Traumatisme

Entorsele

Definitie si caracteristici
Leziuni traumatice la nivelul articulaiilor, datorate
aciunii unor fore divergente, fr modificarea raportului
anatomic normal dintre suprafeele intraarticulare.
Accident comun datorat unei supratorsionari
De obicei, entorsa afecteaz mai des membrele
inferioare, n special glezna.
Poate fi insotita si de fracturi si atunci se trateaza
fractura
Persoana accidentat are dureri i micri reduse
Articulaia afectat se umfl.

Clasificare
Entorse:
- Usoare - ntindere ligamentar
- Medii ruptura ligamentara partiala,
diminuarea stabilitatii articulare
- Grave rupere ligamentara totala,
stabilitate articulara complet compromisa
Simptomatologie
Durere imediat dupa traumatism
Tumefactie locala (se umfla articulatia )
datorita procesului inflamator local
posttraumatic
Impotenta functionala imdeiat dupa
traumatism
Echimoza apare dupa 24 ore de la
traumatism
Entorsele gleznei se produc prin rsucirea forat a articulaiei tibio
tarsiene cu lezare de ligamente. Fenomenul se complic atunci
cnd se fac smulgeri osoase, fisuri sau fracturi maleolare.
n entorsele de genunchi se lezeaz n deosebi ligamentul intern i
n cazuri mai grave ligamentele ncruciate.
n articulaia oldului, entorsele se produc foarte greu, dar sunt
dureroase i greu de tratat.
Entorsele articulaiilor coloanei vertebrale sunt extrem de rare, dar
foarte serioase.
Entorsele degetelor nu au un caracter grav, se produc prin
supraextensie.
Entorsele pumnului se produc prin micri violente, prin forarea
articulaiei n flexie, n extensie sau torsiune
Entorsele cotului sunt fie contuzionale, fie provocate de cderi sau
eforturi violente (aruncri cu discul, sulia, mingea, etc).
n entorsele umrului, tendonul bicepsului poate iei temporar din
anul su, rupnd esuturile bursei i tecii tendinoase.
Evolutia ulterioara
Cele usoare si moderate se vindeca bine,
fara a necesita vreun tratament deosebit
Entorsele grave se vindeca bine cu
tratament de specialitate
Daca nu, e risc sa apara sechele si chiar
recidive: unde ai avut o entorsa medie /
grava, articulatia e slabita si mai usor mai
apare o noua entorsa!

Primul ajutor n cazuri de entorse
ale gleznei

ridicai piciorul n sus;
aplicai un bandaj elastic strns;
scdei temperatura prin aplicarea pachetelor
cu ghea pe bandaj;
repaus articular, prin imobilizare provizorie;
combaterea durerii;
limitarea edemului si a hemartrozei (sngerare
intraarticulara);
contraindicat masajul (poate agrava
leziunile partilor moi).
Luxatiile
Leziuni traumatice la nivel articular,
datorate aciunii unor fore care produc
dislocarea capetelor osoase articulare
(deci pierderea raporturilor normale dintre
suprafeele intraarticulare)
Clasificare
a) L. recente (nc nu s-a instalat contractura
muscular);
b) L. vechi (exist contractura muscular);
c) L. recidivante (sunt luxaii cronice care apar din ce n
ce mai frecvent la aceeai articulaie, producndu-se cu
foarte mare uurin, la microtraumatisme);
1. L. complete (anatomia articulaiei este distrus,
capetele osoase migrnd mult);
2. L. incomplete, sau subluxaii (doar unul dintre
capetele osoase se deplaseaz);
I) L. simple;
II) L. complicate (se asociaz leziuni de vase, nervi i
chiar fracturi
Simptomatologie
durere: este foarte intens, cu caracter
sincopal;
deformarea regiunii respective;
impotena funcional: este
totdeauna prezent n luxaii
Primul ajutor
o luxatie nu trebuie sa prinda apusul
soarelui daca a survenit ziua si rasaritul
daca a survenit noaptea;
imobilizarea provizorie a segmentului
respectiv;
combaterea durerilor;
limitarea edemului i a hemoragiei;
transportul imediat la o secie de
ortopedie

Luxatiile membrului superior
- clavicula se luxeaz mai des la nivelul
extremitii acromiale (luxaia lui Galileu), dect
la extremitatea sternal;
- humerusul, captul proximal se luxeaz
frecvent n jos i nuntru i mai rar n sus i
napoi;
- cotul se luxeaz la extremitile proximale ale
celor dou oase ale antebraului, cubitus i
radius i mai rar izolat;
- la mn i degete cele mai ntlnite luxaii se
produc n articulaia radio - carpian
Luxatiile membrului inferior
- capul femural se poate luxa mai frecvent napoi;
- la articulaia genunchiului, tibia se luxeaz mai des nainte i mai
rar napoi. Au loc tulburri serioase, genunchi deformat, tumefiat, se
produc ruperi de esuturi moi de capsul, vase sanguine, urmate de
revrsri seroase n articulaie, meniscuri
lezate;
- luxaia rotulei (patelei) se produce cnd genunchiul este n
extensie; la unii indivizi, cu genunchiul n valg, contracia muchiului
cvadriceps este capabil s produc luxaia rotulei n afar;
- n articulaia gleznei, cea mai frecvent luxaie este a astragalului.


