MASURI DE PREVENIRE SI

INTERVENTIE IN BOLILE DIGESTIVE

-PARTEA
AMG
DR IURCIUC STELA
 OBIECTIVELE CURSULUI

 Recunoasterea manifestarilor de dependenta in principalele afectiunile digestive.

 Principalele investigatii utilizate in prevenirea si diagnosticul bolilor digestive.
 Formularea diagnosticului de nursing.
 Elaborarea planului de nursing.
Boala de reflux gastroesofagian şi esofagita
 MANIFESTARI DE DEPENDENTA IN
BRGE/ESOFAGITǍ
• Pirozis
• Regurgitǎri nocturne, eructaţii legate uneori de
consumul unor alimente.
• Disfagie- solide?
• Odinofagie - durere substernalǎ, epigastricǎ la înghiţire.
• Tuse
• Dureri de gât, disfonie recurentǎ,sforǎit, prin iritaţia
cǎilor respiratorii de cǎtre conţinutul gastric refluat.
• Examinarea cavitǎţii bucale :leziuni candidozice,
ulceraţii sau arsuri ale mucoasei
 INVESTIGATII SI EVALUARE DIAGNOSTICǍ

• Endoscopia digestivǎ
• permite vizualizarea inflamaţiei, ulceraţiei, stricturii
esofagului şi biopsia leziunilor suspecte

Examenul baritat al esofagului : tulburǎri de motilitate

• Manometria : tonusul sfincterului esofagian

• pHmetria ambulatorie 24 de ore (Capsula Bravo pH)

permite aprecierea severitǎţii refluxului gastro-esofagian
 DIAGNOSTICE DE NURSING

1.Nutriţie deficitarǎ datoritǎ dificultǎţii de a înghiţi

2.Risc de aspiraţie traheo-bronşicǎ datoritǎ dificultǎţii

de a înghiţi sau alimentaţiei pe sondǎ naso-gastricǎ

3.Durere acutǎ

4.Cunoştinţe insuficiente despre boalǎ şi tratamentul

acesteia
 INTERVENŢIILE NURSEI
INTERVENŢII TERAPEUTICE PT. DG.1,2,4

•Dieta „antireflux”
•Mese frecvente, reduse cantitativ, semilichide.
•Medicatie triturata
•Consumul de lichide între mese, nu imediat dupǎ masǎ.
•Renunţarea la fumat şi la consumul de alcool (mai ales în timpul
mesei)
•Scǎderea în greutate la pacienţii obezi
•Evitarea clinostatismului dupǎ masǎ cel puţin o orǎ
•Asigurarea unei poziţii mai ridicate a capului şi trunchiului în
clinostatism (aprox.20 cm)
•De evitat hainele strâmte
 INTERVENŢII FARMACOLOGICE: PT.DG.3

•Antiacidele (pansamentele gastrice) nu vindecǎ leziunile de esofagitǎ

•Antagonişti ai receptorilor H2 (de ex. famotidina, ranitidina) sau
inhibitori ai pompei de protoni (de ex. omeperazol, pantoprazol)
favorizarea vindecǎrii esofagitei
•Prevenţia BRGE şi a esofagitei postmedicamentoase la consumatorii
cronici de medicamente

!! In esofagita acutǎ determinatǎ de ingestia accidentalǎ de substanţe

corozive nu se recomandǎ lavajul pe sondǎ nazo-gastricǎ şi
administrarea de antidot; tratamentul este de regulǎ
chirurgical,asigurarea permeabilitǎţii cǎilor respiratorii, prevenţia
aspiraţiei traheo-bronşice,PEV
 EDUCAŢIA PACIENTULUI (PT.DG.4)

• Referitor la alimentaţie

• Pentru evitarea durerii şi controlul acesteia se recomandǎ evitarea

consumului mare de alimente la o masǎ şi a alimentelor iritante

• Administrarea medicaţiei cu cel puţin 100 ml de apǎ şi menţinerea

poziţiei ridicate minim 10 minute dupǎ aceea

•Recomandaţi pacientului sǎ evite consumul de medicamente sau

produse naturiste fǎrǎ avizul medicului
Ulcerul duodenal si gastric
Ulcerul duodenal Ulcerul gastric
Incidenţa: 80% Incidenţa: 15%
La 30-40 ani Uzual dupǎ 50 de ani
Mai frecvent la bǎrbaţi: femei (3:1) Bǎrbaţi: femei: 1:1

