Articulatiile membrului superior

Articulatiile membrului superior se impart in:

I.Articulatiile centurii membrului superior
II.Articulatiile membrului superior liber

I. Articulatiile centurii membrului superior sunt:

1.Articulatia sterno-claviculara
2.Articulatia acromio-claviculara
3.Sindesmozele centurii membrului superior
4.Sisarcoza scapulo-toracica

1.Articulatia sterno-claviculara
Este o articulatie in sa (prin imbucare reciproca) care se realizeaza intre:
•extremitatea mediala a claviculei;
•incizura claviculara a manubriului sternal;
•primul cartilagiu costal pe care se gaseste fateta costala;
Suprafetele articulare sunt acoperite in totalitate cu cartilaj hialin.
Pentru realizarea concordantei perfecte intre suprafetele articulare intervine un
fibrocartilaj numit disc articular.
Capsula articulara, puternica si stransa, se insera la periferia cartilajului hialin.
Ligamentele sunt reprezentate de: lig. sterno-clavicular anterior, sterno-clavicular
posterior, interclavicular si costo-clavicular.
Clavicula poate executa pe stern miscari antero-posterioare, de ridicare-coborare si
de circumductie. Succesiunea alternativa a acestor miscari produce miscarea de
circumductie.

2.Articulatia acromio-claviculara
Este o articulatie plana realizata intre:
•suprafata acromiala:la partea anterioara a marginii mediale a acromionului;
•suprafata claviculara:fetisoara ovalara situata la nivelul extremitatii laterala a claviculei;
Suprafetele articulare sunt acoperite in totalitate cu cartilaj hialin.
Capsula articulara are aspectul unui manson fibros gros fiind intarita superior de
lig. acromio-clavicular. Stabilitatea este asigurata de lig. coronoid si trapezoid.
Rolul este acela de a face ca greutatea membrului sa fie suportata mai mult de
clavicula decat de acromion (impiedica indepartarea scapulei de clavicula).
Miscarile, foarte limitate, sunt de alunecare.

3.Sindesmozele centurii membrului superior

Sunt lame fibroase care leaga intre ele doua portiuni ale scapulei si sunt
reprezentate de ligamentele acromio-coracoidian, coracoidian (transvers superior al
scapulei) si spino-glenoidian.

4.Sissarcoza scapulo-toracica
Scapula este singurul os care se articuleaza la scheletul custii toracice prin
intermediul m. dintat anterior (marele dintat).
II.Articulatiile membrului superior liber
1.Articulatia scapulo-humerala (a umarului=sferoidala=enartroza)
Suprafetele articulare sunt reprezentate de capul humeral avand forma de 1/3 de
sfera, fiind acoperit de cartilaj hialin si cavitatea glenoida avand forma ovalara, fiind
acoperita de cartilaj hialin.
Capul humeral nu este cuprins in totalitate in cavitatea glenoida rezultand forma
acomodatoare care mareste cavitatea de receptie, labrumul glenoidal care este un inel fibro-
cartilaginos ce se insera pe conturul cavitatii glenoide.
Capsula articulara este un manson fibros cu o mare laxitate ce se insera pe
portiunea periferica a labrumului glenoidian si pe colul anatomic al humerusului lasand
liberi cei doi tuberculi.
Ligamentele:
a)coraco-humeral: are aspect de Y cu varful la coracoid de unde se indreapta transversal,
lateral, terminandu-se prin doua fascicule pe tuberculul mare si mic.
b)humeral transvers al lui Brodie: tendonul lung al bicepsului iese din articulatia
scapulo-humerala si se angajeaza in santul intertubercular (bicipital). Acest sant este
transformat intr-un canal osteo-fibros de catre tractusuri fibroase subtiri.
c)ligamentele gleno-humerale: cel superior este alipit fascicului trohinian al ligamentului
coraco-humeral; cel mijlociu se afla deasupra cavitatii glenoide, iar cel inferior se afla
dedesubtul cavitatii glenoide
Articulatia este o articulatie poliaxiala reprezentand cea mai mobila sferoidala a
corpului omenesc realizand miscari de flexie-extensie, abductie-adductie, rotatie mediala si
laterala, circumductie.

