ANEXELE FETALE Amniosul: Dpdv structural este format dintr-un epiteliu cu cel poliedrice; prezinta prelungiri digitiforme; celulele

sunt mono si polinucleate; unele sunt mari/gigantice si contin in citoplasma picaturi de grasimi sau colesterol. In general aceste celule sunt pozitionate pe o membrana bazala care fuzioneaza cu conjunctiva corionului fiind imbibata cu o substanta...... .Aceasta membrana este implicata in transferul de lichide; printre fibrele membranei bazale se gasesc fibrocite incarcate cu glicogen si grasimi si histiocite- celule Obauler???. Aceasta membrana gazduieste la interior lichidul amniotic care de obicei se formeaza prin secretia amnioblastelor si din sangele matern [500ml/h]; tot la formarea lich amniotic contibuie si fatul care in ultimele faze ale sarcinii, prin secretia sa urinara, asigura 400ml lichid. Lichidul amniotic se schimba in aproximativ 3h; schimbul se face prin membrana placentara si cea corionica. Volumul sau creste odata cu sarcina si evolueaza de la cca 50ml in sapt a 10-a pana la 350 ml in sapt 20 si la aprox 1000 ml in sapt 37 dupa care incepe sa scada. Intalnim 3 situatii: 1. Lichidul se afla in cantitate normala 2. Lichidul < decat normal : oligamnios cauza: insuficienta , sau o afectiune a rinichiului fetusului care nu mai elimina urina: 3. Lichid> normal polihidramnios: malformatii ale SNC: hidrocefalia 4. Dpdv al compozitiei: lichidul amniotic=solutie in care gasim in suspensie celule epiteliale fetale desciamate, saruri organice si anorganice, proteine, grasimi, enzime, hormoni, pigmenti si 8889%apa. ROL: 1. In lichidul amniotic stau suspendati embrionul si cordonul ombilical, permitand embrionului schimbari de pozitie si miscari libere care influenteaza dezvoltarea scheletului si a musculaturii. 2. Protejeaza fetusul de socurile mecanice exterioare prin egalizarea presiunii. 3. Permite aderenta fetusului la amnios 4. Permite dezvoltarea simetrica a corpului fetal 5. Asigura mentinerea constanta a temperaturii 6. In timpul travaliului, usureaza dilatarea colului uterin Vezicula ombilicala Atinge max de dezvoltare in sapt a 3-a cand embrionul atinge aprox 5 mm, dupa care scade progresiv. Este legata de intestinul mijlociu prin canalul ombilical care inital este o comunicare larga si ulterior se ingusteaza, devenind canal vitelin. Totodata, embrionul se curbeaza si santul intestinal incepe sa se inchida, pregatindu-se sa devina tub intestinal. Canalul si vezicula ombilicala sunt situate intre amnion si cordonul ombilical. In sapt 3-5, in mezenchimul care o inveleste apar vase sanguine extrem de... si primele elemente figurate sanguine (hematii, leucocite). Vasele viteline dispar in sapt 18. In sapt 4, o

