Anatomia genunchiului uman

Introducere
Genunchiul reprezinta partea membrului inferior la nivelul careia gamba se uneste cu coapsa.
Articulatia gebunchiului trebuie sa fie mobila si supla pentru a permite flexia si extensia
membrului inferior. Ea trebuie, de asemenea, sa fie stabila, avand in vedere ca ea sustine toata
greutatea corpului.
Anatomia genunchiului:
In alcatuirea articulatiei genunchiului intra: 
- femurul: acesta este unicul os al coapsei si prezinta in partea inferioara doua proeminente
numite condili femurali, care se sprijina pe partea superioara a tibiei. 
- meniscurile joaca rolul unor pernite amortizoare intre femur si tibie. Acestea sustin aproximativ
40% din sarcinile mecanice exercitate asupra genunchiului. Impreuna cu ligamentele, acestea
asigura stabilitatea articulara, fara a impiedica mobilitatea. 
- ligamentele incrucisate sunt situate in mijlocul genunchiului, acestea mentinanad conctactul
dintre femur si tibie. 
- platoul tibial este partea superioara a tibiei pe care se sprijina femurul 
- tibia este cel mai voluminos dintre oasele gambei si este situat in partea interna a gambei 
- peroneul/ fibula: este un os lung localizat in partea extern a gambei, jucand un rol minor in
cadrul articulatiei. 
- cartilajul articular acopera extremitatile osoase ale tuturor articulatiilor mobile. Aceasta este o
suprafata de frecare si de transmitere a presiunilor. 
- capsula articulara imbrcata si delimiteaza articulatiile mobile. Aceasta contribuie la mentinerea
in contact a structurilor articulatiei si la asigurarea stabilitatii acesteia. 
- rotula 
- sinoviala este membrana care acopera interiorul capsulei articulare. Functia ei este aceea de a
facilita alunecarea suprafetelor articulare unele pe altele, datorita lichidului sinovial pe care il
secreta 
- lichidul sinovial 
- rotula este un os situat in profunzimea tendonului muschiului quadriceps. Aceasta transmite
fortele exercitate de tendon, catre tibie, pentru a permite miscarea de intindere a genunchiului 
- ligamentul patelar uneste partea inferioara a rotulei cu partea superioara a tibiei 
- tendonul muschiului quadriceps se afla in partea ventrala a genunchiului, in partea superioara a
rotulei. El intervine in timpul miscarilor de intindere a gambei. 
- ligamentele externe si interne asigura stabilitatea articulatiei. Rolul lor este acela de a limita
miscarile spre partea exterioara si interioara.

Articulatia genunchiului

Functiile articulatiei genunchiului:

Genunchiul este situat intre extremitatea inferioara a femurului si extremitatea superioara a tibiei
si are un rol complex. Aceasta articulatie, responsabila de sustinerea greutatii corpului, trebuie sa
permita membrului inferior efectuarea miscarilor de flexie, de extensie, de rotatie, ramanand in
acelasi timp stabila. Mersul, alergarea si accelerarea brusca, sarirea, rasucirea pe calcaie,
franarea, oprirea- toate acestea sunt functii care genereaza numeroase presiuni gestionate de
ansamblul structurilor osoase, ligamentare, meniscale si musculare. Aceste constrangeri
reprezentate de ansamblul fortelor aplicate, pot favoriza aparitia unor traumatisme, precum si
uzura genunchiului pe termen lung. 
Presiunea exercitata asupra genunchiului in timpul mersului poate atinge de patru ori greutatea.
Obezitatea reprezinta un factor agravant (masa de grasime in jurul articulatiei si echilibru
compromis, cartilaje care sufera, ligamente prea solicitate) al uzurii articulatiei. Miscarile de
rotatie ale genunchiului supun meniscurile la tensiuni care pot fi intense si care pot sa favorizeze
fisurarea lor. Ligamentele incrucisate joaca un rol capital in controlul stabilitatii. Acestea
impiedica miscarile „dezordonate” ale tibieiin raport cu femurul. Ruptura acestora, traumatism
destul de obisnuit in cazul practicarii unui sport (rubgy, schi, fotbal) este provocata de o solicitare
prea mare a ligamentului, in timp ce muschiul quadriceps este contractat. 
Semne si simptome asociate genunchiului:
- durere 
- imobilitate 
Patologii asociate genunchiului:
- entorsa: aceasta reprezinta elongatia, chiar ruptura ligamentelor laterale si/sau incrucisate
(miscarea de torsiune prea intensa sau miscare in sens contrar) 
- luxatia rotulei: in cazul unei miscari de rasucire, rotula se deplaseaza spre exteriorul
genunchiului. Cel mai adesea, ea revine la locul ei in mod firesc atunci cand genunchiul este
intins. 
- sindroamele meniscale. Meniscurile pot fi lezate in urma unui traumatism grav sau a unei
succesiuni de socuri usoare. 
- tendinite fragmentate: acestea sunt inflamatii ale tendonului cauzate de micro-traumatisme si
sunt frecventela sportivi si in timpul adolescentei. 
- acumularea lichidului sinovial este rezultatul unei cresteri semnificative a cantitatii de lichid
sinovial in articulatia genunchiului. Acest fenomen este o reactie de aparare care apare in urma
unei inflamatii, a unei entorse, a unei fracturi s.a. Functia lichidului sinovial secretat este aceea de
a elimina resturile de cartilaje care se descompun in cavitatea articulara. Acumularea lichidului
sinovial determina umflarea genunchiului, vizibila cu ochiul liber 
- artroza este o boala provocata de o uzura precoce a cartilajului: acesta se deterioreaza si nu se
mai regenereaza. Spatiul articular se reduce, iar articulatia nu mai amortizeaza socurile provocate
de miscare, ceea ce duce la o deformare ireversibila a articulatiilor. Artroza este o boala cronica
cu evolutie lenta. Aceasta se manifesta cu precadere la femei, cu exceptia cazurilor in care
persoanele sunt la o varsta avansata, cand frecventa aparitiei este identica. 
- osteoartrita este cea mai frecventa dintre artritele care afecteaza genunchiul. Se mai numeste si
boala degenerativa articulara si este caracterizata de degradarea cartilajului articulatiei, ceea ce
duce la expunerea osului in articulatie. 
Clasificare
Facturile periprotetice