Hipersecreţie gastricǎ acidǎ. Secreţie acidǎ gastricǎ normalǎ sau

Durerea epigastricǎ apare la 2-3 ore
dupǎ masǎ şi noaptea (h:1-2); ingestia
de alimente calmeazǎ durerea, astfel cǎ
poate exista chiar o creştere în greutate
scǎzutǎ.
Durerea apare la ½-1 orǎ dupǎ masǎ,
rar în cursul nopţii, ingestia de alimente
agraveazǎ durerea, iar vǎrsǎtura
calmeazǎ durerea.

Greaţa şi vǎrsǎturile sunt rare Vǎrsǎturile sunt un simptom frecvent

HDS mai rarǎ decât în ulcerul gastric HDS mai frecventǎ decât în ulcerul
dar când apare se exteriorizeazǎ mai duodenal, dar când apare se
frecvent prin melenǎ exteriorizeazǎ mai frecvent prin
hematemezǎ
Perforaţia apare mai frecvent decât în
ulcerul gastric; rar se malignizeazǎ
 COMPLICATII POSIBILE IN ULCERUL G-D

 Perforatie = durere intensǎ epigastricǎ ce iradiazǎ în umǎrul drept, rigiditatea peretelui

abdominal, vǎrsǎturi şi uneori febrǎ.

 Stenoza pilorica = Apariţia vǎrsǎturilor abundente, distensiei abdominale asociate durerii

difuze.

 Hemoragia digestivǎ superioarǎ = hematemezǎ, melenǎ, sindrom anemic, vertij şi

hipotensiune ortostaticǎ şi uneori prin debut sincopal.
 INVESTIGATII SI EVALUARE DIAGNOSTICǍ IN
ULCER
Endoscopia digestivǎ superioarǎ

Determinarea nivelului seric al anticorpilor anti HP (frecvent

rezultate fals pozitive)

Determinarea nivelului de uree în aerul expirat reprezintǎ un

test sensibil pentru depistarea infecţiei cu HP
 DIAGNOSTICELE DE NURSING

• 1. Durere acutǎ cauzatǎ de acţiunea secreţiei

gastrice acide asupra leziunii ulceroase

• 2. Nutriţie deficitarǎ datoritǎ schimbǎrilor din

regimul alimentar

• 3. Cunoştinţe insuficiente despre boalǎ şi

tratamentul acesteia

• 4. Anxietate
 INTERVENŢIILE NURSEI ÎN COLABORARE CU ALŢI
MEMBRI AI ECHIPEI MEDICALE
INTERVENŢII TERAPEUTICE:
• Recomandǎri dietetice:
-alimentaţie echilibratǎ în principii nutritive fǎrǎ
alimente iritante
-reducerea consumului de alcool şi evitarea
completǎ a acestuia pe durata tratamentului
medicamentos
• Renunţarea la fumat
•Evitarea consumului de antiinflamatoare
nesteroidiene
 INTERVENŢII FARMACOLOGICE:

• Inhibitorii pompei de protoni administraţi 4-8

sǎptǎmâni ajutǎ la vindecarea ulcerului
• Sucralfatul asigurǎ protecţia împotriva agresiunii
acide sau biliare
• Antiacidele reduc simptomatologia prin reducerea
concentraţiei acide a sucului gastric
• Eradicarea infecţiei cu HP prin administrarea a 2
antibiotice timp de 10-14 zile
 INTERVENŢIILE NURSEI
MONITORIZAREA

•Urmǎrirea clinicǎ pentru depistarea precoce a

hemoragiilor (oculte) în scaun, modificarea
semnelor vitale, apariţia vǎrsǎturilor.

