Sunteți pe pagina 1din 72

CANCERUL GASTRIC

CARACTERISTICI:
CARACTERISTICI:
– A doua cauza de deces prin cancer din lume (12,1% din totalitatea deceselor prin cancer); a 4-a cauza de deces prin cancer la B in Romania
– Mai frecvent la sexul masculin (1,5 raport B/F)
– Varf de incidenta la vârstnici
– Japonia, Europa de Est si America de Sud - incidenta epidemica
– orice porţiune a stomacului
– evoluează mult timp asimptomatic, diagnostic tardiv
ETIOLOGIE:
ETIOLOGIE:
- Factori
Factori nutritionali:
nutritionali: consum crescut de carne si peste sarat, nitrati, dieta saraca in vitaminele A si C
- Factori
Factori de
demediu:
mediu: fumatul,
fumatul, preparare
preparare insuficienta a mancarii, lipsa refrigerarii, profesie (industria cauciucului, mine de carbuni)
- Factori
Factori sociali:
sociali: conditie
conditiesocioeconomic
socioeconomic precara
precara
- Factori
Factori iatrogeni:
iatrogeni: interventii chirurgicale anterioare pe stomac
- Factori
Factori infectiosi:
infectiosi: Helicobacter
Helicobacter pylori
pylori ––90
90%% dintre
dintreneoplaziile
neoplaziilegastrice
gastrice de
detip
tip intestinal
intestinal
- Factori
Factori genetici:
genetici: anomalii ale genei p53 (60%), genei APC (50% dintre adenocarcinoamele bine differentiate), amplificarea oncogenei c-met in CG avansat
- Leziuni
Leziuni premaligne:
premaligne: gastrita cronica, anemia pernicioasa, metaplasia intestinala
CANCERUL GASTRIC
ANATOMOPATOLOGIE:
- Tipuri histologice: adenocarcinom (95%), limfom (5%), sarcoame si alte
forme (1%)
- Localizari: proximale (cardio-tuberozitare) 35%, corporale 25%, distale
(antro-pilorice) 40%
- Extensia locala: incipient (intramucos, muco-submucos), avansat
(focal:polipoid, proliferative exulcerat, vegetant), infiltrative
- Diseminari: invazie directa (esofag, pancreas, colon transvers, peritoneu),
cale limfatica (ganglioni perigastrici, pancreato-duodenali, hil hepatic,
supraclavicular stang, axillar stang, peritoneali), hematogena ( ficat,
plamani, creier)
- Clasificare histologica: tip difuz (leziuni unice sau depozite reduse de
celule mici in submucoasa), tip intestinal (celule mari columnare, cu
infiltrate inflamatorii, localizate in arii de gastrita atrofica sau metaplazie
intestinala), tipuri mixte
- Clasificare anatomica macroscopica: tipul cu diseminare superficiala,
focala (polipoida, aspect fungic sau ulcerativ), tipul infiltrativ (linita plastic)
CANCERUL GASTRIC
TABLOU CLINIC:
SIMPTOME - tardiv:
– disfagie, greaţă, inapetenţă urmată de anorexie (pentru carne şi grăsimi), pirozis, plenitudine postprandială, durere epigastrică
EXAMEN OBIECTIV:
Semne generale: paloare, scădere ponderală (emaciere în fazele avansate), tulburări de tranzit (diaree sau constipaţie), HD (melenă, hematemeză), vărsături care nu calmează durerea (obstrucţia căii de evacuare gastrică), febră
Inspecţia:
– icter (invazia căilor biliare)
– sdr paraneoplazice cutanate: acanthosis nigricans, keratoză verucoasă
CANCERUL GASTRIC
Palparea:
– stomac mărit de volum în epigastru
– hepatomegalie dură, neregulată (MTS)
– MTS periombilicale, adenopatie supraclaviculară stg (Virchow-Troisier) şi axilară anterioară stg - MTS ganglionare
– Tuşeu rectal: masă palpabilă în fundul de sac Douglas - invazie peritoneală (semnul Blumer).
– Marirea ovarelor prin metastaze (Krukenberg)
Percuţia:
– clapotaj în cancerul gastric antral cu obstrucţie
– pleurezia şi ascita - complicaţii tardive
CANCERUL GASTRIC
Sindroame paraneoplazice:
– Acanthosis nigricans
– Eritem circinat,
circinat, pemfigoid
– Dermatomiozită,
Dermatomiozită, polimiozita
– Tromboflebită migratorie (semnul Trousseau)
– Anemie hemolitică microangiopatică
– Coagulare intravasculară diseminată (CID)
– Dementa, ataxie cerebeloasa
– Sindrom Cushing ectopic/carcinoid
CANCERUL GASTRIC
PARACLINIC:
Laborator:
Laborator: anemie (posthemoragică sau megaloblastică), disfuncție hepatică sau renală, ionograma serică - alterată (vărsături repetate), VSH crescuta, markeri tumorali CEA (antigenul carcinoembrionar), CA
19-9
EDS:
EDS: cancerul incipient - polipoid, plat sau ca un ulcer malign, iar cancerul avansat - vegetant, ulcero-vegetant, ulcero-infiltrativ şi infiltrativ (linita plastică)
Ecoendoscopia:
Ecoendoscopia: stadializarea preoperatorie
Rx gd:
gd: nişa malignă (cancerul ulcerat), cu dimensiuni mari, neregulată, bază largă de implantare, lacuna (cancerul vegetant), cu contur neregulat, policiclic, cu semitonuri şi rigiditatea segmentară sau a întregului
contur gastric (cancerul infiltrativ).
Ecografia abdominală,
abdominală, CT (torace, abdomen şi pelvis) şi RMN - extensia (MTS de organ şi ggl)
Radiografia toracică:
toracică: MTS pulmonare
Multidetector computed tomography (MDCT) 
Menisc
canceros