    Fracturile periprotetice sunt fracturile osului in apropierea protezelor,iar fracturile periimplant

sunt cele in apropierea placilor sau tijelor.
  Cresterea numarului de  persoane varstnice care suporta interventii  chirurgicale de protezare,
osteoporoza  si cresterea numarului de accidente casnice si rutiere, au dus la cresterea  frecventei
fracturilor periprotetice. Datorita implantului prezent structura osului ce-l gazduieste se altereaza
fiind susceptibil la acest tip de fractura. Fiecare din aceste fracturi prezinta dificultati particulare
de fixare,iar implantul prezent reprezinta un obstacol in plus ce duce mereu la o deviere de la
tehnica standart. Pacientul in cauza este frecvent in varsta cu os osteoporotic ce ingreuneaza
obtinerea  unei fixari stabile. In majoritatea fracturilor periprotetice la nivelul diafizei femurale si
in regiunea supracondiliana se prefera reducerea deschisa cu fixare interna, revizii de proteza cu
sau fara grefa (auto sau allogenica). Progresele in oncologie si marirea sperantei de viata a
bolnavilor de cancer duc la sporirea numarului de pacienti cu metastaze osoase si a fracturilor pe
os patologic deci si a fracturilor periprotetice, cu dificultati mari in formarea calusului.
     Etiologie.Mecanism de actiune
Fracturile periprotetice se intalnesc la diferite nivele: femur, genunchi, umar, cot, glezna.
Mecanismul de actiune este deobicei de energie mica, caderi de la acelasi nivel, in proportie de
76% la nivelul membrului  inferior. Fracturile periprotetice la nivelul membrului superior sunt in
proportie de 73% intraoperator. Fracturile spontane sunt frecvente dupa revizia artroplastica
datorita stocului redus de os. Fracturile cu energie cinetica mare se insotesc cu o cominutie mare.
Local fracturile periprotetice au cauze diferite. Pe fondul unui os osteoporotic studiile arata ca
folosind un burghiu cu diametru mai mare de 20% din diametrul osului rezistenta osului scade cu
peste 40%. Riscul aparitiei traiectelor de fractura creste si la indepartarea unui implant,motiv
pentru care in aceste interventii momentul  trebuie ales cu minutiozitate
     Istoricul si examenul obiectiv investigatii.
La prezentare, simptomele comune sunt durerea, diformitate, edemul local si impotenta
functionala a membrului cu antecedente de fracturi operate cu un implant. In evaluarea
pacientilor cu fracturi periprotetice istoricul trebuie sa cuprinda statusul artroplastiei cu data
implantarii, tipul de proteza, indexul de diagnostic. Se efectueaza radiografii anteroposterioare si
de profil la nivelul repectiv. Procedurile ulterioare includ si investigarea complicatiilor de
exemplu infectii, cu analize specifice -  probele inflamatorii. Statusul functional de baza al
articulatiei implicate este luat in considerare si daca pacientul se folosea anterior accidentului de
dispozitive de asistenta. Este imperativ evaluarea lungimii, fortei  si a statusului neurologic.
Biopsia se utilizeaza in fracturile pe os patologic , iar aspiratia in cazurile de infectie.
        
     Principiile de tratament, in lipsa complicatiilor, sunt aceleasi ca in orice fractura: restabilirea
integritatii biomecanice a osului, restaurarea mediului biologic pentru a stimula vindecarea rapida
si obtinerea unei constructii stabile la nivelul traiectului de fractura. Grefa osoasa este indicata in
cazurile unui os cu un echipament biologic precar.
In general fracturile stabile fara deplasare sunt tratate ortopedic  fie prin imobilizare in atela
gipsata, orteze sau imobilizare partial. Fracturile instabile sunt tratate chirurgical in vederea
restabilirii functiei. In stabilirea tehnicii se are in vedere starea implantului,integritatea osului si
relatia dintre acestea. Astfel o proteza cu o stabilitate redusa este recomandata revizia de proteza.
O exceptie reprezinta momentul in care rezervele  de os sunt inadecvate caz in care inlocuirea
implantului este necesara.                  
Planificarea preoperatorie este necesara si se folosesc  radiografiile cele mai recente si sabloane
cu implantul ales. Se stabileste daca implantul indeplineste criteriile necesare unei fixari ferme,
caz in care se pastreaza , iar fixarea fracturii se face cu placa si suruburi sau cerclaj. Daca proteza
este indepartata se alege o proteza cu caracteristici speciale cu coada mai lunga,curba sau nu etc.
   Clasificarea Vancouver a fracturilor periprotetice de sold :
tipul A de fractura sunt tratate orthopedic sau chirurgical cu erclaj,
tipul B1 sunt  tratate cu reducerea pe focar deschis cu fixare interna cu placa cu/sau grefa,
tipul B2 si B3 se recomanda revizia de proteza cu o coada lunga si grefa osoasa,
tipul C osteosinteza pe focar deschis cu fixare interna,de obicei cu o placa blocata     

                                              
      Clasificarea fracturilor periprotetice de femur :

 
      Clasificarea fracturlor periprotetice  de tibie :

 
 La nivelul genuchiului fracturile periprotetice cu o proteza stabila se rezolva cu placi blocate
premulate  sau tije centromudulare retrograde zavorate. Daca stabilitatea e nesigura,  revizia de
proteza se impune.
     Obiectivele interventiei chirurgicale sunt stabilite impreuna cu pacientul. Datorita varstei si a
unei articulatii deja protezate, prognosticul este mai rezervat decat cel anterior ultimii fracturi.
Obiectivele ideale sunt restabilirea lungimii si a axului osului, mobilizarea rapida pentru
prevenirea complicatiilor  pulmonare a tromboembolismului, a osteoporozei etc. Tratamentul
fracturilor periprotetice sunt contraindicate in cazul unui membru paralizat sau in prezenta
metastazelor osoase rezistente la tratament.

 
    

   

 
   Evolutia postoperatorie depinde de fractura, implant, tehnica de fixare, calitatea si stocul de os
disponibil cat si de complianta pacientului. In general protezele cimentate si tijele centromedulare
permit mobilizarea imediata. In cazul protezelor  necimentate,  mobilizarea este partiala sau
amanata temporar. Fizokinetoterapia este esentiala in recuperarea timpurie.
   Complicatiile in fracturile cu implant sunt mai frecvente si mai dificile decat cele fara implant.
Timpul intraoperator si pierderile de sange sunt deobicei mai mari. Datorita injuriilor tesutului
moale vindecarea este lenta si rata infectiilor creste. Alte complicatii redutabile sunt deteriorarea
montajului si lipsa consolidarii fracturii, in abele situatii impunandu-se reluarea fixarii fracturii.
     

Tipuri de orteze pentru articulatia genunchiului

Tipuri de afecțiuni
Artroza genunchiului 

Artroza genunchiului (gonartroza) este o afecţiune cronică degenerativă a

articulaţiilor. În mare parte, există 3 situaţii frecvente în care artroza poate apărea:

 Osteoartrita de genunchi (OA): este forma cea mai frecventă, fiind un

proces degenerativ lent de distrucţie a cartilajului articular. Afectează frecvent
adulţii de vârstă mijlocie şi bătrânii.
 Artrita reumatoidă (AR): este o artrită inflamatorie, poate apărea la orice
vârstă şi afectarea este comună la ambii genunchi.
 Artroza post-traumatică: apare în timp (ani de zile) după fracturi, leziuni
ligamentare sau meniscale, care au fost fie ignorate sau neglijate de pacient,
fie tratate necorespunzător.

Donjoy Armor FourcePoint

 Combina avantajele unice ale Armor-ului cu articulatia Force Point oferind cea mai buna
protectie pentru ligamentul incrucisat anterior (LIA).
DonJoy Armor cu FourcePoint Hinge Technology este orteza de genunchi care trebuie folosita
daca esti sportiv, o persoana activa care sufera de instabilitate severa la nivelul ligamentului
incrucisat anterior (LIA sau ACL) si/sau ligamentelor colaterale. Ofera aceleasi avantaje prezente
la Armor, insa acest model este echipat cu articulatiaFourcePoint – atestata clinic ca asigura un
suport in plus la nivelul ligamentului incrucisat anterior (LIA sau ACL) reducand timpul petrecut
de genunchi in apropierea extesiei complete (cunoscute si sub forma de ”zonele de risc”).
Donjoy , incorporand cele 2 tehnologii unice patentate 4 Points of Leverage
System siarticulatia Force Point, a creat cea mai buna solutie de protectie a ligamentului
incrucisat anterior (LIA sau ACL), atestata clinic.
Orteza de genunchi Donjoy Armor Fource Point este ideala si in sporturile de contact si
sporturile extreme (ski, snowboard, motocross, surf).

