RROT CURS 1.

ISTORIA O.T.

Primele referiri legate de OT au aparut in sec V i.e.n si tine de elevii lui

Hipocrate.
A aparut lucrarea Corpus Hipocratieum in care au descris notiuni legate de
diformitati legate de aparatul locomotor si notiuni legate de fracturi la nivelul
locomotor.
Termenul de ortopedie a fost enuntat prima data de Nicolas Andry in 1741.
Acest specialist a definit ortopedia ca arta de a prevenii si corecta diformitatile
corpului.(ortos drept ; paidos - copil)
Mult mai tarziu aria acestei specialitati s-a extins si la patologia traumatica a
aparatului locomotor alipindu-se si termenul de traumatologie.
o Ortopedia se ocupa de cronici
o Traumatologia- se ocupa de acuti
Traumatologia se ocupa de toata patologia sistemului locomotor care apare in
urma unui agent traumatic dupa acesta.
Traumatologia este ramura care se ocup de prevenirea i tratarea
traumatismelor determinate de agenii mecanici, fizici, chimici i care intereseaz
scheletul, articulaiile, musculatura sau vasele i nervii a trunchiului i membrelor.
Ortopedia se ocup de afeciunile congenitale sau ctigate (inflamatorii, distrofice,
degenerative sau tumorale) ale aceluia aparat locomotor.

EXAMENUL CLINIC IN ORTOPEDIE

Urmareste mai multe elemente:

1. varsta pacientului:
este f importanta
diferite boli se manifesta cu predilectie la anumite varste (ex:
tumorile osoase apar in fct. De tipul lor in anumite limite de varsta)
osteocondrozele apar numai in copilarie si adolescenta

2. sexul:
foarte important deoarece unele afectiuni ortopedice pot afecta
predominant unele sexe

3. provenienta geografica:
este unul din factorii predispozanti care nu trebuie neglijat, deoarece
s-a demonstrat ca mediul, conditiile de mediu influenteaza aparitia
unor boli de aparat locomotor

4. tipul de munca:
este unul din factorii mai importanti ce rtebuie luati in considerare in
anamneza deoarece exista anumiti stereotipii legate de serviciu, iar
timpul alocat serviciului este din ce in ce mai mare.
 ANTECEDENTELE HEREDOCOLATERALE

anamneza- din trecut spre viitor

catamneza- prezent spre trecut
antecedentele familiale au o importanta deosebita deoarece multe sunt
transise ereditare.

ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE

o mediul in care a avut loc nasterea (fiziologica sau distocica) :

- distocica nastere anormala fie normala fie cezariana
- fiziologica- nastere pe jos normala
o informatii legate de alaptare
o informatii legate de mers, menopauza , nr de sarcini, nr de
nasteri
Toate sunt elemente ce pot sa conditioneze intr-un fel sau altul diagnosticul
diferential al unor boli

ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE

- toate bolile si interventiile chirurgicale suferite de pacient

- reactii adverse, alergice
- intoleranta la transfuzii
- intoleranta la medicamente

ANAMNEZA:
- reprezinta insotrilcul bolii pt care pacientul vine la medic.
- !Cu cat anamneza este mai corecta cu atat sunt mai aproape de
diagnosticul final

EXAMENUL OBIECTIV
- in ortopedie se incepe cu un examen general
- rolul este de a-l incadra pe pacient intr-un tip constitutional pe baza
caracterului somatic
- are rol de a descoperii evenimentele semne care pot indrepta care un
anumit diagnostic
- inspectia se face intotdeauna in ortostatism
- pacientul dezbracat
- apoi in DV si DD pe patul de consultatie
- in aceste ipostaze se vor examina atent toate zonele corpului si se va
termina cu zona interesata
 Timpii fundamentali al examenului local sunt:
- inspectia
- palparea
- masuratorile
- ex mobilitatii articulare
- examinarea reflexelor si sensibilitatii
- examinarea mersului

INSPECTIA
- pozitia luata de segmentul pe care il examinam
- trebuie sa asezam corect pacientul intr-o pozitie neutra, in ortostatism, cu
picioarele usor departate, membrele sup. apropiate de trunchi, mainile in
supinatie. Umerii paralel cu bazinul (bazinul este echilibrat);
- in care segmentul examinat ia o pozitie normala atunci consideram pozitia
acestuia ca o atitudine normala.
- In cazul in care segmentul se aseaza intr-o pozitie anormala atunci avem a
atitudine vicioasa.
- Aceste atitudini trebuie remarcate in mod obligatoriu, deoarece de cele mai
multe ori ele sunt patognomonice, orientandu-ne de la inceput catre un
diagnostic
- In cazul unei afectiuni la nivelul umarului, subiectul are capul inclinat catre
umarul afectat. Bratul apropiat de trunchi, cotul in flexie de 90 de grade si
antebratul sustinut de mana sanatoasa opusa- se numeste atitudine umila.
- apare in cazul lombosciaticii atitudine scoliotica- trunchiul inclinat catre
partea dureroasa. Pozitie antalgica si ea.
- in afectiuni locomotorii la nivelul soldului- pozitia antalgica in care capsula
articulara se afla in cea mai mica tinsiune posibila: flexie coapsa pe bazin, adb
coapsa, rotatie ext (pozitie ginecologica;pozitie de broasca).
O atitudine vicioasa a unui segment de membru pate fi mascata de o pozitie
compensatorie a altui segment. Trebuie cautata inmod obligatoriu (ex: hiperfordiza
lombar[ apare in cazul unei flexi a soldului; in cazul eipentru a evita greseli de
interpretare trebuie asezat pacientul in decubit dorsal pe patul de consultatie si-l
apasam pe crestele iliace simultan a.i. bazinul sa se lipeasca si sa putem masura
unghiul real de flexie al copasei pe bazin; sau in loc sa apesi pe creste- oflexie
completa a coapsei pe bazin pe partea opusa.
Flexie de genunchi + sold pe partea sanatoasa- manevra lui thomas.

Coxartroza m pelvin de partea bolnava este mai scurtat coapsa in add +rot
ext.
Scurtarea este compensata de pacient cu inclinare de partea bolnava. Avem
de a face cu un bazin dezechilibrat. In mod obligatoriu bazinul se echilibreaza
introducand niste inaltatoare plantare sub pic scurtat, a.i. cele 2 sias sa fie la acelas
nivel.

Reperele anatomice normala

C.V.inortostatismcoloananormala este rectilinie in plan frontal (dar vezi

discutie anatomie) in plan sagital prezinta3 curburi fiziologice:
- linia biacromiala uneste acromionul dr cu stg. Trebuie sa fie paralele cu
cea bispinoasa.
 - cele 2 triunghiuri care se formeaza intre marginea intatrunchiului si bratului in
mod in mod obligatoriu trebuie sa fie egale.
- la nivelul cotului un valgismfiziologic.
- axul anatomic al antebratului sa se gaseasca in continuarea bratului.
- linia bispinoasa (sias dr stg) paralela cu soldul.
- intre axul anatomic al femurului si cel al tibiei exista un valgism fizioologic (al
genunchiului). Se accentueaza la femei (genuvalgum) sau inversa la barbati
(genuvarum).
- tot la genunchi o atitudine vicioasa in flexie genuflexum sau opusul
genurecurvatum.
In ortostatism intre axul lung al gambei si al retropiciorului exista un valgism
fiziologic de 10. Accentuarea acestu unghi duce la aparitia pic valg; micsorarea duce
la pic varus.
In plan sagital in ortostatism intre axul lung al gambei +pic=90; un unghi mai
mic= picior talus; un unghi mai mare = picior equin.
In plan transversal: axul lung al antepiciorului+ retropicior se afla in
cintinuare. Devierea laterala a antepiciorului duce la aparitia piciorului abdus;
devierea mediala duce la aparitia pic addus.
In conditii fiziologice pic se sprijina cu talpa pe sol daca el se sprijina cu
marginea int pe sol si marginea ext ridicata- picior pronat; pozitia inversa- picior
supinat.
Bolta longitudinala mediala a piciorului accentuarea ei- picior calvus;
diminuarea- picior plat.
In afara acestor repere fiziologice care trebuie cautate la nivelul ap loc la
inspectie trebuie sa cautam modificari la nivelul pielii si musculaturii.
Tegument : cicatrici, ulcere de decubit, echimoze, flictene, arsuri,
hipervascularitatie.
Muschi: hipertrofi, contracturi musculare care determina atitudini vicioase,
retractii aponevrotice.
! inspectie: atitudini vicioase la nivelul membrelor cauzate de paraliziile unor
nervi importanti (radial, cubital, sciaticul popliteu extern-SPE):
- Paralizie radial- mana in gat de lebada;
- Paralizie cubital- gheara;
- Paralizie median- mana de mamos;
- Paralizie SPE- pic equin de natura neurologica
25- 02- 2010
Curs 2 RROT

PALPAREA

In cazul ex clinic prin palpare putem sa culegem info legate de:

- temperatura cutanata,
- tonusul muscular,
- despre eventualitatea exacerbarii cresterii durerilor prin palpare
- gasirea palparea unor repere osoase, existenta unei
+ hidrartroza(la palpare in ariculatie exista lichid, puroi, lichid sinovial)(cresterea
cant de lichit sinovial)
+ hemartoza(cant d sange in cavitatea articulare)
+ hemokinartroza(sange+ lichid sinovial)
CRESTEREA TEMP CUTANATE:
- poate fi semnul unei rectii inflamatorii locale a unei infectii de vecinatate si in
cazul ortopediei poate fi semnul unui proces tumoral malign
- ligamentele incrucisate sunt extraarticulare
HIPOTROFIA MUSC este un semn care tr cautat el fiind un semn indirect al oricarei
suferinte articulare. Exemplu hipotrofia cvadricepsului care apare in mod obligatoriu
din cauza unei probleme la nivelul genunchiului si care nu dispare niciodata atata timp
cat boala ramane
PALPAREA PUNCTELOR DUREROASE
- repr unu din celel amai imp ale ex clinik deoarece prin el putem culege date
obiectivefoare valoroase care le indruma catre diagnosticul in sine ale
patologiei respective.
- Un alt moment important il repr. Pt palparea punctelor dureroase il repr
folosirea acestora in diagnosticul diferentiar si de multe ori ne salveaza sa
punem un diagnostic gresit
GASIREA REPERELOR OSOASE prin palpare notarea lor si
aprecierea pozitiei de cea fiziologica ne ajuta uneori in stabilirea unui diagnostic
corect:
- La Nivelul Coloanei Vertebrale:
apofiza spinoasa la nivelul C7,
spinoasa vertebrei T3 se gaseste in dreptul liniei ce uneste
spinele celor 2 scapule
apofiza spinoase la nivelul T7 : se gaseste pe linia ce uneste uneste
varful scapulelor
apofiza spinoasa L4 se gaseste p linia c uneste crestele iliace
- La Nivelul Membrului Superior :
la nivelul cotului se palpeaza 3 puncte : vf olecraniului , vf olictroheei si vf
epicondiliei. In extensie cele 3 puncte se afla p aceasi linie. In flexie cele 3 puncte formeaza
un triunghi isoscel cu baza orientata proximal si varful distal
la nivelul pumnului se palpeaza 2 puncte : stiloida radiala si stiloida cubital. In
cond normale cea radiala e situata mai jos cu 1 cm dkt cea cubitala

