INSUFICIENȚA HEPATICĂ ACUTĂ

DEFINIȚIE:
DEFINIȚIE: deteriorare rapidă şi severă a funcţiilor hepatice, conducând la coagulopatie (INR > 1,5) şi la alterarea statusului mental (encefalopatie), la un individ fără diagnostic anterior de ciroză.
MECANISMELE principalelor manifestări clinice:
– alterarea sintezei hepatice a factorilor de coagulare
– acumularea substanţelor toxice la nivel cerebral (amoniac, benzodiazepine endogene, serotonină şi mercaptani) care afectează neuroreceptorii, a neurotransmiţătorii şi amorsează inflamaţia şi edemul cerebral
– regimul circulator hiperdinamic şi vasodilataţia → hipotensiune şi hipoxie tisulară, prin scăderea preluării oxigenului;
– sindrom inflamator sistemic;
sistemic; frecvent se asociază infecţiile cu germeni Gram pozitivi şi fungi;
– alterări metabolice multiple:
multiple: hiponatremie (de diluţie), hipokaliemie, alcaloză metabolică, hipoglicemie (depleţia depozitelor hepatice de glicogen şi hiperinsulinemie)
 INSUFICIENȚA HEPATICĂ ACUTĂ
ETIOLOGIA:
ETIOLOGIA:
– hepatitele virale acute
– alte infecţii virale cu tropism hepatic (virusurile herpetice, citomegalovirusul, virusul Epstein-Barr)
– ingestia excesivă de substanţe hepatotoxice (paracetamol, alcool, droguri ilicite - ecstasy, cocaină)
– reacţiile de hipersensibilizare la administrarea unui medicament
– consumul de ciuperci otrăvitoare (Amanita phalloides)
– carcinomul hepatocelular
– metastazele hepatice extensive
– Cauze vasculare: tromboza venei porte, tromboza venelor suprahepatice, ischemia hepatică severă
– Copii: în contextul administrării de aspirină pentru infecţii febrile (sindromul Reye)
– cauze mai rare: hepatitele autoimune şi boala Wilson
 INSUFICIENȚA HEPATICĂ ACUTĂ