CANCER GASTRIC
ULCERANT
ulcer piloric
cancer gastric
STENOZA PILORICĂ

Definiţie: Obstrucţia căii de evacuare a stomacului sau


stenoza pilorică este realizată de un obstacol de
natură mecanică, intrinsec sau extrinsec.
STENOZA PILORICĂ
Cauze: benigne / maligne

Benigne Maligne
- ulcere peptice - cancerul gastric antropiloric
- stenoza hipertrofică de pilor, cea mai frecventă - metastaze la nivelul căii
cauză la copii gastrice de evacuare
- polipii gastrici de mari dimensiuni - cancerul ampular (ampula
- pseudochisturile pancreatice Vater)
- membrane duodenale congenitale - colangiocarcinomul
- ingestia de substanţe caustice - cancerul pancreatic
- obstrucţia prin calculi biliari - cancerul duodenal
- bezoari (mase vegetale sau de păr, nedigerabile,
impactate la nivelul tubului digestiv)
STENOZA PILORICĂ
TABLOU CLINIC:
Simptome:
– greaţă
– regurgitaţii
– eructaţii
– saţietate precoce
– plenitudine epigastrică, constipaţie
– durerea abdominală este variabilă (persistentă în cancerul pancreatic, periodică în ulcerul peptic)
Examenul obiectiv:
– vărsături voluminoase, cu alimente nedigerate, miros rânced şi apariţie tardivă postprandial.
STENOZA PILORICĂ
TABLOU CLINIC:
Inspecţia:
– semne de deshidratare cronică (buze uscate, pliu cutanat persistent, ochi înfundaţi în orbite, oligurie)
– scădere ponderală (emaciere, caşexie), mai ales în stenoza de cauză malignă
– tegumente palide, uscate
– bombare epigastrică,
epigastrică, accentuată postprandial şi mişcări peristaltice epigastrice vizibile, cu direcţie stânga-dreapta, generate de tentativa de depăşire a obstacolului (semnul Küssmaul).
Palparea:
– contractură tonică în regiunea epigastrică, intermitentă, provocată de percuţie
– masă tumorală epigastrică palpabilă (cancerele avansate).
Percuţia: clapotajul matinal:
matinal: percuţia uşoară a regiunii epigastrice, cu ultimele patru degete semiflectate → zgomot hidroaeric.
STENOZA PILORICĂ
EXPLORARE PARACLINICĂ:
Laborator:
Laborator:
– retenţie azotată prin deshidratare
– anomalii hidroelectrolitice (sindromul Darrow = alcaloză metabolică hipokaliemică şi hipocloremică, prin pierderea ionilor de H+ şi Cl- prin vărsături şi a celor de K+ la nivel renal)
– anemia
– teste funcţionale hepatice modificate (MTS)
– H. Pylori (in ulcer duodenal)
EDS
Radiografia abdominală pe gol:
gol: absenţa camerei cu aer
STENOZA PILORICĂ
Rx gd:
– stomac de dimensiuni mari (“în chiuvetă”),
– îngustarea canalului piloric sau a primei porţiuni a duodenului,
– dispersia bariului în lichidul de stază gastrică, sub forma unor fulgi radioopaci,
– uneori obiectivarea cauzei - masă tumorală, ulcer.
Testul cu clorură de sodiu:
sodiu: alterarea motilităţii gastrice: după instilarea a 750 cc de soluţie NaCl printr-o sondă nazogastrică se face aspiraţia, la 30 de minute; diagnosticul este confirmat dacă sunt
rămaşi în stomac mai mult de 400 cc.
Testarea cu radionuclizi per os:
os: măsoară timpul de pasaj gastric al acestora, care apare prelungit.
