UNIVERSITATEA ECOLOGICA - BUCURESTI

FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT

- KINETOTERAPIE SI MOTRICITATE SPECIALA -

Anatomie
Referat 2

Prof. Dr. Kinetoterapeut : Eugen Caracas

Student anul ll: Prip Nicolae

1
Subiecte:
1. Articulatia temporo-mandibulara
2. Articulatia coxo-femurala
3. Articulatia genunchiului
4. Articulatia talocrurala
5. Clasificarea muschilor-Tipuri de contractii musculare
6. Muschii capului si muschii gatului
7. Muschii trunchiului
8. Muschii membrelor superioare
9. Muschii membrelor inferioare

1. Articulatia temporo-mandibulara
Articulaţia temporomandibulară leagă mandibula de baza craniului. Ea face parte din aparatul
dentomaxilar, care mai cuprinde maxila şi mandibula, muşchii masticatori şi cei orofaciali,

dinţii, glandele salivare, buzele şi obrajii.

Articulaţia temporo-mandibulară este o articulaţie condiliană.

2
SUPRAFEŢELE ARTICULARE :De partea temporalului avem fosa mandibulară şi
tuberculul articular. Fosa mandibulară se prezintă ca o depresiune semielipsoidală, având
axul oblic orientat dinainte-înapoi şi dinafară-înăuntru. Ea este împărţită prin fisura lui Glaser
în două porţiuni: una anterioară, articulară, dependent de scuama temporalului, şi alta
posterioară, extraarticulară, dependentă de porţiunea timpanică a temporalului.

Tuberculul articular se prezintă ca o proeminenţă situată înaintea fosei mandibulare. Acest

tubercul este convex dinainte-înapoi şi uşor concav în sens transversal.

Pe o secţiune sagitală, suprafaţa temporală (fosa mandibulară şi tuberculul) are forma literei
S culcat (ev). Tuberculul articular este acoperit de un strat subţire de fibrocartilaj, în timp ce
fundul fosei mandibulare este acoperit numai de periost.

De partea mandibulei se găseşte un condil .-capul mandibulei de formă elipsoidală, având

axul mic de 9-10 mm şi cel mare de 18-20 mm. Fiecare condil este situat la partea postero
superioară a ramurii mandibulei de care este unit printr-o porţiune mai îngustă, numită col Pe
fiecare cap mandibular se observă două povârnişuri: unul anterior şi altul posterior. Din
întâlnirea acestora se formează o creastă paralelă cu axul mare al capului mandibulei.
Povârnişul posterior poate fi acoperit numai pe o mică întindere de fibrocartilaj.

Discul articular. Este un fibrocartilaj dezvoltat între suprafeţele articulare cu scopul de a

stabili concordanţa dintre acestea. El este de formă eliptică, mai gros la periferie (2-4 mm) şi
mai subţire în partea centrală. Prezintă o faţă inferioară concavă ce corespunde convexităţii
capului mandibular şi una superioară de forma literei S culcate (os) pe secţiunea sagitală.
tuberculului articular, şi convexă înapoi, unde vine în raport cu fosa mandibulară.

MIJLOACELE DE UNIRE sunt reprezentate de o capsulă întărită pe partea laterală de un

ligament

Capsula. Are forma unui manşon dispus împrejurul articulaţiei. I se descriu două
circumferinţe de inserţie şi două suprafeţe. Circumferinţa superioară este comparabilă cu
baza mare a unui trunchi de con. Ea se insera: înainte, pe marginea anterioară a tuberculului
articular; înapoi, pe fundul fosei mandibulare înaintea fisurii petrotimpanice Glaser; lateral pe
rădăcina longitudinală a procesului zigomatic; medial, pe baza spinei sfenoidului.
Circumferinţa inferioară, comparată cu baza mică a unui trunchi de con, se insera pe colul
mandibulei.

Capsula articulară este formată din două feluri de fibre: unele lungi, întinse de la mandibulă
la temporal, şi altele scurte, de la temporal la periferia discului, sau de la aceasta până la
mandibulă. Pe această porţiune a ei, cât şi pe discul articular, se insera muşchiul pterigoidian
lateral. Capsula articulară este mai subţire şi mai laxă anterior şi mai groasă posterior.

3
Ligamentul lateral Este un ligament scurt şi gros. El constituie principalul mijloc de întărire a
capsulei articulare. Se insera în sus pe rădăcina longitudinală a procesului zigomatic şi pe
tuberculul de la originea sa, iar în jos pe partea postero-externă a colului mandibulei.

Ligamentul medial de formă triunghiulară, inconstant şi mult mai subţire decât precedentul,
se insera în sus lângă spina sfenoidului, iar în jos pe partea posteromedială a colului
mandibular.

Articulaţia temporomandibulară are două membrane sinoviale distincte, una pentru camera
suprameniscală si alta pentru camera inframeniscală.

Miscari:

Mişcările de coborâre şi ridicare. Aceste mişcări au ca rezultat deschiderea şi închiderea

gurii. Ele se petrec în jurul unui ax transveral care trece prin cele două ramuri ale mandibulei.

4
Mişcările de proiecţie înainte şi proiecţie înapoi (propulsia şi retropulsia). Acestea sunt
mişcări sagitale care se petrec în etajul discotemporal al articulaţiei. Capetele mandibulei
împreună cu discul articular execute o mişcare de alunecare care, la proiecţia înainte, duce
capul mandibulei împreună cu discul sub tuberculul articular.

Mişcările de lateralitate sau de diducţie. Sunt mişcări prin care mandibula este dusă când
înspre dreapta, când înspre stânga. Ele corespund fazei de măcinare a alimentelor.

In mişcările de diducţie ale mandibulei se deplasează ambele capete ale acesteia; fiecare cap
mandibular joacă alternativ, unul faţă de altul, când rolul de piesă mobilă, când rolul de
pivot.

5
2. Articulatia coxo-femurala
Este o articulaţie sferoidală cu trei axe de mişcare. ln această articulaţie sunt unite capul
femural şi acetabulul coxalului.