parte din vezicula ombilicala formeaza intestinul primitiv dn care, ulterior, deriva epiteliul aparatului respirator si digestiv. In sapt 5, comunicarea dintre vezicula ombilicala si intestin se astupa; canalul vitelin devine astfel ...,se desprinde de intestinul mijlociu, iar vezicula devine o formatiune compacta plina cu detritusuri. Invelisul/str endodermala se ingroasa; apar celule incarcate cu leucoziderina, iar in sapt 6, peretele => tesut conjunctiv. Incepand din L4 intrauterina, in acest invelis apare o serie intreaga de noduli calcifiati. La nastere, vezicula ombilicala are formaunui nodul solid, situat intre amnios si colul uterin. Ca urmare a unei anomalii de dezvoltare in portiunea intraabdominala a canalului viteln, ea poate persista ca un tub de sac => diverticul Meckel (poate fi confundata cu apedicita acuta) Alantoida: Apare in S3 ca un diverticul al regiunii caudale a tavanului veziculei ombilicale primitive. Patrunde apoi in pediculul ventral si ramane sub forma unui rudiment, dupa care degenereaza in L2 fetala intr-o portiune extraembrionara. Canalul ei se astupa si in urma sa apare cordonul ombilical impreuna cu vasele ombilicale. ROL: 1. Formarea vaselor de sange ombilicale, fiind si centrul formator de elemente figurate (S3-S5) Segmentul intraembrionar care se transforma in fibros va forma in continuare cloaca, care impreuna cu peritoneul parietal, formeaza lig. omblical median care leaga vezica urinara de ombilic. Corionul: Are ca str de baza trofoblastul si mezodermul somatic extraembrionar. Pe suprafata sa emite aprox 1000 de prelungiri care sunt viitoarele vilozitati coriale. In L5 intrauterina, corionul se dif in cateva regiuni: 1. Regiune care vine in raport cu decidua bazala, isi si se ramifica => corion vilos; restul suprafetei care vine in raport cu decidua capsulara, isi pierde vilozitatile=> corion neted. De retinut ca in prima jum a sarcinii, in axul vilozitatilor apar cel de tip Hopbauer care contin vacuole cu mucopolizaharide, polizaharide si proteine. Sunt cel macrofage; Corionul prezinta 2 situatii patologice: 1. Benigna: dezvoltare anormala 2. Maligna: corioepiteliomul Cordonul ombilical: Reprezinta mijlocul de comunicare dintre placenta si fetus. Cand se apropie nasterea, are o lungime de 50-60 cm si un diametru de 1-2 cm. Componenta cordonului ombilical gelatina de tip Wharton, o vena ombilicala si 2 artere ombilicale; in general vasele erau mai lungi decat cordonul(rezerva de lungime ce se intinde in mom nasterii). Din loc in loc apar anumite ingrosari/ nodurile false. Daca aceste noduri apar timpuriu, pe timpul dezv sarcinii,

ele pot fi rasponsabile de moartea fetusului pana la nastere. Cordonul se insera pe placenta prin diferite modalitati: 1. Blastocistul de asaza prin polul embrionar pe decidua bazala-> insertie centrala 2. Blastocistul se asaza pe o alta regiune decat polul embrionar => insertie de tip marginal. 3. Insertia pe membranele fetale => insertie de tip velamentos Placenta: Portiunea de la nivelul cav viteline in care fetusul este hranit in timpul sarcinii. Are dimensiunile devin notabile la sf lunii a 4-a cand are 2 componente: Placa coriala- dezv pe seama corionului Portiune materna- placa deciduala care se dezvolta la nivelul endometrului

Ambele portiuni sunt separate intre ele printr-o serie de spatii interviloase, sunt umplute cu sange matern si captusite cu un sincitiu de tip trofoblastic de origine fetala. ROL: 1. 2. 3. 4. 5. Nutritie Respiratie Excretie Protectie/aparare imunologica Glanda cu secretie interna

A raspuns la implantarea embrionului, miometru- reactie deciduala prin care celulele stromei cresc in nr si volum, ai ele devin cel deciduale, incarcandu-se cu lipide si glicogen. Rolul lor este de a asigura nutritia embrionului infaza amniotrofa, producatoare de hormoni, asigurand si protectie. Distingem 4 portiuni: 1. Decidua parietala- captuseste capul uterincu exceptia zonei genitale a ouvului (unde incepe sa creasca) 2. Decidua capsulara: imbraca blastocistul pe fata care priveste spre capul uterin. 3. Decidua bazala/stratul compact -> formeaza componenta materna a placentei sau placa bazala 4. Decidua marginala: este o zona simpla de trecere spre celelalte elemente. Evolutie: Decidua bazala continua sa creasca, sa se ingroase in primele 4 luni, iar glandele ei se dezvolta foarte mult in miometru. Ingrosarea facandu-se in permanenta => disparitia cablului uterin pana in sapt 22, apoi sacul amniotic vine in contact cu corionul => membrana amniocorionica ce are o grosime de 2 mm; aceasta membrana ramane libera si descoperita in cablul uterin dupa sapt 8. Cand vilozitatile coriale incadreaza decidua bazala, ele fac acest lucru, neajungand pana la corion. Pana in S20, placenta este formata din 4 straturi:

1. 2. 3. 4.