Indicatii:
  Instabilitate severa/moderata la nivelul ligamentului incrucisat anterior (LIA)

 Leziune de LIA (ACL)

 Post - reconstructie de LIA (ligamentoplastie de ACL)

 Instabilitate la nivelul ligamenelor colaterale (medial LCM si lateral LCL) 

 Leziuni la nivelul ligamentelor colaterale (LCM si LCL)

 Previne hiperextensia genunchiului

 Profilactic in sporturi de contact, sporturi extreme - pentru a preveni accidentarile la

genunchi care apar in astfel de sporturi

Caracteristicile si avatajele oferite de aceasta orteza!

 Varianta special conceputa pentru LIA (ACL)  
Configuratie de benzi special conceputa pentru LIA (ACL)
 Sistemul 4 Points of Leverage 
Tehnologie atestata clinic, patentata de Donjoy, care reduce tensiunea de la
 nivelul ligamentului incrucisat anterior
 Articulatia FourcePoint 
Reduce semnificativ riscul unei leziuni de ligament incrucisat anterior( LIA ) deoarece
scade timpul petrecut in ”zonele de risc”, amplifica sistemul 4 Points of Leverage
aplicand o rezistenta progresiva posterioara la nivelul tibiei pentru a nu face brusca
intrarea la extensie completa.
 Design anatomic si sistem de benzi.
Asigura o potrivire perfecta .
 Aliaj de aluminiu 6061 T6, similar celor din care se construiesc fuselajele de avion.
Acest material din care este confectionat produsul face ca orteza sa fie foarte puternica,
stabila si durabila insa destul de usoara .
 Banda antimigratie de la nivelul gambei si padul care se ”ancoreaza” pe condilul femural
intern.
Previn alunecarea ortezei pe picior.
 Special conceputa pentru a putea fi folosita si impreuna cu incaltamintea speciala de ski
sau motocros.
Donjoy Armor

Armor reprezinta cea mai puternica si stabila orteza de genunchi, special conceputa pentru a
oferi maxim de suport si stabilitate genunchiului. Este o alegere perfecta pentru sportivi, persoane
active, amatori de sporturi extreme (ski, snowboard, motocross), sporturi de contact, insa si
pentru cei care au suferit operatii la nivelul ligamentului incrucisat anterior (LIA sau ACL) si
doresc sa se protejeze pana la vindecarea completa. Incorporeaza sistemul 4 Points of Leverage
patentat de Donjoy care reduce tensiunea de la nivelul ligamentului incrucisat anterior (LIA sau
ACL), atestat clinic.
Indicatii:
  Instabilitate severa/moderata la nivelul ligamentului incrucisat anterior (LIA) sau
posterior (LIP)

 Instabilitate combinata LIA + LIP

 Post - reconstructi de LIA (ligamentoplastie de ACL sau PCL)

 Leziuni de ligament incrucisat anterior (LIA sau ACL)

 Leziuni de ligament incrucisat posterior (LIP sau PCL)

 Instabilitate la nivelul ligamenelor colaterale (medial LCM si lateral LCL)

 Leziuni la nivelul ligamentelor colaterale (medial LCM si lateral LCL)

 Previne hiperextensia genunchiului

 Profilactic in sporturi de contact, extreme

Caracteristicile si avatajele oferite de aceasta orteza:

 Disponibila in 3 variante: LIA (ACL), LIP (PCL) si CI (LIA + LIP)
Vei alege configuratia de benzi adecvata afectiunii tale si vei obtine astfel
suportul si stabilitatea de care ai nevoie.
 Sistemul 4 Points of Leverage 
Tehnologie atestata clinic, patentata de Donjoy, reduce tensiunea de la nivelul
ligamentului incrucisat anterior  Design anatomic si sistem de benzi
Asigura o potrivire perfect.
 Aliaj de aluminiu 6061 T6, similar celor din care se construiesc fuselajele de avion
Acest material din care este confectionat produsul face ca orteza sa fie foarte puternica,
stabila si durabila insa destul de usoara.
 Banda antimigratie de la nivelul gambei si padul care se ”ancoreaza” pe condilul femural
intern 
Previne alunecarea ortezei pe picior.
  Special conceputa pentru a putea fi folosita si impreuna cu incaltamintea speciala de ski
sau motocross.

Donjoy Fullforce

O orteza usoara care ofera protectie maxima la nivelul ligamentului

incrucisat anterior (LIA).
Orteza de genunchi FULLFORCE reprezinta ultimul model din gama Donjoy, incorporeaza cele
2 tehnologii unice patentate 4 Points of Leverage sistem si articulatia Force Point, care
reprezintacea mai buna solutie de protectie a ligamentului incrucisat anterior (atestata clinic).
Produsul este ideal de cei care doresc o orteza care sa le ofere stabilitate la nivelul ligamentelor
fara a suporta o orteza grea. Practic FULLFORCE reprezinta o varianta mai usorara a modelului
Armor Force Point.
Orteza este conceputa pentru a oferi protectie completa la nivelul ligametului incrucisat anterior
(ACL), ideala pentru sportivi, persoane active care desfasorara activitati care implica multa
miscare si nu doresc sa sacrifice viteza din cauza unei orteze grele.

Indicatii:
 Instabilitate severa / moderata la nivelul LIA 
 Leziune  de ligament incrucisat anterior (LIA)
 Instabilitate la ligamentele colaterale (LCM - medial, LCL - lateral)
 Post-reconstructie de LIA (ligamentoplastie)
 Previne hiperextensia

Caracteristicile si avatajele oferite de aceasta orteza:

-Disponibila in 2 variante: LIA    Configuratia de benzi este adecvata pentru a

obtine suportul si stabilitatea de care ai nevoie la nivelul ligamentului incrucisat anterior (LIA).