Suprafeţele articulare. Ca suprafeţe articulare avem:

capul femural, care prezintă foseta capului si, acetabulul la care se descrie suprafaţa
articulară semilunară şi fosa acetabulului de formă patrulateră. Suprafeţele articulare sunt
acoperite de un strat de cartilaj hialin. Acest cartilaj lipseşte în partea anterioară a fosetei
capului femural, cât şi în fosa acetabulului..

Labrul sau cadrul acetabular.este un fibrocartilaj dispus ca un inel la periferia acetabulului şi

are rolul de a-i mări adâncimea. Astfel mărit, acetabulul cuprinde două treimi ale capului
femural. Labrul, asemenea aceluia de la articulaţia umărului, are pe secţiune o formă
prismatică triunghiulară, cu trei feţe: baza se insera pe sprânceana acetabulară: faţa externă
este în raport cu capsula articulaţiei; faţa internă priveşte spre interiorul articulaţiei venind în
contact cu capul femural.ln dreptul incizurii acetabulului, labrul trece ca o punte peste ea
transformând-o într-un orificiu. Această porţiune a lui poartă numele de ligament transvers al
acetabulului .

6
Mijloace de unire. Sunt reprezentate de o capsulă întărită de un număr de ligamente, dintre
care unul se află chiar în interiorul articulaţiei, ligamentul capului femural. La acţiunea de
unire mai participă labrul acetabular, muşchii periarticulari şi presiunea atmosferică.

Capsula articulară Are forma unui manşon conoid, cu baza mare inserată pe coxal şi cu
baza mică prinsă pe femur. Inserţia pe osul coxal se face astfel: pe faţa externă a labrului
acetabular şi pe periferia sprâncenei acetabulare. La nivelul incizurii acetabulare, ea se prinde
pe faţa laterală a ligamentului transvers al acetabulului, lăsând liber orificiul subiacent.

Inserţia pe colul femoral se face în felul următor; 1) înainte, la limita laterală a colului, pe
linia intertrohanteriană; 2) înapoi, pe faţa posterioară a colului, la unirea treimii laterale cu
cele două treimi mediale ale colului adică aproximativ la un deget medial de creasta
intertrohanteriană; 3) în sus şi în jos, inserţia capsulei urmează traiectul unor linii care unesc
inserţia anterioară cu cea posterioară. Inserţia capsulei se face deci la o mare distanţă de
suprafaţa articulară a femurului. O parte din fibrele sale profunde se reflectă pe col şi pe
alocuri urcă până la nivelul suprafeţei articulare a capului. Aceste fibre recurente ridică
sinoviala, formând plice denumite Frenula capsulae

Ligamentele articulare sau fasciculele de întărire longitudinale.

l)Ligamentul iliofemural- este cel mai puternic ligament al articulaţiei El suportă greutăţi

evantai situat pe faţa anterioară a articulaţiei. Se insera prin vârf pe spina iliacă antero-
inferioară, iar prin bază pe linia intertrohanteriană.

7
2 ) Ligamentul pubofemural Este situat, de asemenea, pe faţa anterioară a articulaţiei. El se
insera pe eminenţa iliopubiană, creasta pectineală şi ramura superioară a pubelui pe de o
parte; iar pe de alta, fibrele lui se termină fixându-se înaintea trohanterului mic.

3 ) Ligamentul ischiofemural Se găseşte pe faţa postero-inferioară a articulaţiei. El se insera

pe ischion, înapoia şi dedesubtul acetabulului. De aici se îndreaptă în sus şi în afară spre
femur.

Zona orbiculară. Ocupă faţa profundă a capsulei, în imediata vecinătate a membranei

sinoviale. Este formată din două feluri de fibre: unele cu inserţie osoasă, altele proprii.

Ligamentul capului femoral sau ligamentul rotund Este o lamă fibroasă, intraarticulară, de
formă triunghiulară. Prin baza sa se insera pe ligamentul transvers al acetabulului şi pe
porţiunile învecinate ale sprâncenei osoase acetabulare.

Miscari : Articulaţia şoldului se prezintă ca o articulaţie sferoidală tipică, cu trei axe de

mişcare. La nivelul ei se pot produce următoarele mişcări: 1) flexiune-extensiune; 2)
abducţie-adducţie; 3) circumducţiune; 4) rotaţie. Datorită lungimii colului femural şi
unghiului de înclinaţie, mişcările de flexiune-extensiune şi cele de abducţie-adducţie se
asociază cu mişcări de rotaţie.
Amplitudinea totală a mişcărilor de flexiune-extensiune depinde de poziţia în care se găseşte
genunchiul: astfel, dacă acesta este întins, flexiunea coapsei va fi limitată la aproximativ 90°. Când
genunchiul este flectat, flexiunea coapsei atinge 130°. în poziţia „pe vine", coapsa se alipeşte de
peretele abdominal anterior. în extensiune, partea anterioară a capsulei şi ligamentul iliofemural se
întind, limitând mişcarea.

Circumducţia este mişcarea ce rezultă din alternarea mişcărilor precedente. în realizarea acesteia
intervin toate grupele musculare ale şoldului. în timpul executării circumducţiei, capul femural se
învârteşte în acetabul; epifiza inferioară a femurului descrie un cerc, iar diafîza acesteia, un con.

8
3. Articulatia genunchiului
Este cea mai mare articulaţie a corpului omenesc. Această articulaţie se încadrează în grupul
articulaţiilor bicondiliene.
SUPRAFEŢELE ARTICULARE aparţin epifizei inferioare a femurului, epifizei superioare
a tibiei şi patelei. Fibula nu ia parte la alcătuirea ei.

Suprafaţa articulară a epifizei inferioare femurale, reprezentată prin cei doi condili, este
recurbată înapoi şi, de aceea partea sa cea mai mare este situată înapoia axului osului.

