Modificările organismului matern în sarcină

•Modificări generale

•Modificări locale (glande mamare, organe genitale)

Modificările generale sunt modificări adaptative. Caracteristica lor este

supraactivitatea funcţională a tuturor sistemelor şi aparatelor, în special
neuroendocrin şi metabolic

SISTEMUL NERVOS reactivitate specială: polimorfism de tulburări

•Sistemul neurovegetativ labil, epuizarea adaptării la “stresul cronic”
•Trimestrul I predomină vagotonia
•Trimestrul III predomină simpaticotonia

OCHII scade presiunea intraoculară prin creşterea umorii apoase

•Scade sensibilitatea corneei în special spre sfârşitul perioadei de gestaţie,
creşte fragilitatea vasculară
•Scade acomodarea vizuală.

SISTEMUL ENDOCRIN
 HIPOFIZA
 ADENOHIPOFIZA: hipertrofie, hiperactivitate
PRL hormon principal secretat, pregăteşte secreţia lactată, acţionează la
nivelul glandei mamare, secreţie crescută
MSH crescut, determină pigmentare cutanată excesivă
Creşterea TSH duce la stimularea tiroidei
ACTH şi STH cresc nesemnificativ
 HIPOFIZA POSTERIOARĂ: depozit pentru OXT, concentraţia serică
a ocitocinei este crescută, dar nu acţionează decât la termen, este
inactivată de ocitocinază
ADH scade uşor la debutul sarcinii, apoi se normalizează.
 TIROIDA creşte după luna a V-a.
Cresc concentraţiile de T3 şi T4, dar estrogenii determină şi creşterea TBG,
astfel că nu creşte fracţiunea liberă, activă
Este necesară suplimentarea de iod în sarcină (se pierde prin filtrare
glomerulară crescută)
Placenta reglează funcţia tiroidiană: permite trecerea I2 la făt, nu permite
traversarea T3 şi T4, produce tireotropină corionică.

1
  CORTICOSUPRARENALELE: creşte secreţia glucocorticoizilor
(cortizon) fără manifestări cushingoide
Creşte secreţia mineralocorticoizilor (aldosteron)
 PARATIROIDELE: la mamă: creşte secreţia de PTH în special după
săpt 28 când cresc nevoile fetale de Ca; creşte calcitonina, evitând
resorbţia osoasă a Ca
La făt: PTH scăzut, calcitonina crescută asigură gradient transplacentar cu
trecerea şi fixarea osoasă a Ca la făt

•PANCREASUL ENDOCRIN: creşte progresiv insulina plasmatică,

echilibrează efectul diabetogen al horm placentari: HLP, corticoizii,
estrogenii, progesteronul. Placenta are efect de degradare şi blocare a
insulinei. Fătul produce insulină din săpt 11-a.

MODIFICĂRI METABOLICE
•APA ŞI ELECTROLIŢII creşte retenţia hidrică ,atât plasmatic dar mai ales
în sectorul interstiţial
•Na: bilanţ pozitiv, dar concentraţia serică scade prin hemodiluţie
•Cl: dinamică paralelă cu Na, scade la început, apoi creşte spre sfârşitul
sarcinii
•K: retenţie mai ales în componentele fetale, cu scăderea concentraţiei serice
•Ca: acumulare în special în scheletul fetal, seric concentraţie scăzută
•P: similar Ca

•METABOLISMUL PROTEIC: retenţie azotată

Hipoproteinemie, hipoalbuminemie
Cresc betaglobulinele, scad gamaglobulinele

•METABOLISMUL GLUCIDIC: hormonii placentari şi steroizi sunt

hiperglicemianţi, insulina secretată în cantitate crescută pentru
contrabalansare
Glicemia: scade cu 10 mg% faţă de perioada pregravidică
scade pragul de eliminare renală a glucozei la 160 mg%
Creşte rezistenşa tisulară la insulină (E şi P)
HLP creşte lipoliza, scade consumul tisular al glucozei.

•METABOLISMUL LIPIDIC:
Creşte concentraţia lipidelor şi lipoproteinelor
Creşte sinteza acizilor graşi liberi cu depunere crescută la nivelul ţesutului
adipos

2
Acizii graşi liberi traversează placenta şi dau depozitele lipidice fetale

MODIFICĂRI HEMATOLOGICE

•VOLUMUL SANGUIN: creşte, la termen e cu 45-50% mai mare decât

înainte de sarcină
VOLUMUL PLASMATIC creşte linear până la 32 săpt, apoi rămâne în platou
Se face pe seama creşterii aldosteronului, E şi P şi a scăderii FNA prin
blocarea receptorilor atriali
VOLUMUL HEMATIILOR creşte lent în sarcină, discrepant cu creşterea
volumului plasmatic, apare hemodiluţia relativă cu scăderea Ht în special în
trim II
se datorează creşterii secreţiei de eritropoietină
VSH creşte de la 10-20 mm/h în primele luni la 50-100mm/h la termen