-Sistemul 4 Points of Leverage        Tehnologie atestata clinic, patentata de Donjoy,

care reduce tensiunea de la nivelul ligamentului incrucisat anterior  -----

-Articulatia FourcePoint            Reduce semnificativ riscul unei leziuni de

LIA deoarece scade timpul petrecut in ”zonele de risc”, amplifica sistemul 4 Points of Leverage
aplicat o rezistenta progresiva posterioara la nivelul tibiei pentru a nu face brusca intrarea la
extensie completa.

o Design anatomic si sistem de benzi             Asigura o potrivire

perfecta.
o Aliaj de aluminiu 6061 T6 , similar celor din care se
construiesc fuselajele de avion(mai subtire decat la
Armor)                                                                                  Acest material din care
 este confectionat produsul face ca orteza sa fie foarte puternica, stabila si durabila
insa destul de usoara.
o Banda antimigratie de la nivelul gambei si padul care se
”ancoreaza” pe condilul femural
intern                                                                                                 

Donjoy Playmaker

Cea mai populara orteza de genunchi pentru nivelul intermediar de stabilitate

DonJoy Playmaker reprezinta o orteza de genunchi mobila ideala pentru instabilitate moderata la
nivelul genunchiului. Ceea ce face ca orteza sa fie unica in clasa sa il reprezinta sistemul 4 Points
of Leverage, patentat de Donjoy, care reduce laxitatea de la nivelul ligamentului incrucisat
anterior  - LIA (sau ACL)  .
 Pe langa toate acestea produsul este foarte confortabil datorita materialului Drytex, din care
este confectionat, care permite pielii sa respire si decuparii in spatiul popliteu iar atelele metalice
policentrice dispuse medial si lateral nu impiedica miscarea anatomica a genunchiului ( fapt care
face ca aceasta orteza sa fie preferata de sportivi ) 
Poate fi folosita in sporturi de contact, extreme si acvatice.
Indicatii:
 Instabilitate usoara / moderata la nivelul ligamentului incrucisat anterior - LIA( sau ACL ) si
la nivelul ligamentelor colaterale ( medial LCM si lateral LCL)
 Profilactic pentru a preveni leziunile la articulatia genunchiului

Caracteristici:
 Sistemul 4 Points of Leverage 
Tehnologie atestata clinic,patentata de Donjoy, care reduce tensiunea de la nivelul ligamentului
incrucisat anterior ( ACL ) 
 Atele metalice policentrice dispuse medial si lateral
Ofera stabilitate si nu impiedica miscarea anatomica a genunchiului
 Materialul Drytex
Usor si durabil, permite pielii sa respire
 Disponibil si in varianta cu deschidere anterioara

Donjoy Legend
DonJoy Legend este o orteza de genunchi mobila care si-a format de-a lungul anilor o imagine de
produs durabil si foarte stabil. In sporturi de contact, sporturi acvatice sau pentru desfasurarea
activitatilor zilnice Legend va oferi suportul si stabilitatea de care aveti nevoie la nivelul
articulatiei genunchiului. Materialul care imbraca orteza face ca produsul sa poate fi utilizat atat
in apa dulce cat si in apa sarata.
Indicatii:

 Instabilitate severa / moderata la nivelul ligamentului incrucisat anterior ( LIA ) sau

posterior ( LIP )
  Leziune la ligamentul incrucisat anterior ( LIA )

 Leziune la ligamentul incrucisat posterior ( LIP )

 Instabilitate la nivelul ligamenelor colaterale ( medial LCM si lateral LCL )

 Leziuni la ligamentele colaterale

Caracteristici si avantajele oferite de aceasta orteza

 Disponibila in 3 variante : LIA, LIP si CI ( LIA + LIP )

Vei alege configuratia de benzi adecvata afectiunii tale si vei optine astfel suportul si
stabilitatea de care ai nevoie
 Sistemul 4 Points of Leverage 
Tehnologie atestata clinic,patentata de Donjoy, care reduce tensiunea de la nivelul
ligamentului incrucisat anterior
 Design anatomic si sistem de benzi
Asigura o potrivire perfecta
 Comfort sporit oferit de 
Padurile pneumatice de la nivelul condililor
 Materialul care imbraca orteza permite utilizarea produsului in apa
dulce sau sarata

Studiu la zi al cercetarilor privind ortezlee de genunchi

1.,,Ce se intampla, Doctore? 14/11/12-Cum se repară ligamentele afectate de accidentări?”
http://www.csid.ro/video/emisiunea-csid/ce-se-intampla-doctore-141112-cum-se-repara-
ligamentele-afectate-de-accidentari-10326480

Aţi trecut printr-un accident şi aveţi ligamentele compromise? În present, există tehnici
minim invazive prin care medicii le reconstruiesc. Datorită acestor intervenţii, reîntoarcerea la
activităţile curente se petrece în mai puţin de o săptămână.
 La nivelul genunchiului, există două tipuri de ligamente care pot prezenta leziuni.
Ligamentele colaterale se vindecă prin orteze. Însă ligamentele încrucişate anterior  au nevoie în
majoritatea cazurilor de reconstrucţie chirurgicală. Indicaţia vine după consult însoţit de RMN.
“Reconstrucţia ligamentului încrucişat se face pe cale artroscopică. Artroscopia este o metodă
de diagnostic şi de tratament prin care se pătrunde în genunchi printr-o incizie de câţiva
milimetri” spune dr. Ion Bogdan Codorean, medic primar ortopedie-traumatologie. 
La această reconstrucţie se folosesc mai multe tipuri de grefe. Se poate lua ţesut de la pacient,
dintr-o bancă de ţesuturi sau se pot folosi ligamente artificiale. Un lucru important este să nu
amânaţi intervenţia chirurgicală!
“În cazul unei rupturi de ligament încrucişat anterior la o persoană tânără se spune în
ortopedie că e începtul dezastrului pentru genunchi” spune  dr. Mihai Ciprian Rascu, medic
specialist ortopedie. 
Aceasta deoarece pot apărea alte leziuni în cascadă. La unele dintre acestea e nevoie inclusiv
de intervenţie cu celule stem recoltate din măduvă. Însă operaţia ligamentelor realizată
la timp permite o recuperare rapid.
“Scopul acestor operaţii de ligamente este de a stabiliza genunchiul , de a întârzia sau a
anula evoluţia spre artroză şi de reintegrare a pacientului în viaţa socială” spune dr. Ion Bogdan
Codorean, medic primar ortopedie-traumatologie. 
Dupa intervenţia chirurgicală, disconfortul este minim.  “Nu doare post operator fiindcă
există nişte programe speciale de recuperare, există un program de kinetoterapie pasivă pentru
câştigarea mobilităţii, apoi kinetoterapie  activă pentru recâştigarea mobilităţii musculare” spune
dr. Mihai Ciprian Rascu, medic specialist ortopedie.
 După o săptămână, vă puteţi reîntoarce la activităţile curente, iar după 6 luni la practicarea
oricărui sport. Deşi cel mai frecvent se rup ligamentele genunchiului, această problemă poate
apărea şi la glezne. Aceasta după entorse care nu au fost imobilizate prin ghips sau orteză.  
“Pacienţii care nu îşi tratează aşa cum trebuie entorsele de gleznă, rămân cu o instabilitate
cronică de gleznă care permite glenzei nişte miscari care nu ar trebui să le facă şi atunci e nevoie
de o reconstrucţie de ligamente şi la nivelul gleznei” spune dr. Ion Bogdan Codorean, medic
primar ortopedie-traumatologie. 
În toate cazurile, dacă nu există alte leziuni asociate, intervenţia la nivelul ligamentelor
permite o recuperare de 100%.
2.Articol Dr. Apostolescu Robert Cristian  ,,Ruptura ligament incrucisat
anterior (LIA)”
Una dintre cele mai frecvente leziuni ale genunchiului o reprezinta intinderea sau ruptura de
ligament incrucisat anterior.

Atletii care practica sporturi de performanta precum fotbal si baschet sunt mai predispusi sa
sufere de leziuni ale ligamentelor incrucisate anterioare.
In cazul in care ati suferit o leziune a ligamentului incrucisat anterior, este posibil sa aveti
nevoie de interventie chirurgicala pentru reluarea integrala a functiei motorii a genunchiului dvs.
Decizia in acest sens depinde de cativa factori, precum gravitatea leziunii si nivelul activitatii
dumneavoastra.

