Art centurii scapulare

- Art sterno-claviculara
- Art acromio-claviculara
- Sindesmozele centurii scapulare
- Sisarcoza scapulo-toracica

Art sterno-claviculara:

O articulatie in sha sau prin imbucare reciproca. Se realizeaza intre: suprafata articulara de la nivelul
extremitatii mediale a claviculei, incizura claviculara a manubriului sternal si primul cartilagiu costal pe
care se gaseste fateta costala.

Suprafetele articulare pe care le-am prezentat sunt toate acoperite de cartilagiul hialin.Pt. realizarea
unei concordante perfecte intre suprafetele articulare se interpune un fibro-cartilagiu care poarta
denumirea de disc articular.

Mijloacele de unire sunt repr de capsula articulara, care se insera la periferia cartilagiului hialin si care in
acest caz este o capsula puternica si stransa. Este intarita de ligamentele sterno-claviculare anterior si
posterior de ligamentele interclaviculare si ligamentul costo-clavicular.

Miscarile acestei articulatii: clavicula poate executa pe stern miscari antero-posterioare, de ridicare si
coborare iar prin succesiunea alternativa a acestor miscari se obtine miscarea de circumductie.

Articulatia acromio-claviculara

O articulatie plana care se realizeaza intre: suprafata acromiala situata la partea anterioara a marginii
mediale a acromionului si suprafata claviculara repr de o fetisoara ovalara situata la nivelul extremitatii
laterala a claviculei. Suprafetele articulare sunt acoperite de cartilagiu hialin.

Capsula articulara are aspectul unui manson gros, fibros, si este intarita superior de ligamentul acromio-
clavicular iar stabilitatea ei este asigurata de ligamentele conoidian si trapezoidian al caror rol este acela
de a face ca greutatea membrului superior sa fie suportata mai mult de clavicula decat de acromion si
astfel impiedica indepartarea scapulei de clavicula. Miscarile in aceasta art sunt miscari de alunecare si
sunt foarte limitate.

Sindesmozele centurii scapulare

Sunt realizate de lame fibroase care leaga intre ele 2 portiuni ale scapulei si sunt reprezentate de:
ligamentul acromio-coracoidian, lig coracoidian sau lig transvers superior al scapulei si ligamentul spino-
glenoidian.
Sisarcoza scapulo-toracica

Scapula este singurul os care se articuleaza la scheletul custii toracice prin intermediului muschiului
dintat anterior sau marele dintat.

Articulatia scapulo-humerala(art. Umarului)

O articulatie sferoidial sau o enartroza.

Suprafetele articulare: sunt repr de capul humeral care repr 1/3 dintr-o sfera si este acoperit de
cartilajul hialin si cavitatea glenoida a scapulei, de forma ovalara, cu axul lung orientat vertical( si ea
acoperita de cartilagiu hialin).

Capul humeral nu este cuprins in totalitate in cavitatea glenoida si din acest motiv apare o formatiune
acomodatoare care mareste cavitatea de receptie si care sn labrumul sau bureletul glenoidian. Acesta
este un inel fibro-cartilaginos care se insera pe conturul cavitatii glenoide.

Capsula articulara este un manson fibros de o mare laxitate care se insera pe portiunea periferica a
labrumului glenoidian si pe colul anatomic al humerusului la periferia cartilajului hialin, lasand
extracapsular cei 2 tuberculi.

Ligamentele(ce intaresc capsula articulara):

1) Lig coraco-humeral: are forma literei “Y” cu varful la procesul coracoidian de unde se indreapta
transversal spre lateral terminandu-se prin 2 fascicule: unul pe tuberculul mare si celalalt pe
tuberculul mic.
2) Ligamentul humeral transvers al lui Brodie: tendonul lungii portiuni a muschiului biceps brahial
dupa ce iese din articulatia scapulo-humerala se anagajeaza prin santul bicipital care este
transformat intr-un canal osteo-fibros de catre numeriopase tractusuri fibroase subtiri.
Totalitatea acestor tractusuri => ligamentul.
3) Ligamentele gleno-humerale: unul este superior si este alipit fasciculului trohinian al
ligamentului coraco-humeral. Al 2lea este mijlociu situat deasupra cavitatii glenoide. Al 3lea este
inferior, situat dedesubtul cavitatii glenoide.

Miscarile in articulatia umarului: dpdv al miscarilor la acest nivel, este o articulatie poliaxiala, fiind
considerata cea mai mobila articulatie sferoidala a corpului uman=> miscari de flexie, extensie,
abductie, adductie, rotatie mediala si laterala si prin insumarea acesdtora miscarea de circumductie.
Articulatia cotului

Estre un complex articular ce cuprinde 3 oase. Este formata din 3 articulatii: humero-ulnara, care
este o trohle-oartroza, humero-radiala care este o elipsoida si articulatia radio-ulnara superioara
care este o trohoida.

