocului sau ampula)

 Clinic
-  sdr. de colestaza, cu variatii ale intensitatii icterului
-  steatoree, scadere in greutate - hemoragie digestiva
-  obstructie a intestinului subtire - diabet
- tromboza splenoportala, ascita
Tumorile cailor biliare intrahepatice
 Adenocarcinomul de cai biliare
-  situat la bifurcatia canalului hepatic comun drept si stang – tumora Klatskin
 Tablou clinic
- astenie, anorexie - scadere in greutate - icter, prurit
- adenocarcinoamele situate pe unele dintre ramurile deasupra bifurcatiei nu dau icter
 Explorari paraclinice
-  hiperbilirubinemie directa - ↑ FA, LAP, 5- nucleotidaza
-  TGO si TGP moderat ↑ - anemie, leucocitoza (angiocolita)
Imagistica: imagine tipica la ERCP si CPTH, CT