Anatomie
Trei oase se intalnesc pentru a forma articulatia genunchiului: femurul, tibia si rotula (patella).
Patela este pozitionata anterior pentru a asigura un oarecare grad de protectie.
Oasele sunt inter-conectate prin ligamente. Sunt patru ligamente principale, care actioneaza ca
niste franghii/parghii puternice pentru a tine oasele impreuna si a mentine stabilitatea
genunchiului.
Ligamente colaterale

Aceste ligamente sunt situate pe partile laterale ale genunchiului. Ligamentul colateral medial
este situat pe interior iar cel colateral lateral este situat pe exterior. Ele controleaza miscarea
laterala a genunchiului si il protejeaza impotriva miscarilor neobisnuite/atipice.
Ligamente incrucisate
Ligamentele incrucisate se afla in interiorul articulatiei genunchiului. Ele se incruciseaza
pentru a forma un „X", cu ligamentul incrucisat anterior in fata si ligamentul incrucisat posterior
in spate. Ligamentele incrucisate controleaza deplasarea anterioara si posterioara a genunchiului.
Ligamentul incrucisat anterior traverseaza genunchiul pe diagonala, prin mijlocul acestuia. El
impiedica tibia sa gliseze in fata femurului si contribuie la stabilitatea rotationala a genunchiului.

Descriere
Aproximativ 50% din leziunile ligamentului incrucisat anterior intervin simultan cu leziunea
altor structuri ale genunchiului, cum ar fi cartilajul articular, meniscul, sau alte ligamente.
Leziunile ligamentare se numesc „entorse" si au diferite grade de gravitate.
Entorsele de gradul 1. In entorsele de gradul 1 leziunea ligamentului este moderata, acesta fiind
usor intins dar pastrandu-si capacitatea de a mentine stabilitatea genunchiului.
Entorsele de gradul 2. O entorsa de gradul 2 provoaca o intindere a ligamentului pana intr-acolo
incat acesta se rupe partial. Acest tip de entorsa este adesea denumit ruptura partiala a
ligamentului incrucisat anterior.
Entorsele de gradul 3. Cel mai adesea, acest tip de entorsa este denumit ruptura de ligament
incrucisat anterior. Ligamentul este rupt in doua bucati iar genunchiului isi pierde stabilitatea.
Rupturile partiale ale ligamentului incrucisat anterior (LIA) sunt rare; majoritatea leziunilor LIA
reprezinta rupturi complete sau aproape complete ale ligamentului incrucisat anterior.

Cauze
Ligamentul incrucisat anterior se poate rupe prin mai multe mecanisme:
Schimbarea brusca a directiei;
-Oprirea brusca;
-Decelerarea in timpul alergarii;
-Aterizarea incorecta in urma unei sarituri;
Contactul direct sau coliziunea, asa cum se intampla in cazul placarii in rugby.
Mai multe studii au relevat faptul ca, in anumite sporturi, incidenta leziunilor LIA este mai mare
la femeile atlet fata de barbatii atlet. Se presupune ca acest lucru se datoreaza diferentei de
conditie fizica, forta musculara si control neuromuscular. Alte posibile cauze ale acestei incidente
a leziunilor ligamentului incrucisat anterior, diferentiate in functie de sex, includ laxitatea
ligamentara mai mare la femei si efectele estrogenului asupra proprietatilor ligamentelor.

Simptome
In cazul unei leziuni a ligamentului incrucisat anterior, este posibil ca pacientul sa auda un fel
de „pocnet" si poate simti ca genunchiul cedeaza sub greutatea proprie. Alte simptome sunt:
-Durere si inflamare. In 24 de ore, genunchiul se va umfla. Fara tratament, durerea si inflamatia
pot disparea de la sine. Totusi, daca pacientul incearca sa reia activitatea sportiva, cel mai
probabil genunchiul va fi instabil, caz in care acesta risca sa provoace o leziune suplimentara a
meniscului;
-Imposibilitatea executarii miscarii complete de flexie/extensie;
-Sensibilitate la nivelul intregii articulatii;
-Disconfort in timpul deplasarii.

Examen medical
Examenul clinic si istoricul pacientului
Odata ajuns la medic, acesta va solicita informatii despre simptome si istoricul medical al
pacientului.
Pe parcursul examinarii, medicul ortoped va verifica toate structurile genunchiului vatamat si
le va compara cu cele ale genunchiului sanatos. Majoritatea leziunilor de ligament incrucisat
anterior pot fi diagnosticate in urma unei examinari clinice minutioase a genunchiului.
Testele imagistice
Alte teste ce pot fi indicate pentru a confirma diagnosticul medicului ortoped cuprind:
Radiografiile. Desi acestea nu vor putea reflecta leziunile ligamentului incrucisat anterior, ele pot
ajuta medicul sa stabileasca daca leziunea este asociata unei fracturi osoase.
RMN. Aceasta metoda ofera imagini mult mai bune ale tesuturilor moi precum ligamentul
incrucisat anterior si poate pune diagnosticul de certitudine in ruptura de LIA.

Tratamentul rupturii de ligament incrucisat anterior

Tratamentul unei leziuni de ligament incrucisat anterior variaza in functie de nevoile individuale
ale pacientilor. De exemplu, atletii tineri care practica diverse sporturi, si persoanele active vor
avea cel mai probabil nevoie de interventia chirurgicala pentru a-si putea relua cu succes
activitatea sportiva. Pentru persoane mai putin active, de regula varstnici, revenirea la o viata
normala se poate face si fara interventie chirurgicala.
Tratament nechirurgical
Un LIA rupt nu se va vindeca niciodata fara interventie chirurgicala. Tratamentul nechirurgical
poate fi eficient pentru persoanele in varsta si sedentare. Daca stabilitatea generala a genunchiului
este nealterata, doctorul ortoped poate recomanda alternative mai simple, ne-chirurgicale, cum ar
fi:
Purtarea unei orteze.
Pentru a proteja genunchiul de instabilitate. De asemenea, pentru a-si proteja genunchiul, este
posibil ca pacientilor sa li se recomande utilizarea carjelor pentru a evita plasarea greutatii pe
piciorul afectat.
Kinetoterapie.
Pe masura ce inflamatia se reduce, poate fi demarat un program de recuperare atent gandit, care
include exercitii specifice menite sa asigure reluarea functiei genunchiului si fortificarea
musculaturii piciorului.

Tratament chirurgical
Reconstructia ligamentului. Majoritatea leziunilor LIA nu pot fi suturate (cusute) la loc.
Pentru repararea pe cale chirurgicala a LIA si recuperarea stabilitatii genunchiului, ligamentul
trebuie reconstruit. Chirurgul ordoped va inlocui ligamentul rupt cu o grefa de tesut.
Grefele pot fi obtinute din mai multe surse. Adesea, ele sunt prelevate din tendonul patelar,
care se afla pozitionat intre rotula si tibie. Tendoanele muschilor ischio-gambieri care se afla in
partea posterioara a coapsei constituie o sursa obisnuita de grefa. Alteori se utilizeaza tendonul
muschiului cvadriceps, care se afla intre rotula si coapsa. De asemenea, pot fi utilizate si
alogrefele (grefele prelevate de la cadavre).
Deoarece recuperarea dupa interventia chirugicala necesita timp, este posibil ca atletul sa nu-
si poata relua activitatea sportiva mai devreme de 6 luni sau chiar mai mult de la interventie.