Faţa posterioară a patelei prezintă o creastă vertical şi două povârnişuri pe laturi. Epifiza
superioară a tibiei prezintă faţa superioară articulară cu cele două fose articulare (cavităţi
glenoide) separate prin eminenţa intercondiliană sau spina tibiei.

Meniscurile intraarticulare sunt două flbrocartilaje ce s-au dezvoltat la periferia fiecăreia din
fosele articulare tibiale. Rolul lor este de a contribui la o mai bună concordanţă între
suprafeţele condiliene femurale şi fosele articulare ale tibiei, insuficient excavate

Meniscul lateral are forma unui cerc aproape complet; el este întrerupt doar pe o mica
întindere la nivelul eminenţei intercondiliene. Se insera prin conul anterior şi cel posterior la
nivelul eminenţeiintercondiliene.

Meniscul medial are forma unei semilune, deci cu o întrerupere medială mult mai mare. El
prezintă inserţii mai îndepărtate, şi anume: prin cornul anterior, pe marginea anterioară a
platoului tibial, iar a cel posterior, pe aria intercondiliană posterioara. Cele două meniscuri
sunt unite în partea anterioara printr-o bandeletă transversală, numită ligamentul transvers al
genunchiului .

9
Mijloace de unire: sunt reprezentate printr-o capsulă şi o serie de ligamente.

Capsula. Se prezintă ca un manşon care uneşte cele trei oase: femurul, tibia şi patela. în
partea anterioară capsula este perforată de patelă pe marginile căreia se şi insera. Inserţia
femurală a capsulei are următorul traiect: pleacă din depresiunea de deasupra feţei patelare la
circa 10-20 mm de suprafaţa articulară şi descinde pe laturile condililor până sub epicondili.
Aceştia rămân extracapsulari. De acolo, capsula se afundă în fosa intercondiliană, unde se
confundă cu ligamentele încrucişat.

Capsula articulară mai prezintă o particularitateimportantă: ea aderă de baza (circumferinţa

externă) meniscurilor şi astfel, este împărţită în două porţiuni: unasuprameniscală şi alta
submeniscală.

Structur a capsulei . Este constituită din fibre longitudinale, mai evidente pe părţile
marginale; din aceste fibre unele merg de la femur până la tibia, iar altele sunt întrerupte de
meniscuri. Pe lângă fibrele longitudinale mai există fibre transversale şi oblice.

Ligamentul patelei sau ligamentul rotulian Se prezintă ca o formaţiune fibroasă, puternică,

lungă de 5-6 cm şi lată de 2-3 cm, situată înaintea articulaţiei. Are forma unui triunghi şi se
insera prin baza sa pe vârful patelei, iar prin vârf pe partea inferioară a tuberozităţii tibiei.

Ligamentul colateral fibular. Se insera în partea superioară pe epicondilul lateral al

femurului, iar în cea inferioară pe partea antero-laterala a capului fibulei, înaintea vârfului
capului.

10
Ligamentul colateral tibial Comparativ cu precedentul, acesta se prezintă ca o formaţiune
fibroasă mai aplatizată, care în mare măsură se confundă cu capsula. El se insera în partea
superioară pe epicondilul medial al femurului, iar în cea inferioară pe faţa medială a tibiei.

Ligamentele încrucişate Sunt în număr de două şi se găsesc posterior, în fosa intercondiliană.

Se insera, pe de o parte, pe feţele intercondiliene ale femurului, iar pe de alta, pe ariile
intercondiliene ale tibiei.

lnainte şi pe laturi, articulaţia este acoperită de planurile fibroase descrise anterior, de ţesut
celular şi de piele. înapoi, răspunde planurilor regiunii poplitee şi diferitelor organe care se
găsesc în această regiune.
Bursele sinoviale ale genunchiului: Bursele prepatelare:

1) Bursa subcutanată prepatelară situată între piele şi fascia genunchiului.

2) Bursa subfascială se găseşte între fascie şi tendonul muşchiului cvadriceps

3) Bursa subtendinoasă prepatelară este aşezată sub tendonul terminal al cvadricepsului,

între el şi patelă, variabilă, inconstantă.

11
Bursele pretibiale, în număr de trei: două superficiale şi una profundă.

1) Bursa subcutanată infrapatelară se găseşte înaintea tendonului patelei, în ţesutul cellular

subcutanat.

2) Bursa subcutanată a tuberozităţii tibiei este situată la nivelul tuberozităţii tibiei, tot în
ţesutul celular subcutanat.

3) Bursa infrapatelară profundă se află între ligamentul patelei şi tibie.

Miscari:

Articulaţia genunchiului, fiind o articulaţie cu un singur ax (grad de libertate), va prezenta

doua mişcări principale: 1) flexiunea; 2) extensiunea. Pe lângă aceste sunt încă posibile
mişcări secundare, de rotaţie medial şi laterală.

1) Flexia este mişcarea prin care gamba se apropie de faţa posterioara a coapsei. Ea se
execută în jurul unui ax transversal care trece prin condilii femoral
2) extensia este opusă flexiei, adică de îndepărtare a feţei posterioare a gambei de faţa
corespunzătoare a coapsei. Ea se execută în jurul aceluiaşi axtransversal ca şi flexia
3) Rotaţia. Este mişcarea de răsucire a gambei pe coapsă sau a coapsei pe gambă. Ea este
executată în jurul unui ax vertical care trece prin centrul eminenţei intercondiliene tibiale

12
 4. Articulatia talocrurala
La formarea acestei articulaţii participă oasele gambei împreună cu talusul. Este o trohleartroză
sau ginglim.

Suprafeţele articulare. De partea gambei există o formaţiune comparabilă cu o scoabă, formată

de extremităţile inferioare ale tibiei şi fibulei. La formarea acesteia iau parte faţa articulară
inferioară a tibiei, în partea superioară şi cele două feţe articulare ale maleolelor medială şi
laterală, pe cele două laturi. Suprafaţa tarsiana a articulaţiei este reprezentată de faţa superioară
talusului, care îşi oferă trohleea prelungită pe laturi de cele două feţişoare maleolare (medială şi
laterală) Trohleea talusului este mai largă în partea anterioară decât în cea posterioară.
Suprafeţele articulare sunt acoperite cu un strat de cartilaj hialin.