•Evaluarea în dinamicǎ a parametrilor hemogramei

(hemoglobina şi hematocritul scad în prezenţa
sângerǎrilor) şi a electroliţilor serici.
 INGRIJIRI IN HEMORAGIE DIGESTIVǍ SUPERIOARǍ
• Administreazǎ medicaţia şi instruieşte pacientul despre rolul acesteia, doza şi ritmul de
administrare.
• La recomandarea medicului administreazǎ lichide prin perfuzie endovenoasǎ şi
transfuzie de sânge în prezenţa unei sângerǎri acute severe.
• In cazul plasǎrii unei sonde nazo-gastrice nursa verificǎ permeabilitatea acesteia,
monitorizeazǎ aspectul şi cantitatea secreţiei drenate.
• In prezenţa unei sângerǎri active, efectueazǎ lavajul cu soluţie salinǎ pe sonda nazo-
gastricǎ la recomandarea medicului.
• Asigurǎ repausul la pat cu picioarele uşor ridicate pentru a preveni hipotensiunea sau
culcat în decubit lateral stâng pentru a preveni aspiraţia ce poate apǎrea în prezenţa
vǎrsǎturilor; mobilizarea se va efectua numai cu acordul medicului; poate fi necesarǎ
plasarea unei sonde urinare şi monitorizarea diurezei.
• Dacǎ alimentaţia oralǎ este permisǎ în absenţa unei sângerǎri active se vor asigura
mese frecvente, reduse cantitativ la 2-4 ore interval. Alimentele se vor consuma la
temperatura camerei sau uşor încǎlzite, se vor mesteca bine. Unele alimente şi
preparatele antiacide pot determina diaree. Monitorizaţi pacientul pentru apariţia
scaunelor diareice; eliminaţi din regimul alimentar alimentele şi bǎuturile care
determinǎ diaree, şi asiguraţi o igienǎ corespunzǎtoare a regiunii anale.
 EDUCAŢIA PACIENTULUI PENTRU ASIGURAREA
VINDECǍRII ŞI PREVENIREA RECURENŢELOR

• Instruiţi pacientul referitor la schimbarea stilului de viaţǎ pentru a preveni recurenţa ulcerului:
Regim alimentar fǎrǎ alimente care iritǎ mucoasa gastricǎ (cafea, alcool, condimente iritante).
• Evitarea situaţilor care produc stres şi nervozitate.
• Evitarea fumatului.
• Evitarea administrǎrii de antiinflamatoare nesteroidiene.
• Instruiţi pacientul sǎ solicite imediat ajutor medical în prezenţa semnelor clinice de hemoragie
digestivǎ superioarǎ, durere acutǎ şi vǎrsǎturi sugestive pentru perforaţie ulceroasǎ.
• Instruiţi pacientul referitor la modul de administrare a medicamentelor:
- antiacidele se vor administra la o orǎ dupǎ masǎ şi seara la culcare precum şi la nevoie;
avertizaţi pacientul despre posibilitatea apariţiei diareei.
- nu se vor administra antagonişti ai receptorilor H2 (ranitidina, famotidina) în acelaşi timp cu
sucralfat.
- medicaţia se va continua pe toatǎ durata prescrisǎ (4-8 sǎptǎmâni) chiar dacǎ simptomele se
amelioreazǎ sau dispar.
- consumul de alcool concomitent cu Metronidazolul (prescris uneori în asociere cu un alt
antibiotic pentru eradicarea infecţiei cu Helicobacter pylori) poate determina reacţii adverse
severe.
• Respectarea programǎrii la controalele medicale ulterioare.
Boala inflamatorie intestinala
 MANIFESTARI DE DEPENDENTA IN BOLI
INFLAMATORII INTESTINALE

• durerea abdominala; nu se calmeazǎ dupǎ defecaţie

• diaree, prezenţa de M,P,S în scaun /steatoree
• scǎderea în greutate
• intoleranţa la produse lactate
• Sensibilitate in flancul şi fosa iliacǎ dreaptǎ unde se
poate palpa uneori o formaţiune tumoralǎ
• Apariţia leziunilor stenozante/perforatia/fistulizare.
• Subfebrilitate persistentǎ în prezenţa unui abces.
• Semne clinice de deshidratare
 INVESTIGATII SI EVALUARE DIAGNOSTICǍ

• Leucocitozǎ, scǎderea hemoglobinei.

• Hipoalbuminemie
• Scǎderea potasiului, magneziului şi calciului seric
• Examenul radiologic cu bariu al tractului digestiv
superior poate evidenţia “ semnul scândurii” ca urmare
a constricţiei de la nivelul ileonului terminal.
• Colonoscopia poate evidenţia aspectul de “ piatrǎ de
pavaj” a mucoasei intestinale afectate de ulceraţii şi
fisuri +biopsie din mucoasa intestinalǎ.
 DIAGNOSTICE DE NURSING IN BOLILE
INFLAMATORII INTESTINALE

•1. diaree cauzatǎ de inflamaţia intestinalǎ.

