CANCERUL PANCREATIC

Student: Petrea Andreea Nicoleta Coordonatori:

Specializare: Medicină Generală-RO Prof.Univ.Dr.Miuţescu Eftimie
Anul III, Grupa 1 Asist.Univ.Dr.Pantea Claudiu
Disciplină: Semiologie Medicală

2021
 CUPRINS

1. Introducere
2. Etiologie
3. Tabloul clinic
4. Diagnostic
5. Tratament
6. Concluzii
BIBLIOGRAFIE
 CANCERUL PANCREATIC

1. Introducere
Cancerul pancreatic este o boală în care se formează celule maligne
(canceroase) în țesuturile pancreasului. Pancreasul este o glanda situata in
spatele stomacului și în fața coloanei vertebrale. Pancreasul produce sucuri
digestive și hormoni care reglează glicemia. Celulele numite celule exocrine ale
pancreasului produc sucuri digestive, în timp ce celulele numite celule
endocrine ale pancreasului produc hormoni. Majoritatea cancerelor pancreatice
încep în celulele exocrine.
Cancerul pancreatic apare ca urmare a mutațiilor celulare care se instalează la
nivelul pancreasului. Celulele afectate se înmulțesc aberant, fenomen care duce
la formarea tumorilor. În plus, celulele anormale pot migra, prin sânge sau
limfă, și pot produce metastaze. Un cancer pancreatic se poate localiza fie în
porțiunea exocrină (cea care produce elemente necesare digestiei), fie în cea
endocrină (cea în care se secretă insulina și alți hormoni). Cea mai frecventă
formă de cancer pancreatic este adenocarcinomul, dar mai există și altele
precum carcinomul adenoscuamos sau carcinomul scuamos. Stadiile bolii pot fi
de la 0 (o celulă modificată care nu poate fi detectată), 1 (tumoră localizată), 2
(tumoră extinsă spre nodulii limfatici) 3 (tumoră extinsă către sistemul
circulator și limfatic) și 4 (tumoră care a dat metastaze).
2. Etiologie
Cancerul pancreatic se dezvoltă datorită modificărilor mutaționale în ADN-ul
pancreatic. Aceste mutații fac ca celulele pancreatice să crească incontrolabil,
conducând la apariția unor mase tumorale și făcând ca celulele normale să
moară sau să nu mai funcționeze normal. Dacă sunt lăsate netratate, ele se
răspândesc în organele vecine. Cancerul de pancreas este de obicei cauzat de
celulele care acoperă canalul în care enzimele sunt secretate din pancreas către
sistemul digestiv. Acest tip de cancer poartă denumirea de adenocarcinom
pancreatic sau cancer endocrin. Rareori se pot observa tumori provenite din
celule producatoare de hormoni sau neuroendocrine. Aceste tipuri de tumori se
numesc tumori neuroendocrine pancreatice sau cancer endocrin al pancreasului.
Cauzele cancerului endocrin nu sunt pe deplin înțelese, dar au fost identificați
anumiți factori de risc : vârsta este unul dintre cel mai important deoarece boala
afectează persoanele cu vârsta între 50 şi 70 de ani. S-au identificat și alți factori
de risc care pot determina formarea cancerului pancreatic:
 Fumatul
 Diabetul
 Inflamația cronică a pancreasului-Pancreatită
 Istoricul familial de cancer pancreatic
 Obezitatea
Unul din zece cazuri de cancer pancreatic are cauze ereditare. Unele gene pot
provoca pancreatită. Acest lucru crește riscul de a dezvolta cancer pancreatic.
Dacă există două sau mai multe rude apropiate cu cancer pancreatic, o boală
ereditara cum ar fi sindromul Lynch sau sindromul Peutz-jeghers sau anumite
boli ereditare în care există mutația BRCA2, gene care sunt predispuse în
formarea cancerului, este benefic controlul medical regulat al acestor pacienți în
vederea riscului crescut al cancerului pancreatic.
În Europa, cancerul pancreatic este pe locul 10 ca frecvenţă, reprezentând
≈2,6% din toate cazurile de cancer şi pe locul 8 ca şi cauză de mortalitate prin
cancer, cu ≈65.000 decese anual. La bărbaţi, incidenţa anuală variază între 8,7
(est) şi 7,3 (nord şi vest) la 100.000 locuitori, iar la femei între 5,7 (nord) şi 4,5
(est). Incidenţa ajustată în funcţie de vârstă este cu ≈50% mai mare la bărbaţi
decât la femei. Incidenţa creşte brusc odată cu vârsta, de la 1,5/100.000 pentru
intervalul 15-44 ani la 55/100.000 pentru populaţia > 65 ani. Cancerul
pancreatic este unul din cancerele cu mortalitatea cea mai mare, decesul prin
această boală înregistrându-se la >95% din persoanele afectate.
3. Tabloul clinic
Perioada asimptomatică, este perioada de latenţă a unei tumori de dimensiuni