- La Nivelul Bazinului se palpeaza cele 2 sias.
Prin unirea celor 2 pcte => linia bispinoasa ce tr sa fie paralela cu solul in cazul bazinului
echilibrat
 - La Niv Membrului Inferior :
se mai cauta vf trohanterului mare
unghiul supero-lateral al rotului
vb maleolei peroniene
Aceste puncte se folosesc pt masurarea lung membr. inf
- La palpare se poate aprecia si un eventual revarsat articular in cazul
genunchiului se poate pune in evidenta socul rotulian care reprezinta
senzatia palpatorie care ti-o da rotula atunci knd este intinsa catre zona poplitee

MASURATORI
- reprezinta o etapa obligatorie in orice examen local corect al aparatului locomotor
- exista 2 tipuri de masuratori : longitudinala si perimetrica
- LONGITUDINALA :
se face cu un metru obiasnuit sau o ruleta mai mica ;
mai intai se face palparea reperelor osoase , acestea se noteaza cu un
marker p piele si apoi se masoara distantele dintre ele ;
intotdeauna trebuie masurate ambele membre
la aceste masuratori pt membrul superior se fol urmatoarele repere :
marginea inferioara a acromiului, trohiterului, epicondilul humeral, si vf epifizei distale a
radiusului mai precis vf stiloidei radiale
pt membrul Inferior : sias , vf trohanrterului mare, marginea externa a
platoului tibial si vf maleolei tibiale sau vf maleolei peroniene
se poate masura lungimea intregului MI de la SIAS la vf maleolei
peronieine sau maleolei tibiale
se poate calcula de asemenea lung fiecarui segment: coapsa gamba. In
cazul coapsei este bine sa folosim ambele masuratori, atunci cand banuim o problema la niv
articulatiei coxo- femurale

-PERIMETRICA
consta in masurarea diametrului segmentelor membrelor, masuratoare
ce va fi comparata intotdeauna condro-lateral
tr retinut ca perimetria se face intotdeauna la acelasi nivel care sunt
de fapt niste zone prestabilite si anume in treimea medie pt brat si
antebrat, pt coapsa la 20 cm proximal de baza rotulei si pt gamba la
20 de cm inferior de varful rotulei
Perimetria ne poate da info valoroase de hipo sau hipertrofie
musculara, edem, hematom local, marimea unor formatiuni tumorale
maligne sau benigne, existenta unor colectiipurulente difuze sau
localizate etc

EXAMINAREA MOBILITATII ARTICULARE

tr examinata mobilit pasiva cat si cea activa
MOBILITATEA PASIVA
musculatura pacientului tr sa fie complet relaxata;
 datele se obtin cu un aparat goniometru : goniometre simple care
apreciaza amplitudinea miscarii intr-un singur plan; goniometre evoluate care apreciaza
mobilitatea articulara in mai multe planuri
in cazul examinarii mobilitatii pasive putem sa apreciem daca o miscare
are o amplitudine fiziologica, redusa (redoare articulara), abolita(anchiloza)(anchiloza
fibroasa = micro miscari si anchiloza osoasa= zero miscari) , exagerata(laxitate articulara)
MOBILITATEA PASIVA rep investigarea mobilitatii articulare de catre
kinetoterapeut. Nu ne cesita consum d energie din partea pacientului, miscarea e imprimata de
catre kinetoterapeut, intotdeauna amplitudinile la miscarile pasive sunt mai mari dkt la cele
active

MOBILITATEA ACTIVA
isi masoara amplitudinile miscarilor intr-o articulatie tot cu goniometrul
dar acestea sunt voluntare.
Necesita consum de energie si amplitudinea lor e mai mica dkt in cazul
celor pasive

EXAMINAREA SENSIBILITATILOR SI REFLEXELOR

examinarea sensibilitatii tactile termice si dureroase precum si
reflexere osteo tendinoase (in care intra : reflexul rotulian, ahilian,
tricipital.,) completeaza examenul local. Prin ele cautandu-se deficite
neurologice la nivelul aparatului locomotor.
EXAMINAREA MERSULUI
examinarea clinica a oricarui pacient se termina cu examinarea
mersului
la aceasta examinare se poate observa :
mers fiziologic
mers schiopatat: el poate aparea in diferite situatii patologice.
Reprezinta scurtarea fazei de sprijin unipodal in scop antalgic
semnul lui trendelenburg functional repr insuficienta
muschiului fesier mjlociu. El consta in caderea bazinului de
partea bolnava in momentul sprijinului pe piciorul de aceasi
parte.
Blocarea copasei cu mana si aruncarea gambei si piciorului
inainte.(semn patognomonic pt poliomelita acuta anterioara)
Ridicarea bazinului si flexia exagerata de sold in cazul unei
artrodeze de genunchi (artrodeza= fixarea definitiva a unei
articulatii)
Stepaj sau mers stepat , este semnul care apare in paralizia de
SPE(sciatic popliteu extern) in care sunt interesati muschii
extensori dorsali ai piciorului, calca sprijinindu-se 1 oara p vf
degetelor si apoi p talpa. Aspectul caracteristic in paralizia de
SPE fiind de picior prabusit in echilibru.
R.R.O.T. C. 3 04.03.2010

LEZIUNILE TRAUMATICE ALE TENDOANELOR

Se clasifica d.p.d.v. Didactic:

sectiuni
rupturi.

Sectiunea tendoanelor
este frecventa mai ales la nivelul tendonului aflat subcutanat, tipic se intampla
la nivelul:
1. 1/3 distala antebrate
2. de la nivelul mainii si degetelor
3. tendonul rotulian
4. tendonul lui achile

Etiologia sectiunilor:
este realizata de un agent traumatic taios
poate fi sectiune partiala sau totala
in functie de traiect poate fi transversala sau oblica.

Sectiunea partiala - fiind incompleta ea poate fi doar presupusa; este descoperita in

plagi profunde, unde se indeparteaza buzele plagii pentru a explora leziunile produse de
agentul taios.
Sectiunea totala se diagnosticheaza clinic datorita pozitiei anormale a segmentului
interesat si pe de alta parte al imposibilitatii realizarii miscarii active specifice tendonului
sectionat. Cele 2 capete ale tendonului sectionat se comporta diferit : capatul proximal care se
continua cu corpul muschiului se retracta catre proximal si dispare din plaga taiata in timp ce
capatul distal inserat pe os ramane balant (in balans).
Cele mai frecvente sectiuni sunt ale flexorilor superficiali ai mainii si extensorilor
comuni ai degetelor. In primul caz, pacientul nu poate efectua flexie activa a falangei medii pe
cea proximala si in al doilea caz nu poate executa extensia.
 Rupturile de tendon sunt relativ frecvente in activitatea sportiva sau post sportiva. De
principiu aceste rupturi se pot produce si pe un tendon sanatos.
Cel mai frecvent in cazul sportivilor de performanta ruptura se rpoduce pe o structura
alterata progresiv datorita microtraumatismelor locale precum si a solicitarii.
Ruptura apare in timpul unui antrenament sau competitii "pe cer senin"(in plina
sanatate) dar ea se produce de cele mai multe ori la o contractie obisnuita.
A doua posibilitate este cand ruptura se produce in urma unei contractii violente
musculare pe un membru neincalzit.
Ruptura poate fi partiala sau totala, se poate produce in unul sau doi timpi, este insotita
de cele mai multe ori de un zgomot caracteristic asemanat cu "lovitura de bici" care este
insotita de o durere vie, sincopala si in cazul rupturii complete de impotenta totala a
muschiului respectiv.
La examenul clinic :
tendon rupt:
edem
deformarea reliefului regiunii, depresiuni caracteristice in locul tendonului rupt
(semnul creionului pozitiv)
atitudinea vicioasa a segmentului interesat
imposibilitatea efectuarii miscarii active a tendonului sectionat
Cele mai frecvente rupturi: tendon Achile; tendon rotulian; tendon cvadricipital
Rupturile tendoanelor bicepsului brahial
se produc in cazul contractiei violente a bicepsului brahial
ruptura se poate produce proximal sau distal; proximal se pot rupe fie capul
lung fie cel scurt, cel mai frecvent capatul lung in culisa bicipitala a humerusului.
Semnul caracteristic al acestei rupturi: retractia corpului biceps brahial; in
cazul rupturii tendonului distal, formatiunea tumorala apare in treimea proximala a
antebratului. In ambele cazuri interventia chirurgicala este obligatorie.
In cazul rupturii capului lung al bicepsului se practica operatie, care consta in
sutura capului lung de cel scurt
in rupturile tendonului distal se reinsera pe tuberozitatea radiala
Ruptura de tendon rotulian
Aparatul extensor al genunchiului este format din 4 elemente anatomice:
1. m. cvadriceps
 2. tendon cvadricipital
3. rotula
4. tendon rotulian (intre rotula si tibie)
In cazul unei contractii violente pe elementele anatomice tendinoase degenerate se
poate produce o ruptura completa de tendon rotulian.
La examenul clinic se obs. :
o ascensiune a rotulei
o crestere de volum a cvadricepsului
prin tegument se poate palpa fata anterioara a trohleei femurale
extensia activa a gambei pe coapsa este incompleta
in cazul in care se rupe si peritendonul extensia devine imposibila si apare
inferior de varful rotulei "SEMNUL CREIONULUI".
Tratamentul chirurgical
tenorafie termino- terminala, urmata de imobilizare gipsata a genunchiului in
semiflexie de 15 20 de grade intr-o atela sau burlan gipsat ptr 3 saptamani.
Principii generale
Recuperarea functionala dupa scoaterea imobilizarii este obligatorie ea urmarind
reluarea tonusului muscular normal al cvadricepsului, asigurarea stabilitatii in extensie,
preintampinarea aparitiei hidartrozelor recidivante de genunchi.
Reluarea activitatii sportive se va face numai cand genunchiul a fost recuperat in
totalitate fiind stabil, nedureros si cu mobilitate fiziologica.
Ruptura de tendon achilian
Este cea mai frecventa ruptura tendinoasa care se intalneste, se produce in timpul unei
flexii plantare exagerate realizate prin contractia tricepsului sural. Se produce pe un tendon
degenerat in activitatea sportiva sau postsportiva.
Ruptura se produce mai frecvent in 1/3 distala a tendonului, acolo unde vascularizatia
este precara.
Tendonul lui achile nu se rupe NICIODATA printr-o contractie brusca.
La examenul clinic
se observa o depresiune situata imediat sub tegument care corespunde
tendonului rupt. Apare semnul creionului si flexia plantara este abolita partial.
 Semnul care trebuie cautat la rupturile de t . achilian este "semnul lui
Thomson" prin care strangerea manuala a tricepsului sural NU determina flexia plantara a
piciorului.
Tratamentul rupturii de tendon achilian este numai chirurgical, sutura se face termino-
terminal cu diferite variante de plastie (intarire) a suturii urmata de imobilizarea piciorului in
equin fortat 4-6 saptamani intrun aparat gipsat femuro-podal si apoi alte 4-6 saptamani intrun
aparat gambiero-podal in pozitie de 90 grade fata de picior..
Recuperarea functionala a gleznei este foarte dificila: perioada lunga de imobilizare
lunga (aprox 3 luni); exista o fibroza periarticulara a gleznei in pozitie de equin fortat. Aceasta
recuperare dificila poate fi evitata in 2 feluri :
incep un tratament ortopedic gipsat cu reducerea gradata a equinului, ultima
pozitie de imobilizare fiind de 90 grade a piciorului pe gamba.
In cazul sportivilor de performanta se practica tehnici chirurgicale de alungire a
tendonului in care imobilizarea se poate face de la inceput la 90 grade, lucru care va permite o
recuperare mai rapida. Reinceperea performantei se va face numai atunci cand examenul
ecografic va arata o cicatricizare completa a rupturii.
R.R.O.T. 04.03.2010

