CLAUDICAIA INTERMITENT

DEFINIIE
Claudicaia intermitent este termenul medical folosit pentru a descrie durerea, amoreala, senzaia
de arsur, greutate sau crampe la nivelul membrelor (mai frecvent la nivelul picioarelor) care apar n timpul
activitilor precum plimbat sau urcatul scrilor. Aceste senzaii se pot resimi la nivelul oricrui muchi al
membrelor inferioare, inclusiv la picior, gamb, coaps sau fese. Claudicaia intermitent poate fi localizat
sau difuz i poate afecta unul sau ambele membre inferioare. Simptomele se amelioreaz de obicei dup
oprirea activitii care le-a produs i relaxarea muscular (1-2 minute de repaus).
Durerea poate fi acuta sau cronica. Cand este acuta poate semnala o obstructie arteriala acuta.
Claudicaia intermitent reprezint cel mai ntlnit simptom al bolii arteriale periferice supranumit
i boala privitorilor de vitrine.
Boala arterelor periferice ale membrelor inferioare apare la mai mult de unul din zece oameni cu
varste cuprinse intre 50 si 60 ani (cu precdere la brbai) cu un istoric medical de diabet zaharat,
hiperlipidemie, hipertensiune sau fumat.

CAUZE
Claudicaia intermitent este n primul rnd produs de boala arterial periferic, numit i boala
vascular periferic. n aceast afeciune muchii nu primesc suficient oxigen datorit opririi sau
obstruciei circulaiei sangvine arteriale
In boala arteriala obstructiva, claudicatia intermitenta rezulta in urma aportului sanguin inadecvat
datorit alterrii structurii peretelui vaselor de snge (ateroscleroz - rigidizarea arterelor). Practic, se
formeaz plci de aterom prin depunere de lipide la nivelul pereilor vaselor, ceea ce duce la obstruarea
lumenului. Concomitent, are loc o ngroare a pereilor arteriali, ceea ce mpiedic dilatarea acestor vase de
snge. n condiii de efort, musculatura scheletic necesit o cantitate mai mare de snge i oxigen, dar, din
cauza faptului c pereii arteriali nu se pot dilata i totodat, lumenul este ngustat, necesitile acestea nu
pot fi susinute pentru c nu poate ajunge o cantitate crescut de snge ncrcat cu oxigen la nivelul
muchilor.
Dac arterele sunt ngustate sau blocate, muchii nu primesc suficient snge i reducerea oxigenului
poate provoca durere, amoreal i crampe, manifestri tipice claudicaiei intermitente. n cazul n care
modificrile vasculare sunt foarte pronunate (obstrucie sever cu ngustare consecutiv major a
lumenului, incapacitate accentuat de dilatare), atunci simptomatologia este evident i n repaus.
Durerea resimtita la nivelul gambei (cel mai frecvent) sau piciorului indica afectarea arterelor
femurala sau poplitee. Durerea aparuta la nivelul feselor si coapselor indica afectarea arterelor iliace.
Boala poate fi considerata corespondentul la nivelul membrelor inferioare a cardiopatiei ischemice
(obstruarea arterelolor coronare) si are factori de risc comuni cu aceasta.
Claudicatia intermitenta mai poate fi produs i de ngustarea temporar a arterelor datorit
spasmului.
Claudicatia intermitenta poate avea de asemenea o cauza neurologica - ingustarea coloanei
vertebrale la nivelul cauda equina (coada de cal). Aceasta stare creaza presiune asupra radacinilor nervoase
care inerveaza membrele inferioare. Mersul stimuleaza circulatia la zonei afectate, cauzand marirea
presiunii exercitata pe nervi si implicit provocand durere.
Cel mai frecvent ateroscleroza apare ca rezultat al diabetului, factorilor de risc
genetici, hipertensiunii arteriale, alimentaiei bogate n grsimi, obezitii, nivelelor crescute de
colesterol n snge i fumatului. Factorii de risc pentru apariia claudicaiei intermitente sunt similari
celor incriminai n apariia aterosclerozei:
hipertensiune arterial;
hipercolesterolemie;
diabet zaharat;
 fumat;
antecedente heredocolaterale de ateroscleroz;
obezitate;
nivel crescut de homocistein.