•2. durere acutǎ prin inflamaţie şi creşterea peristalticii.
•3. deficit de volum datoritǎ aportului insuficient, diareei.
•4. nutriţie deficitarǎ prin aport insuficient şi malabsorbţie.
•5. intoleranţǎ la efort datoritǎ oboselii, insomniei.
•6. anxietate
•7. risc de leziuni tegumentare (mai ales în zona analǎ)
•8. cunoştinţe insuficiente despre boalǎ şi tratamentul
acesteia.
 INTERVENŢIILE NURSEI ÎN COLABORARE CU ALŢI
MEMBRI AI ECHIPEI MEDICALE
INTERVENŢII TERAPEUTICE:

• In timpul acutizǎrilor : perfuzie endovenoasǎ şi alimentaţie

parenteralǎ, sub monitorizare strictǎ a aportului de lichide prin PEV şi a
eliminǎrilor.
•sǎ creascǎ în greutate aproximativ 0,3 kg/zi în timpul nutriţiei
parenterale. Evaluaţi glicemia la fiecare 6 ore.

•Reluarea alimentaţie orale se va face cu alimente proteice, cu cât mai

puţine reziduuri şi grǎsimi.

•În timpul perioadelor de remisiune asigurarea unei nutriţii echilibrate

pentru a menţine greutatea corporalǎ normalǎ.
+ suplimente de vitamine
!! Produsele lactate pot exacerba diareea la pacienţii cu intoleranţǎ la
lactozǎ.
 INTERVENŢII FARMACOLOGICE:
1. Acid -5-aminosalicilic
2. Sulfasalazina cu administrarea oralǎ are efect antiinflamator dar este eficientǎ
numai în formele de boalǎ cu localizare la nivelul colonului. Aproximativ 1/3 din
doza administratǎ se absoarbe în sânge şi poate determina efecte adverse: cefalee,
rash cutanat, febrǎ, greţuri şi vǎrsǎturi.
3. Corticoizi cu administrare oralǎ, rectalǎ sau parenteralǎ în funcţie de severitatea
bolii au un puternic efect antiinflamator. Boala se poate reacutiza la întreruperea
tratamentului; administraţi pe termen lung pot determina hipertensiune arterialǎ,
supresia glandelor suprarenale, hirsutism, osteoporozǎ, cataractǎ şi întârziere în
vindecarea rǎnilor.
4. Antibioticele (metronidazol) sunt utile în eradicarea infecţiilor secundare .
5. Imunomodulatoarele,
6. Infliximab , adalizumab – de electie in formele severe.
7. Antispasticele –reduc durerea abdominalǎ.
8. Antidiareice
Intervenţia chirurgicalǎ este recomandatǎ în cazul apariţiei complicaţiilor;
aproximativ 70% din pacienţii cu boalǎ Crohn necesitǎ rezecţii segmentare, uneori
repetitive, sau colectomie pentru obstrucţie, fistule, abcese, perforaţie sau
megacolon toxic.
 INTERVENŢIILE NURSEI
MONITORIZARE

•Aspectul, numǎrul şi volumul scaunelor pentru a urmǎri

eficienţa terapiei, rectoragia.

• Distensia abd + zgomote intestin.

• Regimul alimentar; greutatea zilnicǎ

• Ionograma sericǎ, mai ales potasemia, ASTRUP

• Modificarea caracterului durerii: frecvenţǎ, localizare,

duratǎ, evenimentele ce precipitǎ apariţia sau agravarea
durerii.
 INGRIJIRI ACORDATE DE NURSǍ
PACIENTULUI SPITALIZAT CU BI
• Asigurarea repausului la pat dacǎ pacientul este febril, are
scaune diareice multiple, hemoragii sau este deshidratat,
epuizat
• exerciţii active în pat.
• ! 10-20 de scaune/zi
• planificarea meselor şi a dietei.
• Mesele trebuie sǎ fie frecvente şi reduse cantitativ pentru a
preveni distensia gastricǎ; se recomandǎ o dietǎ sǎracǎ în
fibre alimentare, reziduuri şi grǎsimi., dar hipercaloricǎ cu
suplimente de vitamine şi minerale.
• Lichide minim 1000 ml/24 ore.
• Suport psihologic la nevoie.
 EDUCAŢIA PACIENTULUI PENTRU ASIGURAREA
VINDECǍRII ŞI PREVENIREA RECURENŢELOR

•explicaţi pacientului sǎ nu întrerupǎ brusc medicaţia, mai ales

corticoterapia datoritǎ riscului de reexacerbare a bolii.