Mijloacele de unire sunt reprezentate de o capsulă articulară întărită pe laturi de două ligamente
puternice.
Capsula articulară . Stratul fibros al acesteia se insera la periferia cartilajului articular; cele două
maleole rămân extraarticulare. Capsula este subţire şi foarte strânsă pe laturi; este mult mai laxă,
dar rezistentă în partea anterioară şi posterioară. Tendoanele muşchilor extensori aderă intim de
capsulă şi în acest fel o feresc de a fi prinsă între oase în timpul mişcărilor

Ligamentul colateral latera1 radiază de la maleola laterală la oasele tarsiene învecinate şi este
constituit din fibre grupate în trei fascicule distincte, denumite în raport cu situaţia lor:
ligamentul talofîbular anterior, ligamentul calcaneofîbular, ligamentul talofîbular posterior.

13
Ligamentul colateral medial este mai puternic, de forma unei lame triunghiulare şi de aceea se
mai numeşte şi ligament deltoidian. Ia naştere pe marginile şi pe vârful maleolei mediale şi de
acolo se răspândeşte la oasele tarsiene Ligamentul colateral medial este gros şi are fibrele
dispuse în două planuri: unul superficial, altul profund.

Miscari:Sunt următoarele: flexiunea dorsală, flexiunea plantară, abducţia, adducţia,

circumducţiunea, supinaţia şi pronaţia. Ca punct de plecare al acestor mişcări vom lua poziţia de
unghi drept, formată de gambă cu faţa dorsala a piciorului.
Flexia dorsală este mişcarea prin care faţa dorsală a piciorului se apropie de faţa anterioară a
gambei; flexiunea plantară este mişcarea opusă prin care faţa dorsală a piciorului se îndepărtează
de faţa anterioară a gambei.

Adducţia este mişcarea prin care vârful halucelui se apropie de planul medio-sagitaî al corpului;
abducţia este mişcarea prin care el se îndepărtează de acest plan.

14
Circumducţiunea este mişcarea prin care vârful halucelui descrie un cerc; ea rezultă din
executarea succesivă a mişcărilor precedente.

Supinaţia este mişcarea prin care marginea medială a piciorului este ridicată de pe pământ, astfel
că faţa plantară priveşte spre planul medio-sagital.

Pronaţia este mişcarea inversă, prin care marginea laterală se ridică de pe sol, astfel încât planta
priveşte în afară.

Aceste mişcări nu se produc în mod egal şi simultan în toate articulaţiile piciorului. în articulaţia
talocrurală au loc mişcările de flexiune dorsală şi flexiune plantară; celelalte mişcări (abducţia,
adducţia, supinaţia şi pronaţia) se petrec în articulaţiile tarsului

15
 5. Clasificarea muschilor-Tipuri de contractii musculare
Sistemul muscular reprezintă totalitatea muşchilor din corpul uman.

După tipul de ţesut component, după localizare şi rolul lor, muşchii sunt împărţiţi în:

1. Muşchi somatici care formează musculatura stritată, a scheletului; sunt alcătuiţi din ţesut
muscular scheletic;

2. Muşchi viscerali care formează musculatura viscerală, alcătuiţi din ţesut muscular neted;

3. Miocardul alcătuit din ţesut muscular striat cardiac

Musculatura somatică asigură mişcări voluntare.

Mişcările voluntare sunt: postură, echilibru, mimică, toate fiind create prin tonusul muscular.
Muschii somatici (denumiţi şi muşchi shceletici), sunt muşchi lungi şi sunt alcătuiţi dintr-un
corp muscular şi două extremităţi de fixare pe oase (tendoane).

Corpul muscular este acoperit de către 3 tunici conjunctive

- epimisium care se găseşte la exterior

16
- perimisium care acoperă fasciculele musculare;

- endomisium care acoperă fibrele musculare.

Inserţia muşchilor se realizează prin tendoane.

După modelul de fixare pe oase, tendoanele se împart în:

- tendoane de origine: originea se efectuează prin tendonul care fixează muşchiul pe osul fix;

- tendoane de inserţie: inserţia se realizează prin tendonul care fixează muschiul pe osul mobil.
Clasificarea muşchilor somatici

a). după dimensiune:

- muşchi lungi: biceps brahial, femural şi cvadriceps

- muşchi laţi: trapez, drepţi abdomninali, pectorali şi diafragmul

- muşchi scurţi: muşchii palmari şi muşchii plantari

b). după formă:

- fusiformi: bicepsul şi tricepsul brahial

- patrulateri: marele dorsal

- trapezoidali: muşchiul trapez;

- circulari: muşchii orbiculari (ex.: ai buzelor, ai ochilor)

c). după numărul capetelor de origine:

- cu un capăt de origine: coracobrahialul

17
- cu 2 capete: biceps;

- cu 3 capete: triceps;

- cu 4 capete: cvadriceps.

d) După numărul de segmente la corp

1. Monogastrici (ex. brahialul);

2. Digastrici (ex. digastricul suprahioidian);

3. Metamerici (ex. dreptul abdomnial).

e) După numărul de articulații în care acționează

1. Nearticulari (ex. diafragma)

18
2. Monoarticulari (ex. maseterul);

3. Biarticulari (ex. tricepsul brahial);

4. Poliarticulari (ex. flexorul profund ai degetelor).

f) După planul de situare:

1. Superficiali (ex. oblicul extern)

2. Profunzi (ex. oblicul intern).

g) Dupa modul de acțiune și numarul de stimuli ai contracției avem: contracție secusă și

contracție tetanică.

Contracția Secusa

Este contracția musculară simplă produsă prin aplicarea unui stimul unic cu intensitate de prag,

exemplu: frisonul, este o contracție secusă care este o contracție normală.