SINDROAMELE DE MALABSORBȚIE
DEFINIȚIE:
afecțiuni care au ca element comun diareea cronică,
distensia abdominală şi retardul staturo-ponderal (la
copii).
Substratul: afectarea unuia sau mai multor paşi ai
digestiei intestinale
SINDROAMELE DE MALABSORBȚIE
BOALA CELIACĂ (INTOLERANŢA LA GLUTEN)
Definiţie: răspuns inflamator al mucoasei intestinale, mediat
imunologic, ca răspuns la contactul cu o componentă a glutenului –
gliadina. Ereditară
Simptome: gastrointestinale şi extraintestinale: slăbiciune şi oboseală
prin nutriţie deficitară, durere abdominală, dureri osoase datorate
osteoporozei şi simptome neurologice (parestezii, astenie musculară).
Examenul obiectiv: diaree cu scaune apoase sau semiconsistente,
decolorate, grăsoase, fetide, steatoree prin malabsorbţia grăsimilor,
tulburări hormonale (amenoree, infertilitate la ambele sexe), sdr
hemoragipar (malabsorbţia vitaminei K)
– Inspecţia: meteorism, scădere ponderală, retardul creşterii la copil, edeme
periferice, glosită, paloare (anemie prin absorbţie deficitară a fierului,
folaţilor sau vitaminei B12), dermatită herpetiformă şi echimoze
– Palparea: semne de deshidratare (pliu cutanat persistent, hipoTA
ortostatică)
– Percuţia: timpanism abdominal, ascita (hipoproteinemie)
– Ascultaţie: zgomotele hidroaerice accentuate
SINDROAMELE DE MALABSORBȚIE
Explorarea paraclinică
Laborator: anemie, hipoproteinemie, hipocolesterolemie
(malnutriţie), tulburări electrolitice (hipokaliemie,
hipocalcemie, hipomagneziemie)
Ex coprologic: steatoree
Testul cu D-xyloză - malabsorbţia concomitentă a
carbohidraţilor
Prezenţa autoanticorpilor (Ig A) cu rol diagnostic
EDS: cu cel puţin 6 biopsii duodenale
Evaluarea radiologică – metodă adjuvantă
SINDROAMELE DE MALABSORBȚIE
INTOLERANŢA LA LACTOZĂ
Definiţie: incapacitatea de a digera lactoza, datorită
nivelului scăzut de lactază de la nivelul marginii „în perie”
duodenale
Simptomele: plenitudine abdominală, greaţă şi durere
abdominală, borborisme, diaree şi flatulenţă
Laborator:
– testul de toleranţă la lactoză
– testul de toleranţă la lapte (se administrează 500 ml de lapte şi
se măsoară glicemia, care creşte cu < 9 mg/dl)
– testul respirator pentru hidrogen (concentraţia H2 creşte)
– Biopsia intestinului subţire - diagnosticul de certitudine
SINDROAMELE DE MALABSORBȚIE
BOALA WHIPPLE
Definiţie: afecţiune sistemică, cauzată de o bacterie
Gram + (Tropheryma whippelii), caracterizată prin sdr de
malabsorbţie şi determinări sistemice (articulare, SNC,
cardiovasculare)
Ex fizic: artralgii, artrită, febră, diaree, steatoree, scădere
ponderală, hemoragii oculte, limfadenopatii, sdr de
malabsorbţie: glosită, cheilită angulară, gingivită (deficit
de vitamina C), cecitate nocturnă (deficit de vitamina A),
semnul Chvostek, distensie abdominală
Laborator:
– steatoree
– Diagnosticul - determinarea ADN T. whippelii (PCR) şi biopsii
tisulare din intestinul subţire sau sinovia articulară.
SINDROAMELE DE MALABSORBȚIE