• Asiguraţi-vǎ cǎ pacientul a înţeles şi respectǎ dieta recomandatǎ.

• Explicati semnele şi simptomele care avertizeazǎ despre apariţia

unei complicaţii sau recǎderi: febra, distensia abdominalǎ, schimbarea
caracterului durerii, diaree sanguinolentǎ, rectoragie, vǎrsǎturi.

• Evaluaţi necesitatea monitorizǎrii clinice şi terapeutice la domiciliu

de cǎtre un cadru medical – de exemplu dacǎ este necesarǎ
continuarea alimentaţiei parenterale la domiciliu. Indrumaţi pacientul
spre servicii medicale care asigurǎ aceasta.
Procesul de nursing în afecţiuni ale
colecistului, cǎilor biliare
MANIFESTARI DE DEPENDENTA IN AFECŢIUNILE BILIARE

•Colica biliarǎ : durere cu debut acut, localizatǎ în epigastru

sau/şi hipocondrul drept, uneori cu iradiere în umǎrul drept
sau regiunea subscapularǎ dreaptǎ, cu durata de 1-3 ore.

• Durerea din colecistita acutǎ dureazǎ de regulǎ peste 4 ore,

este accentuatǎ de inspir şi mişcǎri; este însoţitǎ de senzaţie de
greaţǎ, vǎrsǎturi, febrǎ.
Semnul Murphy.

• Colecistita cronicǎ se poate prezenta clinic cu

simptomatologie nespecificǎ (de exemplu, pirozis, indigestie,
flatulenţǎ) sau se poate manifesta prin episoade repetate de
colecistitǎ acutǎ.

• Asimptomatic.
 INVESTIGATII SI EVALUAREA DIAGNOSTICǍ

• Ecografia colecistului, colecistografia cu subtanţǎ de contrast şi

computer tomografia pot evidenţia prezenţa calculilor şi a inflamaţiei
vezicii biliare.

• Colangiopancreatografia retrogradǎ endoscopicǎ (ERCP) şi

colangiografia percutanǎ transhepaticǎ (PTC) permite vizualizarea
obstrucţiilor cǎilor biliare.

• Creşterea bilirubinei serice ca urmare a obstrucţiei cǎilor biliare.

 DIAGNOSTICE DE NURSING

• Durere acutǎ
• Risc de dezechilibru volemic prin pierderi de lichide ( ex: vǎrsǎturi).
• Nutriţie deficitarǎ (mai puţin decât este necesar)
• Greţuri
 INTERVENŢIILE NURSEI ÎN COLABORARE CU ALŢI MEMBRI AI
ECHIPEI MEDICALE
Intervenţii terapeutice:
1.In situaţii acute, terapia suportivǎ constǎ în asigurarea repausului digestiv complet,
aspiraţie continuǎ sau intermitentǎ pe sondǎ naso-gastricǎ, administrare de fluide prin
perfuzie endovenoasǎ, controlul durerii prin administrare de antalgice şi uneori terapie
antiinfecţioasǎ cu antibiotice.
2. Pentru pacienţii cu risc crescut, simptomatici la care colecistul se vizualizeazǎ la
colecistografie, dar care nu pot suferi intervenţie chirurgicalǎ, se poate administra prin PTC sau
ERCP un agent litolitic aplicat direct în vezica biliarǎ; explicaţi pacientului manevra şi
necesitatea acesteia, asiguraţi analgezia; efectele adverse ale acestei terapii sunt durere
la inserţia cateterului, greaţǎ; urmǎriţi nivelul transaminazelor serice şi leucocitele care
pot creşte.
3. Terapia oralǎ cu acid ursodeoxicolic (Ursofalk) sau chenodeoxicolic poate dizolva parţial sau
total calculii de colesterol; este indicatǎ la pacienţi cu risc chirurgical crescut datoritǎ vârstei
înaintate sau patologiei asociate. Din pǎcate durata tratamentului este de aproximativ un an şi
rata de refacere a calculilor este mare. Efecte adverse majore sunt reprezentate de citoliza
hepaticǎ (cresc transaminazele) şi diaree; nu are nici un efet asupra calculilor din bilirubinat
calcic (calculi pigmentaţi).
4. Terapia de elecţie este chirurgicalǎ şi constǎ în colecistectomie. Intervenţia permite
explorarea canalului biliar intraoperator şi plasarea la nevoie a unui tub T intracoledocian
pentru decompresia cǎilor biliare şi accesul facil la acest nivel postoperator.; dupǎ
colecistectomie este posibilǎ litotriţia intracorporealǎ pentru a fragmenta şi a facilita eliminarea
fragmentelor calculoase restante pe canalul coledoc.
 INTERVENŢIILE NURSEI
MONITORIZAREA