Dpdv fiziologic, este formata din 2 articulatii: articulatia humero-antebrahiala, la nivelul careia se
executa miscarile de flexie-extensie si articulatia radio-ulnara superioara la nivelul careia se executa
miscarile de pronatie si supinatie.

Suprafetele articulare: din partea humerusului sunt repr de trohlee, capitul si santul intermedian.
Din partea ulnei, incizura trohleara sau marea cavitatea sigmoida a ulnei iar din partea radiusului
este foseta capului radial.( acoperite toate de cartilajul hialin)

Capsula articulara: este intarita de 4 ligamente: anterior, posterior, colateral ulnar si colateral radial.

Ligamentul anterior:

Se intinde de la fata anterioara a epicondilului medial la fata anterioara a epicondilului lateral.

Lig posterior:

Este format dinspre profund spre superficial din 3 planuri.

In primul plan se gasesc fasciculele profunde humero-olecraniene verticale care se intind de la

partea superioara a fosetei olecraniene la olecran.

Al 2lea strat format din fasciculele humero-humerale, care se intind de la o margine la cealalta a
fosetei olecraniene.

Al 3lea rand de fascicule: fascicule humero-olecraniene oblice care se intind de la nivelul marginilor
laterale ale fosetei olecraniene la fetele laterale ale olecranului.

Ligamentul colateral ulnar:

Este cel mai puternic ligament si este format din 4 fascicule:

- Fasciuclul anterior: de la partea anterioara a epicondilului medial la portiunea anterioara a

marginii mediale a procesul coronoidian.
- Fasc mijlociu
- Fasciculul posterior sau ligamentul lui Bardinet: are forma de evantai cu vf pe epicondilul medial
si baza pe marginea anterioara a fetei mediale a olecranului.
- Ligamentul lui Cooper: se intinde de la fata mediala a olecranului la fata mediala a procesului
coronoid.
- Ligamentul colateral radial: de la epicondilul lateral la portiunea laterala a incizurii trohleare a
ulnei.
 Miscarile in aceasta articulatie uniaxiale sunt de flexie si extensie.

Articulatiile radio-ulnare: art radio-ulnara superioara, inf, si membrana sau lig interosos.

Art radio-ulnara superioara: o trohoida

Supr articulare: repr de incizura radiala a ulnei si fetisoara mediala de pe cirumferinta capului radial,
acoperite de cartilajul hialin.

Capsula articulara: este repr de portiunea laterala a capsulei articulatiei cotului intarita de lig
colateral radial. I se descriu acestei art 2 lig proprii: inelar si patrat.

Ligamentul inelar: este o banda fibroasa ce se intinde de la un versant la celalalt al incizurii radiale a
ulnei inconjurand circumferinta capului radial.

Lig patrat: se intinde de la incizura radiala a ulnei(marg ei anterioara) la colul radiusului.

Art radio-ulara inf: o trohoida

Supr art: capul ulnei cu 2 fatete articulare. Una laterala, cilindrica, care se articuleaza cu incizura
ulnara a radiusului si o a 2a inferioara corespunzatoare ligamentului triunghiular. Din partea
radiusului avem mica cavitate sigmoida care are forma de cilindru gol dispus vertical. Supr art sunt
acoperiter de cartilagiu hialin.

Lig triunghiular(discul articular): lama fibroasa, triunghiulara, cu varful pe stiloida ulnara si baza pe
marginea inferioara a incizurii ulnare a radiusului.

Articulatia prezinta capsula articulara intarita de ligamentele radio-ulnare anterior si posterior.

Miscarile caracteristice in aceste 2 art sunt miscarile de rotatie care in functie de sensul rotatie sn
pronatie si supinatie.

Pronatia este miscarea de rotatie prin care policele este situat medial iar mana priveste anterior prin
fata ei dorsala.

Supinatie: miscarea de rotatie prin care policele este situat lateral iar mana priveste anterior prin fata ei
volara (pozitia anatomica).

Articulatiile mainii:

Art pumnului(radio-carpiana):

Se realizeaza intre radius, ligamentul triunghiular si primul rand de oase carpiene cu exceptia
pisiformului.

Este o articulatie elipsoida.

 Corespondenta suprafetelor articulare: epifiza distala a radiusului acoperita de cartilajul hialin care se
continua medial cu cartilagiul hialin al lig triunghiular corespunde scafoidului si semilunarului iar
ligamentul triunghiular corespunde piramidalului. Astfel scafoidul, semilunarul si piramidalul formeaza
condilul carpian care patrunde intr-o cavitate de receptie reprezentata de fata inferioara a epifizei
inferioare a radiusului si ligamentului triunghiular.

Art prezinta capsula articulara: care se insera la periferia suprafetelor articulare si pe marginile
ligamentului triunghiular si este intarita de 4 ligamente :anterior, posterior, medial si lateral.

Miscarile: flexie, extensie, rotatie mediala si laterala, circumductie si nu se pot realiza decat si cu
participarea articulatiei medio-carpiene.