Procedura. Interventia de reconstructie a ligamentului incrucisat anterior se efectueaza cu ajutorul

unui artroscop, cu practicarea unor incizii mici. Interventia artroscopica este mai putin invaziva
decat cea clasica.
 Beneficiile tehnicilor minim invazive includ durerea mai mica dupa interventie, timp de
spitalizare redus, si imbunatatirea semnificativa a timpului de recuperare.
Cu exceptia cazului in care exista leziuni multiple la nivelul genunchiului, reconstructia
ligamentului incrucisat anterior nu se efectueaza imediat. Amanarea interventiei permite atat
retragerea inflamatiei cat si reluarea functiei motorii inainte de operatie. Efectuarea prematura a
reconstructiei LIA sporeste riscul de artrofibroza sau formarea de cicatrici intra-articulare, care
cresc riscul de pierdere a motricitatii genunchiului.

Recuperare
Indiferent daca tratamentul presupune interventia chirurgicala sau nu, recuperarea are un rol
vital in reluarea activitatii zilnice. De asemenea, un program de kinetoterapie poate facilita
reluarea fortei si functiei motorii a genunchiului.
Daca pacientul a suferit o interventie chirurgicala, recuperarea se va concentra in primul rand
pe reluarea motricitatii articulatiei si muschilor adiacenti. Dupa aceea va urma un program de
tonifiere musculara menit sa protejeze noul ligament. Aceasta fortificare, va creste progresiv
stresul la care este supus ligamentul. Etapa finala a recuperarii este dedicata reluarii
functionalitatii genunchiului la nivelul de dinaintea rupturii ligamentului, mai ales in cazul
sportivilor de performanta.
3.Articol Dr. Apostolescu Robert Cristian ,, Ruptura de menisc”
Genunchiul este cea mai mare si cea mai complexa articulatie a corpului uman. Deoarece este
atat de folosita, este si extrem de vulnerabila la aparitia unor leziuni.
Ruptura de menisc se numara printre cele mai frecvente leziuni la nivelul genunchiului.
Atletii, si indeosebi cei care practica sporturi de contact, sunt expusi riscurilor unei rupturi de
menisc, desi, in fapt, orice persoana, la orice varsta, se poate confrunta cu o asemenea afectiune.
Descriere
Rupturile de menisc sunt de mai multe feluri, in functie de modul in care se prezinta, precum si
de locul in care apare ruptura.
Rupturile de menisc legate de practicarea sporturilor apar frecvent in combinatie cu alte leziuni
la nivelul genunchiului, cum ar fi leziunile ligamentului incrucisat anterior.

Cauze
Rupturile de menisc se produc adesea in timpul practicarii sporturilor, atunci cand jucatorii se
ghemuiesc sau se rasucesc in jurul axului propriu, cauzand o ruptura. Alteori ele pot fi rezultatul
contactului direct, ca in cazul contrelor la fotbal.
Persoanele in varsta sunt mai predispuse la rupturi degenerative de menisc. Meniscurile se
erodeaza si uzeaza in timp, fiind frecvent afectate de astfel de rupturi. Chiar si o simpla intoarcere
la ridicarea de pe scaun poate fi suficienta pentru a provoca o ruptura, daca meniscul s-a slabit
odata cu inaintarea in varsta.

Simptome
Aparitia unei rupturi de menisc poate fi insotita de un zgomot ca un „pocnet". Majoritatea
oamenilor se pot deplasa in continuare si pot pasi pe genunchiul afectat iar multi atleti continua
sa practice sport chiar si cu ruptura de menisc. In 2-3 zile insa, genunchiul se va rigidiza si se va
umfla.
Simptomele cel mai des intalnite in caz de ruptura de menisc sunt:
-Durere;
-Rigiditatea si umflarea genunchiului;
-Blocarea genunchiului;
-Senzatia de „cedare" sub greutate;
-Imposibilitatea de a efectua intreaga gama de miscari cu genunchiul.
Fara tratament, partea de menisc rupta se poate deplasa in interiorul articulatiei, iar acest lucru
poate duce la blocarea genunchiului.

Tratament

Este rar indicat si numai in cazuri selectionate de rupturi ale meniscului in zona „rosie", cu un
genunchi stabil si o mobilitate pastrata. In acest caz, se poate aplica protocolul R.G.C.E.
RGCE inseamna Repaus, Gheata, Compresie si Elevare (ridicare).
-Repaus. Luati o pauza de la activitatea care a generat leziunea. Doctorul poate recomanda
utilizarea carjelor pentru a evita plasarea greutatii corpului pe piciorul afectat.
-Gheata. Aplicati gheata pentru 20 de minute de mai multe ori pe zi, dar nu plasati gheata direct
pe piele.
-Compresie. Pentru a preveni inflamarea suplimentara si pierderile de sange, aplicati un bandaj
elastic de compresie.
-Elevare (ridicare). Pentru a reduce inflamarea, asezati-va pe spate in timpul repausului, cu
pozitionarea genunchiului mai sus de nivelul inimii.
 Medicamentatie anti-inflamatorie ne-steroidiana. Pot fi utilizate medicamente precum
ibuprofenul pentru reducerea durerii si inflamatiei.

Concluzii
Rupturile de menisc reprezinta leziuni ale genunchiului extrem de frecvent intalnite dar care,
daca sunt diagnosticate la timp si tratate corect, permit pacientului sa-si reia activitatile pe care le
avea inainte de aparitia leziunii.

4.Articol Dr.Alin Popescu ,, Leziunile ligamentelor colaterale ale

genunchiului”