ENTORSELE

Entorsa reprezinta un eveniment traumatic foarte frecvent produs printr-o

suprasolicitare a aparatului capsuloligamentar ca urmare a unei miscari cu amplitudine care
depaseste amplitudinea fizilogica, fara pierderea contactului permanent dintre suprafetele
articulare.

Etiopatogenie
Mecanism indirect ce actioneaza in sensul :
exagerarii amplitudinii de miscare
producerea unei miscari in sens anormal
extrem de rar, actiunea agentului in sensul departarii suprafetelor articulare
intre ele.

Anatomie patologica
In funcite de tipul de leziuni se clasifica in :
Entorsa de gr I presupune o intindere a aparatului capsuloligamentar a
articulatiei
entorsa de gr II presupune o ruptura partiala a aparatului capsuloligamentar
entorsa de gr III entorsa grava- presupune ruptura totala a aparatului
capsuloligamentar. Aceste rupturi pot fi netede sau neregulate.
Uneori ligamentul nu se rupe ca atare ci apare o dezinsertie ligamentara cu
smulgerea unui fragment osos mai mic sau mai mare.
Periarticular, pe langa rupturile capsulei si tendoanelor pot aparea in entorselede Gr III
rupturi vasculare in tesut subcutan, care dau nastere la echimoze superficiale.
Acst tip de entorsa (grava) este insotita de un edem voluminos periarticular si de o
atrofie musculara secundara(reflexe).

Fiziopatologie
Se realizeaza o punere in tensiune a capsulei ligamentare in care se gasesc receptori,iar
stimularea lor duce la aparitia durerii,ce duce mai departe la vasodilatatia locala impreuna cu
cresterea permeabilitatii vasculare periferice,unde apare edem (reflex Le Riche). Vasodilatatia
duce la o hiperemie locala imediata care se prelungeste 8-10 zile. Aceasta hiperemie daca nu
se prelungeste peste 10 zile are un efect benefic in vindecarea entorsei, in schimb daca se
cronicizeaza apare o sinovita cronica cu hidartroza recidivanta, rebela la tratament.
Clinic apar semne si simptome:
durerea in primele ore este minora mai ales in timpul unui antrenament sau
joc, odata cu trecerea timpului de la traumatism devine din ce in ce mai puternica pana la a
impiedica subiectul de la a-si continua activitatea.
tumefactia edem ce apare destul de rapid posttraumatic
hipertermia- apare, tragand o reactie motorie(vasodilatatie) fiind proportionala
cu durerea.
punctele dureroase- cautarea lor este esentiala dandune idei despre gravitate si
structurile capsuloligamentare afectate. Presupune cunostinte avansate de anatomie deoarece
trebuie cautate in mod specific fiecare ligament cu punctele sale de insertie pe os.
miscarile anormale- trebuie cautate cu mare blandete, deoarece producerea lor
se face cu mare durere pentru bolnav. Atunci cand exista, ele pun indubitabil diagnosticul de
entorsa de gr. III.
Hipotonia muschilor- apare in mod reflex dupa o perioada de timp in cazul
unor entorse cronicizate; este prezenta intotdeauna in cazul lor !

Diagnoosticul pozitiv se bazeaza pe :

1. anamneza
2. examen clinic local
3. examen paraclinic: Rx fata si profil ; Rx in pozitii fortate ; T.A.C. (tomografie
axiala computerizata).

Tratamentul difera in functie de gravitate :

In Gr. I :
nu se imobilizeaza articulatia
local se administreaza clorura de etil sau gheata (efect vasoconstrictor)
local o fasa elastica compresiva care combate edemul posttraumatic
se aseaza memebrele in pozitie procliva
medicatie: antalgice, antiinflamatoare si decontracturante pe cale orala.
 In Gr. II :
- se imobilizeaza articulatia
- daca edemul nu este foarte mare se prefera un aparat gipsat circular.
- daca edemul este mare se pune o atela gipsata pana scade edemul (cateva zile), apoi se
inlocuieste cu un aparat gipsat circular.
- imobilizarea dureaza 10-14 zile, nu mai mult
- medicatia este ca la gradul I.
In Gr. III:
- in cazul unui sportiv tratamentul chirurgical este obligatoriu, pentru ca tratamentul
conservator lasa intotdeauna sechele compatibile cu performata
- va fi transportat de urgenta la spital iar interventia chirurgicala va realiza sutura tuturaor
leziunilor structurilor capsuloligamentare rupte
- imobilizarea postoperatorie este de aproximativ 3 saptamani, urmata apoi de tratament
kinetic individualizat
- N.B. -perioada de imobilizare variaza in functie de articulatie iar programul de recuperare
este cel putin la fel de important ca operatia.
Reguli generale de recuperare :
se poate folosi electroterapia cu scop antalgic
recuperarea functionala poate fi inceputa numai atunci cand mobilitatea articulara nu
mai este insotita de durere
tratamentul de recuperare dupa entorse grave dureaza in medie 4-6 saptamani
activitatea de performanta nu poate incepe decat cand simptomatologia
dureroasa a disparut, cand stabilitatea articulara este completa si cand forta
musculara depaseste 80% din valoarea normala.
RROT C4

ENTORSELE DE GENUNCHI
Entorsele de genunchi in cadrul cap larg de entorse repr cazul cel mai frecvent. Acest
lucru se intampla chiar daca genunchiul reprezinta cea mai mare articulatie a corp uman si
este foarte bine stabilizata de un aparat capsulo- ligamentar foarte bine reprezentat astfel
capsula articulara este intarita in toate planurile ant, post ant sup, precum si in interiorul
articulatiei.
Entorsele pot afecta ap capsulo ligamentar in diferite grade de la simpla intindere pana
la ruptura completa a capsulei sau ligamentelor.

MECANISME DE PRODUCERE
- Entorsele ce se produc printr-un mecanism indirect in cazul exagerarrii unor miscari
in valvum valum, hiperflexie, hiperextensie, sau hiperrotatie
Entorsele ce se produc printr-un mecanism indirect duc de cele mai multe ori la o
entorsa sau la o luxatie.
Entorsele ce se produc printr-un mecanism direct apar fracturi.
- Toate sunt miscari simple.
- Entorsele de genunchi se produc printr0un mecanism diferit in care se asociaza
mai multe miscari simple. Prima varianta e abductia flexie si rotatie externa. A 2-a
varianta e add flexie si rotatie interna.
ANATOMIA PATOLOGIACA
Entorse de genunchi de gradul 1 sunt entorsele usoare care produc numai tulburari
vaso-motori i locale.
Caracteristicile sunt: durerile de kinartroza
Entorsele de gr 2 sunt entorse mai grave in care se produc rupturi capsulo-
ligamentare partiale. Desi dpdv anatomo patologic par mai usoare dkt entorsele de gr 3 in
realitate in practica sunt periculoase deoarece se preteaza la confuzii de diagnostic cu cele de
gr 1. In cazul in care se produce aceasta confuzie exista pericolul ca aceasta sa se transforme
in una grava. Care are un pronostic functional uimitor, mai grav dkt cele de gr 3 diagnosticate
din prima.
(lungeste perioada de recuperare, sa duca la suprasolicitare, poate duce de la luxatie la
fractura... in cazul sportivilor)
Entorsele de gr 3 sunt entorsele de genunchi grave cu rupturi complete de capsule si
ligamente. Cea mai frecventa ruptura e de LCI(ligament coleteral intern) care se poate rupe la
mijloc la capete sau se rupe prin smulgere unei pastile osoase din locul sau de insertie.
(varianta ideala).
LCE(ligament colateral extern ) se rupe mai rar in entorsele de genunchi hiper varus.
Ligamentul se rupe fie la mijloc fie se produce o fractura de cap de peroneu, smulgandu-se o
data cu pastila osoasa si bicepsul femural.
Tendonul Rotulian anterior si ligamentele poplitee posterior se rup mult mai rar ca si
ligamentul incrucisat posterior.
LIA se rupe f frecvent la sportici mai ales in anumite sporturi inc are s fac schimbari
bruste de directie, ruptura poate sa fie la mijloc(nu se va vindeca niciodata) fie la extremitati
(vindecare rara dar posibila) fie smulgand o pastila osoasa din insetie(variant ideala
chirurgicala).
In comparatie cu alte articulatii datorita faptului ca suprafete articulare ale articulatiei
femuro tibiale sunt incongluente in aceasta articulatie apar si cele 2 meniscuri OECI (forma
de O cel extern forma de E cel extern) structuri fibro cartilaginoase care pot fi lezate in cadrul
 uneor entorse fie separat fie in asociere cu alte leziuni cum ar fi cele capsulo-ligamentare.
Leziunea poarta denumirea de ruptura de menisc si NU cum spun altii fractura de menisc.
Atunci cand nu apar separat rupturile de menisc apar in asociatii de tip triada nepasta
saupentada nepasta(3 leziuni asociate/ 5 leziuni asociate). Triada nepasta consta in
ruptura de LCI ligament colateral inter + LIA ligament incrucisat anterior+ ruptura de
menisc. Pentada nefasta este formata din ruptura LCE lig colateral extern + ruptura
capsulei articulare langa colateralul extern rupt + rutura de menisc extern+ ruptura de
LIA + LIP ligament incrucisat exterior. Aceasta este clasica pentada externa, s-a deschis si o
pentanda interna insa ea apare mult mai rar.
Ruptura de LIA e mult mai frecventa dekt cea de incrucisat posterior

