Articulatiile membrului superior Articulatiile membrului superior se impart in: I.Articulatiile centurii membrului superior II.

Articulatiile membrului superior liber I. Articulatiile centurii membrului superior sunt: 1.Articulatia sterno-claviculara 2.Articulatia acromio-claviculara 3.Sindesmozele centurii membrului superior 4.Sisarcoza scapulo-toracica 1.Articulatia sterno-claviculara Este o articulatie in sa (prin imbucare reciproca) care se realizeaza intre: extremitatea mediala a claviculei; incizura claviculara a manubriului sternal; primul cartilagiu costal pe care se gaseste fateta costala; Suprafetele articulare sunt acoperite in totalitate cu cartilaj hialin. Pentru realizarea concordantei perfecte intre suprafetele articulare intervine un fibrocartilaj numit disc articular. Capsula articulara, puternica si stransa, se insera la periferia cartilajului hialin. Ligamentele sunt reprezentate de: lig. sterno-clavicular anterior, sterno-clavicular posterior, interclavicular si costo-clavicular. Clavicula poate executa pe stern miscari antero-posterioare, de ridicare-coborare si de circumductie. Succesiunea alternativa a acestor miscari produce miscarea de circumductie. 2.Articulatia acromio-claviculara Este o articulatie plana realizata intre: suprafata acromiala:la partea anterioara a marginii mediale a acromionului; suprafata claviculara:fetisoara ovalara situata la nivelul extremitatii laterala a claviculei; Suprafetele articulare sunt acoperite in totalitate cu cartilaj hialin. Capsula articulara are aspectul unui manson fibros gros fiind intarita superior de lig. acromio-clavicular. Stabilitatea este asigurata de lig. coronoid si trapezoid. Rolul este acela de a face ca greutatea membrului sa fie suportata mai mult de clavicula decat de acromion (impiedica indepartarea scapulei de clavicula). Miscarile, foarte limitate, sunt de alunecare. 3.Sindesmozele centurii membrului superior Sunt lame fibroase care leaga intre ele doua portiuni ale scapulei si sunt reprezentate de ligamentele acromio-coracoidian, coracoidian (transvers superior al scapulei) si spino-glenoidian. 4.Sissarcoza scapulo-toracica Scapula este singurul os care se articuleaza la scheletul custii toracice prin intermediul m. dintat anterior (marele dintat).

II.Articulatiile membrului superior liber 1.Articulatia scapulo-humerala (a umarului=sferoidala=enartroza) Suprafetele articulare sunt reprezentate de capul humeral avand forma de 1/3 de sfera, fiind acoperit de cartilaj hialin si cavitatea glenoida avand forma ovalara, fiind acoperita de cartilaj hialin. Capul humeral nu este cuprins in totalitate in cavitatea glenoida rezultand forma acomodatoare care mareste cavitatea de receptie, labrumul glenoidal care este un inel fibrocartilaginos ce se insera pe conturul cavitatii glenoide. Capsula articulara este un manson fibros cu o mare laxitate ce se insera pe portiunea periferica a labrumului glenoidian si pe colul anatomic al humerusului lasand liberi cei doi tuberculi. Ligamentele: a)coraco-humeral: are aspect de Y cu varful la coracoid de unde se indreapta transversal, lateral, terminandu-se prin doua fascicule pe tuberculul mare si mic. b)humeral transvers al lui Brodie: tendonul lung al bicepsului iese din articulatia scapulo-humerala si se angajeaza in santul intertubercular (bicipital). Acest sant este transformat intr-un canal osteo-fibros de catre tractusuri fibroase subtiri. c)ligamentele gleno-humerale: cel superior este alipit fascicului trohinian al ligamentului coraco-humeral; cel mijlociu se afla deasupra cavitatii glenoide, iar cel inferior se afla dedesubtul cavitatii glenoide Articulatia este o articulatie poliaxiala reprezentand cea mai mobila sferoidala a corpului omenesc realizand miscari de flexie-extensie, abductie-adductie, rotatie mediala si laterala, circumductie. 2.Articulatia cotului este un complex articular ce cuprinde 3 oase (humerus, radius, ulna). Este formata din 3 articulatii: humero-ulnara (trohleoartroza); humero-radiala (elipsoida); radio-ulnara proximala (trohoida). Din punct de vedere fiziologic se intalnesc articulatia humero-antebrahiala in care se executa miscari de flexie-extensie si articulatia radio-ulnara superioara in care se executa miscari de pronatie-supinatie. Suprafetele articulare, acoperite de cartilaj hialin, sunt humerala (trohleea, capitulul, santul capitulo-trohlean), ulna (incizura trohleara), radiusul (foseta capului radial). Capsula articulara este intarita de 4 ligamente: anterior, posterior, colateral ulnar si colateral radial. Ligamentul anterior se intinde de la fata anterioara a epicondilului medial la epicondilul lateral. Ligamentul posterior cuprinde 3 planuri: a)fasciculele profunde humeroolecraniene verticale ce se intind de la partea superioara a fosetei la olecran; b)fasciculele humero-humerale ce se intind de la o margine la alta a fosetei olecraniene; c)fasciculele olecraniene oblice ce se intind de la marginile laterale ale fosei olecraniene la marginile corespunzatoare ale olecranului Ligamentul colateral ulnar este cel mai puternic ligament fiind format din 4 fascicule: a)anterior ce se intinde de la partea anterioara a epicondilului medial la partea anterioara a marginii mediale a procesului coronoidian; b)mijlociu; c)posterior (ligamentul lui Bardinet) are forma de evantai cu varful pe epicondilul medial si baza pe marginea