•LEUCOCITELE: cresc numeric odată cu evoluţia sarcinii, în special PMN

leucocitoză 6-12000/mmc
•TROMBOCITELE: se intensifică trombocitopoieza dar şi consumul
trombocitar, scade deci moderat
numărul trombocitelor circulante
•FACTORII DE COAGULARE: cresc în paralel Pg I2 şi Tx A2
creşte concentraţia fibrinogenului cu 50% şi ai altor factori: VII,VIII,
IX ,X , XI, XIII
scade activitatea fibrinolitică
Global apare un status de HIPERCOAGULABILITATE: scade TS, creşte
TQ

•METABOLISMUL FIERULUI:
balanţa e reglată prin controlul absorbţiei: absorbţia creşte când scad
rezervele (scade feritina, creşte transferina nesaturată)
Necesarul de Fe creşte în ultima jumătate a sarcinii datorită eritropoiezei şi
creşterii necesarului fetal
Este necesară suplimentarea cu Fe în ultima ½ a sarcinii

APARATUL CARDIO-VASCULAR

•CORDUL: anatomic: orizontalizare, rotaţie anterioară, hipertrofie

miocardică
Funcţional: creşte DC cu 30-50%, are fluctuaţii legate de poziţie

3
 TA sistolică scade cu 5-10 mmHg, diastolică scade cu 10-15 mmHg
datorită circulaţiei utero-placentare cu rezistenţă scăzută
scade RVP prin scăderea răspunsului la agenţi presori (angiotensina
II)
•Fluxuri sanguine regionale: utero-placentar debitul uterin creşte de la 50 la
500 ml/min, scade RV pe arterele uterine şi cresc schimburile materno-fetale
renal cresc FSR, RFG
membre inferioare creşte presiunea venoasă prin compresiune, dă varice,
creşte permeabilitatea capilară ducând la edeme şi imbibibţia ţesuturilor
extremităţi şi piele creşte fluxul sanguin

•FACTORI DE CONTROL:
Renină-angiotensină-aldosteron cresc concentraţiile de R, AII şi aldost, dar
scade sensibilitatea vasculară la factorii presori
Prostaglandinele sinteză crescută în sarcină (Pg E, I2) cu efect hipotensor
Progesteronul scade sensibilitatea vasculară la AII
Endotelina efect direct vasoconstrictor, dar şi de secreţie a Pg care o
contrabalansează

•SIMPTOME ŞI SEMNE CARDIO-CIRCULATORII ÎN SARCINA

NORMALĂ:
Scăderea toleranţei la efort, fatigabilitate, dispnee
Puls alternant
Zgomote cardiace: I creşte în intensitate, dedublare II, apare III
(protodiastolic)
Pot apare sufluri funcţionale sistolice

APARAT RESPIRATOR

•Necesită intensificarea schimburilor gazoase

•Modificarea conformaţiei cutiei toracice şi cursa diafragmului
•Hiperventilaţie cu scăderea PaCO2 şi facilitarea schimburilor feto-materne
•Creşte frecvenţa respiratorie, scade CPT şi CV, scade VEMS
•Uşoară insuficienţă respiratorie, dispneea simptom major

APARATUL RENO-URINAR

•Morfologic: creştere a volumului renal bilateral, hidronefroză de sarcină cu

creşterea incidenţei infecţiilor urinare, polakiuria prin compresiune
•Funcţional:

4
Creşte FPR cu 50-85% pe baza creşterii DC şi scăderii RV renale
Creşte RFG cu creşterea excreţiei urinare, scade valorile serice ale ureei,
creatininei, acid uric
Scade reabsorbţia tubulară, glucozuria apare chiar la glicemie normală
Aminoaciduria crescută, proteinurie (0,3-0,5g/24h), excreţie crescută de acid
folic, B12, acid ascorbic.
Metab H-El: creşte apatotală, în special cea extracelulară, hipervolemie
fiziologică, hipoosmolaritate plasmatică
EAB: scade concentraţia palsmatică a bicarbonatului
SRAA: creşte secreţia aldosteronică cu retenţie hidrosalină
Lab: diureza crescută: 1500-1800 ml/zi, scăderea densităţii urinare

APARAT DIGESTIV

•Ptialism, sialoree, greţuri, vărsături, creşterea apetitului, epigastralgii,

pirozis
•Cavitatea bucală: hipertrofii gingivale, gingivita de sarcină (estrogenice),
paradontopatii (progest) carii (deficit de Ca)
•Stomac: scade secreţia: hipoclorhidrie şi scade pepsina, scade motilitatea şi
tonusul (progest)
•Intestin: pareză cu constipaţie, hemoroizi prin compresiune
•Ficat şi VB: creşte activitatea hepatică cu creşterea transaminazelor, golirea
îngreunată a VB

MODIFICĂRI IMUNOLOGICE
•Depresie imunitară
Factori nespecifici celulari (fagocitoza) şi umorali (interferon, complement)
scăzuţi
Factori specifici celulari (limfocite T) şi umorali (anticorpi) scăzuţi. Dintre
aceştia IgG trec bariera placentară şi dau imunitate pasivă la făt

