Sunteți pe pagina 1din 81

CANCERUL DE PANCREAS

• ocupa locul 4 in cauzele de deces prin cancer la


barbat si locul 5 la femei,
• este de 2 ori mai frecvent la barbati decat la femei

• factori de risc:
– fumatul (nitrosaminele),
– regimul alimentar bogat in lipide si proteine, mai ales la
cei gastrectomizati,
– diabetul zaharat in special cel juvenil,
– antecedente heredo-colaterale (sindrom Gardner,
glucagonomul)
ISTORIC
• CODIVILLIA – 1898 – prima DPC – fara implantare
pancreas
• KAUSCH – 1912 – DPC – anastomoza cu bont
duodenal
• TRIPODI & SHERWIN – 1934 - transplantare
intragastrica confirmata de PEARSON & GLENN
• WHIPPLE – 1935 – DPC one-stage PJ
• WAUGH & CLAGETT – 1946 – DPC cu PG
• CATELL – 1948 – DPC cu WJ
• Clinic:
Perioada asimptomatica: tumora de mici
dimensiuni, lipsesc semnele de localizare a
tumorii, cat si semnele generale de impregnare
neoplazica
Perioada de debut clinic:
-manifestari de ordin general: astenie fizica,
psihica, scadere ponderala, tromboflebite
superficiale migratorii (semnul Trousseau)
-manifestari digestive: inapetenta, sdr. dispeptic
nesistematizat
-fara modificari ale examenului fizic, necesitand
pentru diagnostic investigatii suplimentare
Perioada de stare:
-manifestari de ordin general: astenie fizica si
psihica marcate, scadere ponderala marcata,
sindroame paraneoplazice cutanate si
hematologice
-tulburari digestive comune: anorexie, diaree
grasoasa, durere epigastrica rezistenta la
medicatie antialgica
-manifestari clinice specifice localizarii tumorale:
CANCERUL DE CAP DE PANCREAS
-determina obstructia progresiva prin invazie sau
compresie a partii distale a cbp → distensia in amonte a
cbp, a cailor biliare intrahepatice si hepatomegalie cu
aparitia icterului
-icter- culoare verdinica a tegumentelor, urini hipercrome,
scaune decolorate
-indolor si apiretic
-precedat de prurit progresiv si rezistent la tratament
-invazia sau compresia duodenului poate determina
varsaturi fara continut bilios
-invazia wirsungului determina distensia sistemului canalar
pancreatic, cu dureri profunde in bara
-la examenul fizic: hepatomegalie, vezica biliara destinsa
(semnul Courvoisier-Terrier) - poate lipsi la cei cu
colecistopatie litiazica cronica sau la obezi
Triada clinica a cancerului de cap de pancreas: durere
epigastrica, scadera ponderala masiva, icter mecanic
(precedat de prurit, indolor, afebril)
CANCERUL DE CORP SI COADA DE PANCREAS

-stabilirea diagnosticului se realizeaza tardiv fata


de cancerul de cap de pancreas
-tabloul clinic dominant este al alterarii starii
generale
-durerea apare tardiv (prin invazia plexurilor
nervoase retropancreatice), se amelioreaza
partial la aspirina, in ortostatism, decubit ventral
si pozitia “cocos de pusca” si se intensifica in
decubit dorsal
Perioada preterminala si terminala are menifestari
clinice comune indiferent de localizare:

-tumora palpabila
-adenopatie supraclaviculara (semn Virchow-Troisier)
-metastaza ombilicala
-metastaze hepatice
-splenomegalie
-sindroame paraneoplazice
-hemoragie digestiva superioara prin hipertensiune
portala, invazie stomac sau duoden
-insuficienta hepato-renala
Explorari de laborator:

-sindrom de retentie biliara (bd, fa, col)


-sindrom anemic
-insuficienta pancreatica exocrina (probele de digestie)
-glicemie crescuta
-markeri tumorali (CA 19-9)-utili pentru monitorizarea
interventiilor chirurgicale si evidentierea recidivelor
sau metastazelor
-in utima vreme se folosesc tot mai des anticorpii
monoclonali
Explorari imagistice:

-ultrasonografia
-tomografia computerizata
-rezonanta magnetica nucleara
-utile pentru localizarea topografica a tumorii si
a rasunetului e asupra viscerelor invecinate,
localizarea metastazelor si realizarea biopsiei
Colangiografia iv,
– posibila pana la o valoare a bilirubinei de 3mg
% percutana transhepatica prin punctia
colecistului sau a cailor biliare intrahepatice .
– Stabilesc nivelul si intinderea obstructiei cbp
si rasunetul asupra cailor biliare din amonte;
ERCP
– poate fi folosita si ca metoda de tratament
prin realizarea unui drenaj biliar intern sau
extern.
Explorari radiologice
-arteriografia si splenoportografia evidentiaza rasunetul
tumorii asupra sistemului port; +/- chimioterapia
intraarteriala regionala
-tranzitul baritat poate evidentia impingerea anterioara a
corpului gastric, largirea cadrului duodenal, invazia
directa a peretelui gastric
-irigografia poate evidentia impingerea unghiului splenic
-urografia poate evidentia impingerea caudala a rinichiului
stang

Explorari endoscopice
-endoscopie digestiva superioara
-ercp
-utile pentru diagnostic diferential, echografie endoluminala,
biopsie, drenaj biliar intern transtumoral
Cancerul pancreasului exocrin-anatomie patologica

2/3 din tumori se localizeaza la nivelul capului


pancreasului.
ORIGINE
1) primara:
-in celulele ductale (90%)-prezenta mucinei
-in celulele acinare (1%) – granulele de zimogen
-in tes. conjunctiv (sub 1%) – sarcoame
-origine histologica neclara
Localizari extrapancreatice: pe pancreas
aberant in stomac, duoden sau diverticul Meckel
2) metastatice:
-san
-plaman
-stomac
-piele (melanoame)
-limfoame
Cai de diseminare:
-din aproape in aproape (cel mai frecvent)(cai
biliare si duoden)
-perineurala
-limfatica
-venoasa (metastaze in ficat)
-in cavitatea pertoneala
Cele mai frecvente metastaze
extraabdominale sunt in plaman.
STADIALIZARE TNM:
ST.1 T1-T2 N0 MO
ST.2 T3 N0 MO
ST.3 T1-T3 N1 MO
ST.4 T1-T3 N0-N1 M1
Cancerul pancreasului exocrin-anatomie patologica
T1=tumora limitata la pancreas
T2=tumora extinsa la organele imediat vecine: duoden, coledoc
T3=tumora extinsa la alte organe vecine: stomac, colon, splina, vase
mari
Tx=tumora cu extensie neprecizata
N0=fara invazie ganglionara
N1=invazia ganglionilor regionali
Nx=invazie ganglionara neprecizata
M0=fara metastaze la distanta
M1=metastaze la distanta
Mx=metastaze neprecizate
TRATAMENTUL
Obiective:
-oncologic (disparitia tumorii si/sau metastazelor la 5ani)
-functional (rezolvarea retentiei biliare, pancreatice,
stenozelor)
Tratamentul nu poate fi efectuat decat chirurgical
si consta in interventii radicale sau paleative
Tumorile rezecabile reprezinta doar 10-20%, iar
supravietuirea la 5 ani este de aproximativ 4%
Metodele paliative

Se aplica la varstnici cu boli asociate,


-in tumori cu invazii masive si metastaze
locale si la distanta;
-au ca obiectiv drenajul biliar si pancreatic,
eventual cel duodenal si tratarea
sindromului dureros.
Interventii chirurcale paliative:

-drenaj biliar extern prin colecistostomie sau


cateterizarea cailor biliare intrahepatice
-drenaj biliar intern prin anastomoze: colecist sau cbp
cu stomac duoden sau jejun
-drenaj pancreatic: anastomoza wirsungo-jejunala sau
prin ercp si montarea unei endoproteze
-in stenoza duodenala: gastro-entero anastomoza; in
sindromul dureros: splanhnicectomia
Interventii chirurgicale radicale:

• pancreatectomia totala:
– ridicarea in bloc a pancreasului cu duodenul, splina,
parte din stomac, marele epiplon si ggl.limfatici regionali;
– este grevata de morbiditate si mortalitate ridicate
postoperator
• duodenopancreatectomia cefalica:
– se adreseaza tumorilor capului pancreasului si implica
ridicarea in bloc a capului pancreasului, duodenului,
ggl.limfatici regionali, stomac (+/- rezervarea pilorului)
• splenopancreatectomia corporeocaudala
– se adreseaza tumorilor cozii si corpului pancreasului si
implica ridicarea in bloc a pancreasului pana la col, splina
si ggl.limfatici regionali
Piesa operatorie
Chiuraj inter aortico cav
Anastomoza PG
Gastrorafie
Anastomoza GJ
Anastomoza CJ
Aspect final
Aspect final
FACTORI DE RISC AI FISTULEI PE
• Factori care tin de boala:
– Consistenta pancreasului
– Patologia pancreasului
– Marimea ductului pancreatic
– Cantitatea de suc pancreatic

• Factori care tin de pacient:


– Varsta
– Sex
– Nivelul icterului
– Afectiuni asociate

• Factori operatori:
– Durata operatiei
– Cantitatea de sange pierdut
– Tipuri de anastomoza
– Drenajul ductului pancreatic

Binding pancreaticoenteric anastomosis: from binding pancreaticojejunostomy to binding pancreaticogastrostomy.