CLINIC
In primul rand tabloul clinik al entorselor de genunchi e extrem de variabil poate fi f
simplu sau complex si il caracterizeaza f bine gravitatea leziunilor locale. Indiferent de grad
clinic intalnim urmatoiarele elemente
Durerea omniprezenta
Edemul periarticular
Hipertermia locala
Hidrartroza
Impotenta functionala
Pe langa acestea in entorsele de gradul 3 apar in plus heme-hidrartroza (sange in lichid
sinovial), echimoza, instabilitate articulara acuta, blocaj articular.
Blocajul si instabilitatea articuulara reprezinta urgente medico chirugicala.

EXAMEN LOCAL
In cazul entorselor de gradul 3 diagnosticul clinic este de cele mai multe ori suficient
si pozitiv deoarece el se bazeaza pe cautarea unor semne clasicede laxitate articulara. In
cazul celor de gradul 1 si 2diferentierea clinica e aproape imposibila motiv pt care se
apeleaza la RMN sau TAC. Acestea fiind singurele invetigatii magistice care
obiectiveaza leziunile chiar si partiale. Pe de alta parte reprezinta un important
document medico-legal. Acesta vizualizeaza capsula ligamentele si meniscurile.

Au fost inventate manevre specifice pentru diagnosticuri rupturilor fiecarei structuri

capsulare sau ligamentare precum si a rupturilor de menisc. Cele mai importante sunt
Valumul exagerat pune in evidenta ruptura de LCE
Vargusul exagerat pune in evidenta de LCI
Sertarul anterior (deplasarea anterioara a tibiei fata de peroneu) diagnostic ruptura de LIA
Sertarul posterior(depl post a tib fata de femur) diagn ruptura de LIE
Strigatul meniscului UODART care este palparea meniscului in zona rotulii determina aparitia
unei rupturi/ dureri vii.
Semnullui Bohler este pozitiv at knd durerea in zona meniscala apare la hipervalum sau
hipervargus mai usor de gasit in structurile de corp de menisc.
Semnul lui ROCHER care este poza t knd extensia fortata produce o durere vie la nivelul
cornului posterior.

EXAMENUL PARACLINIC
 La orice entorsa d genunchi s face o radiografie fata si profil cu scopul de a
face un diagnostic diferential cu fracturi ce pot interesa articulatia respectiva. De
asemenea tot p radiografie putem observa dak suntem in fata unei smulgeri unei pastile
osoase(nu vedem ligamentul dar vedem pastila). In cazurile in care avem dubii se
folosesc RMN TAC sau artroscopia articulara. Care pun un diagnostic pozitiv de
certitudine . In cazul sportivilor de performanta entorsele de genunchi duc cel mai
frecvent la rupturile de LIA. In cazul acesta afectand un ligament de LIA degenerat. Pe
locul 2 asocierea se face cu rupturile de menisc.
In functie de timpul scurs de la evenimentul traumatic pana la ruperea
meniscului rupturi proaspete sau rupturi vechi. Se clasifica in ruptura de corn anterior,
corp, si corn posterior.
Rupturile : - ruptura longitudinala- intoarca de cos
- ruptura in plan frontal- in cioc de papagal
- ruptura traversala- clivaj
Blocajul articular datorat rupturilor d menisc apar numai in cazul leziunilor
longitudinale in care toarta de cos se fixeaza intercondilian si genunchiul se blokeaza
in semiflexie urgenta medico-chirurgicala.
Genunchiul se poate debloka de catre medic prin niste miscari. Toarta de cos se
intoarce la locul de domiciliu, genunchiul deblokandu-se.

TRATAMENT
In cazul pacientilor obisnuiti tratamentul se reduce la un aparat gipsat femuro gambier
circular pt o perioada de 10 14 zile cu piciorul in pozitie procliva in REPAUS,
La sportivi tratamentul se face in functie de gradul entorsei:
Gr 1 o atela femuro gambiera 7 zile- + medicamentatie
Gr2- burlan gipsat 14 zile+ retul medicam.
Gr3 interventia chirurgicala este obligatorie.
Tehnica operatorie se stabileste dupa decelarea si investigarea tuturor leziunilor
ligamentare.
In cazul rupturii de colateral extern (izolata) se poate incerca si un trat ortopedic cu un
burlan gipsat pt 21 de zile. Daca avem asociata si o ruptura de capsula se intervine chirurgical
prin tenorafie primara, ligamentorafie, capsulorafie. In cazul rupturii de Lia intervenctia
chirurgicala moderna s face artroscopic printr-un autotransplant os-tendon-os care consta in
OS pastila osoasa rotuliana urmata de portiunea mijlocie a tendonului rotulian(tendon) OS
care se termina cu o pastila din tuberozitatea tibiala anterioara. Avantajul este mai ales dpdv al
recuperarii functionale a genunchiului care se poate incepe a 2-a zi post-operator fata de
varianta clasika in care se deschide genunchiul chirurgical in care recuperarea incepe dupa 6
saptamani de imobilizarea a genunchiului intr-un burlan gipsat.
Fata de alte operatii recuperarea nu poate fi asociata cu fizioterapia.
In cazul acesta recuperrarea incepe a 2-a zi cu orteza de genunchi cu unghi reglabil de
flexie. Programul de kineto este obligatoriu si este cel putin la fel d important k si interventia
operatorie se face dupa un program individualizat si tine de tehnica operatorie folosita os-
tendon-os sau tendon- tendon.
Chiar si cu o recuperare corecta ligamento plastia os- tendon- os dureaza intre 5 si 6
luni.

RUPTURA DE MENISC
 Reprezinta un eventiment post traumatic f frecvent mai ales in sport. Atitudinea
terapeutica poate fi sintetizata cu 2 forme una clasica si una moderna.
Atitudinea clasica : in urma examenului clinic se stabilea diagnoosticul de prezumtie
sub forma de suspiciune de ruptura de menisc. Tratamentul in urgenta era imobilizarea
genunchiului in atela 15 zile pozitie antalgica.... dupa 14 zile suprimarea imobilizarii gipsate
si controlul genunchiului care trebuia sa nu mai fie dureros si sa nu mai aib semne de
laxitate.
Daca genunchiul ramanea dureros dupa cele 2 sapt se intervenea chirurgical si se practica
menisceptomia totala (scoaterea totala a meniscului) urmata de recuperarea functionala2 3
luni al genunchiului operat.
Atitudinea moderna :
examen clinik- suspiciune leziune de menisc- artroscopie ....
-RMN- menisceptomie segmentara

Post operator in varianta clasika se imobilizeaza genunchiul 2 sapt in atela femuro- gambiera.
Recuperarea dureaza 1luna 1 luna jumtate in cazul artroscopiei
Dureaza 2 3 luni dupa depistare.
......................................
Dezavantaje: recuperare pe o perioada prelungita si cel mai mare dezavantaj excizia intregului
menisc dezechiolibreaza intreg genunchiul ducand la o supraincarcare a suprafetei articulare a
tibiei ed unde s-a scos meniscul care in perioade de 20 20 si cva d ani duce la gonartroze
invalidante.care necesita de multe ori artroplastii cu proteze totale.
AVANTAJE tehhnica chirurgicala invaziva mai putin sangeranda mai putin periculoasa se
extirpeaza numai leziunea de menisc deci restul de menisc ramane=> profilaxia ggonartrozei
secundare. Dezavantaj la asta- timpul acordat specializarii si tehnica operatorie f costisitoare
dpdv al spitalului.

In momentul de fata a aparut si o a 3-a tehnica meniscorafie (suturarea meniscului)

Aceasta tehnica se poate efectua doar in zona vasculara a meniscului.
Tehnica presupune un repaus arrticular de 4-=6 luni post operator in care nu ai voie sa
incarci.

