14.

NEVOIA DE A ÎNVĂŢA CUM SĂ-ŢI

PĂSTREZI SĂNĂTATEA
 DEFINIŢIE
 : A învăţa
este acea necesitate a fiinţei umane de a acumula cunoştinţe, atitudini şi deprinderi pentru modificarea
comportamentelor sale sau adoptarea de nai comportamente, în scopul menţinerii sau redobândirii sănătăţii.
 I. Independenţa în satisfacerea nevoii
Invăţarea este o problemă comună a pedagogiei, psihologiei, eticii, sociologi şi a altor ştiinţe, care cercetează
comportamentul uman din diferite puncte vedere. Procesul învăţării este deosebit de complex şi cuprinde
organizarea întregi] comportări a individului, pentru a deveni capabil să-şi dirijeze întreaga sa activitate în mod
creator, în funcţie de condiţiile în care se află, pe baza cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor însuşite anterior.
Pedagogia şi medicina sunt două domenii care se interactionează şi au analogii. Finalitatea practică pentru
medicină este păstrarea sănătăţii şi/sau vindecarea. De-a lungul vieţii sale, omul trebuie să se adapteze continuu la
schimbările de mediu, care modifică măsurile necesare menţinerii sănătăţii. Cunoaşterea de sine este esenţială
pentru a preveni şi analiza unele obişnuinţe, astfel încât să poată verifica dacă a luat măsurile adecvate menţinerii
sănătăţii. In urma acestei analize, omul poate simţi nevoia de a învăţa mijloacele cele mai eficace de menţinere a
sănătăţii. După ce a dobândit cunoştinţe, atitudini, deprinderi pentru menţinerea sănătăţii, el capătă un sentiment
de siguranţă, prin care devine capabil să lupte împotriva bolii, anxietăţii şi stresului vieţii cotidiene.

2
 FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ SATISFACEREA NEVOII
Factori biologici - Vârsta
Copilul, în timpul creşterii şi dezvoltării sale, învaţă cu uşurinţă metodele şi mijloacele de a-şi
menţine sănătatea, dacă este instruit, supravegheat şi controlat. Adultul învaţă şi se
perfecţionează pentru a utiliza toate mijloacele necesare menţinerii sănătăţii. Vârstnicul
acumulează mai greu noi cunoştinţe (amnezia de fixare), dar are capacitatea de a le utiliza şi
adapta pe cele învăţate anterior.
- Capacităţi fizice
Fiinţele umane, potrivit condiţiilor lor fizice (integritatea fizică somatică şi a organelor de simţ,
facultăţile intelectuale), fac posibilă dobândirea de cunoştinţe, atitudini, deprinderi pentru
menţinerea sănătăţii
Factori psihologici. - Motivarea - totalitatea factorilor dinamizatori şi direcţionali care îl dinamizează pe om, îl incită la
acţiune, îi jalonează direcţia acesteia. Printre factorii motivaţionali de dinamizare sunt: trebuinţele şi
năzuinţele. învăţarea, ca activitate umană, răspunde unor trebuinţe sau interese ale persoanei, deci se
supune legii motivaţiei şi este îndreptată spre un scop, adică se supune legii finalităţii: finalitatea
practică în medicină care rezidă în păstrarea sănătăţii sau în vindecare.
- Emoţiile şi sentimentele legate de anxietate pot accelera procesele de cunoaştere (pacientul devenind
conştient asupra propriei responsabilităţi ce o are asupra sănătăţii sale)
Factori sociologici -, Mediul ambiant
Un mediu ambiant adecvat, cu luminozitate şi temperatură normale, atmosferă de calm şi linişte