TABLOU CLINIC:
Simptome:
– durerea abdominală inconstantă
– simptome neuropsihice cu agravare progresivă
 INSUFICIENȚA HEPATICĂ ACUTĂ
Examenul obiectiv:
– stare gravă
– icter
– ascită dezvoltată rapid (tromboza venelor suprahepatice – sindromul Budd Chiari)
– sindrom hemoragic - hematemeză sau melenă (rezultat al HDS)
– hemoragii cerebrale favorizate de coagulopatie
– dispnee,
dispnee, sindrom de detresă respiratorie acută (ARDS)
– Funcţia renală afectată prin sdr hepatorenal şi oligoanurie
– semne de edem cerebral (hipertensiune, bradicardie, edem papilar la examenul fundului de ochi)
– Encefalopatia hepatică
– hepatomegalie (hepatite virale, sindrom Budd-Chiari, ICC) sau scăderea dimensiunilor hepatice, în cazul necrozei hepatocitare masive
– semne de şoc (hipotensiune şi tahicardie).
Explorarea paraclinică
INSUFICIENȚA HEPATICĂ ACUTĂ
Laborator:
Laborator:
– eozinofilie în reacţiile medicamentoase idiosincrazice
– scăderea numărului de trombocite (trombocitopenie)
– alterarea timpului de protrombină şi a INR (expresia coagulopatiei)
– transaminaze mult crescute (necroză hepatocitară) hiperbilirubinemie, hiperamoniemie, măsurată fidel în sângele arterial, în contextul encefalopatiei
– Alterarea funcţiei renale
– investigaţii bacteriologice (hemoculturi la pacienţii spitalizaţi) şi investigaţii etiologice (cupremia – boala Wilson, investigaţii serologice virale, dozări toxicologice, markeri de autoimunitate etc.)
Ecografia abdominală (Doppler)
CT abdominală
EEG evaluează severitatea encefalopatiei
Biopsia hepatică transjugulară,
transjugulară, datorită riscului major de sângerare, poate fi practicată pentru precizarea etiologiei
Icterul
 HEPATITELE CRONICE
DEFINIȚIE:
DEFINIȚIE: afecțiuni
afecțiuni inflamatorii cronice ale ficatului inițiate de factori etiologici variați și având ca substrat histopatologic leziuni de necroză și fibroză, cu o evoluție de minimum 6 luni,
fără tendință la vindecare
CLASIFICAREA ETIOLOGICĂ:
Hepatite cronice virale
– Hepatita cronică B (HBV)
– Hepatita cronică C (HVC)
– Hepatita cronică D (HVD)
Hepatitele cronice autoimune
Bolile metabolice hepatice
– Hemocromatoza
– Boala Wilson
– Deficitul de alfa1 – antitripsină
Hepatita cronică medicamentoasă
Hepatitle cronice idipoatice (criptogenetice)
 HEPATITELE CRONICE
APRECIEREA EVOLUTIVITĂȚII ȘI SEVERITĂȚII
- Criterii clinice
- Criterii biologice – intensitatea sindroamelor hepatopriv,
hepatocitolitic, de hiperactivitate mezenchimală, colestatic, precum și
gradul hiperspenismului
- Criterii histologice – se folosește SORUL KNODELL – ISHACK care
se bazează pe patru leziuni principale:
- necroza parcelară (piece-meal necrosis = PMN)
- necroza lobulară (bridging necrosis = BN)
- inflamatia portala (spatiul periportal = SPP)
- fibroza (pentru disocierea fibrozei de gradul de activitate se
foloseste SCORUL METAVIR:
- A0 (fara activitate), A1 (activitate minima), A2 (activitate
moderata), A3 (activitate severa)
- F0 (fara fibroza), F1 (fibroza portala), F2 (fibroza porto-
septala), F3 (fibroza septala), F4 (ciroza)
SCORUL METAVIR
TABLOU CLINIC
Simptome:
–
–
senzaţia de plenitudine abdominală, datorată hepatomegaliei
HEPATITELE CRONICE
astenia fizică marcată (mai ales în hepatitele autoimune)
– somnolenţa diurnă
– gust amar, greaţă, stare de rău general neexplicată
– Asimptomatic - frecvent
Examenul obiectiv:
– icter - tardiv
– stigmate de etilism cronic (rinofima, telangiectazii ale pomeţilor, hipertrofie parotidiană bilaterală, tremurături ale degetelor),
– discret sindrom hemoragipar, purpură cutanată (crioglobulinemia din infecţia virală C), acnee, menstruaţie anormală, artrită, patologie tiroidiană şi renală asociată, la femei de vârstă tânără sau medie (hepatită autoimună)
– tulburari cutaneo-mucoase: eritem palmar, stelute vasculare, ragade, limba rosie
– hepatomegalie ± splenomegalie
– În puseele de hepatocitoliză - febră joasă
 HEPATITELE CRONICE
Diagnostic paraclinic:
paraclinic:
Teste de functionalitate hepatica:
Sindromul de insuficienta hepato - celulara (hepatopriv):
- hiposerinemie, hipofibrinogenemie, scaderea indicelui Quik (cresterea INR prin scaderea factorilor II, V, VII, X), scaderea tolerantei la glucide, scaderea colesterolului
Sindromul de hepatocitoliza:
- cresterea TGP ( de 4 ori peste limita superioara a normalului), hipersideremie, hiperciancobalaminemie
Sindromul bilio-excretor (colestatic ):
- hiperbilirubinemie conjugata, crestere moderata a fosfatazei alcaline si a Y-GTP
Sindromul de hiperactivitate mezenchimala:
- VSH accelerata, hiperproteinemie prin hiper-Y- globulinemie (peste 25 G/L), hiperimunoglobulinemie
 HEPATITELE CRONICE
Diagnostic paraclinic:
paraclinic:
Alterari hematologice:
Anemie hemolitica
Anemii macrocitare
Pancitopenie prin hipersplenism
Confirmarea histopatologica:
Punctia biopsie hepatica:
hepatica: confirmarea diagnosticului, aprecierea severitatii inflamatiei si necrozei si a gradului de activitate (grading) si a gradului de fibroza (staging)
Metode noninvazive de aprecere a fibrozei hepatice:
Biologice:
Biologice: Fibrotest-ul, Fibromax-ul
Imagistice:
Imagistice: Ecografia, Elastografia in timp real, Elastografia tranzitorie (Fibroscan), Elastografia RMN
 Hepatita acuta Hepatita cronica Hepatita cronica

