Sunteți pe pagina 1din 18

METODE DE

RECUPERARE IN
MANA ARTROZICA
ABSOLVENT:
ENACHE MARIA

ASISTENT MEDICAL BFKT SI RECUPERARE MEDICALA


2019
DEFINITIA MAINII ARTROZICA

 Din punct de vedere anatomo-patologic artrozele


(reumatism degenerativ,osteoartrita sau artrite deformante) se
caracterizează morfopatologic prin leziuni regresive  degenerative
 ale  cartilajului  hialin articular, cu 
interesarea osului subcondral, sinovialei şi ţesuturilor
moi.În artroze metabolismul cartilajului este deprimat, procesul de 
degradare depăşind biosinteza. Rezultă o subţiere „o scămoşare” a
cartilajului care îşi pierde omogenitatea şi devine friabil ducând la
formarea de fisuri şi ulceraţii.Progresia condiţiilor etiologice face ca
fisurile să se accentueze, iar volumul cartilajului articular să scadă.
CAUZE
Cauzele artrozei pot fi
leziunile de os (fracturi sau
fisuri), cartilaj (rupturi sau
fisuri de menisc) sau
ligament (rupturi de
ligamente, entorse, luxatii)
netratate sau tratate
necorespunzator/
incomplet/ cu intarziere.  
CLASIFICARE
ARTROZA IFD HEBERDEN-Ingrosari nodulare articulare
bilaterale localizate pe fata de extensie a articulatiei distale a
degetelor de la maini,NU produc perturbari functionale majore
ARTROZA BOUCHARD-Sunt artroze ale articulatiilor
iterfalangiene proximale IFP.Au aceeasi semnificatie ca nodulii
Heberden
RIZARTROZA(Artroz policelui)-Se descrie intre trapez si police
(metacarpul I)
S I M P T O M AT O L O G I E

• Simptomele artrozei mainilor difera de la o persoana


. la alta. Multe simptome depind de articulatiile care
sunt afectate de boala, iar cele mai multe persoane se
vor confrunta cu:

. • o durere atunci cand isi folosesc mainile;


• rigiditate articulara, care poate fi mai pronuntata dimineata,
• dificultate cand isi misca degetele

. • faptul ca apuca obiectele cu o forta prea slaba,


• umflarea si sensibilitatea degetelor, articulatiilor degetelor si
in preajma incheieturii mainilor
OBIECTIVE
Obiectivele tratamentului balneofizical sunt:
 combatearea proceselor iritative şi reactive secundare,
uneori cu caracter inflamator,
 îmbunătăţirea circulaţiei locale, îmbunătăţirea
metabolismului local şi general,
 menţinerea tonusului muscular, periarticular cu păstrarea
capacităţii funcţionale a articulaţiei şi oprirea procesului
distructiv.
CRITERII DE DIFERENTIERE
Criteriul Poliartrita reumatoida Boala artrozica
Varsta 35-45 ani Peste 50 ani
Raport intre sexe(B/F) 1/3 1/10
Debut localizare Articulatii mari sau mici, Articulatii mari
simetric simetric,articulatii mici
asimetric
++ +
Evoluti si pronostic
Fenomene inflamatorii Primare Secundare posibile
++
Manifestari imunologice -
Acuze subiective Obligatorii Facultative
Interesari viscerale Posibile -
++
Simptome generale -
++ ±
Sindrom inflamator
++ ±
Evolutie invalidanta
RECOMANDARI
 Aplicarea electroanalgeziei, cât mai precoce şi etapizat, pe
parcursul întregii evoluţii a suferinţei, asigură o ameliorare superioară
a simptomatologiei şi prin aceasta, o îmbunătăţire evidentă a
funcţionalităţii mâinii reumatismale, asigurând independenţa
prelungită a individului reumatic în viaţa cotidiană. Desigur că
electoanalgezia reprezintă doar o latură a programului recuperator
complex al mâinii reumatismal-degenerative, care alături de celelalte
mijloace electro-termo-massoterapice susţin programul recuperator
kinetic al mâinii.
STUDIU DE CAZ 1.
NUME/PRENUME B.M.
VARSTA/SEX 60 ani/Feminin
DOMICILIU Craiova
STARE CIVILA Necasatorita
GREUTATE/INALTIME 46 kg/1,65 m
EPICRIZA Pacienta in varsta de 60 de ani cunoscuta cu
artroza mainii in cel mai mic stadiu, se
prezinta in serviciul nostru pt rigiditatea
mainii dr accentuate,pusee manifestate prin
parestezii cu senzatie de greutate in maini.
DIAGNOSTIC Rizartroza(Artroza policelui)
PRINCIPAL
DIAGNOSTIC Artroza ifd,instalata imediat dupa
SECUNDAR menopauza
SIMPTOME Ingrosari nodulare articulare bilaterale
localizate pe fata de extensie a articulatiei
distale a degetelor de la maini,tumefactia
si sensibilitateazonei, osteofitele conduc la
un aspect patrat al bazei policelui.Durerea
conduce la adductia policelui si
contracture la nivelul primului spatiu
interdigital,producand frecvent
hiperextensia compensatoarea a primei
articulatii metacarpofalangiene si
deformarea in gat de lebada a policelui.
ISTORICUL BOLII I se pune diagnosticul de artroza IFD
Heberden si rizartroza la mana dr
SIMPTOME FINALE Evolutie favorabila,in urma
tratamentului nu mai are
ameteli,dar paresteziile inca
exista.
OBSERVATII T.A. normala=110/70mm Hg
STUDIUL DE CAZ 2.
NUME/PRENUME Cazan Ivan
VARSTA/SEX 84 ani/Masculin
DOMICILIU Oradea
OCUPATIE Tamplar
STARE CIVILA Casatorit
GREUTATE/INALTIME 70 kg/1,85 m
EPICRIZA Pacientul in varsta de 84 de ani cunoscuta cu
hipertensiune arteriala, se prezinta in serviciul nostru
pt dificultatea cand isi misca degetele si faptul ca
apuca obiectele cu forta slaba,dar si pentru umflarea
articulatiilor degetelor si in preajma articulatiei
mainilor