MANIFESTRI I SIMPTOME
Semnele si simptomele sunt asociate cu parestezii, pareze si senzatie de frig n membrul afectat.
Membrul este rece, palid, cianotic si cu impulsuri de absenta de mai jos, obstructie. Timpul de reumplere
capilara este crescut. Boala afecteaza de obicei arterele femurale si poplitee, cauznd claudicatie
intermitenta (cel mai frecvent simptom), n gamba. Manifestarile asociate pot include mbracaminte rece a
membrelor afectate, amorteala, parestezii si, n cazuri severe, dureri n picior si degetele de la picioare,
ulceratii si cangrena Buerger.Boala produce, de obicei, claudicatie intermitenta n picior.
Totui, n funcie de evoluia modificrilor patologice aterosclerotice de la nivel arterial, momentul
apariiei manifestrilor claudicaiei intermitente se poate modifica. Iniial, simptomele apar la efort
prelungit sau deosebit, precum urcarea unui deal, ulterior se vor instala la eforturi din ce n ce mai mici
pn vor ajunge la apariie n repaus. Cnd boala arterial periferic este sever, pot aprea accentuare
nocturn a durerii, senzaie de rceal i parestezii la nivelul zonei afectate. De asemenea, poate aprea
hiporeflexie din cauza afectrii nervoase (nevrit ischemic).
Din punct de vedere al localizrii, claudicaia intermitent apare distal de locul obstruciei. De
exemplu, dac obstrucia este situat la nivel aorto-iliac, atunci, up cum s-a vzut mai sus, claudicaia va
aprea la nivelul muchilor coapsei, feselor i poate fi nsoit de disfuncie erectil, din cauza afectrii
ramurilor nervoase implicate n apariia ereciei (sindrom Leriche). Dac obstrucia este situat la nivel
femuro-popliteal, atunci claudicaia va aprea la nivelul muchilor gambelor.
n general, durerea se accentueaz atunci cnd membrul afectat este meninut ntr-o poziie ridicat
i se amelioreaz cnd este meninut czut la marginea patului. Cnd membrul afectat este meninut
inferior de nivelul cordului, este favorizat circulaia sanguin datorit efectului gravitaional. n aceast
situaie, apare o coloraie roiatic a tegumentului secundar hiperemiei reactive. Prin meninerea acestei
poziii pe o perioad ndelungat, pot aprea edeme cauzate de staza venoas.
La nivelul zonei afectate se poate ntlni piele neted, lucioas, cu pilozitate redus, temperatur
cutanat sczut, paloare sau cianoz tegumentar, pahionichie, atrofie muscular. Pulsul periferic este
diminuat sau absent, distal de obstrucie i se auscult sufluri la nivelul arterelor afectate. De asemenea,
tensiunea arterial la nivelul membrului afectat este sczut.
Pot aprea ulcere, de obicei la nivelul degetelor sau clciului. De obicei, sunt dureroase, dar dac
exist afectare nervoas adiacent (nevrit) de cauz diabetic, alcoolic, ischemic, durerea poate s nu fie
perceput. Pot evolua spre gangren (uscat sau, dac apare suprainfecie, umed).
Exist cazuri n care bolnavii sunt asimptomatici pentru c nu fac efort de o intensitate att de
crescut nct s determine manifestarea simptomatologiei de claudicaie intermitent vascular.
Din punct de vedere morfopatologic, leziunile sunt situate la nivelul arterelor mari i medii,
predispoziie pentru afectarea arterelor mici avnd bolnavii cu diabet zaharat i cei n vrst. Plcile
aterosclerotice ce determin modificrile lumenului i pereilor determin subierea mediei cu distrugerea,
pe alocuri, a fibrelor componente elastice i musculare i distrugerea laminei elastice interne. Apar
depozite de calciu i trombi formai din fibrin i plachete. Aceste leziuni apar cu precdere la nivelul
punctelor de ramificaie a arterelor, pentru c aceste zone sunt expuse unui stres mai mare reprezentat de
curgerea turbulent a sngelui, aprut n urma schimbrii de direcie.