anterioara a fetei mediale a olecranului; d)ligamentul lui Cooper se intinde de la partea mediala a olecranului la cea mediala a coronoidei. Ligamentul colateral radial se intinde de pe epicondilul lateral la partea laterala a incizurii trohleare. Fiind o articulatie uniaxiala realizeaza miscari de flexie-extensie. 3.Articulatiile radio-ulnare Se impart in: a)superioara; b)inferioara; c)membrana interosoasa a)Articulatia radio-ulnara superioara (de tip trohoid) Suprafetele articulare, acoperite de cartilaj hialin, sunt reprezentate de incizura radiala a ulnei si de circumferinta mediala a capului radial. Capsula articulara este portiunea laterala a capsulei articulatiei cotului intarita de ligamentul colateral radial. Ligamentul inelar este o banda fibroasa ce se intinde de la un versant la celalalt al incizurii radiale inconjurand circumferinta capului radial. Ligamentul patrat se intinde de la incizura radiala a ulnei la colul radial. b)Articulatia radio-ulnara inferioara (de tip trohoid) Suprafetele articulare, acoperite de cartilaj hialin, sunt reprezentate de capul ulnei care are doua fatete articulare, una laterala, cilindrica, ce se articuleaza cu incizura ulnara, si una inferioara ce corespunde ligamentului triunghiular; si cavitatea sigmoida a radiusului care are forma de cilindru gol dispus vertical. Ligamentul triunghiular sau discul articular este o lama fibroasa triunghiulara, cu varful pe stiloida ulnara si baza pe marginea inferioara a incizurii ulnare a radiusului. Capsula articulara este intarita de ligamentele radio-ulnare anterior si posterior. Miscarile sunt de rotatie care, in functie de sensul acesteia, sunt numite pronatie si supinatie. Pronatia este o miscare de rotatie prin care policele este situat medial, iar mana priveste anterior cu fata sa dorsala. Supinatia este o miscare de rotatie prin care policele este situat lateral, iar mana priveste anterior cu fata sa palmara (pozitia anatomica) Articulatiile mainii 4.Articulatia pumnului (radio-carpiana) este o articulatie elipsoidala. Se realizeaza intre radius, ligamentul triunghiular, primul rand de carpiene, cu exceptia pisiformului. Corespunde suprafetelor articulare: epifiza distala a radiusului cu scafoidul si semilunarul; piramidalul cu ligamentul triunghiular. Scafoidul, semilunarul si piramidalul formeaza condilul carpian. Suprafata articulara este reprezentata de suprafata radiala care este acoperita de cartilaj hialin care se continua medial cu cartilajul hialin al ligamentului triunghiular. Capsula articulara se insera la periferia suprafetei articulare si pe marginile ligamentului triunghiular. Ligamentele sunt anterior, posterior, medial si lateral. Realizeaza miscari de flexie, extensie, rotatie si circumductie.

