.;~;.

:\

11512o1s .r,

})~JUTtc/r/.

ITIA :~c~~

1d 0J~ o1

?-~J/J

:~ ..J,i :qlil.!lH
--=
'
Defi~{tl~~;~jpnn denutritie sau slabire se intelege pierderea m greutate, cu 10 -15 %). In
pt erd.~rn ~~Jfl derale exista mai multe grade de denutritie. Casexta este cea mat severa form

nct ie de gradul

. :J:w:\;!

Etiop~tog'Emic

se deosebesc:
primara, care apare prin lipsa de aport al principiilor alimentare (subalim e Mt a[e) si
- deduttitia secundara, cauzata de incapacitatea tem porara sau definitiva de a ingera sau util iza principiile
alimeHaYe_. In continuare prezentam principalele cauze:
denutr~ia

r. _.

',;
~'

J;;

-~ ~:'i 'i

~boli :~fg~sive: gastrectomia, colitele, cirozele hepatice, ulcerul etc;

i ;.

!i ...! .

''

~~

'

): ....

1;_:b6J,r'~ tut;endocrine:

- } _.(

1..

~l

.,

casexia hipofizara, boala Basedow, boala Addison;

:,

?\oMi:li hfecr<i!oase: dizenteria, febra tifoida etc;

>,~~- ;::::Pj' :~ :-,.rr

. -

l.

- boiFcronice: cancerul, tuberculoza pulmonara, unel e anemii, boli de sistem, infecti i, etc;
'~

. j'

-~

-J;

- abu?'d~,; -toxice: alcoolism, tabagism;

~

1 '

'

'

- arsur i, SLq:iuratii cronice, albuminurie;

..

' \ .. _,

- anore'*ia psihica;
i'll

f"i

den'u tritia iatrogena prin prescrierea de regimuri neechilibrate, sumare, prin abuzul consumarii an umitor
m'ed'icaniente etc.
Precizam ca exista doua tipuri de slabire: slabul stenic, care este o stare fiziologica si slabul astenie, care este o
b<;>a li3 ', (den,utritie). Slabul stenic este slab constitutional. El isi pastreaza vigoarea si forta de munca, con suma
,p-~ pllp rica normala sau chiar exagerata.
:L,:J ' ' , ~. ; :

;,: p~~.tologia este bogata si depinde de gradul de nutritie.

q '

'!

~ l! ! ,

-~

'

- Slabire'a este semnul principal. Edemul carential poate masca slabirea.

- As.tenia E;!'s te obisnuita si se insoteste de scaderea rezistentei la efort si frig (frilozitatea).
i; ::

\:jt' \

;)~;-

.L!) ,

- Apar frecvent ptoze viscerale, pielea este uscata, paml rar, faciesul cu obraji emaciati, buzele su bt iri, ochi !
inf~ n d,ati~ fata pigmentata, lim ba depapilata .
. 1.

,.

t)e: ~se'menea,

apar semne diferite: puls rar, hipotensiune, polakiurie si poliu-ri e, edeme deplasabile cu
pozitia corpului, amenoree, scaderea potentei sexuale la barbati, modificari osoase, mai ales la nive lul coloanei
vertehrale datorita osteoporozei si osteomalaciei. Uneori pot aparea manifestari neurologice ca polinevrite ,
abo li ~ea reflexelor, insomnie, indiferenta, facies imobil.
1

~;- -_r:;

1:: .

-. s~i~l!le 1 \:Je avita minoza B2 (glosita cu limba rosie, depapilata, cheilita angulara) si uneori semne de pelagra

. ,.

;;h:
:<, , (di~:f~~:~ ~~t~h ie, pigmentare, eritem) .
.'.i'l'i'H, l,tlg, ;,!,'. 'i::t::
ftji~ : _~r~mn. ~:, ~iologice: hipoproteiftem ie,

~- ~q);,:; r-

l.

.,

.1~~--~ 1 : l;1r: l

: f:;

.. _,._li'

anemie, hipoglicemie, h ipoclorhidrie, hi-pocolestero lemi e, scadere a

cai'CitilU'i :si-f6sforului si scaderea metabolismulu i bazai.
<- )( ~-!:}.l'' : ( ,',' ~'
~
Ellot~ii~i.' d u timpul creste receptivitat ea fata de multe boli, apar frecvent complicatii infe ctioa se rqnpa
pn e.u}n;OG{ie, i tuberculoza pulmonara), cica tri zarea plag il or diminua prin sca de rea an
,,, Jet ,- ,,
leu ~6~i~e.lhr-~'l:'levin e deficitara.
,;.

l.'i

,. . : ;r~: , ,\JJ=

..
11

;:
'

Tratament:
., .
-Igiena, bolnavului trebuie realizata cu multa grija.
. 1! .~-; '

'

- RegimL.JI va urmari pozitivarea bilantului caloric, crescand aportul si

lim ita;m pierderile . Regimul va fi hipercaloric, hiperproteic, hipolipidic rel ati v
si npr-r:t~ogl ucidic. Se va prescrie o dieta ech ilibrata, bogata in proteine
(lapte, ' carri.e, branza, oua), cu evitarea la inceput a grasimilor ca re dau
satietate sL: a dulciurilor concentrate. Regimul va fi largit progresiv, in

<;': .

!
::;i;
~
~;\ , J. ~at~;-t el0/1i~ kc~ar~bt=utf-8, %3Cp%20styl e%30 %22color%3A%20rgb( 51 %2C %2051 %2C%2051 )%38%20font- fam ily%3A%20Verdana%3B%20font-si ze ..
~., tf};~~~J!~Ii~..~:>.~:t !: ~{'
1

112

:;l::_,

.:iJ};l_

~
:....1/5/2015
...,
? . . _,.

DEN UTRIT IA :: m edici na

eta.pe, aqministrandu-se preparate putin voluminoase, usor acidulate si

reci. Proteinele vor fi crescute progresiv pana la 2 g/ kg corp/zi, iar ratia
caloh cra ~ana la 50 ca loriijkg corp/zi. Reducerea sarii grabeste mobilizarea
edern'~lor: Lapte le nefiind bine to lerat, se administreaza zaharat, acidifiat,
.racit. si ai+on-\atizat. Mesele vor fi fractionate si frecvente (6/zi). in cazuri
~ ped~I'!~,Use va recurge la alimentatia prin sonda, urmata de alimentatia
lichid~. :: .
,_._,_ 11 .

i .!.?:

. :lMed.ibJi{,a.

'se admin istreaza rezerpina 0,50 - 0 ,75 mg (dar este rau

~dp>qt;~~~t~);}nsulina in doze mici, izoniazida (300 mg/zi), cortizon (5-10 mg
preq~Qli;qd/'iU, medicatia anabolizanta (Androstanazol , Decanofort, Madiol
(vitamina c si complex B). Un progres important il
e'tc:(~ji.:W'ita'mine
r
. . .},. ,
:. ':
: re p neilh;~';,.a ntagonistii histaminei si serotoninei (Peritoi, Periactin), 3-4
corr\prirfi.~~~,. de 4 mg/zi.
i; f;'
':.'!
Nici . un 'Tr'atament nu este eficace fara indepartarea sau Tratamentul
cauzei care :a determinat denutritia.
1'

,.1

''i _ .

1 '

.r.

',. .
..

1..

l"

l' l
'

,1

':1

1.

data:text/hm l ;c hars~t=utf-8, %3Cp%20style%3D %22color%3A %20rgb( 51 %2C %2051%2C %2051) %3B%20font- fam ily%3A %20Verdana%3B%20font-siz e.
1'

212