SPRUE TROPICAL

sdr caracterizat prin diaree cronică, scădere ponderală şi


malabsorbţie a cel puţin două substanţe diferite,
survenite la călători sau rezidenţi în zone tropicale
Histological examination of duodenal biopsies in patients with malabsorption syndrome. (A) Patient
with tropical malabsorption showing blunting of villi with increased mononuclear infiltrate in lamina
propria, (B) subtotal villous atrophy with crypt hyperplasia in a patient with celiac disease, (C) dense
dysplastic lymphomononucler infiltrate with blunting of villi in a patient with immunoproliferative
small intestinal disease, (D) larvae of Strongyloides embedded in the mucosa (haematoxylin-
eosin). 
TUMORILE INTESTINULUI SUBȚIRE
Rare în practică
Anatomopatologic: adenocarcinoame, tumori carcinoide,
limfoame, sarcoame (tumori maligne), polipi hiperplazici,
tumori stromale, hemangioame şi lipoame (tumori
benigne)
Factori favorizanți:
– polipoza familială adenomatoasă
– cancerul colorectal ereditar nonpolipozic
– dieta cu abuz de carne roşie
– conserve
– fumatul
– consumul de alcool
– antecedente personale de boală celiacă
– boală Crohn
– sindromul Peutz – Jeghers
TUMORILE INTESTINULUI SUBȚIRE
TABLOU CLINIC:
Simptome nespecifice: greaţă, anorexie, durere
abdominală persistentă, localizată în epigastru şi
mezogastru sau durere intensă, cu debut acut în cazul
complicaţiilor - obstrucţii intestinale, volvulus.
Examenul obiectiv:
– vărsături, scădere ponderală
– sângerări intestinale exteriorizate ca melenă, enteroragie sau
hematochezie
– În tumorile carcinoide - semne clinice sugestive: diaree, flush
(eritem pasager) cutanat, prurit, datorate descărcărilor de
histamină
– Palpare: masă abdominală (în tumorile cu dimensiuni mari),
abdomen destins şi sensibil însoţit de constipaţie (obstrucţie
tumorală), semne peritoneale prin perforaţie intestinală
TUMORILE INTESTINULUI SUBȚIRE
Sindromul Peutz – Jeghers:
transmitere AD
caracterizat prin pigmentare cutaneomucoasă (buze,
faţă, mucoasa jugală) şi hamartoame gastrointestinale
benigne (polipi);
polipii sunt prezenţi în intestinul subţire (90%), stomac şi
colon
Evoluție: durere abdominală colicativă, sângerare
gastrointestinală, obstrucţie, transformare malignă
TUMORILE INTESTINULUI SUBȚIRE
EXPLORAREA PARACLINICĂ
Laborator: anemie (hemoragii oculte), hiperbilirubinemie
(obstrucţie biliară în tumori periampulare), transaminaze
crescute în MTS hepatice, prezenţa markerului tumoral
CEA în tumorile maligne
Radiografia abdominală pe gol: obstrucţie intestinală
Tranzitul baritat
Clisma baritată
CT abdominală
EDS - biopsiile
Colonoscopia
BOLILE INFLAMATORII INTESTINALE

Afecţiuni cronice inflamatorii, idiopatice


Două tipuri majore:
– colita ulcerativă (CU) sau rectocolita ulcero-
hemoragică
– boala Crohn (BC)
Substratul etiopatogenic - răspuns imun inadecvat la flora
microbiană endogenă, având ca rezultat lezarea
propriului tract intestinal.
BOLILE INFLAMATORII INTESTINALE

COLITA ULCERATIVĂ (RCUH)