Contracția tetanică

Apare ca rezultat al aplicării unor succesiuni de stimuli asupra mușchiului.

Manifestările contracției musculaturii electrice, acestea sunt reprezentate de depolarizare și

repolarizare, și au loc la nivelul sinapselor dintre neuronal motor și fibrele musculare.

Manifestările contracției musculare termice,în timpul contracțiilor musculare se produce o

mare cantitate de energie,această cantitate de energie, care se tranformă în lucrul mecanic,
necesare mișcării, iar cealaltă se transformă în energie calorică.

Când avem de-a face cu temperaturi scăzute, ritmul termogenezei, prin creșterea tonusului
muscular se produc a frisoane

h)Dupa acțiunea lor avem mușchii agoniști și antagoniști.

Mușchiul antagonist are o acțiune opusă, dacă mușchiul agonist – bicepsul brahial
realizează flexia antebrațului pe braț, mușchiul opus antagonist este tricepsul brachial care
realizează mișcarea opusă extensia.

19
6. Muschii capului si muschii gatului
Muşchii capului se împart în muşchii masticatori şi muşchii faciali(mimicii)

Mușchii feței, sunt mușchi pieloși cu originea pe oasele craniului și inserția pe piele (stratul
profund). Mușchii mimicii sunt dispuși în jurul orificiilor naturale ale feței și nu acționează
nicio articulație. Volumul și forța acestor mușchi sunt reduse. Prin contracție dau expresia
feței în funcție de starea emoțională.

M. Mimicii: M. Orbicular al ochiului, M. Orbicular al gurii, M. Bucinator, M. Zigomatic

(mic și mare), M. Mental.

-M. Orbicularul ochiului:

Origine: creasta lacrimală posterioară și ligamentul palpebral medial si porțiunea nazală a

osului frontal, procesul frontal al osului maxilar, creasta lacrimală posterioară și ligamentul
palpebral medial

Insertie: ligamentul palpebral lateral si pleoapa superioară

Actiune: Închiderea voluntară a pleoapelor, permiterea scurgerii secrețiilor lacrimale la

nivelul meatului inferior prin dilatarea sistemului canalicular, realizarea ridurilor de la nivelul
unghiului lateral al ochiului, realizarea cutelor verticale de la nivelul rădăcinii nasului

-M. Orbicular al gurii:

Origine: la nivelul modiolului

Insertie: țesutul conjunctiv subcutanat și dermul pielii de la nivelul șanțului nazolabial, aripii
nasului și septului nazal. Sanțului mentonier

Actiune: Strânge buzele

-M. Bucinator:

Origine: Procesele alveolare ale mandibulei și maxilei, corespunzător molarilor, marginea

anterioară a rafeului pterigomandibular

Insertie: Submucoasa buzelor și obrajilor, la nivelul modiolului

Actiune: Realizează masticația, trage mucoasa obrajilor spre exterior, împiedicând

prinderea ei în timpul masticației, participă la suflat

-M. Zigomatic Mare:

Origine: Fața laterală a osului zigomatic

20
Insertie: La nivelul modiolului

Actiune :Ridică unghiul gurii în sus și lateral

-M Zigomatic Mic:

Origine: Fața laterală a osului zigomatic

Insertie: Musculatura buzei superioare

Actiune: Ridică buza superioară

- M. Mental:

Origine: Fața anterioară a corpului mandibulei, la nivelul incisivilor

Insertie: Pielea bărbiei

Actiune: Ridică buza inferioara, realizează șanțul mentolabial, increțește pielea bărbiei

M. Masticatori :M. Temporal, M. Maseter, M. Pterigoidian (lateral și medial).

-M Temporal:

Origine: ramura mandibulei, procesul coronoidian

21
Insertie: fosa temporală, fața profundă a fasciei temporale

Actiune: protruzia, retruzia și elevația mandibulei

-M Maseter

Origine: arcul zigomatic, procesul temporal al osului zigomatic

Insertie: tuberozitatea maseterină

Actiune: elevația și protruzia mandibulei

-M Pterigoidian lateral

Origine: capul superior: creasta infratemporală a aripii mari a osului sfenoid

capul inferior: lama pterigoidiană laterală a osului sfenoid

Insertie: capul superior: capsula articulației temporomandibulare

capul inferior: foseta pterigoidiană a condilului mandibulei

Actiune: protruzia și laterotruzia mandibulei

-M Pterigoidian medial

Origine : capul superficial: tuberozitatea maxilară, procesul piramidal al osului palatin

capul profund: lama pterigoidiană laterală a osului sfenoid

Insertie: fața medială a ramurii și unghiului mandibulei

Actiune: ridică mandibular

Muschii Gatului

Gâtul este partea trunchiului care uneşte capul cu toracele.

După felul cum sunt aşezaţi înaintea sau înapoia coloanei vertebrale, muşchii iau numele
regiunii în care sunt plasaţi: muşchii regiunii antero-laterale a gâtului, muşchii regiunii
posterioare, muschii regiunii mediane a gatului.

Muşchii regiunii antero-laterale a gâtului:

Mușchiul Pielos al gatului (platisima)

22
 Origine: comisura labială anterioară pe regiunea inferioară a mandibulei. Fibrele anterioare
pe regiunea inferioară a mandibulei, iar pe fascia Parotido- mastoidiană pe această fașcie
avem fibrele posterioare.

Inserția: prin țesut sub cutanat al zonei sub claviculare, fașcia pectoralul mare și al
Deltoidului. Fibrele se intersecteaza la nivelul Raheului Hioidian.

Acțiune: încrețește pielea gâtului, trage în jos buza inferioară și coțul gurii are rol în
coborârea mandibulei.

Mușchiul Sternocleidomastoidian (SCM)

Este cel mai gros și mai solid muschi dintre, M. Gâtului.

Origine: pe apofiza mastoidă, pe muchiile sale și pe Vârf.