mici, fără manifestări clinice. Diagnosticul este stabilit întâmplător, cu ocazia
unor explorări pentru altă afecţiune.
Perioada de debut clinic
• Manifestări de ordin general, de intensitate redusă:
- astenie fizică şi psihică, stări depresive;
- tendinţă de scădere în greutate;
- tromboflebite superficiale migratorii (semnul Trousseau);
• Manifestări digestive:
- scăderea poftei de mâncare;
- discretă jenă epigastrică;
- sindrom dispeptic nesistematizat;
- modificări capricioase ale tranzitului intestinal (constipaţia alternând cu
diaree);
Perioada de stare, cu tablou clinic specific, dar cu şanse terapeutice reduse
radical:
• Manifestări de ordin general:
- astenie fizică şi psihică marcată, sindroame depresive;
- fatigabilitate şi scăderea capacităţii de efort intelectual;
- scăderea marcată în greutate, emaciere, caşexie;
- anemie, tromboflebite superficiale migratorii;
• Tulburări digestive:
- anorexie, intoleranţă pentru grăsimi şi carne;
- sindrom dispeptic sugestiv pentru insuficienţă pancreatică exocrină, cu diaree
grăsoasă;
- durere epigastrică profundă, surdă, cu iradiere câtre hipocondrul stâng şi
dorsal, rezistentă la analgetice, durerea este mai intensă noaptea - icter de tip
obstructiv;
Manifestări clinice diferenţiate după topografia tumorii. Astfel Chauffard
deosebeşte două sindroame:
1.Sindromul pancreaticobiliar pentru cancerul capului de pancreas, în care
icterul este simptomul esenţial.
2.Sindromul pancreaticosolar pentru cancerul corpului de pancreas, în care
durerea este simptomul dominant.
Cancerul capului pancreasului, produce prin invazie sau compresiune
obstrucţia cu caracter progresiv şi ireversibil al segmentului terminal al CBP
determinând:
• Icterul mecanic neoplazic, de tip retenţional însoţit de prurit intens, cu urini
colurice, scaun decolorat, cu nuanţă verdinică a tegumentelor, de regulă apiretic
şi indolor.
• Scaune moi, fetide, abundente, cu aspect cenuşiu, lucios, uleios, diaree
grăsoasă (insuficienţă pancreatică).
• Anorexia şi slăbirea în greutate, sunt constante.
• Hepatomegalia de colostază, cu suprafaţa fermă, regulată şi indoloră.
Hepatomegalia poate să fie multinodulară prin metastaze.
• Vezicula biliară este destinsă (semnul Courvoisier-Terrier). Acest semn poate
să lipsească în vezicula biliară sclerotrofică.
• Durerile survin tardiv, sunt rare şi se manifestă mai mult ca jenă epigastrică
sau subhepatică.
Cancerul corpului şi cozii pancreasului, evoluează cu tablou nespecific timp
mai îndelungat. Tabloul clinic este dominat de:
• Durere epigastrică intensă, profundă, continuă, care obligă bolnavul să ia
atitudini antalgice, în „cocoş de puşcă” sau în poziţie de „rugăciune
mahomedană”. Durerea este rezistentă la analgeticele obişnuite şi se intensifică
în decubit dorsal.
• Sindrom dispeptic reprezentat de astenie, constipaţie, anorexie şi uneori
vărsături.
• Alterarea gravă a stării generale.
• Examenul fizic poate evidenţia o tumoră epigastrică sau subcostală stângă,
profundă şi fixă. Uneori se poate constata o splenomegalie datorită compresiunii
tumorii asupra venei splenice.
Manifestări clinice comune în etapele avansate, preterminale şi terminale,
indiferent de localizare:
• semne de impregnare neoplazică: anemie, caşexie;
• metastaze hepatice, peritoneale, ascită neoplazică;
• splenomegalie prin hipertensiune portală segmentară (compresiunea venei
splenice);
• adenopatia supraclaviculară (semnul Wirchow-Troisier);
• compresiunea venei porte cu apariţia ascitei şi a venei cave inferioare cu
apariţia edemelor membrelor inferioare;
• hemoragii digestive superioare, consecutive invadării organelor din vecinătate
şi erodării vaselor (stomac, duoden);
• hemoragii interne prin erodarea unor vase mari: venă portă, trunchi celiac,
arteră gastroduodenală;
• insuficienţă hepatorenală.
4. Diagnostic
Explorări imagistice
Examenul radiologic baritat gastroduodenal arartă modificări sugestive:
• semnul derulării potcoavei duodenale cu îndepărtarea unghiului lui Treitz de
marea curbură gastrică; • mărirea spaţiului retrogastric;
• deplasarea caudală a colonului transvers;
• modificarea conturului intern al ansei duodenale (DII) cu prezenţa semnului
lui Frostberg de „trei inversat”;
• împingerea anterioară a corpului şi antrului gastric;
• calcificări în pancreas;