5.Articulatiile intercarpiene 5.1.Articulatia oaselor din randul proximal Cuprinde articulatiile oaselor condilului carpian: articulatia piso-piramidala si articulatia planiforma formata din articulatiile scafo-lunara si piramido-lunara. Mijloacele de unire sunt reprezententate de ligamentele interosoase (in partea superioara a interliniului articulatiei), ligamentele palmare, ligamentele dorsale, ligamentul scafo-piramidal care se intinde de la fata posterioara a scafoidului la cea a piramidalului, semilunarului si osului capitat. Sinovialele sunt prelungiri ale suprafetei articulare medio-carpiene. Articulatia piso-piramidala este o articulatie planiforma. Mijloacele de unire sunt reprezentate de capsula articulara care este usor laxa si ligamentele care intaresc partile laterale ale capsulei si sunt ligamentul superior, ligamentul piso-unciform care se intinde pana la carligul osului cu carlig si ligamentul pisometacarpian care se intinde pana la metacarpianul V. Sinoviala este laxa, comuna cu cea radio-carpiana. 5.2.Articulatia oaselor din randul distal Trapezul, trapezoidul, osul capitat si osul cu carlig formeaza 3 articulatii planiforme. Mijloacele de unire sunt ligamentul interosos (foarte rezistent), ligamentele palmare si dorsale transversale realizate intre 2 oase vecine. Sinovialele sunt prelungiri ale suprafetei articulare medio-carpiene. 5.3.Articulatia medio-carpiana Uneste cele 3 oase ale condilului carpian cu cele 4 oase ale randului al Este o articulatie dublu-condiliana. Mijloacele de unire sunt reprezentate de: a)capsula ce se insera la periferia suprafetei articulare; b)ligamente: - palmar in forma literei V cu varful la osul capitat, cu ramul lateral spre scafoid si trapezoid, iar cu cel medial spre piramidal si osul hamat; - dorsal (piramido-trapezo-trapezoidian); - scafo-piramidal; - medial: de la piramidal la carligul osului hamat; - lateral: de la tuberculul scafoidului la fata laterala a trapezului; c)sinoviala da prelungiri superioare si inferioare Miscarile sunt de: flexie-extensie: 85 (total 170-180); se executa in plan sagital, in jurul unui ax transversal ce trece prin capul osului capitat (sau semilunar); adductia + o usoara supinatie realizeaza o inclinare mediala; articulatia radio-carpiana 15, cea medio-carpiana 25. abductia + o usoara pronatie realizeaza o inclinare laterala; articulatia radio-carpiana 5, cea medio-carpiana 10. circumductia realizeaza o elipsa: flexie-abductie-extensie-adductie (sau invers) rotatie: extrem de limitate

6.Articulatiile carpo-metacarpiene 6.1.Articulatia carpo-metacarpiana a policelui este o articulatie in sa Mijloacele de unire sunt reprezentate de ligamentul postero-medial si capsula ce se insera la periferia suprafetei articulare fiind de o mare laxitate. Miscarile sunt de: flexie-extensie: axul oblico-lateral ce trece prin baza metacarpianului I: 35-40 abductie-adductie: axul antero-posterior ce trece prin mijlocul trapezului: 35-40 circumductia: executarea succesiva a celor 4 miscari anterioare; opozitia: fata palmara a policelui priveste fata palmara a degetelor rezultand din combinatia: - o miscare unghiulara prin care varful policelui descrie un arc; - o miscare concomitenta de rotatie la 90 in jurul axului longitudinal; - flexia falangei distale pe cea proximala si a celei proximale pe cea 6.2.Articulatiile carpo-metacarpiene ale celorlalte degete Metacarpienele 2, 3, 4, 5 sunt legate de carpienele distale prin cate o articulatie planiforma. Mijloacele de unire sunt reprezentate de: a)capsula b)ligamentele: - palmare (7-8): trapez-metacarpienele 2 si 3 trapezoid-metacarpianul 3 osul capitat-metacarpienele 2, 3 si 4 osul cu carlig-metacarpienele 4 si 5 - dorsale - interosos are forma de V care pleaca de pe fetele adiacente ale osului capitat, cu carlig pana la fata mediala a metacarpianului 3. c)sinoviala este comuna cu articulatiile medio-carpiene. Miscarile sunt de alunecare.