ENTORSELE DE GLEZNA
Entorsele de glezna datorita situatiei anatomice locale(stabilizate de cele 2 maleole )
entorsele sunt mult maiputin grave dkt cele d genunchi.
Mecanism de producere: entorsele se produc printr-un mecanism infiresc exagerand
miscarea de inversiune sau de eversiune la nicvelul gleznei in cazul inversiunii este pus in
tensiune ligamentul colateral extern in cazul eversiunii ligamentul colateral intern.
DPDV CLINIK : semnele si simptomele sunt asemanatoare cu cele descrise in
capitolul generalitati. Ceea ce ne intereseaza e dak semnele sunt localizate intern sau extern.
Diagnosticul pozitiv se pune aproape intotdeauna prin examen clinic la care se adauga
radiografii in pozitii standard(de excludere...) In cazul; unor entorse grave de gr 3 se pot fol
radiografii in pozitii fortate cu anestezie LOCALA .
 Tratamentul ca si la celelalte entorse difera de gradul entorsei. Nu se imobilizeaza
glezna se aplika un bandaj compresiv sau o glezniera se fac aplicatii locale reci chiar la locul
incidentului si in repaus se tine piciorul in pozitie procliva. Bandajul sau glezniera se mentin
pana la remiterea simptomelor dureroase
Entorsa d gr 2 se imobilizeaza intr-o atela de glezna( gambiero-podala) 7 10 zile (KND
EDEMUL E F MARE; knd el se remite se inlocuieste cu o cizma cu toc de mers pana se
completeaza zilele respective) Obligatoriu imobilizarea va fi de 3 sapt tratamentul ortopedic
va fi indicat la pacientul obisnuit, in cazul sportivilor ligamentul rupt va fi suturat deci va fi
nevoie de operatie . In cazul sportivilior regula de aur entorselor de gr 3 operate arata k
sportivii nu;si vor relua activitatea dkt at knd glezna va fi perfect stabila si sa nu fie dureroasa.
R.R.O.T. C.5. 18.03.2010

ENTORSA DE PUMN

se intalnesc ca frecventa pe locul II dupa entorsele de genunchiul

in comparatie cu acestea nu sunt la fel de grave, dar daca sunt prost tratate,
durerea se cronicizeaza.
Mecanismul de producere
Se poate produce prin 2 mecanisme : hiperflexie sau hiperextensie a articulatiei
radiocarpiene , mult mai rar poate sa apara in urma exagerarii miscarii de inclinare radiala sau
cubitala.
In urma actiunii agentului traumatic au loc intinderi sau rupturi ale capsulei articulare,
fie pe fata dorsala fie pe cea volara (palmara) si deasemenea se mai pot produce si intinderi
sau rupturi ale celor 2 ligamente colaterale ale articulatiilor mediocarpiene.
Simptomatologie => asemanatoare cu celelalte entorse
Diagnosticul pozitiv se pune pe baza examenului clinic, la care se poate adauga ex
radiografic (rx pumn F+P), radiografie in pozitii fortate iar la RMN sau TAC se va recurge in
situatii speciale.
Tratamentul
In entorsele de gr I se pune fasa elastica 7 zile in mod obligatoriu se pozitioneaza
mana atat in somn cat si in timpul zilei in pozitie procliva cu aplicatii reci locale si calmante
la nevoie.
Entorsele de gradul II- tratamentul este asemanator cu Gr I , doar ca imobilizarea se
face cu atela gipsata antebrat-palmar 10 zile.
Entorsele de Gr III entorsa grava ce presupune un tratament diferit. De cele mai
multe ori este suficienta o imobilizare gipsata antebrahio-palmara 21 zile. La imobilizare se
adauga trata ment medicamentos , pozitie procliva plus gheata.
In cazul in care pacientul este tanar, daca este sportiv de mare performanta atunci
interventia chirurgicala se impune. Interventia chirurgicala consta in sutura ligamentelor rupte
si a capsulei rupte.
In toate cazurile de entorse, tratametul ktp trebuie sa inceapa din perioada de
imobilizare si trebuie sa continue si dupa scoaterea imobilizarii gipsate. In aceasta perioada se
fac contractii izometrice , se mobilizeaza activ articulatiile cot+umar si se foloseste masajul
cu efect de drenaj limfatic.
 In momentul in care se renunta la imobilizare se fac mobilizari pasive pana la limita
durerii urmata de mobilizari active si se trece de la izometrie la izotonie.

LUXATIILE

Reprezinta o deplasare a extremitatilor osoase ce vin in contact intro articulatie care

are ca urmare modificarea permanenta a raportului dintre ele.
In principiu ele apar mult mai frecvent la sportivi, tineri si muncitori.
In sport au devenit foarte frecvente, mai ales in anumite discipline si ele se datoresc
mai ales suprasolicitarii aparatului locomotor in conditii in care performantele sportive trebuie
sa fie din ce in ce mai mari.
Luxatiile apar:
prin exagerarea amplitudinilor fiziologice ale miscarii dintro anumita
articulatie
datorita dezechilibrului de forta de contractie dintre agonisti si antagonisti
datorita lipsei antrenamentului specific de incalzire
CLASIFICARE
In functie de raportul dintre suprafetele articulare :
1. luxatii incomplete- este o luxatie in care suprafetele articulare raman partial in
contact (SUBLUXATIE)
2. luxatii complete- suprafele articulare nu mai sunt in contact.
In functie de modul in care se deplaseaza o suprafata articulara:
1. luxatii regulate- este o luxatie care deplasarea unei suprafete se face in mod
previzibil, se face prin zonele slabe ale capsulei si e dictata de pozitia ligamentelor
2. luxatii neregulate- deplasarea unei suprafete se face in mod imprevizibil,
sensul deplasarii fiind atipic.
In functie integritatea tegumentului:
1. luxatii inchise (tegument integru)
2. luxatii deschise (tegument lezat)
In functie de vechimea luxatiei:
1. luxatii recente
2. luxatii vechi
 3. luxatii inveterate (foarte vechi)
In functiede posibilitatea de a fi redusa sau nu:
1. reductibile (reduse prin manevre ortopedice)
2. ireductibile(necesita reducere chirurgicala)
In functie de frecventa:
1. luxatii recidivanta (se produce la intervale mai mici sau mai mari de timp)
2. luxatii habituale (se produc la fiecare miscare)
In functie de etiologie(cauza):
1. congenitale- aparute in urma unor malformatii congenitale, favorizeaza
deplasarea uneia din suprafetele articulare si sunt luxatii grave
2. posttraumatice(acute)

Mecanismul de producere
Este un mecansim indirect de cele mai multe ori, agentul traumatic actionand la
distanta de articulatia luxata.
Mecanismul indirect cand actioneaza chiar pe articulatie, dar in acest caz luxatia
este aproape intotdeauna asociata cu fracturi cominutive si chiar cu fracturi deschise.
Patologie
in luxatiile acute se pot produce leziuni capsulare, ligamentare, osoase si de
parti moi.
Leziunile capsulare in timpul deplasarii unui cap articular acesta poate rupe capsula
articulara si sa produca o bresa capsulara. Este frecvent longitudinal paralel cu axul lung al
articulatiei si este orientata in directia f. Capsulare. Bresa capsulara este insotita de o bresa
sinoviala cu aceeasi dimensiune.
Leziunile ligamentare- sunt prezente de cele mai multe ori si se pot manifesta prin
rupturi partiale, totale sau prin dezinsertie, smulgand o pastila osoasa din locul de insertie.
Aproape intotdeauna ligamentele opuse raman indemne.
Rupturile capsulare si ligamentare sunt intodeauna grave, reprezinta cauza instabilitatii
articulare secundare. Aceste instabilitati se manifesta cand rupturile nu se vindeca complet.
Ligamentele indemne(snatoase) imprima segmentului respectiv o atitudine
patognomonica fiecarui tip de luxatie.
Leziunile osoase
sunt mai rare, se manifesta ca fracturi parcelare ale suprafetelor articulare sau
pastile osoase smulse odata cu ligamentele
 in cazul fracturilor grave aparsi fracturi-luxatii.
Leziunile partilor moi
-luxatiile pot fi urmate de leziuni ale partilor moi de tipul contuziilor sau dilacerarilor
(rupturilor) sub forma de zdrentuire sau pot sa apara luxatii ale tendoanelor (parasesc locul de
domiciliu)
In functie de pozitia arterelor, venelor si nervilor fata de extremitatea de care se
deplaseaza se mai pot produce si leziuni care pot duce la tulburari de circulatie periferica,
tulburari de drenaj venos, parestezii si paralizii ale nervilor interesati.
O alta complicatie posibila este leziunea tegumentara, care transforma o luxatie
inchisa intruna deschisa extrem de periculoasa.
D.p.d.v. Clinic se observa:
durerea este lancinanta(violenta) in momentul producerii luxatiei. Odata cu
trecerea timpului devine difuza.
Ipoteza functionala- initial este completa datorita contractiei initiale reflexa.
Odata cu diminuarea durerii si impotenta devine partiala.
Atitudinea vicioasa- este patognomonica pentru fiecare tip de luxatie. Este
permanenta, ea nu dispare decat dupa reducerea ortopedica sau chirurgicala a luxatiei.
Deformarea articulatiei este unul din semnele care ne indruma catre un
diagnostic de probabilitate, dar numai in cazul articulatiilor superficiale. In timp ce in cazul
articulatiilor profunde ne este de ajutor atitudinea vicioasa.

Diagnostic
datorita semnelor si simptomelor foarte sugestive , chiar daca suntem siguri de
diagnostic in mod obligatoriu se face o radiografie standard F+P :ptr stabilirea tipului si ca
document medicolegal justificativ.
Complicatii
ca si la alte patologii trebuie cautate in mod obligatoriu inainte de incercarea de
reducere ortopedica a luxatiei. Acest lucru este important d.p.d.v. Medicolegal deoarece este
important cand au aparut aceste complicatii( inainte sau dupa reducere)
pot fi nervoase, vasculare, osoase, cutanate
cel mai frecvent apar complicatiile nervoase prin compresiunea de extremitate
osoasa ce duce la pareza sau paralizie.
 Celelalte 3 complicatii apar mult mai rar si se manifesta caracteristic ptr
anumite luxatii.
Tratamentul
tratamentul oricarei luxatii reprezinta urgenta medico-chirurgicala
reducerea poate fi ortopedica (prin manevre externe),obligatoriu fiind prima
incercata sau chirugicala.
Orice luxatie trebuie redusa in primele 6 ore de la producerea ei, deoarece in
acest interval de timp reducerea este usoara, complicatiile eventuale se reduc la minim si
edemul periarticular este minim.
Ca regula generala : reducerea ortopedica trebuie sa realizeze deplasarea
capatului sau a suprafetei articulare exact pe drumul invers pe care sa deplasat. Toate
manevrele de reducere sunt specifice unui tip de luxatie.
Mentinerea reducerii este obligatorie pentru a da timp partilor moi
periarticulare sa se vindece.
In functie de tipul si localizare, bandajele folosite sunt diferite, deasemenea se
pot folosi aparate gipsate sau extensii transosoase. Ca perioada general valabila de vindecare
este perioada de 3 saptamani in care capsula si ligamentele cicatrizeaza.
Recuperarea functionala
in cazul unui pacient obisnuit incepe dupa ce perioada de imobilizare a luat sfarsit si
de cele mai multe ori nu i se acorda nicio importanta. Trebuie retinut ca exista luxatii reduse
imobilizate si nerecuperate functional, care evolueaza bine si alte luxatii care in acelasi
context evolueaza foarte prost.
In cazul sportivilor sau tinerilor recuperarea functionala este esentiala, reintoarcerea in
viata de zi cu zi sau activitate sportiva fiind dificila. Recuperarea functionala incepe chiar in
prima zi de recuperare prin izometria membrului operat precum si prin mobilizari articulare
libere. Aici se adauga tratament medicamentos : antialgice, antiinflamatoare,decontracturante;
gheata,pozitie procliva in repaus.
Se poate face masaj de drenaj limfatic.
N.B. Masajul local este total CONTRAINDICAT deoarece masajul articulatiei luxate
favorizeaza cresterea hematomului local si duce in timp la calcificari heterotropice.
Mobilizarile articulare pasive,NU ample, deoarece sunt durereoase la inceput si pot
duce la hematoame locale ; urmeaza mobilizarile active si apoi cele izotonice cu rezistenta.
 In mod obligatoriu trebuie lucrat in mod preponderent muschii antagonisti sensului in
care sa produs luxatia -> obt un control activ pe articulatia respectiva.
Electrostimularea
se face cu curenti de inalta si joasa frecventa pulsatila, alaturi de crioterapie
ajuta la combaterea edemului, deasemenea exista si o varianta antalgica, aplicabila in toate
etapele de tratament si se face cu curenti de joasa si medie frecventa care auintre 80-100 hz.
Ultrasonoterapia efect favorizant de refacere a elasticitatii partilor moi si in
facilitarea mobilizarii precoce.
Acupunctura- folosita in diferite tari in scop antalgic atat in perioada de imobilizare
cat si dupa.
H-ktp efect antalgic, decontracturant si facilitarea miscarilor active.
 RROT CURS 6