Art intercarpiene:

Articulatiile oaselor din randul proximal:

Cuprinde articulatiile oaselor condilului carpian care sunt scafo-lunara si piramido-lunara, ambele
articulatii planiforme si articulatia piso-piramidala trata independent de primele 2.

Prezinta capsula articulara si sunt intarite de lig interosoase, de ligamentele palmare si de ligamentele
dorsale. Dintre cele dorsale, cel mia important este ligamentul scafo-piramidal care se intinde de la fata
posterioara a scafoidului la cea a piramidalului incrucisand semilunarul si capul osului capitat.

Sinovialele acestor art sunt prelungiri ale sinovialei articulatiei medio-carpiene.

Art piso-piramidala:

Tot o art planiforma.

Mijl de unire: capsula articulara, destul de laxa si ligamentele care sunt proprii si intaresc partile laterale
ale capsulei si ligamente la distanta dintre care unul este superior atat pisiformului cat si piramidalului,
un al 2lea lig este lig piso-unciform care merge de la pisiform la carligul osului cu carlig. Mai este un
ligament piso-metacarpian care se insera de la pisiform la metacarpianul 5.

Sinoviala este comuna cu cea a articulatiei radio-carpiene.

Articulatiile oaselor din randul distal:

Intre trapez, trapezoid, osul capitat si osul cu carlig se formeaza 3 articulatii planiforme.

Mijl de unire: sunt capsulele articulare si ligamentul interosos care este f rezistent, ligamentele palmare
si ligamentele dorsale care au dispozitie transversala intre 2 oase vecine.

Sinoviala: prelungiri ale sinovialei articulatiei medio-carpiene.

Articulatia medio-carpiana:

Uneste cele 3 oase ale condilului carpian(scafoid, semilunar si piramidal) cu cele 4 oase ale randului
distal. Este o art dublu condiliana.

Mijloacele de unire: sunt repr de capsula articulara care se insera la periferia suprafetelor articulare iar
ligamentele sunt reprezentate de ligamentul palmar sau ligamentul radiar al carpului de forma literei V
cu varful la osul capitat, un ram lateral care se insera pe scafoid si trapezoid si un ram medial care se
insera pe piramidal si osul cu carlig. Mai exista un ligament dorsal care se cheama piramido-trapezo-
trapezoidian. Un ligament scafo-piramidal, un lig medial care merge de la piramidal la carligul osului
hamatum si un ligament lateral care merge de la tuberculul scafoidului la fata laterala a trapezului.

Sinoviala: da prelungiri superioare si inferioare ce constituie sinovialele articulatiilor din randul proximal
si distal de oase carpiene.

Miscarile in aceasta articulatie: sunt miscari de flexie si extensie, care se executa in plan sagital in jurul
unui ax transversal ce trece prin capul osului capitat. A 2a categorie de miscari sunt miscarile de
abductie sau inclinare laterala insotita intodeauna de o usoara pronatie si adductie sau inclinare mediala
insotita intodeauna de o usoara supinatie. Miscarile de rotatie sunt foarte limitate si miscarea de
circumductie care consta in trecerea succesiva prin miscarile de flexie, abductie, extensie, adductie
realizand o elipsa.

Articulatiile carpo-metacarpiene:

Art carpo-metacarpiana a policelui sau art trapezo-metacarpian 1:

Este o articulatie in sa. Prezinta capsula articulara care se insera la periferia suprafetelor articulare
caracterizata printr-o mare laxitate si intarita de un ligament postero-medial.

Miscarile: de flexie, extensie, care se executa printr-un ax oblico-lateral ce trece prin baza
metacarpianului 1. Miscarile de abductie-adductie se executa in jurul unui ax antero-posterior ce trece
prin mijlocul trapezului. Miscarea de circumductie care consta in executarea succesiva a celor 4 miscari
anterioare. Caracteristic acestei arti: miscarea de opozitie a policelui, prin care fata palmara a policelui
priveste fata palmara a degetelor 2-5 si care rezulta din combinarea urmatoarelor miscari: o miscare
unghiulara princ are varful policelui descrie un arc de 120 grade, o msicare concomitenta de rotatie de
90 de grade in jurul axului lung si flexia falangei distale pe cea proximala si a falangei proximale pe
metacarpianul 1.

Articulatiile carpo-metacarpiene a celorlalte degete:

Metacarpienele 2,3,4,5 sunt legate de carpienele distale prin cate o articulatie planiforma.

Mijloacele de unire: capsula articulara, ligamentele sunt palmare in numar de 7-8 si se intind astfel: de la
trapez la metacarpienele 2 si 3, de la trapezoid la metacarpianul 3, de la osul capitat la metacarpienele
2,3 si 4 si de la osul hamatum la metacarpienele 4 si 5.
Alte ligamente: ligamentele palmare si ligamentul interosos care are forma literei B si care pleaca de pe
fetele dorsale adiacente ale osului capitat si osului cu carlig la fata mediala a metacarpianul 3.

Sinoviala: este comuna cu cea a articulatiei medio-carpiene.

Miscarile: miscari de alunecare.