Dei sunt rare complicaiile grave, persoanele cu claudicaie intermitent datorat bolii arteriale
periferice au risc crescut de a face atac de cord (infarct miocardic) sau atac cerebral (accident vascular
cerebral).
Obstructia arteriala (acuta). Obstructia arteriala produce claudicatie intermitenta intensa. Semnele
si simptomele asociate sunt parestezie, pareza si senzatia de rece la nivelul membrului afectat. Membrul
este rece, pal, si cianotic cu absenta pulsurilor sub nivelul obstructiei. Timpul de reumplere capilara este
marit.
 Arterioscleroza obliteranta. Boala afecteaza de obicei arterele femurala si poplitee, cauzand
claudicatie intermitenta (cel mai frecvent simptom) la nivelul gambei. Manifestarile asociate pot cuprinde
sezatie de raceala la nivelul membrului afectat, amorteala, parestezie si, in cazurile grave, durere la nivelul
piciorului si degetelor de la picior, ulceratie si gangrena.
Boala Buerger. Boala Buerger produce de obicei claudicatie intermitenta la nivelul labei piciorului.
Barbatii sunt afectati mai frecvent decat femeile. Majoritatea barbatilor afectati sunt fumatori si au varste
cuprinse intre 20 si 40 ani. Prin expunerea la frig, picioarele devin initial reci, cianotice si amortite;
ulterior, ele se inrosesc, devin incinse si prezinta furnicaturi. Uneori, boala Buerger afecteaza si mainile si
poate provoca ulceratii dureroase la varful degetelor. Alte semne caracteristice cuprind afectarea pulsurilor
periferice, parestezia mainilor si picioarelor si tromboflebita superficiala migratorie.
Sindromul Leriche. Ocluzia arteriala cauzeaza o claudicatie intermitenta la nivelul coapsei,
soldurilor, feselor si gambelor, precum si impotenta la barbati. Prin examinare se deceleaza atrofia globala,
absenta sau diminuarea pulsurilor si gangrena degetelor de la picioare. Membrul inferior devine rece si pal.
Claudicatia neurogena. Bolile neurospinale cauzeaza o claudicatie intermitenta care necesita mai
mult de 2-3 minute timp de repaus pentru ca durerea sa dispara. Semnele si simptomele asociate includ
parestezie, slabiciune si stangacie in mers, reflexe tendinoase profunde hipoactive. Pulsurile nu sunt
afectate.
Claudicatia intermitenta poate afecta si membrele superioare. Aparitia unui astfel de simptom
necesita o consultatie la cardiolog, in urma careia este posibil sa se recomande si alte investigatii
cardiovasculare (ecografie Doppler de artere membre inferioare sau superioare, ECG de repaus 12
derivatii, ecografie cardiaca, analize uzuale complete de sange, arteriografie de membre inferioare etc.)
n concluzie, manifestrile ce pot nsoi claudicaia intermitent pot fi:
senzaie de arsur sau furnicturi (parestezii);
mini i picioare reci (scderea temperaturii);
puls diminuat sau absent la membrele inferioare;
roseata cind membrul revine la pozitie dependenta
disfuncie erectil;
piele palid sau cianotic (violacee);
pilozitate sczut (pierderea prului, piele lucioas) la nivelul membrelor inferioare;
cretere ncetinit a unghiilor de la picioare;
rni de la nivelul membrelor inferioare care se vindec greu, ncet sau care nu se vindec;
De asemenea, trebuie consultat medical dac apar simptome precum:
Oligurie (scderea volumului de urin eliminat);
Gangren;
Edeme sau retenia de lichide n organism.

DIAGNOSTIC
Datele anamnestice i cele obinute prin examenul obiectiv pot fi suficiente pentru stabilirea
diagnosticului de boal arterial periferic, ns determinarea severitii se face prin intermediul unor teste
noninvazive.
Indicele glezn-bra
n general, tensiunea arterial de la nivelul gleznelor este similar cu cea de la nivel brahial. n
cazul n care exist o afectare arterial periferic, tensiunea arterial de la nivelul gleznelor va fi mai mic
dect cea de la nivel brahial.