DIAGNOSTIC PRINCIPAL Artroza mainilor std incipient


DIAGNOSTIC SECUNDAR HTA
SIMPTOME Parestezii ale mainilor
Vertij
Mici nodozitati localizate pe partea posterioara a
ultimei articulatieiilor interfalangiene,prezenta lor
dand durere si limitarea miscarilor.

ISTORICUL BOLII I se pune diagnosticul de Artroza Bouchard

SIMPTOME FINALE Evolutie favorabila,in urma tratamentului nu mai are


ameteli si nici articulatiile umflate.
OBSERVATII TA normala = 120/60 mm Hg .
NUME/PRENUME Paun Elisabeta
VARSTA/SEX 52 ani/Feminin
DOMICILIU Bistrita
OCUPATIE Operatoare IT
STARE CIVILA Casatorita
GREUTATE/INALTIME 55 kg/1,72 m
EPICRIZA Pacienta in varsta de 52 de ani cunoscuta cu
artroza mainii, se prezinta in serviciul nostru pt
imobilitate,pusee manifestate prin parestezii.

DIAGNOSTIC PRINCIPAL Artroza secundara


DIAGNOSTIC SECUNDAR Artroza instalata imediat dupa menopauza
SIMPTOME Ingrosari nodulare articulare bilaterale cu
deformarea degetelor.Dureri articulare si
imobilitate,datorita suprasolicitarii indelungate la
srviciu.

ISTORICUL BOLII I se pune diagnosticul de artroza generala

SIMPTOME FINALE Evolutie favorabila,in urma tratamentului nu mai are


ameteli,dar paresteziile inca exista.

OBSERVATII TA normala = 120/70 mm Hg .


ELECTROTERAPIE
Curentii de joase frecventa
Curentii diadinamici
 Curentii diadinamici utilizand aplicatia tranzversala a
electrozilor (articulatia intre cei doi poli) preferand formula:
difazat fix, care rezulta din suprapunerea a doi curenti
monofazati cu un decalaj de ½ perioada
. Curentii Trabert
 Sunt curenti cu impulsuri de fregventa 140 Hz, impuls 2 ms,
pauza 5 ms, la care tot catodul este electrodul activ antalgic.
Durata tratamentului este de 15-20 minute, cu crestere treptata a
intensitatii. Se repeta de 1-2 ori pe zi.
MASAJUL

Masajul este o combinatie de manipulatii, de


prelucrari mecanice multiple aplicate sistematic
asupra organismului, manual sau cu aparate
speciale, in scopuri terapeutice sau igienice.
Masajul cu ajutorul miinilor consta dintr-o serie de
manevre de masaj ca:netezire sau eflueraj,
framintare sau petrisaj, geluire, frictiune sau
frecare, stoarcerea, baterea sau tapotametul,
scuturarea sau lovirea usoara, vibratea sau
trepidatia.
KINETOTERAPIE
Refacerea mobilităţii
Reeducarea flexiei

prin adoptarea unor posturi:


Exerciţiul 1: poziţia mâinii este menţinută de înclinarea antebraţului şi prin fixarea cu mâna contralaterală se aplică dosul
mâinii pe un perete, exercitându-se o presiune în axul membrului superior;
Exerciţiul 2: pacientul în şezând, mâna se introduce sub coapsă, cu palma încontact cu aceasta; extensia cotului apropie
antebraţul de corp accentuând flexia cotului.
 Prin mobilizări pasive:

Excerciţiul 1: antebraţul supinat, în sprijin pe masă: cu o mână, asistentul face priză pe antebraţ (un police pe radius),
menţinând poziţia de supinaţie, şi cu cealaltă pe palma pacientului (police pe faţa dorsală a mâini); se execută flexia pumnului
cu o uşoară înclinare cubitală – degetele pacientului trebuie să fie libere;
Exerciţiul 2: mobilizarea prin priză bimanuală lângă pumn.

Prin mobilizări autopasive

Exerciţiul 1: în şezând, cu cotul pe masă, antebraţul vertical în supinaţie, cu cealaltă mână, care face priză pe mâna afectată
(police în palmă), se execută flexia pumnului;
Exerciţiul 2: cotul flectat mult, braţul dus în adducţie, mâna atinge umărul: mâna opusă face priză pe mâna afectată, forţând
flexia.
VA MULTUMESC !

S-ar putea să vă placă și