3

Dorinţa şi interesul de independenţă
Acumularea de cunoştinţe
Modificarea comportamentului faţă de
sănătate
MANIFESTĂRI DE INDEPENDENŢĂ
- învăţarea - activitate pentru însuşirea de cunoştinţe şi
dobândirea de noi deprinderi în toate sectoarele vieţii
psihice (cunoaştere, voinţă, emotivitate). Produsul final
al învăţăturii poate fi: un concept teoretic, o atitudine,
o deprindere motorie sau poate fi multidimensional. -
Deprinderea - componentă automatizată a activităţii.
Pentru menţinerea independenţei în satisfacerea nevoii
de a învăţa să-şi păstreze sănătatea, pacienţii sunt
conştienţi de necesitatea formării de atitudini şi
deprinderi corecte, necesare obţinerii unei stări de bine
- Cunoştinţe (informaţii) - reflectarea în conştiinţă a
realităţii obiective Dorinţa, interesul în acumularea
cunoştinţelor.
- Educaţia - ansamblul de acţiuni de transmitere a
cunoştinţelor, de formare a deprinderilor şi
comportamentului. Educaţia pentru sănătate are rolul de a
oferi pacientului modalităţi concrete, specifice de
menţinere sau redobândire a sănătăţii (rolul de educator al
asistentei medicale).
4
 - asistenta medicală explorează nevoile de cunoaştere ale
pacientului;

- elaborează obiective de studiu cu pacientul;

- informează cu privire la mijloacele şi resursele pe care le

INTERVENŢIILE poate asigura: broşuri, cărţi, pliante, reviste, diapozitive etc;
ASISTENTEI
PENTRU - susţine motivarea pacientului faţă de cunoştinţele care
MENŢINEREA urmează să le dobândească;
INDEPENDENŢEI
- organizează activităţi de educaţie pentru sănătate:
convorbiri, cursuri, conferinţe, filme, demonstraţii practice;

- prezintă materiale cu subiecte interesante, atractive, cu

mijloace şi procedee adecvate nivelului de cultură şi gradului
de înţelegere a pacienţilor.
5
 I. DEPENDENŢA ÎN SATISFACEREA
NEVOII DE A ÎNVĂŢA
Dacă nevoia de a învăţa nu este satisfăcută survin următoarele probleme de dependenţă:

01 02 03
1. Ignoranţa faţă de 2. Dificultate de a 3. Cunoştinţe
dobândirea de noi învăţa insuficiente
cunoştinţe, atitudini,
deprinderi

6
 SURSE DE DIFICULTATE
Surse ale dificultăţilor de ordin fizic
Surse ale dificultăţilor de ordin psihic
- Lezarea integrităţii fizice
- Deficitele senzoriale, în special, auditive şi vizuale, tulburările de vorbire
(dislalie, afazie), diminuarea sau abolirea simţului senzorial vocal.
- Durerea în funcţie de intensitatea ei determină manifestări fizice (modificări
ale ritmului respirator şi cardiac, ale T.A. până la starea de şoc) şi psihice
(nelinişte, agitaţie, iritabilitate, teamă)
- Afectarea stării de conştientă: obnubilare, delir, comă
- Dezvoltare intelectuală: un interes redus limitează acumularea de cunoştinţe.
- Tulburări de gândire şi memorie: Gândirea - proces psihic, ce reflectă nemijlocit
- dar abstractizat şi generalizat - obiectele, fenomenele, relaţiile dintre ele.
Memoria - capacitatea de asimilare, fixare şi reproducere a experienţei cognitive
acumulate.
- Anxietatea - sentimentul de disconfort şi de tensiune pe care le simte omul în
faţa problemelor vieţii.
- Stresul- dezechilibrul între experienţa la care individul trebuie să facă faţă şi
capacitatea sa de a realiza acest lucru, cu repercusiuni asupra stării de sănătate.
- Situaţia de criză Este determinată de situaţii majore din viaţă: - pierderea unei
persoane dragi - modificarea importantă a schemei corporale - modificarea modului
de viată
7
Surse ale dificultăţilor de ordin sociologic - Mediu necunoscut (de exemplu emigrarea într-o ţară cu limbă
necunoscută)
- Lipsa interesului de a învăţa legată de educaţie şi cultură
-Educaţia - ansamblul acţiunilor de transmitere a cunoştinţelor,
formare a deprinderilor şi comportamentelor.
-Cultura - totalitatea valorilor materiale şi spirituale create de
omenire în procesul practicii socialistorice
- Lipsa cunoştinţelor
Absenţa cunoştinţelor sau un nivel scăzut de cunoştinţe despre
regulile generale de igienă fizică şi mentală, despre sănătate şi
menţinerea ei. - Insuficienta cunoaştere de sine - conduce la
comportamente şi fenomene negative, care depăşesc posibilităţile de
adaptare ale individului. - Insuficienta cunoaştere a mediului
înconjurător