Inserție: pe stern și claviculă în treimea medială, printr-un tendon cilindric. Fasciculul sternal
și cel clavicular, determină o depresiune numită fosa supraclaviculară mică.

Acțiune: flectează capul prin contracția bilaterală, luând punct fix pe stern și claviculă.

Înclină capul lateral, și îi dă o mișcare de rotație, ridică toracele, iar în inspirație forțată

ridică toracele, când ia punct fix pe craniu.

M Scalen Anterior:

Origine- tuberculii anteriori ai proceselor transverse C3 -C4-C5-C6 prin 4 fasciclule ce se

unesc intr-un singur corp

23
Insertie- Coasta I pe tuberculul scalenului anterior

M Scalen Mediu:

Origine- tuberculii anteriori ai proceselor transverse C2-C3-C4-C5-C6-C7 uneori si pe Atlas

Insertie- Coasta I, inapoia insertiei m scalen anterior si a santului arterei subclaviculare

M Scalen Posterior:

Origine- pe tuberculii posteriori ai apofizelor transverse ale C4-C5-C6-C7

Insertie-Coasta II pe fata laterala

ACTIUNI muschii scaleni:

Participa la realizarea flexiei cervicala

Inclina coloana vertebrala cervicala cand ia punct fix pe coasta

Ridica toracele ajutand la efectuarea inspiratiei cand ia punct fix pe vertebrele cervicale

Muşchii regiunii mediane a gâtului Grupul muşchilor superficiali, după situaţia lor faţă de
osul hioid, sunt împărţiţi în muşchi suprahioidieni şi muşchi infrahioidieni.
a) Muschii suprahioidieni:

-M Digastric: Origine- apofiza mastoida a temporalului Insertie-fata interna a mandibulei

-M Stilohioidian: Origine- apofiza stiloida a temporalului Insertie- osul hyoid

-M Milohioidian: Origine- linia milohioidiana a mandibulei Insertie- osul hyoid

-M Geniohioidian: Origine-Pe apofizele genii ale mandibulei Insertie- osul hioid

Actiuni M Suprahioidieni: Coboara mandibular si ridica osul hioid

24
b) Muschii Infrahioidieni:

-M Sternohioidian:Origine-Capsula articulatiei sternoclaviculare Insertie-os hioid

-M sternotiroidian: Origine- fata posterioara a manubriului sternal Insertie- linia oblica a

cartilajului tiroid al laringelui

-M Tirohioidian: Origine-Cartilaj tiroid Insertie- capsula glandei tiroide

-M Omohioidian: Origine- marginea superioara a omoplatului Insertie- osul hioid

Actiuni M Infrahioidieni: coboara osul hioid si ridica laringele

25
 7. Muschii trunchiului
Muschii regiunii posterioare a trunchiului: din punctul de vedere al formei şi a situaţiei lor,
muşchii acestei regiuni sunt de două feluri:

- muşchii superficiali care leagă membrul superior de coloana vertebrală

- muşchi profunzi, proprii ai coloanei vertebrale.

Din primul plan de muşchi distingem următorii: muşchiul trapez, muşchiul dorsal mare şi
muşchiul ridicător al scapulei.

1. M trapez , are formă triunghiulară, cu baza la coloana vertebrală şi vârful la humerus

Origine: protuberantaoccipitala externa, linia nucala superioara, ligamentul nucal
Insertie: Pe clavicula , pe acromion sip e marginea posterioara a spinei scapulei
Actiune: Ridica umarul si basculeaza scapula, trage scapula spre coloana, inclina coloana,
ridica trunchiul
2. M Ridicator al scapulei este un muşchi de formă triunghiulară, situat pe părţile laterale
ale cefei
Origine:tuberculul posterior al apofizelor transverse ale vertebrelor C1-C4,C5
Insertie: unghiul superior al scapulei
Actiune: ridica scapula si umarul, imprima miscarea de rotatie a scapulei si mentine in
pozitie scapula
3. M Dorsal mare cel mai lat muşchi al corpului, cu o formă triunghiulară, este situat în
partea postero-inferioară a trunchiului.
Origine: pe faţa externă a celor trei sau patru ultime coaste, precum şi pe unghiul inferior
al scapulei
Insertie: santul intertubercular al osului humerus
26
 Actiune: Coboara bratul ridicat cand ia punct fix pe colona si ridica toracele, inclina
trunchiul cand ia punct fix pe humerus

Muşchii peretelui antero-lateral al trunchiului sunt constituiţi din două categorii de muşchi.

-. Muşchii extrinseci, cei care leagă membrul superior de torace

-. Muşchii intrinseci sunt formaţi din materialul muscular propriu peretelui şi sunt situaţi pe
acelaşi plan cu scheletul costal al toracelui, pe care se şi insera.

M pectoral mare este format din trei fascicule musculare, diferite prin originea lor

Origine: pe clavicula, stern si coaste prin 3 fascicule care converg spre un tendon comun

Insertie: creasta tubercului mare humeral

Actiune: Adductor al bratului, rotator internal bratului ajuta in inspiratie cand ia punct fix pe
torace. Ridica toracele si ajuta in inspiratie cand ia punct fix pe humerus.

M Dintat anterior cea mai mare parte a regiunii anterolaterale a toracelui

Origine: pe fetele laterale si marginale superioare ale primelor 10 coaste

Insertie:pe scapula, marginea medial

27
Actiune:duce scapula inainte si lateral, ridica coastele

M Subclavicular

Origine: coasta l

Insertie:fata inferioara a claviculei

Actiune: coboara clavicula si ridica coasta l

8. Muschii membrelor superioare

A)Muschii Umarului

Formează o masă musculară, care dă reliefurile umărului şi acoperă articulaţia

scapulohumerală. Muşchii se dispun sub forma unui con cu baza la torace şi vârful la
humerus. Ei sunt în număr de şase: deltoidul, supraspinosul, infraspinosul, rotundul mare,
rotundul mic şi subscapularul.
M. Deltoid Mușchi superficial și voluminos, de formă triunghiulară.