Carcinom
Diagnostic etiologic:
HEPATITELE CRONICE
Pentru hepatita B:
B:
– Ag HBs
– dacă este prezent, se dozează şi Ag Hbe, ADN-VHB, prezenţa lor indicând replicare activă a VHB
– uneori apare suprainfecţia sau coinfecţia cu VHD, agravând evoluţia unei hepatite virale B.
Pentru hepatita C:
C: Ac antiVHC, ARN – VHC
Markerii de consum etanolic:
etanolic:
– macrocitoză – VEM > 100μ³, GGT şi IgA crescute) sunt pozitivi în hepatitele alcoolice
imunoglobulinele crescute (Ig G) şi autoanticorpii (autoanticorpi
(autoanticorpi antinucleari -ANA,
-ANA, anticorpi antifibra musculara neteda ASMA)
ASMA) sunt prezenţi în hepatitele autoimune
Ceruloplasmina serică şi cuprul urinar sunt utile în dg bolii Wilson
dozarea alfa 1-antitripsinei în deficitul de alfa 1- AT
Hb A1c în steatohepatita din diabetul zaharat
 STEATOZA HEPATICĂ
DEFINIȚIE:
DEFINIȚIE: încărcarea grasă a ficatului datorată insulinorezistenţei şi sindromului metabolic (obezitate, hiperlipidemie, DZ tip 2, HTA) sau secundară consumului cronic al unor medicamente (corticosteroizi,
estrogeni, anticonvulsivante, AINS).
Evoluție uneori severă:
– steatohepatită nonalcoolică
– fibroză şi ciroză
 STEATOZA HEPATICĂ
TABLOU CLINIC: simptome atipice: oboseală, disconfort
abdominal în hipocondrul drept, foarte rar icter uşor.
Excluderea consumului de alcool mai mare de 20 g/zi
(aprox. 25 ml/zi) care este element sugestiv de steatoză
alcoolică
LABORATOR:
– hepatocitoliză uşoară-moderată
– agregare de factori de risc metabolic: dislipidemie, glicemii de
rang diabetic, scăderea toleranţei la glucoză (TTGO), alterarea
glicemiei bazale, Hb A1c cu valori patologice (reflectă echilibrul
glicemic precar), hiperuricemie;
– dozarea TSH
– Serologia: excluderea hepatitelor virale (A, B, C, Epstein-Barr,
citomegalovirusul, virusurile herpetice), rubeola şi prezenţa
autoanticorpilor serici.
EXPLORĂRI PARACLINICE: ecografia abdominală, CT,
puncţia biopsie hepatică
 CIROZA HEPATICĂ
DEFINIȚIE: proces cronic difuz caracterizat histologic prin
necroza, fibroza si regenerare nodulara, a carui consecinta
este pierderea structurii si functionalitatii normale a ficatului.
IMPORTANTA EPIDEMIOLOGICA:
– In tarile industrializate din Europa si America de Nord constituie a treia
cauza de deces ( dupa bolile cardiovasculare si cancer) pentru grupa
de varsta 45-65 de ani
– Reprezinta cea mai frecventa cauza de deces nonneoplazica din sfera
digestiva
CLASIFICARE:
- Morfologica: micronodulara ( noduli sub 3 cm), macronodulara
(noduli peste 3 cm), mixta
- Etiologica: alcoolica, virala ( B,C.D), din boli colestatice (ciroza biliara
primitiva, ciroza biliara secundara, colangita sclerozanta primitiva),
ciroze posthepatitice imune, ciroza vasculara, metabolica
(hemocromatroza, boala Wilson, deficit de alfa1-antitripsina, steato-
hepatita nonalcoolica, nonvirala, criptogenetica)
 CIROZA HEPATICĂ

