Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
umrului
Clavicula
Acromion
Coracoida
Margini:
Superioara
Vertebrala
Axilara
Unghiuri:
Superior
Inferior
Fosa:
Subscapulara
Cavitatea glenoida
Superio
r
border
Subscapular
fossa
Coracoid
process
Acromion
process
Glenoid
cavity
Axillary border
Vertebral
border
Inferior
angle
Fosa:
Infraspinoasa
Supraspinoasa
Spina
Cavitatea glenoida
Unghiuri:
Superior
Inferior
Margini:
Superioara
Vertebrala
Axilara
Acromion
Glenoid
cavity
Axillary
border
Superior
border
Superior
angle
Supraspinatous
fossa
spine
Infraspinatous
fossa
Vertebral
border
Inferior angle
Articulatia scapulohumerala
Articulatia cu libertatea de miscare cea
mai mare a corpului
instabilitate
Este stabilizata de ligamente si tendoane
3 glenohumerale, coracohumeral,
transvers humeral si tendonul
bicepsului sunt importante
stabilizatoare ale articulatiei umarului
Coafa rotatorilor ajuta la stabilizarea
articulara
tendoanele fuzioneaza la capsula
articulara si o intaresc
supraspinos, infraspinos, rotund mic si
subscapular
Articulatia prezinta asociat 4 burse
- subacromiala, subdeltoidiana,
subcoracoidiana, subscapulara
Stabilizatorii articulatiei
umarului
Ligamente
Coracohumeral
Glenohumeral
Transvers
humeral
Coracoclavicular
Conoid
Scapular
transvers superior
Acromioclavicula
r
Glenohumer
al
ligament
Bursele umarului
Subscapulara, Subacromiala
Subdeltoidiana, Subcoracoidiana
Ligamentele si bursele
umarului
Capsula articulara
Cavitatea
articulara este plina
cu lichid sinovial,
care este secretat
de membrana
sinoviala.
Membrana
sinoviala reprezinta
stratul interior,
stratul fibros este
stratul extern.
In interiorul
burselor se afla
lichid sinovial.
Capsula articulara
Membrana sinoviala
Stratul fibros
Coafa rotatorilor
Infraspinos ER
Teres minor
ER
Supscapular
IR
Tendoanele coafei
rotatorilor
Rosu=originea
Albastru=insertia
Rosu=originea
Albastru=insertia
Inervatia
MUSCHI
ACTIUNE
INERVATIE
Biceps brahial
N. Musculocutan
Coracobrahial
F, ADD
N. Musculocutan
Deltoid
ABD, E si RE, F si RI
N. Axilar/Circumflex
Infraspinos
RE, ADD
N. Suprascapular
Latisim
ADD, E si RI
N.toracodorsal(Plex
Brahial)
Pectoral
ADD, F, RI
N. Marele pectoral
Subscapular
RI
N. Subscapular
Supraspinos
ABD
N. Suprascapular
Rotund mare
ADD, E, RI
N.toracodorsal(Plex
Brahial)
Rotund mic
RE, ADD, E
ram.N.Axilar
Triceps
N. Radial
Inervatia si vascularizatia
Vascularizatia
Repere osoase
Dermatoame
Agonisti
Trapez-fibre
mijlocii
Romboizii
Agonisti
Ridicator al
Scapulei
Trapez-fibre
superioare
Romboid
Axe de miscare
Flexia, Extensia si
Hiperextensia
Abductia si Adductia
Ridicarea si coborarea
umerilor
Protractia si Retractia
Protractia= miscare
spre anterior in plan
orizontal
Retractia este
miscarea spre
posterior
Circumductia
Miscarea in care un capat
ramane fix in timp ce
celalalt capat efectueaza
o miscare circulara
Succesiunea miscarilor de
flexie, abductie, extensie
si adductie
Rotatiile
Miscarea in
axa
longitudinala
Functionalitatea centurii
scapulare necesita integritatea
de miscare a articulatiilor:
Sternoclaviculare
Acromioclaviculare
Glenohumerale
Scapulotoracica