Figura 1: Rx cancer pancreatic.

Pneumoretroperitoneul şi insuflaţia gastrică asociată cu tomografii transversale,

decelează neregularităţile capului şi corpului pancreasului şi mărirea lor în
volum.
Colangiografia efectuată prin puncţie veziculară sub celioscopie sau prin
puncţie transparietală hepatică precizează sediul obstacolului, liberatatea sau
invadarea căii biliare principale.
Splenoportografia arată modificările produse de tumoră asupra sistemului
venos portal.
Angiografia selectivă a trunchiului celiac şi a mezenteriei superioare pot
evidenţia deplasările vasculare datorită tumorii şi îngustarea vasculară.
Colangiopancreatografia endoscopică retrogradă (CPER), evidenţiază
stenozele ductale ale ductului biliar, pancreatic, ori ale ambelor, realizând
semnul „dublului duct”.

Figura 2: Colangiopancreatografia endoscopică retrogradă (CPER)

Ecografia, tomografia computerizată şi rezonanţa magnetică nucleară

evidenţiază masele tumorale cu rezoluţia de până la 1 – 2 cm diametru, fără
afirmarea malignităţii; arată mărirea pancreasului şi distorsionarea conturului
său.
 Figura 3:Tomografie computerizată care arată o masă scăzută de atenuare în
capul pancreasului.