LUXATIA ACROMIO CLAVICULARA

Cel mai fol termen e de disjunctie(tip de leziune intalnita destul d frecvent atat in
activitatea sportiva cat si in viata de zi cu zi)

MECANISM DE PRODUCERE : direct prin caderea pe umar insotita de contractia

violenta a muschilor sternocleido mastoidian si a muschiului trapez
In functie de energia cinetica cu care agentul traumatic actioneaza asupra umarului pot
sa apara 3 tipuri de leziuni :
1. disjunctia AC de gradul 1
2. disjunctia AC de gradul 2
3. disjunctia AC de gradul 3 = luxatie
Termenul medical de disjunctie = entorsa

FIZIOPATOLOGIE
Disjunctia AC de gradul 1 este o entorsa de gr 1 fiind elongat capsula articulara si
ligamentele acestei articulatii
Disjunctia AC de gradul 2 este o entorsa de gradul 2 in care exista o ruptura
partiala sau totala de capsula si ligamente ceea ce este insa caracteristic pt o entorsa de gr 2
este k cele 2 ligamente trapezoidul si conoidul ( coraco-articulare) datorita ruperii capsulei
kiar dak aceste 2 ligamente sunt indemne adika sanatoase extremitatea acromiala(externa) a
claviculei se subluxeaza in cea mai mare parte superior fata de acromion
Disjunctia AC de gradul 1 de gradul 3 e cea mai grava e caract prin ruperea
capsulei si a celor 2 ligamente pt care extremitatea acromiala a claviculei se luxeaza superior
fata de acromion.
Din pct de vedere tehnic

TABLOUL CLINIC A Disjunctiei Acromio Claviculare E EXTREM DE SUGESTIV:

SEMNE SI SIMPTOME:

1. DUREREA- initial e localizata la nivelul articulatiei si are o intensitate relativ

redusa dar miscarea bratului si palparea de catre medic exacerbeaza f mult
durerea
2. IMPOTENTA FUNCTIONALA- este partial normala, poate sa faca miscari
dar cu amplitudine redusa (semnul clapei de pian pozitiv- este caracteristic si
dat de capatul extern al claviculei ascensionat) semnul e pozitiv- se apasa cu
degetul pe extremitateaacromiala a claviculei reducandu-se luxatia pt ka apoi
dupa ce luam degetul sa revina spontan, Prin acest semn se face diagnosticul
diferential cu fractura 1 pe 3 externa a claviculei cu deplasare, in cazul fracturii
dupa luarea indexului capatul extern nu se reluxeaza adik nu se pune la pozitia
initiala.
3. DIAGNOSTICUL pozitiv- se face cu ajutorul radiografiei de fata de umar care
at knd banuim ca avem o disjunctie acromo claviculara in mod obligatoriu o
greutate de aprox 5 kg in mana de aceasi parte cu leziunea. Aceasta manevra e
obligatorie deoarece greutatea accentueaza deplasarea claviculei sau mai bine
 zis distanta dintre clavicula si acromion. Mod obligatoriu de facere a
radiografiei e in ortostatism
4. TRATAMENTUL este diferit de tipul de leziune.
Disj gr 1 = tratamentul unei entorse banale
Disj de gr 2 = necesita o imobilizare a umarului de 7 10 zile intr-un bandaj de
DESSAULT. ....... la care se adauga trat medicamentos AINS si antalgice.
Disj gr 3 = e obligatoriu interventia chirurgicala. Tratamentul ortopedic nu poate fi
facut decat in cazuri exceptionale: 1)Varste inaintate cu probe biologice profunde inaintate
2) la carerea pacientului. In cazul oamenilor tineri si la sportul de performanta tratamentul
este doar chirurgical. Scopul final este repozitionarea extremitatii acromiale la locul de
domiciliu si pastrarea acesteia prin diferite metode chirurgicale.
Din pct de vedere kinetoterapeutic gimnastica de recuperare este esentiala in
aceasta patologie mai ales k postoperator umarul e imobilizat in aparat DESSAULT 2 3
saptamani. Recuperarea este f dificila si cel mai greu se recupereaza ca miscare de
abductie care trebuie sa ajunga la amplitudine maxima ultima.
Niciodata o Disjunctiei Acromio Claviculara de gradul 2 si mai ales 3 neoperata
nu va putea fi recuperata functional total el ramanand cu o oarecare limitare a miscarilor
din articulatie si cu o durere cromica in articulatia cromio articulara nu foarte puternica
dar care din cand in cand se exacerbeaza.
 FRACTURILE
Def : reprezinta o intrerupere a continuitatii osului. In literatura de specialitate se
apreciaza k fracturile repr 10 % din totalul traumatismelor si sunt de 10 ori mai frecvente dkt
luxatiile .
Fracturile se produc si prin mecanisme directe si indirecte. In cazul celui direct
fractura se produce in locul in care actioneaza agentul traumatic, in cazul acesta fracturile sunt
d cele mai multe ori- cominutive sau se pot asocia si cu leziuni deschise .
In cazul celui indirect fractura apare la distanta si de multe ori e o fractura de tip
stiroid.

CLASIFICARE :
In fct de modul in care functioneaza agentul traumatic avem :
- fracturi prin flexiune
- fracturi prin torsiune
- fracturi prin compresiune
- fracturi prin tractiune

In fct de
- fracturi inchise tesut integr
fracturi deschise + tegument lezat -
 LUXATIA DE UMAR
Este o luxatie extrem de frecventa la orice varsta si se poate produce atat printr-un
mecanism direct cat si indirect.
Prin mecanism direct se produce atunci cand pacientul cade pe partea posterioara a
umarului.
Prin mecanism indirect se produce at knd pac cade pe manacu bratul in ABD rotatie
externa si anteductie. Mult mai rar se poate produce prin ABD rotatie interna si retroductie
Dupa clasificarile de specialitate luxatia de umar repr 60 % din toate luxatiile.

FACTORI FAVORIZANTI

Aceasta luxatie este favorizata de

1. forma suprafetelor articulare
2. disproportia dintre ele in favoarea capului humeral
3. aparat capsulo- ligamentar lax
4. marea mobilitate articulara a umarului

CLASIFICARE
In fct de pozitia ce o ocupa capul humeral fata de glena :
1. Luxatiile antero interna 80%
2. Luxatiile posterioare
3. Luxatiile superioare (intotdeauna insotite de fractura de acromion cu deplasare)
4. Luxatiile inferioare knd capul humeral se deplaseaza inferior de glena care
poarta denumirea de luxatio erecta

TABLOUL CLINIC e asemanator cu cel al altor luxatii. Apar :

1. durerea la nivelul umarului d cele mai multe ori difuza
2. impotenta functionala partiala
3. atitudinea vicioasa a bratului care e abd si rotatie externa. Absolut caracteristic e
k aceasta atit vicioasa e ireductibila , elastica,poarta denumirea de semnul
BERGER. Incercarea de apropiere a bratului de trunchi e foarte dureroasa si nu
reuseste sa schimbe pozitia acestuia.
Semnul EPOLETULUI (patologic pt luxatia antero- interna)- el consta in
proeminenta acromionului sub tegument inferior de el aparandu;l de o presiune
marcata datorita faptului ca, capul humeral nu mai este la locul de domiciliu.
Aspectul general al umarului fiind foarte asemanator cu al unui epolt
COMPLICATII:
1) Osoase .
Cele mai frecvente sunt :
- fractura de trohiter (tuberculul mare)
- fractura marginal anterioara a cavitatii glenoide
- fractura colului chirurgical al humerusului (realizeaza varianta de fractura-luxatie de
cap humeral)
 Dintre toate acestea cea mai periculoasa e fractura- luxatiei de umar, reducerea ortopedica
e f dificila , chirugicala asu sangeranda
2) Vasculare
Sunt relativ rare, e posibila ruptura de vene/artera axilara mai ales in varianta de luxatie
antero-interna. Datorita acestor posibilitati la examenul clinic in mod obligatoriu se
investigheaza inaintea reducerii pulsul la artera radiala si se consemneaza in registrul de
consultatii.
3) Nervoase
Sunt mai frecventa fata de cele vasculare, de obicei este lezat nervul axilar sau circumflex
care inerveaza muschiul deltoid. Leziunea de circumflex se manifesta prin :
- paralizie de circumflex = abductie imposibila
- si anestezie tegumentara in zona muschiului deltoid.
Ambele trebuie cautate la examenul clinic inainte de reducere.
In cazul lexiunii de cricumflex pe radiografia de fata de umar se observa imaginea de
trohead cap cazut- cadere partiala capului humeral fata de glen
4)CUTANATE
Reprezinta de departe cea mai complicata, grava dinter complicatii, deoarece de ce le mai
multe ori o luxatie deschisa e urmata de infectii articulare numite artrite care se trateaza f
greu