Raportul dintre valoarea tensional brahial i cea de la nivelul membrului inferior, la individul
normal, este mai mare dect 1. n cazul n care este mai mic dect 1, reprezint indicaie de stenoz
arterial. Dac este mai mic de 0, 5, atunci ischemia este sever.
Ultrasonografia Doppler
Pulsul periferic poate fi diminuat sau absent, astfel nct se folosete aceast tehnic pentru
stabilirea parametrilor fluxului de snge. De asemenea, este util n stabilirea localizrii obstruciei (aorto-
iliac, femuro-popliteal etc). [1, 3]
 Testarea la stres
Permite evaluarea limitrilor funcionale i totodat, ofer informaii suplimentare cu privire la
raportul tensional glezn-bra, n funcie de valorile msurate dup ncetarea efortului. [3]
Angiografia de contrast
Se folosete pentru stabilirea anatomic a modificrilor de stenoz la nivel arterial. Este util
naintea interveniilor chirurgicale sau nechirurgicale (angioplastia transluminal percutan) i nu
nlocuiete testele noninvazive cu scop diagnostic, pentru c nu ofer nicio informaie cu privire la
modificrile funcionale.[1, 3]

TRATAMENT
1. Modificarea stilului de via renunarea la fumat, participarea la un regim de exerciii fizice
regulate etc., sunt primii pai n tratarea claudicaiei.
2. Dac simptomele nu se amelioreaz, medical poate sugera alte opiuni de tratament, cum ar fi
medicamentele pentru controlul profilului lipidic, diabetului si a hipertensiunii. Inhibitorii
enzimei de conversie a angiotensinei, beta-blocantele, aspirina si clopidogrel, pentoxifilina si
cilostazol sunt folositi pentru tratamentul claudicatiei intermitente. Terapiile nutritionale pot
include vitamina E si vitamina B3 suplimente. Planta Ginkgo biloba s-a dovedit de asemeni
utila in ameliorarea semnificativa a simptomelor, comparabil cu efectul pentoxifilinei.
3. Chirurgia este unica indicata in cazurile severe cu ischemie care ameninta membrul sau
claudicatie care perturba stilul de viata al pacientului. Cei mai multi pacienti sufera o
endarterectomie a arterelor piciorului sau un bypass arterial. Simptomaticii care necesita
revascularizatie sunt tratati cu angioplastie sau plasare de stent, proceduri minim invazive pe
cateter.
Se impune tratamentul factorilor de risc precum hipertensiunea arterial, dar fr a determina
apariia hipotensiunii. De asemenea, este necesar tratamentul hipercolesterolemiei pentru ncetinirea
evoluiei bolii.

RECOMANDRI
Este recomandat ca pacienii cu claudicaie intermitent s fac efort fizic regulat i de intensitate
din ce n ce mai mare. Astfel, cu timpul, se prelungete distana de mers i eficiena muscular. Sunt
recomandate plimbrile zilnice, cu oprire la apariia claudicaiei i reluare la dispariia simptomelor (din
acest motiv a fost supranumit boala privitorilor de vitrine, pentru c plimbarea este ntrerupt ca i cum
bolnavul s-ar opri pentru a privi ceva ntr-o vitrin, dup care drumul este reluat). i alte activiti fizice
precum notul sau mersul pe biciclet pot fi practicate.
Este foarte important ngrijirea atent a picioarelor, mai ales la pacienii diabetici, cu neuropatie
periferic. Se impune curarea atent, inspecia pentru descoperirea unor eventuale leziuni ce pot evolua
spre ulcere i gangrene, hidratarea prin aplicarea de creme hidratante. De asemenea, este recomandat
purtarea unor pantofi comozi i de mrime potrivit pentru a evita eventualele leziuni. Se recomand
evitarea purtrii de ciorapi elastici deoarece acetia scad fluxul sanguin spre zona pe care o acoper,
agravnd astfel simptomatologia.
La pacienii ce au dureri n repaus, se recomand ca picioarele s fie meninute ntr-o poziie situat
sub nivelul cordului, pentru a mbunti circulaia sanguin.