Afectează rectul şi colonul, parţial sau în totalitate
Mucoasa: eritem, aspect hemoragic, edem, ulcerații,
pseudopolipi de regenerare epitelială. În evoluţie întregul
colon se îngustează şi se scurtează
Simptome: tenesme, crampe abdominale, greaţă,
anorexie şi astenie
Ex obiectiv:
– febră, vomă, scădere ponderală,
– diaree cu scaune lichide, cu sânge, puroi şi materii fecale
– sensibilitate pe cadrul colic, în special în fosa iliacă stângă
– semne de peritonită în cazul perforaţiei colonului
BOLILE INFLAMATORII INTESTINALE
BOALA CROHN
Afectează oricare segment al tubului digestiv , mai frecvent
intestinul subţire (ileită terminală)
Afectarea intestinală este discontinuă, cu arii de mucoasă
sănătoasă
Inflamaţie, fistule, tardiv - fibroză
Ex clinic:
– durerea abdominală persistentă sau crampe, localizată în fosa iliacă
dreaptă sau periombilical; incontinenţă anală , febră moderată, diaree
recurentă, fără aspect sangvinolent, steatoree , scădere ponderală
– În evoluţie: fistule gastrocolice (vărsături fecaloide), enterovezicale
(infecţii urinare recurente şi pneumaturie ), enterovaginale (secreţie
vaginală fecaloidă), enterocutanate.
– Masă inflamatorie palpabilă în fosa iliacă dreaptă
– Tuşeu rectal: fisuri, abcese, fistule, hemoroizi
BOLILE INFLAMATORII INTESTINALE
ASPECTE CLINICE COMUNE:
manifestări digestive
manifestări clinice extraintestinale:
– dermatologice (eritem nodos, psoriazis, stomatită aftoasă)
– reumatologice (artrită asimetrică, spondilită ankilozantă)
– oculare (conjunctivite, uveite, episclerite)
– hepatobiliare (steatoză hepatică, colelitiază, colangita primitivă
sclerozantă)
– urologice (litiază oxalică, obstrucţie ureterală)
– boli osoase metabolice (osteoporoză, osteonecroză)
– tromboembolii (status hipercoagulant, hiperhomocisteinemie)
BOLILE INFLAMATORII INTESTINALE
EXPLORAREA PARACLINICĂ
Laborator: sindrom inflamator, anemie, hipoalbuminemie in formele
severe. tulburări electrolitice (hipokaliemie, hipomagneziemie) prin
diaree şi malabsorbţie
Markerii fecali de boală activă: calprotectina şi lactoferina
Markerii serologici de boală inflamatorie intestinală: Ac
anticitoplasmă neutrofilică perinucleară (pANCA) pentru RCUH, Ac
anti- Saccharomyces cerevisiae (ASCA) în BC şi prezenţa autoAc
(pancreatici, anti-celule spumoase, anti-isoforma 5 a tropomiozinei
din celulele epiteliale colonice)
EDS, colonoscopia și biopsia confirmă diagnosticul, apreciază
extensia bolii şi identifică zonele de displazie
Clisma baritată
Tranzitul intestinal baritat: stricturi şi fistule din BC
CT - limitată, evidenţiind adenopatiile, fistulele şi abcesele
SINDROMUL COLONULUI IRITABIL
Tulburare funcţională a tractului intestinal, fără o cauză
organică decelabilă, caracterizat prin durere abdominală şi
tulburări de tranzit.
Simptomele - legate de stres; durere abdominală difuză,
precipitată de prânzuri şi ameliorată incomplet de defecaţie.
Frecvent - episoade acute de durere vie şi simptome urinare
asociate: polakiurie şi micțiune imperioasă
Tulburări de tranzit: diareea alternând cu constipaţie
Distensie abdominală, coardă colică palpabilă în fosa iliacă
stângă
Laborator: exclud alte etiologii
Investigaţiile imagistice (endoscopice, ecografice şi
radiologice) ale intestinului - absenţa unor cauze organice
ale simptomatologiei.
CANCERUL COLORECTAL

Frecvența în creștere, B > F, peste 50 ani


Factori de risc:
– dieta bogată în grăsimi animale
– Polipoza familială
– bolile inflamatorii intestinale
– obezitatea
– fumatul
– vârsta (riscul creşte după vârsta de 40 ani)
Morfopatologic: adenocarcinoame - majoritatea, rar -
carcinoamele cu celule scuamoase
CANCERUL COLORECTAL

TABLOU CLINIC
SIMPTOME:
– Absente inițial
– durere abdominală
– Tumorile cu localizare rectală joasă - senzaţie de evacuare
incompletă şi tenesme rectale
– Simptome urinare: compresiune de vecinătate
– Colon drept - astenie, palpitaţii, uneori angină pectorală, pe
fondul anemiei feriprive
CANCERUL COLORECTAL
Examenul obiectiv
– Tumorile colonului drept: dimensiuni mai mari, vegetante, cu
ulcerare şi sângerare cronică inaparentă
– Cancerele colonului stâng: mai mici, stenozante
– Tumorile rectosigmoidiene: asociate cu hematochezie, tenesme
rectale şi îngustarea calibrului scaunului (sindrom obstructiv
incomplet)
– Semne generale: febră, scădere ponderală, caşexie, alterări de
tranzit (diaree sau frecvent constipaţie cu instalare recentă), febră
de origine necunoscută sau polimiozită
CANCERUL COLORECTAL