Peng SY, Wang JW, Hong de F, Liu YB, Wang YF.
Department of General Surgery, Second Affiliated Hospital, School of Medicine, Zhejiang University, Hangzhou 310009, China
Updates Surg (2011) 63:69-74
Tratamente adjuvante
• chimioterapia:
– se realizeaza in mono- sau polichimioterapie iv
sau prin administrare intraarteriala regionala
• radioterapia:
– poate fi folosita singura sau in asociere cu
chimioterapia, prin iradiere externa sau interna
• imunoterapia:
– se poate asocia celorlalte tratamente adjuvante
si consta in imunostimulare generala
nespecifica.
TUMORILE
CĂILOR BILIARE
PRINCIPALE
TUMORILE CAII BILIARE
PRINCIPALE

• Tumori benigne (5%)


• Tumori maligne (95%)
TUMORILE BENIGNE ALE
CĂII BILIARE PRINCIPALE
PAPILOMUL
• Tumoră sesilă, unică/multiplă  papilomatoza
difuză a căilor biliare
• Potenţial malign, mai ales în papilomatoza
difuză a căilor biliare

ADENOMUL
• De obicei unic
• În grosimea peretelui căii biliare

MIOBLASTOMUL
• Origine neurogenă
• Aspect nodular
CLINIC
• Insidios, mimează litiaza sau disfuncţia sfincteriană
• Mimează cancerul de căi biliare cu icter cu/fără dureri

PARACLINIC
• Ex. lab: teste funcţionale hepatice, markeri tumorali
• ERCP + citologie / puncţie-biopsie
• Colangiografie: ERCP, PTC
• Ecografie
• CT

TRATAMENT
• Chirurgical datorită riscului de malignizare
TUMORILE MALIGNE ALE
CĂII BILIARE PRINCIPALE
• 95% sunt colangiocarcinoame
• 75% prezintă invazie perineurală
• infiltraţia tumorală depăşeşte marginile
aparente ale tumorii în mucoasă în 27% din
cazuri şi în submucoasă în 75% din cazuri
• 50% invazie vasculară
• 30% din cazuri prezintă metastaze
ganglionare
Localizare
• Colangiocarcinom hilar = tumoră Klatskin

• Colangiocarcinom al hepatocoledocului
pedicular

• Colangiocarcinom de coledoc distal


A. COLANGIOCARCINOMUL
HILAR (TUMORA KLATSKIN)
A.Colangiocarcinom hilar
(Tumora Klatskin)

• Altmeier şi colab. – 1957


• Klatskin, 13 pacienţi - 1965  predilecţia
pentru această localizare
• Timp de 2 decenii, diagnostic necroptic
• În prezent: diagnostic frecvent preoperator
Stadializare Bismuth- Corlette

stadiul I : - tumora limitata la canalul hepatic


comun (CHC)
stadiul II : - tumora cuprinde CHC si bifurcaţia
stadiul III A : - tumora cuprinde CHC, bifurcaţia si
canalul hepatic drept
stadiul III B: - tumora cuprinde CHC, bifurcaţia si
canalul hepatic stâng
stadiul IV : - tumora cuprinde CHC, bifurcaţia si
ambele canale hepatice
CLINIC
• Perioadă preicterică
– de scurtă durată
– necaracteristică: tulburări dispeptice, inapetenţă,
scădere ponderală
• Perioadă icterică
– icter progresiv
– prurit
– hepatomegalie
–  dureri
–  febră, frisoane
Explorari paraclinice
• Examene de laborator
– Teste funcţionale hepatice: fosfataza alcalină de obicei 
– Markeri tumorali: CEA, CA 19-9, CA 50
– Hematologice: hipercoagulabilitate, anemie, leucocitoză
– Status nutriţional: hipoalbuminemie
• Examene imagistice
– Ecografie
– CT: extensie intrahepatică, limfadenopatie locală
– Colangiografie: ERCP, Colangiografie transparietohepatica
– Colangio-RM
• Examen histopatologic preoperator (citologie, biopsie):
ERCP, Colangiografie transparietohepatica
OBIECTIVE TERAPEUTICE
1. TRATAMENT RADICAL –
ablatia tumorii cu viza curativa