Origine: Clavicula, acromion si spina scapulei

Inserție: pe tuberozitatea deltoidiana de pe humerus - fața laterală

Actiune:Proiectie inainte si rotatie interna a bratului, abductia bratului, proiectiainapoi si

rotatia externa a bratului.

M Supraspinos ocupa fosa supraspinoasa a scapulei

Origine: fosa supraspinoasa

Insertie: tuberculul mare al humerusului

Actiune: Abductia bratului, rotatia externa a bratului, tensor al capsule art. Scapulo-humerale

M infraspinos

Origine: fosa infraspinoasa

Insertie: tuberculul mare al humerusului

28
Actiune: rotatie externa a bratului, adductor al bratului, tensor al art. Scapulo-humerale

M rotund mic situate lateral de m. infraspinos

Origine:scapula-fata posterioara

Inervatie:Tuberculul mare al humerusului

Actiune:rotatie externa a bratului, adductor al bratului

M rotund mare este alungit voluminous si puternic

Origine: unghiul inferior al scapulei si marginea lateralaa scapulei

Insertie:creasta tuberculului mic al humerusului

Actiune:adductor si rotator intern al bratului, duce scapula in sus si inainte

M subscapular

Origine: fosa subscapulara

Insertie:tuberculul mic al humerusului

29
Actiune: rotator intern al bratului, adductor al bratului, tensor al capsule art. scapulo-
humerale

B)Muschii bratului.

Sunt aşezaţi în două regiuni: regiunea anterioară, cu muşchii biceps brahial, coracobrahial şi
brahial; regiunea posterioară, cu muşchiul triceps brahial. Aceste regiuni sunt separate între
ele prin septe intermusculare ce provin din fascia braţului.
M biceps brahial muschi lung, fusiform

Origine:capul scrcurt:pe apofiza coracoida a scapulei Capul lung: pe tuberculul

supraglenoidian al scapulei

Insertie: pe tuberozitatea radiusului

Actiune: flexor al antebratului, supinator al antebratului, adductor al bratului, abductor al

umaruluirotator intern si flexor prin capul sau lung

M brachial

Origine:fata medial si laterala a humerusului

Inervatie: baza apofizei coronoide a ulnei

Actiune: flexia antebratului pe brat

M coracobrahial situat medial de capul scurt al m biceps

Origine: pe procesul coracoid al scapulei

Inseritie: pe fata antero mediala a humerusului

Actiune: adductie si flexie a bratului, proiectie inainte a bratului

M triceps brachial muschi voluminous cu 3 capete care se unesc

Origine: capul lung: pe tuberculul infraglenoidal al scapulei, capul lateral: pe fata posterioara
a osului humerus, capul medial: pe fata posterioara a osului humerus sub santul nervului
radial

Insertie:pe olecran

Actiune:extensor al antebratului pe brat, extensor si adductor al bratului, tensor al capsule art.

cotului.

30
C) Muschii antebratului

Sunt grupati in 3 regiuni: antertioara, laterala si posterioara

Muschii antebratului regiunea anterioara:

-M Rotund pronator plan 1:

Origine-epicondilul medial al humerusului (capul humeral) si sub procesul coronoid

Insertite-fata laterala a radiusului ( regiunea mijlocie)

Actiune- Flexor al antebratului pe brat si Pronator al antebratului

-M Flexor radial al carpului plan 1:

Origine- epicondilul medial al osului humerus

Insertie- baza metacarpianului II

Actiune- flexor al mainii, pronator al antebratului, slab flexor al antebratului pe brat

31
-M Palmar lung plan 1:

Origine- epicondilul medial al osului humerus

Insertie- aponevroza palmara

Actiune- tensor al aponevrozei palmare, flexor al mainii pe antebrat, slab flexor al

antebratului pe brat

-M Flexor ulnar al carpului plan 1:

Origine- epicondilul medial al osului humerus si capul ulnar , pe olecran

Insertie- Osul Pisiform

Actiune- Flexor si adductor al mainii

-M Flexor superficial al degetelor plan 2:

Origine –capul humero-ulnar (pe epicondilul medial al humerusului si procesul coronoid) si

capul radial(pe fata anterioara a radiusului)

Insertie - pe laturile falangei mijlocii (falanga a II-a) ale degetelor 2, 3, 4 și 5 prin tendoane

Actiune- flexia falangei medii a degetelor II -V, flexia degetelor pe mana si a minii pe
antebrat, adductor al mainii si al degetelor (apropie degetele departate )

-M Flexor lung al policelui plan 3:

Origine - pe fața anterioară a radiusului(apofiza coronoida) și pe porțiunea laterală

corespunzătoare a membranei interosoase

Insertie - la baza falangei distale a policelui.

Actiune- Realizeaza flexia falangei distale a policelui, flexia intregului police, flexia si
usoara abductie a mainii

-M Flexor profund al degetelor plan 3:

Origine – pe apofiza coronoida , pe partea superioara a fetei anterioare si mediale a ulnei si

partea inferioara a muchiei posterioare a ulnei

Insertie – la baza baza falangelor distale ale degetelor 2, 3, 4, si 5 prin tendoane

Actiune-Flexor al ultimelor doua falange, flexor al degetelor 2,3,4,5 si flexor si adductor al

mainii

32
-M Patrat pronator plan 4:

Origine - pe partea medială a feței anterioare a ulnei

Insertie - pe fața anterioară a radiusului, până aproape de marginea sa anterioară.