2.Articulatia cotului este un complex articular ce cuprinde 3 oase (humerus, radius, ulna).
Este formata din 3 articulatii: humero-ulnara (trohleoartroza); humero-radiala (elipsoida);
radio-ulnara proximala (trohoida).
Din punct de vedere fiziologic se intalnesc articulatia humero-antebrahiala in care
se executa miscari de flexie-extensie si articulatia radio-ulnara superioara in care se executa
miscari de pronatie-supinatie.
Suprafetele articulare, acoperite de cartilaj hialin, sunt humerala (trohleea,
capitulul, santul capitulo-trohlean), ulna (incizura trohleara), radiusul (foseta capului
radial).
Capsula articulara este intarita de 4 ligamente: anterior, posterior, colateral ulnar si
colateral radial.
Ligamentul anterior se intinde de la fata anterioara a epicondilului medial la
epicondilul lateral.
Ligamentul posterior cuprinde 3 planuri: a)fasciculele profunde humero-
olecraniene verticale ce se intind de la partea superioara a fosetei la olecran; b)fasciculele
humero-humerale ce se intind de la o margine la alta a fosetei olecraniene; c)fasciculele
olecraniene oblice ce se intind de la marginile laterale ale fosei olecraniene la marginile
corespunzatoare ale olecranului
Ligamentul colateral ulnar este cel mai puternic ligament fiind format din 4
fascicule: a)anterior ce se intinde de la partea anterioara a epicondilului medial la partea
anterioara a marginii mediale a procesului coronoidian; b)mijlociu; c)posterior (ligamentul
lui Bardinet) are forma de evantai cu varful pe epicondilul medial si baza pe marginea
anterioara a fetei mediale a olecranului; d)ligamentul lui Cooper se intinde de la partea
mediala a olecranului la cea mediala a coronoidei.
Ligamentul colateral radial se intinde de pe epicondilul lateral la partea laterala a
incizurii trohleare.
Fiind o articulatie uniaxiala realizeaza miscari de flexie-extensie.

3.Articulatiile radio-ulnare
Se impart in: a)superioara; b)inferioara; c)membrana interosoasa
a)Articulatia radio-ulnara superioara (de tip trohoid)
Suprafetele articulare, acoperite de cartilaj hialin, sunt reprezentate de incizura
radiala a ulnei si de circumferinta mediala a capului radial.
Capsula articulara este portiunea laterala a capsulei articulatiei cotului intarita de
ligamentul colateral radial.
Ligamentul inelar este o banda fibroasa ce se intinde de la un versant la celalalt al
incizurii radiale inconjurand circumferinta capului radial.
Ligamentul patrat se intinde de la incizura radiala a ulnei la colul radial.
b)Articulatia radio-ulnara inferioara (de tip trohoid)
Suprafetele articulare, acoperite de cartilaj hialin, sunt reprezentate de capul ulnei
care are doua fatete articulare, una laterala, cilindrica, ce se articuleaza cu incizura ulnara,
si una inferioara ce corespunde ligamentului triunghiular; si cavitatea sigmoida a radiusului
care are forma de cilindru gol dispus vertical.
Ligamentul triunghiular sau discul articular este o lama fibroasa triunghiulara, cu
varful pe stiloida ulnara si baza pe marginea inferioara a incizurii ulnare a radiusului.
Capsula articulara este intarita de ligamentele radio-ulnare anterior si posterior.
Miscarile sunt de rotatie care, in functie de sensul acesteia, sunt numite pronatie si
supinatie. Pronatia este o miscare de rotatie prin care policele este situat medial, iar mana
priveste anterior cu fata sa dorsala. Supinatia este o miscare de rotatie prin care policele
este situat lateral, iar mana priveste anterior cu fata sa palmara (pozitia anatomica)

Articulatiile mainii

4.Articulatia pumnului (radio-carpiana) este o articulatie elipsoidala.