Sincitiotrofoblast Citotrofoblast Axul mezodermal al vilozitatilor Endodeliul capilarelor sanguine fetale

Dupa S20, membrana placentara se subtiaza, citotrofoblastul este discontinuu, tes conjunctiv se reduce, crescand nr capilarelor care vin in contact cu sincitiotrofoblastul. Catre finalul sarcinii, la nivelul suprafetelor vilozitare se depune un tesut fibrionoid care, cu timpul, reduce functia placentei. Placenta umana este o placenta viloasa discoidala!!! (1.lacunara cu suprafata neteda/2. Cu vilozitati primare/3. viloz. tertiare sau secundare) Capacitatea spatiului intervilos este aprox 75ml, iar sangele arterial matern este adus catre centrul placentei, avand o presiune mai mare decat sangele sin vasele interviloase. Astfel, sangele curge lent catre sinusul marginal si este facilitat un contact prelungit intre sangele matern (incarcat cu subst nutritive, trofoblast)si cel fetal. Sangele matern absoarbe si elimina deseurile metabolice ale fatului. NB: Arteriolele spiralate au in aceasta zona un calibru mic pentru a avea un jet puternic, presiunea este mare. Cand presiunea sangelui din spatiile interviloase scade, el reintra in vasele endometrice aflate pe toata suprafata placii bazale. Circulatia sanguina placentara este facilitata si de contractiile miometrului si de pulsatiile si de respiratiile mamei. Totalitatea suprafetei de schimb -> 4-14 m^2. Cand avem o reducere semnificativa a circulatiei placentare => hipoxia fetala urmata de moartea fetusului. Cand avem o reducere cronica a circulatie sangvine => sindrom de crestere intarziata intrauterina. In timpul sarcinii, placenta creste in dimensiuni si greutate. In prima luna este de 6x mai grea decat embrionul, in L4 este egala cu fetusul, iar la nastere reprezinta 1/7 din greutatea noului-nascut. La nastere are aprox 500g. Forma definitiva a placentei este discoidala, avand in general marginile mai subtiri decat regiunea centrala, avand un diametru intre 10 si 25 de cm si o grosime de aproximativ 3mm. Fata pe care se insera cordonul ombilical este netedea, concava si acoperita de amnion. Fata dinspre uter este complexa si separata prin santuri adanci care ii dau un aspect cotiledonat (1031cotiledoane cu aspect spongios). NB: Cand placenta este eliminata de pe colul uterin la 30 de min dupa nasterea fatului. Cea mai importanta componenta este membrana placentara care este numita si bariera placentara (grosime de 0.002 mm) si este formata din tesut fetal. Sunt foarte putine substantele endo/exogene ce nu o pot strabate => bariera pt moleculele mari (proteine sau grasimi insolubile in apa sunt transformate de trofoblast in aminoacizi, glicerina si acizi grasi, fetsului fiind obligat sa-si sintetizeze pe cont propriu proteinele si grasimile necesare care nu pot strabate bariera.) NB: este strabatuta cu usurinta de virusul rubeolei(varicela), gripal si poliomielitic (boli ce pot fi transmise direct de la mama la fat.)

Mai are 3 functii: 1. Metabolica: primele stadii ale sarcinii se sintetizeaza glicogenul, colesterolul, acizii grasi, care reprezinta o sursa de hrana si energie pt embrion. 2. De schimb:se realizeaza prin procese de diviziune, transport activ, pinocitoza, endocitoza. Uneori eritocitele fetale ajung in sangele matern, mai ales in timpul travaliului. Prin simpla difuziune-> schimburi gazoase; aproape de termen, uterul extrage din uterul matern 20-30 ml O2/min,cea mai mare parte fiind transportat. La fel se intampla si cu apa. Ce nu trec/trec in cant mici: fosfolipidele, trigliceridele si colesterolul. Acizii grasi, vitaminele (in principal cele liposolubile) trec in cant mici sau nule. Trece glucoza, hormonii steroizi (testosteron-> can este in cantitati mari-> cauza masculinizarii unor fete); cand estrogenii sunt in cantitati mari pot fi cauzele unor carcinoame localizate vaginal la femeile care asu facut tratament cu estrogeni in timpul sarcinii. Anticorpii de tip alfa si betaglobuline trec in cantitati foarte mici; anticorpii materni asigura o protectie/imunitate fetala buna pentru dizenterie, varicela, tuse convulsiva, variola,malarie. Uree, acid uric, piruvina trec prin difuziune simpla; o serie de droguri(medicamente: dopa, sedative, analgezice, tranchilizante se absorb usor producand reactii la nivel fetal) 3. Endocrina :sincitiotrofoblastul sintetizeaza 4 hormoni, dintre care 2 de natura proteica(gonadotropina corionica ce apare intr-un maxim cantitativ intre S3-S8, dupa care scade si somatotropina) si 2 de tip steroid(progesteron- foarte important; se sintetizeaza din colesterolul matern si estrogen- catre finele sarcinii si in momentul scaderii concentratiei sale-> declansarea travaliului)