• Urmǎriţi temperatura şi leucocitele pentru depistarea precoce a

semnelor de infecţie.

• Evaluaţi pentru depistarea semnelor de deshidratare: scǎderea

diurezei, sete, tegumente uscate.
 INGRIJIRI ACORDATE DE NURSǍ PACIENTULUI
SPITALIZAT CU COLECISTOPATIE

1. Odihnǎ la pat în perioada acutǎ a bolii

2. Satisfacerea nevoilor de bazǎ
3. Sonda naso-gastricǎ este necesarǎ pentru suprimarea secreţiei
gastrice; se menţine pânǎ când greţurile şi vǎsǎturile dispar; asiguraţi
permeabilitatea, poziţionarea corectǎ a sondei şi efectuaţi aspiraţia
secreţiei gastrice ori de câte ori este nevoie.
4. Asigurarea analgeziei: administrare de antispastice (de exemplu
Papaverinǎ 1-8 f/zi, Scobutil 2-3 f/zi, Atropina 3x0,5 mg/zi
subcutanat); se mai poate utiliza Algocalmin 4-6 f/zi, Nitroglicerinǎ
2-4 tablete/zi p.o., Miofilin 1-2 f/zi, Fortral ½ f la nevoie.
NU MORFINA!
 INGRIJIRI ACORDATE DE NURSǍ PACIENTULUI
SPITALIZAT CU COLECISTOPATIE
5. Administrarea de antiemetice la nevoie
6. Administrarea de soluţii electrolitice, glucozǎ i.v. în funcţie de
prescripţia medicului
7. In colecistita/angiocolita acutǎ: pungǎ cu gheaţǎ; în aceste situaţii
antibioterapia pe cale injectabilǎ este obligatorie.
8. Dacǎ pacientul are montat un tub T de drenaj coledocian, nursa va
urmǎri aspectul şi cantitatea drenatǎ
9. Regimul alimentar:
-În prima zi :ceai slab de muşeţel sau sunătoare.
-A doua şi a treia zi, dacă fenomenele dureroase au cedat, se adaugă
pâine prăjită şi supă mucilaginoasă de orez.
-Din a patra zi se introduc alimente uşor digestibile, neiritabile, cu
valoare calorică ridicată: supă de zarzavat cu fidea, cremă de legume,
cartofi copţi, carne de vită preparată rasol sau perişoare, unt, compot.
 EDUCAŢIA PACIENTULUI PENTRU ASIGURAREA VINDECǍRII ŞI
PREVENIREA RECURENŢELOR
• După externare se recomandǎ un regim de cruţare 6 luni – 1an cu: legume cu
celuloză fină, fructe coapte (exclus cele cu coaja groasă), iaurt, brânză de vaci,
cartofi, cereale fierte, ulei vegetal (de măsline) 30-40 g/zi, pui, peşte rasol, borş.
Sunt recomandate sucuri de drenaj biliar, administrate fracţionat şi în doze
crescute progresiv (de exemplu: 300 ml morcov + 30 ml sfeclă + 90 ml
castravete).
• Instruiţi pacientul sǎ recunoascǎ şi sǎ solicite ajutor medical în caz de apariţie a
complicaţiilor: durere, febrǎ, icter.