Se realizeaza intre radius, ligamentul triunghiular, primul rand de carpiene, cu
exceptia pisiformului.
Corespunde suprafetelor articulare: epifiza distala a radiusului cu scafoidul si
semilunarul; piramidalul cu ligamentul triunghiular. Scafoidul, semilunarul si piramidalul
formeaza condilul carpian.
Suprafata articulara este reprezentata de suprafata radiala care este acoperita de
cartilaj hialin care se continua medial cu cartilajul hialin al ligamentului triunghiular.
Capsula articulara se insera la periferia suprafetei articulare si pe marginile
ligamentului triunghiular.
Ligamentele sunt anterior, posterior, medial si lateral.
Realizeaza miscari de flexie, extensie, rotatie si circumductie.
5.Articulatiile intercarpiene
5.1.Articulatia oaselor din randul proximal
Cuprinde articulatiile oaselor condilului carpian: articulatia piso-piramidala si
articulatia planiforma formata din articulatiile scafo-lunara si piramido-lunara.
Mijloacele de unire sunt reprezententate de ligamentele interosoase (in partea
superioara a interliniului articulatiei), ligamentele palmare, ligamentele dorsale, ligamentul
scafo-piramidal care se intinde de la fata posterioara a scafoidului la cea a piramidalului,
semilunarului si osului capitat.
Sinovialele sunt prelungiri ale suprafetei articulare medio-carpiene.
Articulatia piso-piramidala este o articulatie planiforma.
Mijloacele de unire sunt reprezentate de capsula articulara care este usor laxa si
ligamentele care intaresc partile laterale ale capsulei si sunt ligamentul superior, ligamentul
piso-unciform care se intinde pana la carligul osului cu carlig si ligamentul piso-
metacarpian care se intinde pana la metacarpianul V.
Sinoviala este laxa, comuna cu cea radio-carpiana.

5.2.Articulatia oaselor din randul distal

Trapezul, trapezoidul, osul capitat si osul cu carlig formeaza 3 articulatii
planiforme.
Mijloacele de unire sunt ligamentul interosos (foarte rezistent), ligamentele palmare
si dorsale transversale realizate intre 2 oase vecine.
Sinovialele sunt prelungiri ale suprafetei articulare medio-carpiene.

5.3.Articulatia medio-carpiana
Uneste cele 3 oase ale condilului carpian cu cele 4 oase ale randului al
Este o articulatie dublu-condiliana.
Mijloacele de unire sunt reprezentate de:
a)capsula ce se insera la periferia suprafetei articulare;
b)ligamente: - palmar in forma literei „V” cu varful la osul capitat, cu ramul lateral spre
scafoid si trapezoid, iar cu cel medial spre piramidal si osul hamat;
- dorsal (piramido-trapezo-trapezoidian);
- scafo-piramidal;
- medial: de la piramidal la carligul osului hamat;
- lateral: de la tuberculul scafoidului la fata laterala a trapezului;
c)sinoviala da prelungiri superioare si inferioare
Miscarile sunt de:
•flexie-extensie: 85º (total 170-180º); se executa in plan sagital, in jurul unui ax transversal
ce trece prin capul osului capitat (sau semilunar);
•adductia + o usoara supinatie realizeaza o inclinare mediala; articulatia radio-carpiana 15º,
cea medio-carpiana 25º.
•abductia + o usoara pronatie realizeaza o inclinare laterala; articulatia radio-carpiana 5º,
cea medio-carpiana 10º.
•circumductia realizeaza o elipsa: flexie-abductie-extensie-adductie (sau invers)
•rotatie: extrem de limitate
6.Articulatiile carpo-metacarpiene
6.1.Articulatia carpo-metacarpiana a policelui este o articulatie in sa
Mijloacele de unire sunt reprezentate de ligamentul postero-medial si capsula ce se
insera la periferia suprafetei articulare fiind de o mare laxitate.
Miscarile sunt de:
•flexie-extensie: axul oblico-lateral ce trece prin baza metacarpianului I: 35-40º
•abductie-adductie: axul antero-posterior ce trece prin mijlocul trapezului: 35-40º
•circumductia: executarea succesiva a celor 4 miscari anterioare;
•opozitia: fata palmara a policelui priveste fata palmara a degetelor rezultand din
combinatia: - o miscare unghiulara prin care varful policelui descrie un arc;
- o miscare concomitenta de rotatie la 90º in jurul axului longitudinal;
- flexia falangei distale pe cea proximala si a celei proximale pe cea

6.2.Articulatiile carpo-metacarpiene ale celorlalte degete

Metacarpienele 2, 3, 4, 5 sunt legate de carpienele distale prin cate o articulatie
planiforma.
Mijloacele de unire sunt reprezentate de:
a)capsula
b)ligamentele: - palmare (7-8): trapez-metacarpienele 2 si 3
trapezoid-metacarpianul 3
osul capitat-metacarpienele 2, 3 si 4
osul cu carlig-metacarpienele 4 si 5
- dorsale
- interosos are forma de „V” care pleaca de pe fetele adiacente ale osului
capitat, cu carlig pana la fata mediala a metacarpianului 3.
c)sinoviala este comuna cu articulatiile medio-carpiene.
Miscarile sunt de alunecare.