2. TRATAMENT PALEATIV –
asigurarea drenajului biliar

MODALITĂŢI TERAPEUTICE
1. Chirurgie – rezectie sau drenaj biliar
2. Radiologie interventionala – drenaj biliar
3. Endoscopie – drenaj biliar
4. Radioterapie
5. Chimioterapie
Tratamentul radical
Rezectia
Singurul tratament potential curativ

Amploarea exerezei depinde de stadiul Bismuth al tumorii

TIPURI DE REZECTII:
• Rezecţiile de cai biliare
• Rezectiile complexe: cai biliare, hepatice, vasculare

Rezectiile curative presupun asocierea limfadenectomiei


regionale
• Rezecţia paleativă este preferabila altor metode chirurgicale
sau interventionale de rezolvare a icterului
Criterii de nerezecabilitate

• boli asociate ce contraindică intervenţii chirurgicale de amploare


• metastaze la distanţă
• criterii de nerezecabilitate locală:

• Invazia bilaterală a bifurcatiei canalelor hepatice de ordinul II


• Invazia ambelor ramuri ale venei porte (dreapta si stinga)
• Invazia ambelor ramuri (dreapta si stinga) ale arterei hepatice
• Invazia unilaterala a bifurcatiei biliare II si vasculara controlaterala

INVAZIA TRUNCHIULUI COMUN AL ARTEREI HEPATICE SAU AL VENEI PORTE NU SE


MAI CONSIDERĂ CONTRAINDICAŢIE DE REZECŢIE
1. Rezecţia de căi biliare

• se adresează stadiilor I şi II

• implică rezecţia hepaticului comun şi a bifurcaţiei

• datorită invaziei în mucoasă şi submucoasă la distantă de


marginea macroscopică a tumorii, limita de rezecţie este
cuprinsă între 1-1,5 cm
2.1. Rezecţia lobului caudat

autorii japonezi consideră obligatorie


rezecţia de lob caudat
•frecvent invadat  conexiuni vasculare şi
biliare între lobul caudat şi calea biliară,
respectiv vena portă.
• cele mai multe recidive 30% apar în lobul
caudat
•asociată rezecţiei de cale biliară
•asociată hepatectomiei
2. Rezecţii complexe

Cel mai frecvent presupun asocierea


rezectiei de căi biliare şi ficat, iar
uneori se pot asocia şi rezecţii
vasculare
Rezecţia hepatică asociata
rezectiei CBP
• Rezecţia lobului caudat
• Hepatectomie dreaptă
• Hepatectomie stângă
• Hepatectomie dreaptă extinsă
• Hepatectomie stângă extinsă
• Hepatectomie centrală
Hepatectomia dreaptă sau dreaptă
extinsă
• se adresează stadiilor
III A şi IV (bifurcaţia de ordin II pe
stânga liberă) sau stadiilor incipiente
(I si II) cu invazie vasculară lobară
dreaptă

• implică şi rezecţia hepaticului comun si


bifurcaţiei
Hepatectomia stângă sau
stângă extinsă
• se adresează stadiilor
III B şi IV (bifurcaţia de ordin II pe
dreapta liberă) sau stadiilor incipiente (I si
II) cu invazie vasculară lobară stângă

• implică şi rezecţia hepaticului comun şi a


bifurcaţiei
Hepatectomie centrală

• se adresează stadiilor
IV (bifurcaţia de ordin II pe ambele
canale neinvadată)

• segmentele IV, V şi VIII

• implică şi rezecţia hepaticului comun


şi a bifurcaţiei
REZULTATELE REZECŢIEI (1)
• creşterea rezecabilităţii este corelată cu scăderea morbiditaţii
şi mortalitaţii postoperatorii 5-10%

• R0, supravieţuirea : 5 ani : 26%, 35% şi 51%


10 ani: 19-26%.

• R0 şi rezecţie vasculară: 4%- 6%-7%

• R1, supravieţuire la 5 ani 0-12,5% supravieţuire mai bună din


punct de vedere al calităţii vieţii, comparativ cu oricare dintre
procedeele de drenaj biliar, fără rezecţia tumorii.
REZULTATELE REZECŢIEI (2)

•N1 nu modifică semnificativ supravieţuirea la


distantă (30%), fată de pacientii fără
metastaze(38%)
•N2 nu s-au comunicat supravieţuiri peste 2 ani

Invazia perineurală scade supravieţuirea la distanţă.