Paloare tegumentară (anemie), icter (MTS hepatice),


denutriţie, distensie abdominală, sensibilitate la palpare;
uneori masa tumorală palpabilă, hepatomegalie şi ascita
(MTS hepatice și peritoneale)
Tuşeul rectal: semnul pragului - MTS peritoneale,
sângerare rectală, palparea tumorilor rectale (până la 8
cm de anus)
Sindrom König: zgomote hidroaerice intense, mişcări
peristaltice vizibile la suprafaţa abdominală - în
stenozele intestinale incomplete
CANCERUL COLORECTAL
EXPLORARE PARACLINICĂ
Laborator: anemie hipocromă, microcitară, hemoragii oculte,
prezenţa markerilor tumorali - CEA (antigenul carcinoembrionar) şi
CA 19-9.
Clisma baritată cu dublu contrast (insuflaţie cu aer): aspecte
caracteristice („cotor de măr”, „pantalon de golf”)
Rectosigmoidoscopia: screening pentru detectarea polipilor sau a
cancerelor situate până la 60 cm de la anus
Colonoscopia: examinarea întregului colon, biopsii, rezecţia
polipilor, metodă de screening pentru cancerul colorectal la
persoanele cu risc înalt.
CT abdominopelvină şi toracică: prezența tumorii și a MTS
RMN este cea mai sensibilă metodă pentru identificarea MTS
hepatice
Ulcerant pe vegetatie:
BORMANN II

CANCER COLON DESCENDENT:


FORMA VEGETANTA (lacuna)
“cotor de măr”

Infiltrant difuz =>schir CANCER ULCERANT:


BORMANN IV nisa in lacuna BORMAN II
RECTAL
RECTO-SIGMOIDIAN
CANCERE AVANSATE LOCO-REGIONAL, STENOTIC
CANCER
MIXT,
COLON
TRANSVERS
CANCERE DE CEC VEGETANTE/STENOZANTE
CANCER SIGMOIDIAN: STOP
TOTAL AL COLOANEI BARITATE

CANCER VEGETANT
CECAL - INVAGINATIE
SINDROMUL ANORECTAL
Simptomele şi semnele caracteristice afectării
segmentului intestinal distal
Cauze: neoplazii, hemoroizi, fistule, abcese, fisuri anale,
rectosigmoidite
Simptomele principale
– tenesmele rectale = necesitatea imperioasă de defecaţie,
acompaniată de durere, fără eliminare de scaun
– durerea anală - spontană sau la defecaţie, provocată de fisuri,
abcese, tumori maligne
– pruritul anal - prezent în parazitoze intestinale, scurgeri anale,
igienă locală deficitară
SINDROMUL ANORECTAL
EXAMENUL OBIECTIV
rectoragii în hemoroizi, tumori anorectale, fisuri anale
incontinenţa fecală în boli neurologice, afecţiuni
psihiatrice, vârstnici
Inspecţia regiunii sacrococcigiene:
– excoriaţii
– ulceraţii (şancru sifilitic)
– chist pilonidal (traiect fistulos în regiunea sacrococcigiană)
– fisuri anale
– fistula anorectală - traseu fistulos cu deschidere la tegumentele
perianale şi intern, în canalul anal sau rect
– hemoroizii externi şi interni
SINDROMUL ANORECTAL
Tuşeul rectal:
– polipi
– noduli induraţi (cancer rectal)
– hemoroizi interni
– sensibilitate la palparea Douglasului (peritonite)
– nodul dur în fundul de sac (MTS peritoneale)
– elemente patologice pe mănuşă: sânge, puroi
Laborator: anemie (HD), leucocitoză (inflamaţii, infecţii),
examenele de scaun - coproparazitologic, coprocultură,
examen citologic şi hemoccult testul, pentru evidenţierea
hemoragiilor oculte.
Anuscopia şi rectosigmoidoscopia cu biopsii
SINDROMUL ANORECTAL
Tuşeul rectal:
– polipi
– noduli induraţi (cancer rectal)
– hemoroizi interni
– sensibilitate la palparea Douglasului (peritonite)
– nodul dur în fundul de sac (MTS peritoneale)
– elemente patologice pe mănuşă: sânge, puroi

S-ar putea să vă placă și