TABLOU CLINIC:
nu se corelează întotdeauna cu severitatea leziunilor
histologice
astenie fizică, psihică şi sexuală
anorexie
scădere ponderală progresivă
prurit cutanat care apare predominant în cirozele
colestatice (ciroza biliară primitivă, colangita
sclerozantă primitivă)
 CIROZA HEPATICĂ
EXAMEN OBIECTIV:
Modificări cutaneomucoase: icter sclerotegumentar, telangiectazii
(spider nevi), circulaţie colaterală venoasă în flancuri, evaginarea/hernia
ombilicală, eritemul palmar, edeme hepatice (albe, moi, declive).
Sistemul osteoarticular şi muscular: contractura Dupuytren, amiotrofiile
generalizate (stadiile tardive) şi osteoartropatia hipertrofică
Modificările unghiale: benzi albe, orizontale, separate de coloraţie
unghială normală (liniile Muehrcke) sau albirea a 2/3 proximale ale
patului unghial, cu păstrarea coloraţiei roz în 1/3 distală (unghiile Terry),
prin hipoalbuminemie; unghii bombate, "în sticlă de ceasornic".
Diminuarea sau dispariţia pilozităţii presternale şi axilare la bărbaţi şi
modificarea dispoziţiei pilozităţii pubiene
Foetor hepaticus: miros particular al respiraţiei (ficat crud, fân), datorat
creşterii dimetilsulfitului, în cazul instalării encefalopatiei hepatice.
Modificări neurologice şi neuropsihice: flapping tremor şi asterixis – (în
encefalopatia hepatică), tulburări de comportament, memorie şi
concentrare
Tulburările funcţiei sexuale: ginecomastia bilaterală, impotenţă,
infertilitate, atrofie testiculară
ginecomastie
 CIROZA HEPATICĂ
PALPARE:
Hepatomegalie / ficat mic
splenomegalie (prin HTP)
ascită (se poate asocia cu hidrocel, la bărbaţi)
ASCULTAȚIE:
– suflu Cruveilhier-Baumgarten – suflu venos audibil în
regiunea epigastrică datorită conexiunilor colaterale între
sistemul venos port şi vena ombilicală, în hipertensiunea
portală
 CIROZA HEPATICĂ
LABORATOR:
– Sdr de citoliză (ASAT, ALAT)
– Sdr de colestază: FAlc, GGT
– Hiperbilirubinemie: crește odată cu progresia bolii
– Scad: albuminemia serică, timpul de protrombină, fibrinogenul,
factorii coagulării, colesterolul
– Sdr imunologic: creșterea globulinelor, cu inversarea raportului
normal supraunitar albumine/globuline
– Anemie (prin hipersplenism, hemoragii oculte sau manifeste -
HDS), leucopenie şi neutropenie, trombopenie datorită
splenomegaliei și hipersplenismului
– În prezența ascitei: hipoNa, retenție azotată
– Hiperamoniemie în encefalopatia hepatică
– Alfa-fetoproteina - dg HCC (valori > 400 ng/ml)
– Investigaţii etiologice, în cazul cirozelor nou descoperite, sunt
aceleaşi ca în cazul hepatitelor cronice
 CIROZA HEPATICĂ
Ecografia abdominală: examen de rutină pt dg,
screeningul HCC, al HTP, ascitei, splenomegaliei,
hepatomegaliei
CT şi RMN - investigatii de rezervă
EDS: prezenţa varicelor esofagiene şi gastrice, evaluarea
riscului de sângerare şi intervenţii terapeutice
(scleroterapie, banding).
ERCP - dg colangitei sclerozante primitive.
PBH - standardul de aur pentru diag, efectuată pe cale
percutană, transjugulară sau laparoscopică; în prezenţa
datelor clinice, de laborator şi radiologice sugestive,
biopsia nu este indispensabilă diagnosticului
US-mod B &Doppler:FICAT NORMAL
 v.porta

US B&Doppler Angio Power:FICAT NORMAL

US Duplex:FICAT NORMAL;VENE HEPATICE
 -ficat nodular,contur neregulat;
-diminuare de volum hepatica;
-semne de compresiune a vaselor intrahepatice

ASCITA

US:FICAT CIROTIC,SCLERO-ATROFIC;ASCITA
 Semiologie:
a
s -ficat hiper reflectogen,
c nodular,contur neregulat;
i -ascita= spatiu perihepatic
t
a transsonic

US,mod B:CIROZA ASCITOGENA

Ascita in pelvis
 Varice gastrice

ANGIO-CT & 3 D

PORTOGRAFII:
v.coronara gastrica
VARICE IN HTP
DIN
CIROZA HEPATICA

SPLENOPORTOGRAFIE prin
punctie directa transsplenica
Sclerozarea varicelor esofagiene
Sonda Blakemore
 CIROZA HEPATICĂ
Scoruri de prognostic : Child – Pugh

Criterii 1punct 2puncte 3puncte

Bilirubina serica <2mg% 2-3mg% >3mg%
Albuminemia >3,5g% 3-3,5g% <3g%
Ascita - usor control. greu control.
Encefalopatia - minima coma
profunda
Indice de protrombina 50% 40- 50% <40%