- Articulatiile cele mai importante in
biomecanica sunt cea
sternoclaviculara si acromioclaviculara
Articulatia
sternoclaviculara
La nivelul acestei articulatii au loc
6 actiuni:
1. Ridicare
2. Coborare
3. Protruzie
4. Retractie
5. Rotatie in sus
6. Rotatie in jos
Articulatia
acromioclaviculara
Rotatia articulatiei
acromioclaviculare are loc in 3 axe:
1. Rotatie anteroposterioara a
claviculei pe scapula
2. Rotatie superoinferioara
3. Rotatie anterioara (inferioara) si
posterioara (superioara)
Mobilitatea claviculei
In timpul ABD
si F membrului
superior
clavicula se
ridica aprox 30
grd, cu o
ridicare
maxima la
aprox 130 grd
Mobilitatea claviculei
Clavicula se va rota inainte aprox 10
grd in timpul primelor 40 de grd de
ABD a mb superior
In urmatoarele 90 grd de ABD nu are
loc nici o modificare, dar va apare o
rotatie anterioara de 15-20 grd pe
finalul arcului
Rotatia axiala a claviculei este esentiala
si fundamentala in mobilitatea
umarului, si in mod particular in ABD
CONCLUZIE
Pierderea mobilitatii articulatiei
acromioclaviculare pare sa fie mai bine
tolerata decat pierderea mobilitatii
articulatiei sternoclaviculare
Testarea muschiului
Supraspinos
Testul Empty can:
abductia umerilor la
90 grade si flexie, cu
policele orientat in
jos
Pacientul incearca sa
ridice bratele
impotriva rezistentei
examinatorului
Testarea Infraspinosului si a
Rotundului mic
Pacientul flecteaza
cotul la 90 grade si
executa o miscare de
rotatie externa
impotriva rezistentei
examinatorului
Testarea Subscapularului
Pacientul sta cu mana
la spate in zona
lombara
Imposibilitatea de a
indeparta mana de
zona lombara printr-o
rotatie interna
impotriva rezistentei
examinatorului
Sindrom de Impingement
Cauze
Impingement primar
Forma acromionului
Micsorarea spatiului
subacromial
Impingement
secundar
Mecanica
Sindrom de Impingement
Sindrom de Impingement
Impingement!!!!!!!
Semne pt Sd de
Impingement
SemnuL Neer
Membrul superior in flexie
si pronatie completa
Se stabilizeaza scapula
Durere= impingement
subacromial- Tendoanele
coafei rotatorilor sunt
prinse sub bolta
coracoacromiala
Neer
Neer
Testul Hawkins
Flexia umarului la 90 de
grade, cotul flectat la 90 de
grade, apoi rotatie interna
Durere= impingement de
supraspinos sau tendinita
? Mai sensibil pt sd de
impingement decat semnul
Neer
Hawkins
Ruptura de coafa de
rotatori
Migrarea
superioara a
capului humeral
datorita
muschiului
deltoid
Instabilitate glenohumerala:
Cauze
Congenitala
Traumatica
Suprasolicitare
Instabilitate glenohumerala:
Efecte
Ruptura labrum (SLAP, BANKART)
Hill-Sachs
Exostozele aruncatorilor
Subluxatie/Dislocare
Impingement intern
Gradul de stabilitate
Forta maxima de dislocare este in
functie de directia ei (perpendiculara
in centrul cavitatii glenoide)
Afectata de
Adancimea cavitatii glenoide/labrumului
rim lesions
Tipul cavitatii glenoide
Compromiterea stabilizatorilor dinamici
Leziuni structurale, paralizii, dezechilibre, atrofii
etc..
Fractura humerus
Fractura de clavicula
Umarul cazut
Fragmentul medial
este tractionat in
sus de
sternocleidomastoid
ian
Fragmentul lateral
este tras in jos de
pectoralul mare