MODIFICĂRI CUTANATE

•Hiperpigmentare în zone de elecţie: cloasma gravidică, linia albă, OGE

•Eritem palmar
•Edeme de stază la membrele inferioare, prin hiperpermeabilitate capilară
•Vergeturi: distensie tegumentară bruscă cu ruperea fibrelor elastice pe
fondul hipercorticismului
•Hipertricoză
•Creşterea activităţii glandelor sebacee şi sudoripare

5
•Stimularea nevilor pigmentari

OSTEOARTICULAR ŞI MUSCULAR

•SUB INFLUENŢĂ HORMONALĂ

•Centrul de greutate deplasat anterior: lordoză compensatorie cu dureri
lombare joase, modificări de mers
•Imbibiţie ligamentară articulară a centurii pelvine datorată relaxinei
•Musculatura peretelui abdominal şi a planşeului pelvin devine mai
extensibilă
•Diastaza drepţilor abdominali
Modificări locale
•La nivelul glandei mamare
•La nivelul aparatului genital:
uterul şi cervixul
ovarele şi trompele uterine

GLANDA MAMARĂ
•Sânii devin hipertrofici
•Dezvoltarea reţelei venoase Haller
•Pigmentarea areolei mamare, apariţia areolei secundare
•Tuberculii Montgomery
•CICLU EVOLUTIV din 2 faze:
Faza cinetogenă, al începutul sarcinii E şi P determină dezvoltarea acinilor
şi canalelor galactofore
Faza colostrogenă, PRL determină secreţia de colostru. PRL şi HLP sunt
inhibaţi de E şi P secretaţi de placentă

CORPUL UTERIN
•MĂRIME: uterul se destinde rapid prin creşterea activă a ţesutului uterin,
stimularea hormonală şi mecanică, dilatare pasivă.
•CAPACITATE: 2-3 ml în afara gestaţiei, 5 l la termen
•GREUTATE: de la 50g la 1200g
•GROSIMEA PEREŢILOR: de la 10-15 mm (luna a 2-a) la 3 cm după
expulzie
•FORMA: piriform (luna a 2-a), sferoid (lunile 3,4,5), ovoid (lunile 6-9)
•CONSISTENŢA: păstos la începutul sarcinii, elastic şi renitent după luna a
5-a (tensiunea LA)
•SITUAŢIA: diferă cu vârsta sarcinii: primele 6 săpt organ pelvin, luna a 5-a
la nivelul ombilicului, luna a 8-a la falsele coaste.

6
•DIRECŢIA: primwlw săpt anteversie-flexie, apoi urmează direcţia axei
strâmtorii superioare
•ROTAŢIA: torsiune de la stânga la dreapta, cu compresiune pe cava
inferioară
•RAPORTURILE: se modifică cu vârsta sarcinii, se păstrează cele cu VU şi
cu rectul
Modificări structurale
•INTERESEAZĂ TOATE CELE 3 TUNICI UTERINE
 Seroasa: se hipertrofiază, cu imbibiţie marcată la nivelul segmentului
inferior, permiţând decolarea peritoneului
 Musculara: se măreşte datorită: hipertrofiei, hiperplaziei, creşterii
ţesutului conjunctiv, imbibiţiei edematoase, creşterii vascularizaţiei.
Schematic 3 straturi:
intern, fibre circulare
mijlociu, gros, masa principală, plexiform, strat vascular
extern, fibre longitudinaale subseroase şi transversale mai profund
 Mucoasa
•Devine CADUCĂ (DECIDUĂ), care se împarte în:
Caduca reflectată, acoperă oul
Caduca parietală
Caduca bazală (serotină) participă la formarea placentei

Colul uterin
•CONSISTENŢA: se ramoleşte
•DIMENSIUNEA: lungimea creşte de la 3 la 5 cm iar lărgimea de la 2 la 3
cm
•FORMA: conică la începutul sarcinii, devine fusiform
•ORIFICII: ambele închise până la naştere
•SITUAŢIE: urmează asensiunea uterului după 4 luni de sarcină
•STRUCTURA: elemente musculare reduse, caduca lipseşte.
Segmentul inferior
•Se formează în ultimele 3 luni de sarcină
•FORMA: calotă cu concavitatea superioară
•GROSIMEA: 2-5 mm
•STRUCTURA: ţesut conjunctiv, caducă, peritoneu uşor decolabil
•LIMITE: inf. orif int col, sup. inelul Bandl
•În travaliu se continuă direct cu colul şi formează canalul de naştere
cervico-segmentar Braun

7
Modificările fiziologice ale uterului

•SENSIBILITATEA: creşte la contracţii

•EXCITABILITATEA: se contractă la diverşi stimuli
•EXTENSIBILITATEA: permite destinderea
•RETRACTILITATEA: revine rapid la forma iniţială, permite astfel
hemostaza fiziologică
•CONTRACTILITATEA: proprietatea esenţială.
Caracterele contractilităţii: ritmicitate, contracţii involuntare, anumită durată
şi intensitate,
•TONUSUL: starea dintre contracţii
•Tipurile de mişcări musculare: SEGMENTARE, circulare şi GLOBALE, de
golire
•PERISTALTICĂ-ANIPERISTALTICĂ