TRATAMENT:
LSH(Luxatie scapulo-humerala). Poate fi tratat ortopedic sau chirurgical. Vrem p
ortopedic.
Regula de baza este ca trat ortopedica sa determine prin manevra externa capul
humeral sa urmeze drumul invers fata de cel parcurs knd s-a luxat. Ca regula generala
reducerea ortopedica tr facuta in primele 6 ore de la producere luxatiei. E mult mai usor d
facut mai putin dureros pt pacient, si complicatiile sunt de cele mai multe ori mici sau medii.
Exista multe metode inventate pt reducerea ortopedica, dinter ele cele mai folosite
sunt tehnica lui HIPOCRATE (tehnica calcaiului) sau tehnica scunului sau spatarului de
scaun.
Tehnica lui Hipocrate consta in asezarea pacientului in decubit dorsal se trage de
mana pacientului aflat in abductie si se trage de mana in axul membrului superior concomitent
se impinge cu calcaiul (contrasprijinul) in axila pacientului. Intotdeauna se pune in axila
pacientului un cearaf, iar calcaiul se baga in axila corespunzatoare..
Aparatul Dessault se tine 2 sapt la pers mai in varsta iar la tineri 3 saptamani.
 LUXATIA DE COT
Ca frecventa se afla pe locul 2 dupa luxatia de umar In raportde 1/8
Mecanismul de producere : se prod prin mecanism direct si indirect.
Cel mai frecvent e cel indirect in caderea pe mana cu ca=otul in hiperextensie.
In caz mecanismului direct agentul traumatic actiune a poat a cotului

CLASIFICARE :
In fct.de pozitia ocupata de antebrat fata de brat lux de cot se impart:
1. Luxatii posterioare de cot cele mai frecvente
2. Luxatii laterale de cot care au 2 variante : a) luxatia interna in care bratul e
fixat medial fata de brat b) externa antebratul e situat lateral fata de brat
3. Luxatii anterioare bratul e deplasat anterior fata de brat, si intotdeauna in
aceasta varianta avem si o fractura olecran cu deplasare.

TABLOUL CLINIC
1. durerea localizata la niv cotului- punctul de plecare este strict legat de lez
capsulei ligamentare sau fractura.
2. impotenta funtionala totala
3. deformarea regiunii cotului.
4. atitudinea caracteristica a bolnavului- pozitia umila

COMPLICATII :
Imediate sau tardive
Imediate: sunt complicatii osoase si vasculo- nervoase
Complicatiile osoase reprezinta asocierea luxatiei cu una sau mai multe fracturi in zona
articulara. Cum ar fi : fractura de epitrohlee, fractura de epicondili, cupusoara radiala si
fractura de olecraniu.
Complicatiile vasculo- nervoase : avem contuzia de nerv cubital si elongarea de artera
brahiala.
Tardive : osteonul de brahial anterior si redoarea de cot.

TRATAMENTUL
Reducerea luxatiei de cot e urgenta medicala.
Tratamentul de electie se reduce la ortopedic urmat de imobilizare articulara.
Reducerea se face in primele 6 ore cat mai repede posibil in aces interval, deoarece
edemul de cot precum si hematoamele locale se instaleaza f rapid. Cotul marindu-se mult de
volum, si reducerea devine aproape imposibila. Reducerea se face printr-o tractiune pe
antebrat in timp ce ajutorul face o contraextensie pe brat cotul aflandu;s in semiflexiedatorita
luxatiei ca atare. Dupa reducere cotul se imobilizeaza intro atela gipsata brahio- antebrahiala
posterioara cu cotul in flexie de 90 de grade sau chiar mia mult. Antebratul fiind intr;o pozitie
intermediara pe o perioada de 2 saptamani.
Se valoreaza pulsul radial , se investigheaza functia neurologica pentru median cubital
si radial. Dupa scoaterea imobilizarii gipsate se face un tratament intens de recuperare pe
perioada imobilizarii se descrie o medicatie cu antiinflamatorii decontracturante si calmante,
NB.: NIODATA LA NIVELUL COTULUI NU SE FACE MASAJ. Practic aratand ca masajul
local favorizeaza aparitia microhematoamelor care se calcifica in timp ducand la o aplificare a
redorii si asa existentea post reducerii.
 FRACTURILE
Def: Reprezinta o intrerupere a continuitatii osului. In literatura de specialitate se
apreciaza k fract repr 10 % in totalul traumatismelor de 10 ori mai frecvent decat luxatiile

MECANISM DE PRODUCERE :
Direct si indirect. In cazul m directe, fracturile se produce in locul in care act.
agentului traumatic, in cazul acesta fract de cele mai multe ori cominutive sau deschise.
In cazul m indirecte fracturile apar la distanta, de multe ori fracturile de tip spiroid.

CLASIFICARE :
1. In functie de modul in care actioneaza agentul traumatic:
- fracturile de flexiune
- fracturile de torsiune
- fracturile de compresiune
- fracturile de tractiune

2. In functie de integritatea tegumentului

- Fracturi inchise teg integru (exista in orice iagnostic corect )
- Fracturi deschise tegument lezat

3. In functie de raportul cu corticala osoasa

- fracturi incomplete intereseaza o singura corticala (fractura in lemn verde foarte
frecventa la copil care se produce intr-un mecanism de flexiune care intereseaza corticala
dinspre convexitate. La adult- fisura- intereseaza numai o corticala osoasa si se vede doar pe
fata sau profil pe radiografie. Diagnostic de fractura incompleta.)
- Fracturi complete- intereseaza ambele corticale

4. In functie de numarul de traiecte de fractura :

- fracturi unifocale- 1 singur traiect
- bifocale 2 traiecte
- cominutive mai multe fragmente osoase
5. In functie de raportul dintre fractura si suprafata articulara
Exista fracturi
- articulare-
- extraarticulare- la departare de suprafetele articulare

6 In functie de forma traiectului de fractura

- transversala
- oblica scurta sau lunga
- spiroida lunga sau scurta

7 In functie de deplasarea fragmentelor

- fracturi fara deplasare
- fracturi cu deplasare
 8. In functie de localizarea traiectului fracturii
- diafizare
- metafizare
- epifizare
- dia-meta-epifizare

Indiferent de locali .... 0747 509 288

Ea este exacerbata de mobilizarea segmentului.

2 Echimoza este de cele mai multe ori f evidenta si apare aproape imediat dupa
producerea fracturii, mai ales in cazul in care osul este superficial. Daca osul este profund ......

1. Mobilitatea anormala- in toate fracturile cu deplasare.

2. Crepitatiile osoase- zgomote care rezulta din frecarea seg osoase intre ele.
3. Intreruperea continuitatii osoase- se deceleaza prin palpare
4. Netransmibilitatea miscarii- apare la exam local in cazul fract cu deplasare. Consta
in faptul ca mobilitatea unui fragment osos nul antreneaza pe celalalt
VRACIUL
RROT CURS 7

FRACTURILE continuare

DIAGNOSTICUL:

- se pune in urma unui examen clinic si a unui ex radiografic.

- Examenul clinic pune in general un diagnostic de suspiciune de fractura in timp ce
radiografia pune diagnosticul de certitudine.
- Pe radiografie se poate observa localizarea fracturii la nivelul osului, tipul de
fractura(oblica spiroida... etc... e data in clasificari) si daca e o fractura cu sau fara
deplasare.
- In general in ortopedie sunt suficiente cele 2 incidente standard: fata si profil.
- In anumite fracturi sunt necesare si radiografii specifice pt k tipul de fractura nu se
observa dkt p acele radiografii
- Radiografiile se fac inainte de stabilirea diagnosticului si de asemenea sunt
obligatorii cu aceasi incidenta dupa reducerea ortopedica a fracturii (pt a verifica
daka reducerea a fost corecta ; sau pt a verifica daca osteosinteza a fost corect
efectuata.)
- In cazuri cu totul speciale se pot folosii si investigatii moderne sofisticate de tipul
RMN (rezonanta magnetica nucleara) sau CT (computer tomograf)

VINDECAREA FRACTURILOR:

- consolidarea unei fracturi se realizeaza prin formarea unui calus osos (batatura
osului)
- in vindecarea osului calusul trece prin 2 etape: intr-o prima faza care dureaza 3
saptamani se formeaza calusul moale sau calus fibros care este un calus modelabil
putin rezistent. Daca osul respectiv fracturat este pus in conditii favorabile de
vindecare calusul fibros se transforma treptat in calus osos. Cele 2 fragmente fiind
unite, sudate intre ele prin tesut osos tanar. Deci calus osos= tesut osos tanar.
- Dpdv clinic consolidarea focarului se apreciaza prin urmatoarele semne:
Perceperea prin palparea calusului osos.
Disparitia durerii din focarul de fractura
Disparitia impotentei functionale.

COMPLICATIILE
- 2 categorii : complicatiile imediate (compl care survin imediat dupa producerea
fracturii) complicatiile tardive (compl care apar la distanta.)