8
 IGNORANŢA LIPSA DE CUNOŞTINŢE, PRICEPERI, DEPRINDERI PENTRU
MENŢINEREA SAU RECUPERAREA SĂNĂTĂŢII
Cunoştinţe insuficiente Bolnavul nu are cunoştinţe referitoare la:
- boală
- - prevenirea îmbolnăvirilor
- - importanţa respectării tratamentului
- prevenirea complicaţiilor
- perioada de convalescenţă - reintegrarea socio-profesională
Nu înţelege necesitatea de a învăţa şi nu este receptiv Datorită tulburărilor de gândire
- Ritmul gândirii poate fi accelerat - fuga de idei: ideile se succed cu
repeziciune, încât nu pot fi ordonate într-o însuşire raţională.
- încetinirea ritmului gândirii: scăderea puterii de judecată,
imposibilitatea de a gândi
- Inoperanta gândirii: priveşte legătura logică dintre noţiuni şi idei
(amestec de cuvinte fără legătură)
- Tulburări de memorie: amnezie de fixare şi/sau de evocare
- Anxietate - Stres
Nesiguranţa şi frica de necunoscut - Datorită unor evenimente neprevăzute, bolnavul trebuie să facă faţă
unor necesităţi de schimbare a stilului de viaţă şi a obiceiurilor pentru
redobândirea sănătăţii. El ignoră măsurile ce pot fi luate pentru
redobândirea independenţei.

9
Neobişnuinţa în abordarea anumitor acţiuni pentru - Bolnavul nu acordă importanţa cuvenită bolii
redobândirea sănătăţii - - Nu respectă sfaturile medicale în tratarea sau
prevenirea îmbolnăvirilor

Lipsa de informaţii - Bolnavul nu are acces la informaţii, dar nici nu este interesat
de procurarea lor

Lipsa interesului de a învăţa Este refractar la orice acţiune sau cunoştinţe necesare
menţinerii sau redobândirii sănătăţii

Dificultate în învăţarea măsurilor preventive şi curative -Tulburări de gândire: - Intelect limitat, incapacitatea de
asimilare, fixare şi reproducere a cunoştinţelor - Carenţe
educaţionale: lipsa deprinderilor igienice, a celor privind
alimentaţia raţională etc.

10
INTERVENŢIILE ASISTENTEI - PACIENT CU PROBLEME GENERATE DE IGNORANŢĂ
OBIECTIVE
Pacientul să acumuleze noi cunoştinţe
Pacientul să dobândească atitudini, obiceiuri şi
deprinderi noi
INTERVENŢIILE ASISTENTEI, AUTONOME Şl DELEGATE
Explorează nivelul de cunoştinţe al bolnavului privind boala, modul de
manifestare, măsurile preventive şi curative, modul de participare la
intervenţii şi la procesul de recuperare; - identifică manifestările de
dependenţă, sursele lor de dificultate, interacţiunile lor cu alte nevoi; -
stimulează dorinţa de cunoaştere; - motivează importanţa acumulării de
noi cunoştinţe; - conştientizează bolnavul asupra propriei responsabilităţi
privind sănătatea; - organizează activităţi educative, folosind metodele de
învăţământ cunoscute: - expunerea, conversaţia, demonstraţia respectând
principiile pedagogice; - verifică dacă bolnavul a înţeles corect mesajul
transmis şi dacă şi-a însuşit noile cunoştinţe.
identifică obiceiurile şi deprinderile greşite ale bolnavului; - corectează
deprinderile dăunătoare sănătăţii; - ţine lecţii de: formare a deprinderilor
igienice, alimentaţie raţională, mod de viaţă echilibrat, administrare a
diferitelor tratamente; - efectuează demonstraţii practice; - întocmeşte
programe de recuperare şi reeducare a bolnavilor cu deficienţe senzoriale
şi motorii (gimnastică medicală, kinetoterapie); - va încuraja şi ajuta la
dobândirea noilor deprinderi.
11
VĂ
MULȚUMIM