Astfel supravieţuirea la 5 şi 10 ani la pacienţii cu
invazie perineurală scade la 21% respectiv la 18%
Operatii paleative - intubaţie
transtumorala chirurgicală
Indicatii
1. Intraoperator se dovedeşte a fi nerezecabil
2. Drenajul percutanat / endoscopic nu este posibil
3. Apariţia colangitei severe recurente după stent
montat percutanat sau endoscopic

Modalitati
• Coledocotomie
• Foraj transtumoral
• Drenaj biliar extern: simplu, tip Kehr, cu tub în U
• ± hepatico-jejunoanastomoză cu stent
transanastomotic
Operatii paleative –
by-pass chirurgical

– Anastomoze hepatico-jejunale
– Anastomoze colangio-jejunale
Montare de stent
• Percutanat
– Stent convenţional: după o perioadă de drenaj extern,
urmat de dilataţie
– Stent autoexpandabil: într-un singur timp
– Problematic: creşterea overgrowth şi nu ingrowth 
montarea celui mai lung stent

• Endoscopic
– Poate beneficia de montarea percutanată
transhepatică a unui mandren-ghid
– Este de preferat metodei percutanate, fiind mai puţin
invazivă
Radioterapie

• Radioterapie externă
– 20-60 Gy
– Postoperator: marcare cu clipuri
– Reacţii adverse: duodenită, HDS
• Brahiterapie
– Iridium 192
– 30-50 Gy în asociere cu radioterapie externă 30-45 Gy
– Transhepatic sau endoscopic prin tuburi nasobiliare
• Radioterapie intraoperatorie
Chimioterapie
• Colangiocarcinomul de căi biliare este
cunoscut ca fiind chimiorezistent.
• Probabil un rol mai mare în viitor
• Regimuri sistemice:
– FAM
– FM
– F continuu, LV, M, Dipiridamol
– F continuu, Epirubicin şi Cisplatin intermitent
• Chimiterapie intraarterială
Hormonoterapie?

Experimental
• Regresia creşterii tumorii prin
administrarea de colecistokinină în
colangiocarcinomul metastatic la şoarece
B. COLANGIOCARCINOMUL
HEPATO-COLEDOCULUI
PEDICULAR
Incidenţa

• Cancer colecist : cancer CBP = 2/1, 3/1

• La necropsii: 0,01-0,5%

• Vârsta medie: 60 ani


Etiopatogenie
• Litiaza veziculară: 1/3 prezintă litiază
• Parazitoze: Clonorchis sinesis (frecventă în
Asia), Ascaris lumbricoides  inflamaţie
• Expunere la aflatoxine, clorura de vinil, clorura
de metilen, nitrozamine, benzidină
• Boala inflamatorie colonică
• Colangita sclerozantă: 1/3 dezvoltă
colangiocarcinom
• Chiste coledociene, boala Caroli  stază,
litiază, inflamaţie
Anatomie patologică
• Microscopic
– Adenocarcinoame, cu diferite grade de diferenţiere
– Carcinom scuamos mucoepidermoid
– Carcinoid
– Sarcom (leiomiosarcom, rabdomiosarcom)
• Macroscopic
– Forma infiltrativă
– Forma nodulară
– Forma papilară
Diseminare
• Canalară
• Extracanalară
• Limfatică
• Nervoasă
• La distanţă: ficat, peritoneu, plămân, oase,
creier
Clasificare TNM
Tx – tumora primară nu poate fi decelată
T0 – tumora primară neevidentă
Tis – carcinom in situ
T1 – tumoră limitată la peretele ductal
T1a – mucoasă
T1b – musculară
T2 – tumora infiltrează conjunctivul pericanalar
T3 – tumora invadează organele vecine: ficat,
colecist, pancreas, stomac, duoden, colon
STADIALIZARE
Stadiul 0 Tis N0 M0
Stadiul I T1 N0 M0
Stadiul II T2 N0 M0
Stadiul III T1 N1 M0
T2 N1 M0
Stadiul IVa T3
Stadiul IVb M1
CLINIC
• Perioadă preicterică
– de scurtă durată
– necaracteristică: tulburări dispeptice, inapetenţă,
scădere ponderală
• Perioadă icterică
– icter progresiv
– prurit
– hepatomegalie
– Courvoisier - Terrier
–  dureri
–  febră, frisoane
PARACLINIC
• Examene de laborator
– Teste funcţionale hepatice: fosfataza alcalină de obicei 
– Markeri tumorali: CEA, CA 19-9, CA 50
– Hematologice: hipercoagulabilitate, anemie, leucocitoză
– Status nutriţional: hipoalbuminemie
• Examene imagistice
– Ecografie, Doppler
– CT: extensie intrahepatică, limfadenopatie locală
– Colangiografie: ERCP, PTC
– Angiografie: invazia vasculară
• Examen histopatologic preoperator (citologie,
biopsie): ERCP, PTC
• Laparoscopie: prelevare material bioptic, stadializare
Criterii de nerezecabilitate
1. boli asociate ce contraindică intervenţii
chirurgicale de amploare
2. metastaze la distanţă
3. multifocalitatea tumorilor
4. invazie extinsă a trunchiului de venă portă