Ligamentele colaterale sunt structuri ale genunchiului lezate frecvent. Afectarea lor
presupune exercitarea unei forte importante, precum o cazatura la schi sau un impact direct la
nivelul partii laterale a piciorului.
Exista doua ligamente colaterale, unul de fiecare parte a genunchiului, care limiteaza miscarile
laterale la acest nivel. Ligamentul colateral medial ( LCM ) se afla pe partea interna a
genunchiului, vecin cu genunchiul alaturat, iar ligamentul colateral lateral ( LCL ) pe partea
opusa, in exterior.
Ligamentele colaterale, alaturi de ligamentul incrucisat posterior, nu permit tibiei sa se
deplaseze posterior pe femur. Ligamentul colateral medial reduce rotatia tibiei pe femur.
Daca o forta puternica determina intinderea acestor ligamente, ele se pot rupe. Ruptura poate sa
apara in regiunea de mijloc sau la oricare dintre capete, acolo unde se fixeaza la nivelul osului.
Daca impactul este foarte puternic, pot sa apara leziuni si la nivelul altor structuri ale
genunchiului. Cea mai frecventa combinatie este ruptura LCM si cea a ligamentului incrucisat
anterior.
Rupturile LCM sunt mai frecvente decat cele ale ligamentului lateral, dar o ruptura a LCL
are mai mari sanse de a cauza instabilitatea genunchiului. Explicatia este data de faptul ca
suprafata superioara a tibiei prezinta o depresiune in vecinatatea LCM si este neteda in
vecinatatea LCL, favorizand alunecarile si generand in consecinta instabilitate.
Cauzele leziunilor ligamentelor colaterale 
Leziunile la acest nivel apar in timpul desfasurarii activitatilor sportive, precum schiatul sau
fotbalul, atunci cand miscarea gambei este fortata spre una dintre cele doua parti: medial, spre
celalalt genunchi, sau lateral. O lovitura aplicata in portiunea externa a genunchiului in timp ce
talpa este fixata la sol poate genera ruperea LCM. Alunecand pe gheata, piciorul se deplaseaza
spre exterior. Greutatea corpului genereaza o forta neobisnuita care se transmite spre interiorul
genunchiului si poate rupe LCM.
LCL se rupe sub actiunea unei forte care actioneaza din interior si impinge genunchiul spre
exterior sau in caz de hiperextensie a genunchiului.
Simptome
O forta suficient de puternica sa rupa unul dintre ligamentele colaterale lezeaza si tesuturile
moi din jurul genunchiului, care devin tumefiate sau sangereza. Se poate produce hemoragie si in
interiorul articulatiei. Genunchiul doare mai ales cand se lasa greutate pe piciorul in cauza. Dupa
ce tumefactia si durerea initiala cedeaza, genunchiul este instabil si uneori nu poate suporta
greutatea corpului.
Afectarea cronica, pe termen lung, senzatia de instabilitate datorata unei leziuni mai vechi a
ligamentelor, este o problema frecvent intalnita. Daca ligamentul afectat se vindeca, dar nu in
totalitate, un anumit grad de instabilitate va fi resimtit in continuare. Genunchiul va ceda si va fi
dureros in caz de suprasolicitare.
Diagnostic
Examinarea clinica initiala indica de obicei structurile lezate. In anumite cazuri, durerea intensa
sau contractura musculara ingreuneza examinarea genunchiului. De aceea, doctorul poate indica
o perioada de repaus cu genunchiul imobilizat in orteza, urmate de o reexaminare in 5-7 zile.
Exista anumite teste care indica lezarea ligamentelor colaterale. La aplicarea unei forte de
lateralitate de catre medic, o miscare prea mare de-a lungul liniei articulare intre tibie si femur
indica o leziune a ligamentului colateral. Durerea la nivelul liniei articulare, fara o deplasare
laterala semnificativa, poate fi semn al unei leziuni mai usoare ( ruperea catorva fibre ligamentare
).
Radiografia e utila pentru a exclude orice leziune osoasa.
RMN se indica daca exista suspiciunea unor leziuni multiple, inclusiv afectarea ligamentului
incrucisat anterior sau menisc.
Tratament
Nechirurgical - Scopul initial al tratamentului este reducerea durerii si a inflamatiei. Repausul,
medicatia antiinflamatorie, un bandaj compresiv aplicat timp de cateva saptamani in functie de
gravitatea leziunii si eventual utilizarea unor carje pentru a evita solicitarea membrului afectat,
sunt utile acestui scop.
Terapia fizicala, constand in gheata, aplicata precoce dupa momentul accidentarii, stimulare
electrica si repaus cu piciorul ridicat deasupra nivelului inimii este extrem de utila in completarea
schemei de tratament.
Recuperarea
Nechirurgicala – leziunile minore se recupereaza in 4-6 saptamani, rupturile moderate in
aproximativ 2 luni, iar rupturile severe necesita circa 3 luni pentru vindecare. Daca simptomele
persista mai mult de 3 luni, bolnavul necesita interventie chirurgicala. Rupturile severe la nivelul
LCL au tendinta de a genera instabilitatea genunchiului si de obicei nu raspund bine la
tratamentul conservator.

5 Articol Dr. Mihai Râşcu ,, Condromalacia rotuliana”

Cartilajul de pe suprafata articulara a rotulei este ca un amortizor natural. Suprasolicitarea,
uzura sau alti factori pot duce la o stare cunoscuta sub numele de condromalacia patelara sau
rotuliana – o definitie generala care indica deteriorarea cartilajului de pe suprafata rotuliana.
Cel mai frecvent simptom este durerea de genunchi, care creste in intensitate atunci cand
mergeti pe jos sau cand urcati scarile. Tratamente simple – cum ar fi odihna si gheata – sunt utile
pentru calmarea durerii, dar uneori poate fi nevoie si de fiziokinetoterapie, sau chiar interventii
chirurgicale pentru a ameliora durerea.
Exercitii de recuperare. Exercitii specifice pot creste tonusul muscular, la nivelul musculaturii
care sustine genunchiul : cvadriceps, hamstring si ischiogambierii.
Orteze de genunchi. Ortezele de genunchi pot ajuta la protejarea articulatiei si de la
imbunatatirea pozitiei rotulei.

Taping. Terapeutul va poate arata cum se aplica benzile kinesiotape la nivelul genunchiului

pentru a reduce durerea si de a imbunatati mobilitatea .
Gheata. Impachetarea genunchiului cu gheata dupa exercitiile fizice poate duce la ameliorarea
durerii.

Sporturi „prietenoase” pentru genunchi. In timpul recuperarii, sunt recomandate activitati fizice
usoare, cum ar fi mersul pe bicicleta sau innotul.
Solutia optima pentru ortezele de genunchi
Tratamentul si indicatiile in ruptura ligamentul incrucisat anterior

Ligamentul incrucisat anterior este situat in mijlocul articulatiei genunchiului, pornind de la