Luxaiile coloanei vertebrale sunt destul de rare, dar foarte grave,
iar luxaiile maxilarului inferior datorate traumatismelor se manifest
prin reducerea micrilor mandibulei, ngroarea vocii, gura
rmnnd ntredeschis.
Leziunile muschilor
Cele mai frecvente leziuni sunt rupturile
musculare, iar cnd leziunea este mai uoar,
este cunoscut sub numele de ntindere
muscular.
sunt definite ca macrotraumatisme de origine
interna produse de o contractie brusca a unui
muschi, in anumite situatii favorizante.
se datoreaz unor procese patologice diferite:
spasme musculare,
rupturi fine sau ntinse de fibre sau fascicole
reacii inflamatorii, ca miofasceita recidivant
Cauzele leziunilor musculare
rupturile de fibre musculare se produc n urma unor
micri violente, brute, nefiziologice, nedozate sau
necontrolate
eforturile bruste si violente fara o incalzire prealabila, in
conditiile unui climat rece si umed
prezenta produsilor de catabolism (rezultati din travaliul
muscular), care produc o diminuare a elasticitatii
musculare si a coordonarii grupelor musculare, explicand
astfel aparitia leziunilor musculare din si spre sfarsitul
antrenamentului
ruptura musculara, rezida din lipsa de sinergism intre
munca agonistilor si antagonistilor la inceputul si la
sfarsitul antrenamentului

Tipuri de leziuni musculare
- fibrilara - sunt lezate cateva fibre;
- fasciculara - sunt interesate cateva
fascicule ale muschiului;
- fibrofasciculara - reuneste 1-2 fascicule
rupte ;
- totala - leziunea intereseaza o buna
parte sau in totalitate corpul muscular
Simptomatologie
durere vie cu caracter de arsura brusca,
atitudine antalgica (adica va adopta o
pozitie in care durerea nu mai este atat de
intensa),
prezenta unui punct dureros la palpare,
tumefierea regiunii (umflarea),
echimoza (vanataie) locala,
aparitia hematomului
Localizari mai frecvente
Muschii membului inferior
cvadricepsului femural,
biceps femural,
aductorilor coapsei,
tricepsului sural (solear si gemenii)

Muschii membrului superior la nivelul
antebratului
Atitudinea terapeutica
In primele 48 de ore se recomanda
crioterapia (comprese reci, masaj cu gheata),
calmante,
medicatie relaxanta
Dupa primele 48 de ore se efectueaza ecomiografie,
dupa care, in functie de gravitatea leziunii, se
recomanda
repausul segmentar cu sau fara imobilizare in aparat gipsat,
mentinerea medicatiei relaxante 8-10 zile,
aplicarea din ziua a 4-a a unguentelor cu enzime proteolitice.
Fizioterapia
dupa ziua a 8-a curenti diadinamici
Masajul nu este recomandat in primele 15 zile

Evolutia
sunt, in general, favorabile, daca sportivului i se
acorda asistenta medicala de specialitate si de
calitate din primele momente ale producerii
leziunii, iar reluarea antrenamentelor este
hotarata de medic (cu ajutorul ecomiografiei
care este singur ce poate spune daca fibra
musculara este recuperata in totalitate
recidivele apar cand nu este respectata perioada
de repaus, antrenamentele sunt reluate, leziunile
in curs de cicatrizare se rup, iar rezultatul este
dublarea perioadei de inactivitate.
Contracturi musculare
sunt stri de tonus exagerat persistent,
sau contracii involuntare prelungite ale
unuia sau mai multor muchi.
La sportivi gsim contracturi n regiunile
traumatizate sau foarte obosite.
Crampele musculare
sunt contracturi brute, dureroase i se
produc mai ales n efortul intens.
se pot produce i n repaus n regiunile
mai puin irigate sau dedesubtul unui
regiuni comprimate timp mai ndelungat
Punctele - cheie asupra carora trebuie sa
se concentreze toti cei care nu vor sa fie
victimele unor astfel de accidente
neplacute sunt :
incalzirea riguroasa la inceputul
antrenamentelor ;
executia in forma corecta a exercitiilor ;
concentrare maxima asupra miscarilor
executate.