Child A = 5-6 pct. Mortalitatea interv. Chirurgicale = 10%

Child B = 7-9 pct. Mortalitatea interv. Chirurgicale = 31%

Child C = 10-15 pct. Mortalitatea interv. Chirurgicale = 76%

 CIROZA HEPATICĂ
COMPLICAȚII:
Encefalopatia hepatică: ficatul nu mai epurează amoniacul şi produşii
azotaţi, aceştia fiind transportaţi la creier: tulburări de memorie şi
concentrare, tulburări ale somnului
HTP: ascita, varicele gastrice şi esofagiene, peritonita bacteriană
spontană
Sdr hepatorenal: perfuzie renală insuficientă şi IRA, cu mortalitate
foarte ridicată
Hipertensiunea portopulmonară – creşterea presiunii sangvine la
nivel pulmonar, ca o consecinţă a hipertensiunii portale
Carcinomul hepatocelular
Sdr hemoragipar prin scăderea sintezei factorilor de coagulare
Disfuncţiile sistemului imunitar: infecţii, susceptibilitate crescută la
toxicitatea medicamentelor, prin scăderea metabolizării hepatice,
malnutriţie şi anomalii osoase
Sindromul hepatopulmonar: sângele bypassează circulaţia
pulmonară normală conducând la cianoză şi dispnee, înrăutăţite
caracteristic în poziţie ortostatică (ortodeoxie).
 CIROZA HEPATICĂ
CIROZELE VIRALE B (± D), C
Clinic:
– episod infectant ± hepatită acută
– oboseală, stare de rău
– jenă sau durere în hipocondrul drept
– modificări cutaneomucoase, neuromusculare, osteoarticulare
– hepatosplenomegalie sau ficat mic, atrofic
– stadii avansate: HTP, encefalopatie hepatică
Laborator:
– Ac anti VHC, testarea cantitativă a ARN-VHC, genotiparea
virusului C (evaluarea agresivităţii virusului, cu implicaţii
terapeutice)
– serologia pentru hepatita B (Ag HBs, Ac anti-HBs, Ag Hbe, Ac
anti-HBe), testarea cantitativă a ADN-VHB, Ag VHD
– testare periodică a alfa-fetoproteinei
– tabloul hematologic şi biochimic al cirozelor
 CIROZA HEPATICĂ
CIROZA ALCOOLICĂ
Clinic:
– istoric de consum etanolic, sex masculin
– simptome nespecifice (jenă în hipocondrul drept, greaţă şi
vărsături, anorexie, diaree)
– hepatosplenomegalie, ficat cu margine netă, structură nodulară
– Modificări clinice sugestive de ciroză
– Stigmate de consum de etanol
Laborator:
– anemie cu macrocitoză (pierderi cronice sangvine la nivel
gastrointestinal, deficienţe de fier şi folaţi, hipersplenism, efectul
supresiv direct al alcoolului asupra măduvei hematogene),
trombocitopenie (hipersplenism)
– bilirubina totală normală sau uşor crescută
– GGT crescută
– prelungirea timpului de protrombină
– transaminaze ↑, cu ASAT mai mare decât ALAT (raport ≥ 2-3)
– Ig A crescute
 CIROZA HEPATICĂ
CIROZA AUTOIMUNĂ
Clinic:
– sex feminin, vârstă medie
– astenie fizică marcată
– artralgii şi artrite
– afectare concomitentă tiroidiană şi/sau renală
Laborator:
– sindrom inflamator biologic bine exprimat, hipergamaglobulinemie
– autoanticorpi, markeri de boală autoimună (ANA, ASMA, anti-
LKM)
 CIROZA HEPATICĂ
CIROZA BILIARĂ PRIMITIVĂ
Clinic:
– Femei, 50 ani
– Astenie, prurit intens, intermitent, accentuat vesperal, care apare
înaintea icterului (boală severă), arii de exfoliere şi lichenificare
datorate pruritului şi gratajului, cu hiperpigmentare consecutivă
– icter intens
– xantelasme, xantoame (afectarea metabolismului colesterolului)
– dureri osoase (osteopenie sau osteoporoză precoce)
– hepatosplenomegalie, ascită, edeme
Laborator:
– sdr de colestază (hiperbilirubinemie, creşterea GGT şi FALC)
– hepatocitoliză moderată
– pancitopenie
– Ac antimitocondriali prezenţi (AMA)
– Ig M crescute
– biopsie hepatică cu aspecte caracteristice: colangită distructivă
nonsupurativă, cu evoluţie cronică, apoi instalarea fibrozei
 CIROZA HEPATICĂ
COLANGITA SCLEROZANTĂ PRIMITIVĂ
Sdr colestatic cronic, caracterizat prin inflamaţie difuză şi fibroză, cu
evoluție spre obliterarea căilor biliare intra- şi extrahepatice.
Clinic:
– Astenie, prurit şi leziuni de grataj, icter
– steatoree, deficienţă în vitamine liposolubile
– asociere frecventă cu rectocolita ulcerohemoragică
– MRCP-tehnica imagistică de elecţie pentru evaluarea iniţială (stricturi
multifocale, moniliforme ale căilor biliare intra- şi extrahepatice)
– ERCP poate obiectiva existenţa unei stenoze dominante
Laborator:
– afectare metabolică osoasă
– fosfatază alcalină crescută
– creşteri moderate ale transaminazelor
– hipoalbuminemie
– scăderea timpului de protrombină, parţial corectabil la administrarea de
vit.K
– prezenţa Ac anticitoplasmă neutrofilă perinucleară (p-ANCA)
 CIROZA HEPATICĂ
HEMOCROMATOZA
tulburare înnăscută a metabolismului fierului, cu depunerea
progresivă a acestuia la nivel hepatic, cu fibroză portală şi progresia
spre ciroză, insuficienţă hepatică şi carcinom hepatocelular
Clinic:
– vârsta > 40-50 ani
– astenie severă, fizică şi sexuală
– hiperpigmentare cutanată, cu aspect bronzat
– cardiomiopatie dilatativă ± semne de IC, hepatomegalie, artropatii
Laborator:
– creşterea saturaţiei transferinei (> 45-50%)
– nivel ridicat al feritinei(>200-300μg/L)
– analiza mutaţiei HFE (gena specifică hemocromatozei)
– diabet zaharat
 CIROZA HEPATICĂ
BOALA WILSON
deficienţă moştenită a homeostaziei cuprului (scăderea/absența
ceruloplasminei), cu afectarea excreţiei acestuia, conducând la
acumulare hepatică şi neurologică
Clinic:
– inel pericornean Kayser-Fleischer
– semne de afectare neurologică (tremor asimetric, ataxie, hiper-
salivaţie, facies imobil)
– degenerescenţa hepatolenticulară
– se manifestă la adolescenţi şi adulţi tineri (< 40 ani)
Laborator:
– ceruloplasmina serică scăzută (<20 mg/dL)
– nivelurile urinare ale cuprului ridicate (>100 mg/zi)
– aspect caracteristic al biopsiei hepatice (concentraţia Cu hepatic)
•Inelul pericornean Kayser-Fleischer