A) COMPLICATIILE IMEDIATE
1) LOCALE
- exact la locul producerii fracturii
- Fractura Deschisa este o complicatie grava care in unele conditii poate afecta
rezultatul final al terapiei. O fractura deschisa se poate verifica in 2 feluri: ea se poate
deschide dinauntru inafara sau dinafara inauntru
-numeroase studii de specialitate au aratat k in cazul in care fractura se deschide
dinauntru inafara aceasta fractura prez un risc de infectie secundare redus
- al doilea caz inafara inauntru roiscul e mult mai mare deoarece se considera ca agentii
patogeni din mediul extern(din pamant praf, etc) sunt introdusi din mediul extern prin
plaga respectiva in mediul intern.
- fractura deschisa repr o urgenta chirurgicala ea in mod obligatoriu tr tratata in primele
6 ore de la producerea ei.
- studiile au aratat k in acest interval fractura este tratata corect riscul infectiei este
minim.
- cu cat timpul este mai lung cu atat riscul infectiei se apropie de 100%.
- Leziunea Nervoasa e destul de frecventa dar sunt frecvente mai ales in cazul
fracturilor deoarece agentul traumatic actioneaza in general cu o energie cinetica f mare;
acesta actionanad nu numai p os ci si p partile moi inclusiv nerv.
- aceste leziuni pot fi provocate de fragmentele osoase care in timpul deplasarii lor pot
leza nervi.
-Cele mai frecvente leziuni nervoase din traumatolocia aparatului locomotor sunt
- leziunea de SPEN si sciatic popliteu extern in fractura de gat peroneu
- lez de nerv cubital in fractura de epitrohlee
- lez de nerv radial intr-o fractura de diafiza humerala
- Leziunile vasculare pot fi si ele prezente dintre acestea
- leziunea arterei brahiale in fracturile supracondiliene de paleta humerala
- leziunea de artera poplitee in cazul fracturilor metaepifizare proximale de
tibie
- alte leziuni arteriale nesistematizate care pot aparea in orice fractura deschisa

2) GENERALE apare :
- soc traumatic si hemoragic
- cel traumatic este dat de durerea lancinanta din focarul de fractura
- cel hemoragic este dat de cantitatea de sange pierduta in focarul de factura. Intr-o
asociere de fractura si o leziunea riscul pt un asemenea soc e mult mai mare.
- embolia osoasa- e ff rara ea poate sa apara in fracturile oaselor lungi mai groase sau
mai frecvent in fracturile oaselor bazinului. Se refera la mobilizarea unei zone de tesut
adipos agresiv prin artere sau vene lezate
- tromembolia se refera la mobilizarea unui trombus carea apare dupa fractura in
circuitul sanguin, aceasta complicatie apare 1)mult mai frecvent la batarani in cazul unor
tulburari cronice de intoarcere venoasa (varice) se cheama varice endostatice si 2) in
cazul localizarilor memebrelor inferioare

B) COMPLICATIILE TARDIVE
- sunt complicatii care apar la distanta si pot fi locale sau generale

1) LOCALE :
- aceste complicatii pot aparea pe tot parcursul vindecarii fracturilor avand ca
urmare fie incetinirea vindecarii fracturii fie impiedicarea acesteia.
- Calusul vicios: apare at knd o fractura este incorect redusa ortopedic sau
chirurgical sau at knd fragmentele osoase se deplaseaza secundar sub aparatul
gipsat
- Intarzierea de consolidare orice fractura in functie e tipul de os si de localizare
are un timp de consolidare cunoscut. Cresterea mai mica sau mai mare a timpului
in care in mod normal fractura trebuie sa consolideze se numeste intarziere de
 consolidare. Aceasta complicatie poate sa apara din mai multe cauze: 1)datorita
unor tulburari de vascularizatie osoasa; 2) datorita unor imobilizari gipsate
insuficiente ca timp; 3) datorita unor imobilizari gipsate incorect puse; 4) datorita
unei osteosinteze(operatii) incorect efectuate

NB : insa intarzierea de consolidare nu reprezinta un ESEC al consolidarii al vindecarii

ci doar o intarziere. Daca medicul ia masurile adecvate corecte fractura se poate
vindeca.
- Pseudartroza etimologic = articulatie falsa aceasta reprezinta OPRIREA
procesului de consolidare a fragmentelor osoase; pseudartroza reprezinta esescul
tratamentelor osoase. In cazul Ps intre cele 2 fragmente osoase se interpune un tesut
conjunctiv fibros care impedica vindecara , este cea mai grava complicatie locala.ea poate fi
tratata dekat prin reluarea osteosintezei initiale .Pseudartroza se datoreaza in mare parte unor
greseli medicale.

2) GENERALE:
- sunt complicatii care apar la acei pacienti obligati sa stea mult timp in pat fara sa
se mobilizeze.
- Sunt foarte grave deaorece duc in celel mai multe cazuri la deces; acest lucru se
intampla la multi pacienti in varsta internati in diferite sectii
- Congestia pulmonara-este data de fapt de staza sangvina pulmonara data de
decubitusul dorsal prelungit la pat. Apare aproape in toate cazurile la oamenii
varstnici imobilizati la pat cu extensii transosoase primus continue.
- Infectia urinara la batarani e f grava poate sa apara din 2 cauze: fie tot datorita
repausului prelungit la pat si al stazei urinare secundare; si a 2-a cauza iatrigena
si se realizeaza prin sondajul vezical din spitale care reprezinta o infectie realizata
retrograd (se introduc microbi din mediul extern in vezica urinara);
- Escarele de decubit- apar mai frecvent la batrani datorita calitatii tegumentului
(prost vascularizat) sau la bolnavii politraumatizati in coma profunda, pacienti care
stau mult timp in decubit dorsal in pat.

TRATAMENT:
cuprinde mai multe etape :
A) provizoriu :
- este intotdeauna un tratament de urgenta de prim ajutor care se acorda chiar la
locul accidentului; are ca scop imobilizarea provizorie a fracturii.
- Este un ghid esential prin care se evita agravarea conditiilor locale si starii
generale a pacientului.
- Trebuiue subliniat k in ac etapa tr efectuate min de manevre cu pacientul deoarece
nu exista un diagnostic de certitudine si de cele mai multe ori nici personal
medical specializat, manevrele exagerate putand complica f mult patologia
existenta.
- Pentru imobilizari provizorii de fracturi se folosesc diferite mijloace ortopedice
cum ar fi bandaje de tip desault, esarfe, bandaj in opt, atele gipsate, atele metalice
tip Krammer, atele pneumatice. Toate aceste mijloace de imobilizare proviz tr sa
respecte dak sunt corect folosite regula de aur a traumatologiei.si anume sa
imobilizeze o articulatie situata proximal de focarul de fracturasi una distal de
NB: in cazulacestei etape nu este obligatorie reducerea ortopedica perfecta
(uneori e contraindicata), ci scopul acestei etape este de imobilizare provizorie
 care reprezinta de fapt profilaxia durerii. Aceasta etapa ocupa perioada de la
producerea accidentului pana la preluarea pacientului de catre spita.
B) propriu-zis (de specialitate) :
- desi pare cel mai important in realitate fiecare etapa are rolul sau si in oricare din
ele se produce o greseala aceasta va afecta in mod direct rezultatul final. Cuprinde
2 etape obligatorii: reducerea focarului si mentinerea reducerii.
1) Reducerea focarului. Prin ea se realizeaza corectia deplasarii fragmentelor
osoase, se realizeaza numai de catre medicul ortoped, si poate fi ortopedica sau
chirurgicala.
A ) Reducerea ortopedica ( nesangeranda) se realizeaza prin 2 tehnici
reducerea ortopedica extemporanee si reducerea ortopedica prin tractiune
continua trans-scheletica.
-R O extemporanee- la mom respectiv . RO ortopedica se face de
catre ortoped de obicei in camerade garda incercanduse punerea in pozitia
corecta a fragmenterlor ososase folosind mijloace externe (mainile). Scopul
reducerii este refacerea cat mai exacta a formei osului fracturat.
-R O prin tractiune continua trans-scheletica- e lenta se poate face
numai in spital si se face ina asteptarea unei interventii chirurgicale.
Avantajul acesteia este k fata de imobilizarea gipsata prin aceasta tehnica se
poate urmarii continuu tegumentul pana in momentul interventiei
chirurgicale de asemenea alt avantaj este k prin ac tehnica se poate mentine
lungimea corecta a segmentului de operat; ea se realizeaza cu ajutorul unor
brose metalice trans- osoasemontate distal de focar si fixate la o potcoava de
care se atarna o greutate care trebuie sa fie cam 7 10 % din greutatea
bolnavului ca sa fie eficienta. In functie de zona prin care trece brosa exista
mai multe tipuri de astfel de extensii.:
- ex trans-olecraniana prin olecraniu
- ex trans-trohanteriana prin trohanterul mare
- ex trans-tuberozitara prin tuberozitatea tibiala anterioara.
- ex trans-calcaneana prin tuberozitatea calcaneana.
B) Reducerea chirurgicala sangeranda sau reducere pe focar deschis.
Consta in abordarea chirugicala a focarului si reducerea la vedere a fracturii
NB aceasta reducere trebuie sa fie perfecta. Mentinerea acestei reduceri
are o importanta deosebita, in vindecarea fracturii. Mentinerea se face printr-
o tehnica numita osteosinteza.
O fractura corect redusa si imobilizata fie ortopedic fie chirurgical se
poate redeplasa sub aparatul gipsat ceea ce duce la intarzieri de consolidare
calusuri vicioase, calusuri in poz vicioase sau pseudoartroze . Mentinerea
reducerii se poate face prin mai multe mijloace.:
- mij ortopedice unde avem aparate gipsate circulare, atele gipsate, orteze
etc.
- mijloace chirurgicale: suruburi, brose, scoabe, placi metalice, tije, etc
In cazul fracturilor deschise se foloseste un mijloc numit fixator
extern care presupune introducerea unor fishe 3- 4 distal 3-4 proximal
de focarul de fractura la departare de acest focar care se solidarizeaza la
o tija externa. Principiul acestuia este sa;l tina in contact fragmentele osoase
posibil infectate fara ca in focar sa avem material metalic si cu posibilitatea
de a trata zilnic partile moi.
-
C ) de recuperare
- are ca scop functional recuperarea pacientului care a suferit o fractura
- se face tintit personalizat adaptat la fiecare pacient
- acest lucru se paote face tinand seama de : tipul de fractura , localizarea fracturii la
nivelul scheletului, tipul de osteosinteza, tipul imobilizare, activitatea biologica
individuala, eventualele sechele post- fractura.
- trat rec din principiu tr sa urmeze : sa fie aplicat cat mai repede, sa inceapa inca din
perioada de imobilizare, intotdeauna sa fie gradat, sa nu se termine decat in momentul in
care pacientul s-a recuperat complet sau at knd observam ca rezultatele pacientului
raman stationare
- este intotdeauna complex. La trat kinetic se asociaza trat medicamentos,. Diferite
forme de masaj, posturari in pozitie procliva, fizioterapie cu efect antalgic sau efect
antiinflamator, hidroterapia etc.
- trat de recuperare nu poate fi disociat niciodata de trat chirurgical chiar si la aceasi
tehnica chirurgicala folosita tratamentul kinetic poate fi diferit, modelat, astfel
kinetoterapeutul nu stabileste singur planul terapeutic ci intotdeauna impreuna cu
medicul curant.