nivelul ariei intercondiliene anterioare a tibiei si inseriandu-se pe condilul femural lateral. Practic
este localizat intr-o cavitate dintre condilii femurali si are o directie oblica.In spatele lui se
gaseste ligamentul incrucisat posterior, cu traiect invest fata de LIA. Cele doua ligamente
alcatuiesc pivotul central al articulatiei genunchiului, cu rol important in stabilizarea articulara.
Rolul ligamentului incrucisat anterior
LIA (ligamentul incrucisat anterior) este dupa musculatura coapsei, cel mai important
stabilizator al articulatiei genunchiului. Rolul LIA este dublu:
Se opune la translatia anterioara a tibiei fata de femur , dinspre posterior spre anterior si
impiedica astfel o miscare de “sertar” anterior al tibiei fata de femur.
Datorita orientarii fibrelor si a directiei, LIA se opune rotatiei interne a tibiei fata de femur.
Ruptura LIA nu are consecinte asupra miscarilor de flexie-extensie ale genunchiului, in schimb
se pierde mecanismul de feedback declansat de o miscare cu amplitudine mare sau diferita fata de
cea fiziologica, care stimuleaza receptorii de la nivelul LIA si astfel apar contratii musculare la
nivelul coapsei pentru a evita efectuarea acestei miscari anormale. Genunchiul nu este protejat in
miscarile de rotatie si de torsiune : este cazul miscarii de rotatie a corpului cu piciorul blocat la
sol.
Evolutia unei rupturi de LIA
In toate cazurile, cele doua capete rupte ale LIA se retracta, se indeparteaza unul de altul,
impiedicand astfel orice cicatrizare spontana. Acesta este motivul pentru care ligamentele
incrucisate nu au indicatie de reconstituire.
Foarte rar ruptura LIA este incompleta; cele doua fragmente nu sunt separate complet si pastreaza
o oarecare continuitate ceea ce permite uneori o cicatrizare partiala si o recuperare acceptabila a
stabilitatii genunchiului. Diagnosticarea unei rupturi de LIA este bazata pe teste clinice,
paraclinice.
Diagnosticul unei rupturi de LIA 
Diagnosticul rupturii LIA se bazeaza pe anamneza pacientului care aminteste de un zgomot
puternic simtit in genunchi in cursul torsiuni violente a genunchiului survenita adesea in timpul
unui accident sportiv cum ar fi ski-ul si fotbalul, insotit de durere si cresterea in volum a
articulatiei. De obicei acest diagnostic este afirmat pe baza testelor clinice.  Examenele
complementare (radiografiile, RMN), confirma, acest diagnostic si permit efectuarea unui bilant
al genunchiului, in mod special un bilant al meniscurilor. Ruptura de menisc se asociaza frecvent
cu ruptura LIA. Artroscopia este inutila diagnosticului.
Examenul clinic
Confirma diagnosticul prin evidentierea unui semn clinic esential: sertarul anterior al tibiei
fata de femur, evidentiat cand genunchiul este situat in usoara flexie. Examenul este completat de
verificarea starii altor ligamente ale genunchiului, in mod particular a integritatii ligamentelor
colaterale, a caror ruptura asociata nu este exceptionala.
Acest examen clinic permite frecvent afirmerea diagnosticul. Poate fi insa uneori dificil de
evidentiat, mai ales daca genunchiul este marit de volum si daca contractura musculara reflexa
impiedica examinarea. In acest caz examinarile complementare sunt necesare.
Examene complementare
Radiografiile standard de genunchi completeaza intotdeauna bilantul unui genunchi
traumatizat. Ele sunt indispensabile pentru a elimina o leziune osoasa (fractura).
Radiografiile “in stress mecanic” tind sa reproduca sertarul anterior pe filmul radiologic, raportat
la genunchiul sanatos, confirmand astfel ruptura LIA. In prezent nu se mai folosesc.
Examenul RMN (rezonanta magnetica nucleara) este un examen obligatoriu.
Tratamentul si indicatiile in ruptura LIA 

 Scopul tratamentului rupturilor LIA (ligamentul incrucisat anterior) este de a reda

pacientului un genunchi stabil cu posibilitatea reluarii activitatilor sportive.
Strategii terapeutice
Tratamentul rupturilor de LIA a progresat mult in ultimii ani. Astfel, actual alegerea terapeutica
se face intre:
1. Reeducarea functionala
Este vorba despre o reeducare a genunchiului, bine condusa si bine supravegheata de
catre medicul ortoped si kinetoterapeut. Acest tratament este preferat la pacientii de peste 50 de
ani, sau la tinerii sedentari, si permite o viata normala cu practicarea unor sporturi ca natatia,
ciclismul. Unele sporturi “de pivot” sunt permise cu rezerva ca pacientul sa poarte
o orteza speciala de genunchi.  Aceasta decizie este dificila si este bine sa va consultati cu
medicul ortoped.
2. Reconstructia LIA prin grefa autologa, adica prelevata de la pacientul operat, care inlocuieste
ligamentul rupt. Pot fi utilizate urmatoarele grefe:
Tendonul rotulian (procedeul Keneth Jones): este interventia clasica, cel mai frecvent utilizata.
In operatia Keneth Jones treimea medie a tendonului rotulian este recoltata impreuna cu mici
portiuni osoase aflate la fiecare extremitate. Aceasta grefa inlocuieste LIA in spatiul
intercondilian, iar fragmentele osoase sunt fixate solid la femur si respectiv la tibie. Aceasta
interventia are rezultate excelente asupra instabilitatii, dar are drept inconveniente posibilitatea
sechelelor dureroase la nivelul tendonului rotulian sau a rotulei care pot persista mult timp
Tendoanele “labei de gasca” (hamstings)
Aceasta tehnica foloseste doua tendoane situate pe partea interna a genunchiului. Prelevarea
acestor tendoane nu are efecte negative asupra functionarii ulterioare a genunchiului. Fiecare
tendon este suficient de lung pentrua fi pliat in doua, permitand obtinerea unui nou ligament
incrucisat solid, alcatuit din 4 fascicule. Aceasta operatie are avantajul de a nu avea sechele
dureroase in portiunea tendonului rotulian.
Utilizarea in cursul acestor interventii a artroscopiei permite reducerea cicatricilor ca si
tratamentul leziunilor concomitente de menisc. Acestei grefe tendinoase intraarticulare i se poate
asocia o plastie axtraarticulara Lemaire: este vorba despre recoltarea unei bandelete din fascia
lata care este tensionata oblic intre portiunea externa a tibiei si femurului pentru a controla mai
bine instabilitatea rotatorie antrenata de ruptura LIA. Aceasta asociatie este indicata mai ales in
instabilitatile vechi si importante.
La un pacient tanar, sportiv si motivat, cu un genunchi lax, stabilizarea chirurgicala a
genunchiului este propusa pentru a evita accidentele ulterioare. Dar interventia chirurgicala nu
are un caracter de urgenta si reeducarea postoperatorie este mai buna daca interventia este
practicata pe un genunchi fara hidartroza, cu functie musculara buna. Este posibil uneori sa
reluati activitatile sportive chiar si cu LIA (ligamentul incrucisat anterior)  rupt. Avizul unui
medic specialist este indicat in asemenea situatii, deoarece aceste decizii sunt dificile.
Perioada postoperatorie imediata
Reluarea mersului cu sprijin este precoce, cu ajutorul unei orteze speciale, in zilele urmatoare
operatiei, utilizand doua carje pe o durata de cateva saptamani.
Durata spitalizarii variaza de la 24 de ore la o saptamana. 
Kinetoterapia cu reeducarea genunchiului debuteaza rapid dupa interventia chirurgicala  Un
protocol de reducare poate fi furnizat de catre chirurg pentru a ghida recuperarea in functie de
procedeul tehnic chirurgical folosit. Durata aproximativa a kinetoterapiei este de 2 luni. In
anumite cazuri, si in special la sportivii de performanta, o recuperare musculara prelungira poate
fi necesara pana la o perioada de 6 luni.
Reluarea activitatilor fizice care nu necesita miscarea de torsiune este destul de rapida: este
cazul natatiei si a ciclismului care contribuie la kinetoterapie in primele luni dupa operatie.
Mersul pe distante lungi poate fi reluat catre luna a 3-a. In schimb alte sporturi care solicita prea
mult ligamentul incrucisat anterior, nu pot fi reluate decat dupa 6 de la interventia chirurgicala
 Bibliografie

http://www.romedic.ro/arata_img.php?img=anatomie_78_38.jpg&w=1000&h=2000&cale=/
uploadart/anatomie

http://www.ortopedieclinica.ro

http://www.csid.ro/video/emisiunea-csid/ce-se-intampla-doctore-141112-cum-se-repara-
ligamentele-afectate-de-accidentari-10326480

http://www.doctorortoped.ro/doctor-ortoped-apostolescu-robert-cristian.html

http://dralinpopescu.ro/2010/leziunile-ligamentelor-colaterale-ale-genunchiului.html

http://www.ortopedieclinica.ro/articole/patologie_sportiva/articulatia_genunchiului/

http://www.inamedicalsport.ro/orteze/orteze-de-genunchi-si-genunchiere