INVAZIA TRUNCHIULUI COMUN AL ARTEREI


HEPATICE SAU AL VENEI PORTE NU SE MAI
CONSIDERĂ CONTRAINDICAŢIE DE
REZECŢIE
Rezecţia
• Singurul tratament curativ
• Rezecţia paliativă poate fi avantajoasă altor
metode terapeutice de rezolvare a icterului

• Rezecabilitate:
– În Vest: 15-20%
– În Japonia: 52-92%

Rezecţie CBP + limfadectomie în


pediculul hepatic + hepatico-
jejunoanastomoza cu/fara rezectie
hepatica
C. TUMORILE REGIUNII
AMPULARE
Terminologie
• Greşit interpretate în trecut drept cancere de cap
de pancreas cu supravieţuire la 5 ani ridicată
• Cancer periampular: ampulă, duoden, coledoc,
pancreas
• Originea histopatologică a carcinoamelor
periampulare au importanţă relativă, deoarece
terapeutica chirurgicală este subordonată
aceloraşi imperative oncologice.
• Importanţa morfostructurală a acestor tumori, cel
mai adesea greu de stabilit, poate avea o
oarecare valoare prognostică pe termen mediu
şi lung.
Incidenţă, anatomopatologie
Histologic
 Majoritatea sunt adenocarcinoame
 Pot fi şi:
 adenoame (tumori benigne)  sd. Gardner, uneori cu
secvenţă adenom-carcinom
 carcinoide
 tumori neuroendocrine
 sarcoame
Macroscopic:
 Forma vegetantă
 Forma ulcerată
 Forma infiltrativă
 Vârsta medie 60 ani
Clinic
• Icter
– Progresiv, colestatic
– Ondulant, intermitent  necroză, spasm, edem
– Absent
• Pruritul poate precede icterul
• Durere
• Angiocolită
• Hemoragie digestivă superioară –
hematemeză, melenă, hemoragii oculte
• Sd. de impregnare neoplazică
Paraclinic
• Examene de laborator
– Anemie
– Teste de colestază
– Markeri tumorali: CEA, CA 19-9
• Endoscopie duodenală + puncţie-
biopsie, ecografie endoluminală
• Colangiografie iv, ERCP, PTC
• Ecografie
• CT
Clasificarea TNM
Tx – tumora primară nu poate fi depistată
T0 – tumora primară neevidentă
Tis – carcinom in situ
T1 – carcinom limitat la ampula Vater
T2 – tumora invadează peretele duodenal
T3 – tumora invadează < 2 cm pancreasul
T4 – tumora invadează > 2 cm pancreasul
Diagnostic intraoperator

• Explorarea palpatorie
• Colangiografie intraoperatorie
• Ecografie intraoperatorie
• Coledocotomie
– cu explorare instrumentală
– cu coledocoscopie
• Duodenotomie exploratorie
• Ampulotomie
• Biopsie şi examen extemporaneu
Tratament
• Depinde de
– stadiul tumorii
– tarele asociate
– vârsta pacientului

• Curativ
– Operaţii de exereză limitată
ampulectomie

– Operaţii de exereză largă


duodenopancreatectomie cefalică cu/fără
prezervare de pilor
Tratament
• Paliativ
– Derivaţii biliodigestive, digestive
– Stent montat endoscopic / percutanat
transhepatic
– Sfincterotomie
• Radioterapie, chimioterapie adjuvantă / de
paliaţie

Supravieţuirea la 5 ani este de 30-40%.

S-ar putea să vă placă și