• In cazul plasǎrii pe o perioadǎ limitatǎ a unui drenaj biliar, pacientul trebuie
instruit sǎ urmǎreascǎ modificarea aspectului lichidului drenat, aspectul
locului de inserţie a drenului (inflamaţie, sângerare localǎ) şi sǎ schimbe
regulat pansamentul.
• Impreunǎ cu pacientul verificaţi dacǎ recomandǎrile referitoare la restricţiile de
activitate, regim alimentar şi modul de administrare a medicaţiei au fost bine
înţelese de cǎtre acesta;
• Recomandaţi respectarea controalelor medicale programate pentru a urmǎri
evoluţia bolii.
PANCREATITA
Pancreatita
 MANIFESTARI DE DEPENDENTA IN PANCREATITǍ
ACUTǍ
• Durere intensǎ, acutǎ, epigastricǎ sau periombilicalǎ cu iradiere
“în barǎ” sau “în centurǎ” accentuatǎ în inspir; pacientul adoptǎ o
“poziţie de fetus”
 EVALUAREA PACIENTULUI CU PANCREATITǍ
ACUTǍ
• vǎrsǎturile şi steatoreea
• contracturǎ muscularǎ, hiperestezie, ileus paralitic
•semne clinice de şoc: hipotensiune, tahicardie, extremitǎţi
reci, umede, mucoase uscate ca urmare a deshidratǎrii
• In formele severe sunt prezente insuficienţa respiratorie şi
insuficienţa renalǎ acutǎ
• Poate apare icter ,noduli subcutanaţi dureroşi prin necroza
ţesultului adipos subcutanat
• Subfebrilitate
• In pancreatita cronicǎ durerea este similarǎ cu cea din
pancreatita acutǎ, dar este mai constantǎ, apare la intervale
neregulate de timp, din ce în ce mai frecventǎ, mai intensǎ şi
mai prelungitǎ pe mǎsurǎ ce boala evolueazǎ. Steatoreea
secundarǎ malabsorbţiei grǎsimilor şi diabetul zaharat.
Semnul Turner
 INVESTIGATII SI EVALUARE DIAGNOSTICǍ ÎN
PANCREATITA ACUTǍ
• Amilaza sericǎ ,lipaza sericǎ, glicemia, bilirubina, transaminazele,
fosfataza alcalinǎ şi potasemia pot fi crescute.
• Deshidratarea, vǎrsǎturile şi blocarea calciului în ariile de
necrozǎ a ţesutului adipos poate determina scǎderea albuminei
serice, hipocalcemie, hiponatremie, hipomagneziemie şi
hipopotasemie.
• Radiografia abdominalǎ simplǎ poate evidenţia calcificǎri în zona
pancreasului sau nivele gazoase peripancreatice sugestive pentru
abcesul glandei.
• Radiografia toracicǎ poate pune în evidenţǎ infiltrat bazal sau
pleurezie.
• Tomografia computerizatǎ evidenţiazǎ cu acurateţe modificǎrile
structurale: calcificǎri, tumori, chiste, edemul glandei şi stricturi ale
ductului pancreatic (canalul Wirsung).
 DIAGNOSTICE DE NURSING IN
PANCREATITA