Rinofima
 CIROZA HEPATICĂ
CIROZA CARDIACĂ
Clinic:
– hepatomegalie fermă, dureroasă
– reflux hepatojugular, jugulare turgide
– edeme declive
– cardiopatie diagnosticată anterior, evoluată spre IC dreaptă sau
ICC
Laborator:
– transaminaze normale sau uşor crescute (ASAT >ALAT)
– fosfataza alcalină ↑
– hiperbilirubinemie mixtă
– eco abdominală, ecocardiografia
– diagnostic diferenţial cu sdr. Budd-Chiari şi boala venoocluzivă
 CANCERUL HEPATIC (HCC)
Definiție: tumora malignă primară a ficatului, cu evoluţie
rapidă spre deces, apărută pe fondul cirozelor virale (B,
C) sau alcoolice.
Frecvent - determinări secundare - MTS hepatice
Tablou clinic
durerea în hipocondrul drept
Inspecţie:
– semne clinice de ciroză avansată
– semnele aferente etiologiei acesteia (stigmate de alcoolism)
– caşexie in stadiile avansate
– icter.
Palpare:
– hepatomegalie fermă, neregulată, dureroasă
– ascită care se dezvoltă rapid în prezenţa trombozei portale
 CANCERUL HEPATIC (HCC)
Laborator:
– modificările funcţionale hepatice aferente cirozei avansate
– alfa-fetoproteina cu valori mari (> 400 ng/ml)
Ultrasonografia
CT abdominal
RMN
Ultrasonografia Doppler, RMN evaluează permeabilitatea
venei porte şi existenţa trombozei portale
Angiografia - vascularizaţia tumorală, utilă în
chemoembolizare
Biopsia hepatică percutană (sub ghidaj ecografic sau CT)
poate fi necesară pentru diagnostic, dar există riscul de
însămânţare a traiectului de puncţie
Laparoscopia permite obţinerea biopsiilor sub control
vizual direct.