Biopsia pancreatică percutană sub ghidaj ecografic sau TC şi biopsia

metastazelor hepatice sprijină diagnosticul de cancer pancreatic.
Laparoscopia şi laparotomia exploratorie se indică în cazurile dubioase cu
biopsii şi examene histopatologice.
Probe de laborator
• VSH crescut, Hb scăzută; leucocitoză, trombocitoză;
• creşte: amilaza, lipaza serică şi glicemia;
• creşte fosfataza alcalină serică, bilirubina şi aspartataminotransferaza.
Markeri tumorali
• antigenul carcinoembrionar (ACE – 62%);
• anticorpi monoclonali: Ca -19.9 (75%);
• antigenul pancreaticocofetal (au sensibilitate destul de ridicată);
• testul de secretină CCK: scade volumul secreţiei cu păstrarea debitului
bicarbonatului şi scăderea debitului la enzime;
5. Tratament
Intervenţia chirurgicală
Pentru tumorile localizate în capul de pancreas, se efectuează procedura
Whipple, în cadrul căreia se rezecă vârful pancreasului, prima porțiune de
intestin subțire (duoden), vezicula biliară și o parte din calea biliară principală.

Figura 4: Rezecția venoasă cu reconstrucție anatomică în timpul procedurii lui

Whipple.

Uneori se poate rezeca inclusiv o parte din stomac și nodulii limfatici din
apropiere.
Pentru tumorile localizate în corpul și coada pancreasului, se practică
pancreatectomia distală.
În anumite cazuri se poate decide pentru rezecția întregului organ, ceea ce
poartă denumirea de pancreatectomie totală.
Chimioterapia
Chimioterapia utilizează medicamente care ajută la distrugerea celulelor
canceroase și are ca scop îmbunătățirea ratei de supraviețuire a pacienților cu
cancer de pancreas.
Radioterapia
Radioterapia utilizează fascicule cu energie înaltă, cu scopul de a distruge
celulele canceroase. Se poate face înainte sau după intervenția chirurgicală.
Tratament paliativ
Terapia paliativă se adresează în special pacienților inoperabili și are ca scop
ameliorarea simptomatologiei cauzate de tumoră; astfel dacă se instalează
icterul, există posibilitatea montării unui stent biliar (tub de plastic/metal)
pentru a permite decolorarea tegumentelor și ochilor. În caz de apariție a
durerilor, se poate apela la diferite clase de analgezice, inclusiv opioide precum
morfina, în cazurile avansate de boală, când durerile sunt insuportabile.
În ceea ce privește prevenția, trebuie acordată atenție în primul rând stilului de
viață sănătos, bogat în fructe, legume și fibre, sărac în grăsimi și preparate
procesate, renunțarea la fumat și nu în ultimul rând, menținerea unei greutăți
constante prin efectuarea de exerciții fizice în mod regulat.
6. Concluzii
Cancerul pancreatic rămâne una dintre cele mai agresive boli, cu foarte puține
îmbunătățiri ale rezultatelor în ultimele decenii. În ciuda progreselor în
chirurgie și tratament oncologic pentru cancerul pancreatic, foarte puțini
pacienți reușesc să vindece. Tendințele clinice degradante pentru această boală
se datorează faptului că cancerul pancreatic este o boală sistemică deja la
momentul detectării clinice.
BIBLIOGRAFIE
1. Pancreatic Cancer
https://www.webmd.com/cancer/pancreatic-cancer/digestive-diseases-
pancreatic-cancer
2. Study Shows One Protein May Be Key to Preventing Pancreatic Cancer
Metastasis https://www.biospace.com/article/study-shows-one-protein-
may-be-key-to-preventing-pancreatic-cancer-metastasis/
3. Cancerul pancreatic Recomandările ESMO pentru diagnosticare,
tratament şi monitorizare- S. Cascinu1 & S. Jelic2 Din partea Grupului de
Lucru ESMO pentru Ghiduri Terapeutice https://www.spitalul-municipal-
timisoara.ro/data_files/content/sectii/clinica-de-chirurgie-generala-ii/
cancerul-pancreatic.pdf
4. Pancreatic Cancer Treatment (Adult)
https://www.cancer.gov/types/pancreatic/patient/pancreatic-treatment-pdq
5. Pancreatic cancer: yesterday, today and tomorrow
https://www.futuremedicine.com/doi/10.2217/fon-2016-0010