• Durere acutǎ sau cronicǎ recurentǎ.

• Hipovolemie (deficit de volum).
• Nutriţie deficitarǎ: mai puţin decât este necesar.
• Tulburǎri respiratorii.
• Incapacitatea de a se adapta la situaţia clinicǎ de boalǎ.
 INTERVENŢIILE NURSEI ÎN COLABORARE CU ALŢI MEMBRI
AI ECHIPEI MEDICALE
Intervenţii terapeutice în pancreatita acutǎ

• Repaus digestiv complet; sonda nazo-gastricǎ permite aspirarea conţinutului

gastric şi astfel combate staza şi distensia gastricǎ. Verificaţi repetat pH-ul
aspiratului gastric sub medicaţie antiacidǎ.
• Nutriţie parenteralǎ: glucozǎ 5-10% tamponatǎ cu insulinǎ rapidǎ – 2 unitǎţi
la 2 grame de glucozǎ, vitamine B1, B6, C, câte 2 fiole/zi.
• Soluţii cristaloide şi coloidale pentru refacerea volemiei.
• Oxigenoterapie: reduce durerea, anxietatea, combate acidoza
 INTERVENŢII FARMACOLOGICE

• antalgice: metamizol, opioide. combaterea durerii şi anxietǎţii reduce

secreţia pancreaticǎ.
• suprimarea secreţiei gastrice acide prin administrarea de antagonişti
ai pompei de protoni şi ai histaminei, antiacide.
• corecţia acidozei metabolice cu bicarbonat sodic.
• insulinoterapie pentru corecţia hiperglicemiei.
• antibiotice în prezenţa infecţiei.
• in pancreatita cronicǎ se administreazǎ antalgice, enzime pancreatice
şi insulinǎ pentru corecţia hiperglicemiei.
 INTERVENŢIILE NURSEI
Monitorizarea
• Evaluarea repetitivǎ a semnelor vitale, culoarea şi temperatura tegumentelor,
aportul şi eliminǎrile, inclusiv ceea ce se aspirǎ pe sonda nazo-gastricǎ.
• Evaluarea frecventǎ a funcţiei respiratorii: frecvenţa şi ritmul respirator, gradul de
efort respirator, saturaţia oxigenului prin pulsoximetrie, ascultaţia pulmonarǎ.
• Sub tratament cu analgetice opioide atenţie la riscul de depresie respiratorie şi
hipotensiune.
• Funcţia renalǎ (diureza, creatinina şi ureea sericǎ) se va evalua cu atenţie sporitǎ
la pacienţii vârstnici.
• Monitorizarea hemogramei (hemoglobina, hematocritul), albuminei serice şi a
electroliţiilor cu frecvenţa recomandatǎ de medic.
• Raportaţi orice intensificare a durerii acuzatǎ de pacient; poate semnifica
hemoragie, ruptura unui pseudochist sau analgezie insuficientǎ.
• Evaluarea rezultatelor testelor de laborator în dinamicǎ; efectuaţi corecţia
anemiei, diselectrolitemiei în funcţie de prescripţia medicului.
 INGRIJIRI ACORDATE DE NURSǍ PACIENTULUI
SPITALIZAT CU PANCREATITA ACUTǍ

• Asiguraţi satisfacerea necesitǎţilor bazale.

• Asiguraţi repausul la pat în poziţie semişezând pentru a facilita

respiraţia diafragmaticǎ.

• Instruiţi pacientul sǎ efectueze exerciţii de respiraţie profundǎ

pentru a ameliora respiraţia
EDUCAŢIA PACIENTULUI PENTRU ASIGURAREA VINDECǍRII ŞI
PREVENIREA RECURENŢELOR

• Regimul alimentar trebuie sǎ fie hipercaloric /hipoglucidic (minim 250 g glucide/zi) şi

sǎrac în grǎsimi. Din regimul alimentar sunt excluse produsele care fermenteazǎ.
Alimentele se taie mǎrunt sau se dau pe rǎzǎtoare. Nu trebuie consumate prea reci sau
prea fierbinţi. Prǎjirea produselor este interzisǎ. Cruditǎţile se vor consuma în cantitǎţi
mici. Nu se vor consuma lichide la masǎ (dilueazǎ sucurile digestive).
• Consumul de cafea şi fumatul accentueazǎ durerea.
• Consumul de alcool este total contraindicat.
• In prezenţa diabetului zaharat instruiţi pacientul cum sǎ-şi întocmeascǎ un regim
alimentar zilnic hipoglucidic şi cum sǎ-şi administreze insulina (vezi diabetul zaharat).
Avertizaţi pacientul despre riscul de hipoglicemie severǎ dacǎ sub tratament insulinic
continuǎ sǎ consume alcool şi nu mǎnâncǎ la intervale regulate de timp.
• Explicaţi cu ocazia fiecǎrui consult medical necesitatea evitǎrii factorilor precipitanţi ai
bolii: greşelile alimentare (alimente prea grase, mese copioase), consumul de alcool, stresul.
• Recomandaţi suplimente vitaminice, mai ales vitamine liposolubile –A,D,E,K- vitamine
de grup B, vitamina C, folat, seleniu.
 MODEL PLAN DE NURSING
Culegerea datelor:
Problemele pacientului:
Dg de ingrijire Obiectiv pe termen Interventii Evaluare
mediu

Alterare a starii de Mentinerea starii de Alimentare orala sau Nu prezinta semen de

nutritie nutritive cu mijloace parenterala deshidratare
medicale, hidratare Rabdare in alimentarea Pacientul bea singur din
pacientului cana cu cioc si paiul
Educarea familiei De perseverat