Actiune- pronator al antebratului si mainii

Muschii antebratului regiunea posterioara:

-M Extensor al degetelor plan superficial:

Origine- epicondilul lateral al humerusului

Insertie- pe trei conexiuni interosoase, pe fetele dorsale ale falangei a 2 a si pe laturile

falangei a 3 a a degetelor 3,4,5

Actiune- extensor al mainii si al falangelor a II-V si realizeaza abductia degetelor (rasfirarea

lor )

-M Extensor al degetului micplan superficial:

Origine-pe epicondilul lateral al humerusului si Fasciei antebrahiala

Insertie- pe falangele II si III ale degetului mic

Actiune- Extensia degetului mic

-M Extensor ulnar al carpului plan superficial:

Origine- epicondilul lateral al humerusului si marginea posterioara a ulnei

Insertie- baza metacarpianului V

Actiune- Extensor si adductor al mainii

-M Anconeu plan superficial:

Origine- epicondilul lateral al humerusului , marginea posteromediala

33
Insertie- fibrele musculare se indreapta oblic - distal-medial terminandu-se pe suprafata
trunghiulara ( fata posterioara ) a ulnei

Actiune- Extensor al bratului

-M Lung abductor al policelui plan profund:

Origine- pe Ulna pe fata posterioara in regiunea proximala, pe Radius, pe fata posterioara in

1/3 mijlocie si pe membrana interosoasa

Insertie- la baza metacarpianului I

Actiune- Abductor al policelui mainii

-M Scurt extensor al policelui plan profund:

Origine- pe fata posterioara in regiunea proximala a ulnei, pe fata posterioara in 1/3 mijlocie
a radiusului si pe membrana interosoasa

Insertie- baza falangei proximale I a policelui

Actiune- Extensor al primei falange a policelui si contribuie la extensia mainii

-M Lung extensor al policelui plan profund:

Origine- pe Ulna 1/3 mijlocie a fetei posterioare si membrana introsoasa

Insertie- Falanga distala a policelui

Actiune- Extensia falangei distale a policelui , adductia policelui , extensia si abductia mainii

-M Extensor al indexului plan profund:

Origine- fata posterioara a ulnei si membrana interosoasa

Insertie- pe index , impreuna cu extensorul comun al degetelor

Actiune- extensia indexului

34
Muschii antebratului regiunea laterala:

-M Brahioradial plan superficial:

Origine- marginea laterala a humerusului , deasupra epicondilului lateral

Insertie- baza procesului stiloid al radiusului

Actiune- flexor al antebratului pe brat, supinator si pronator

-M Lung extensor radial plan superficial:

Origine- pe marginea laterala a humerusului (1/3 distala)

Insertie- pe baza metacarpianului II

Actiune- extensor si abductor al mainii

-M Scurt extensor radial al carpului plan superficial:

Origine- pe epicondilul lateral al humerusului

Insertie- pe baza metacarpianului III

Actiune- extensor ai abductor al mainii

M Supinator plan profund:

Origine- pe ulna(sub incizura radiusului ), pe ligamentul colateral radial (extern) si pe

ligamentul inelar

Insertie- pe Radius (fata laterala si anterioara 1/3 proximala)

Actiune- Supinator al antebratului si al mainii

35
9. Muschii membrelor inferioare
a)Muschii centurii pelvine.Grup anterior

M Iliopsoas

Origine: m iliac-pe fosa mare

M psoas mare-pe discurile intervertebrale prin arcade tendinoase care se intend peste
corpurile vertebrelor lombare L1-L4 Cele doua origini se unesc formand M iliopsoas

Insertie:se insera pe trohanterul mic

Actiune: cand ia pct fix pe bazin si coloana vertebrala -flexor al coapsei pe bazin si rotator
extern al coapsei. Cand ia pct fix pe femur -flecteaza bazinul pe coapsa
M psoas mic

Origine: pe fetele laterale ale ultimelor vertebre toracice si prima vertebra lombara
Insertie: creasta pectinei a Pubelui

Actiune: este un muschi al centurii care nu actioneaza asupra articulatiei coxofemurale

a’)Muschii centurii pelvine.Grup posterior

M Fesier mare

Origine: pe fata externa a aripii iliace, ligamentul sacrotuberos, muchia laterala a sacrului si
fascia turaco lombara

Insertie:pe tuberozitatea gluteala a femurului si pe fascia lata

Actiune: extensia coapsei pe bazin, rotator extern al coapsei, abductor al coapsei.

M fesier mijlociu

Origine:fata externa a aripii iliace si portiunea corespunzatoare a crestei iliace.

Insertie: trohanterul mare al femurului

Actiune: abductor al coapsei, rotator extern si extensor al coapsei, rotator intern si flexor al
coapsei

M fesier mic

Origine:fata externa a aripii iliace

Insertie: trohanterul mare femoral.

36
Actiune: abductor al coapsei, rotator extern si extensor al coapsei, rotator intern si flexor al
coapsei

M piriform

Origine: fata anterioara a sacrului

Insertie:trohanterul mare femoral

Actiune: rotator extern, abductor si extensor al coapsei

M obturator intern

Origine:membrane obturatorie si periferia osoasa a gaurii obturate

Insertie:trohanterul mare femoral

Actiune: rotator extern al coapsei

37
 M obturator extern

Origine: membrane obturatorie si fata laterala a cadrului osos a gaurii obturate.

Insertie: fosa trohanterica a femurului

Actiune: rotator extern al coapsei, tine capul femoral in articulatie

M gemen superior&inferior

Origine: spina ischiatica si tuberozitatea ischiatica

Insertie: trohanterul mare femoral

Actiune: rotatori externiai coapsei

M patrat femural

Origine: tuberozitatea ischiatica

Insertie: creasta intertrohanteriana a femurului

Actiune: rotatie externa a coapsei

b) Muschii coapsei
Sunt grupati in jurul femurului acoperindu-l.

M tensor al fasciei lata

Origine: spina iliaca antero-superioara si extremitatea anterioara a crestei iliace

Insertie:Pe condilul lateral al tibiei

Actiune:fixeaza art.genunchiului in extensie, flexor al gambei, flexor si abductor al coapsei

M croitor

Origine: spina iliaca antero-superioara

Insertie: fata medial a tibiei

Actiune: flexor, rotator extern, abductor al coapsei cat si flexor al gambei pe coapsa

M cvadriceps-cel mai puternic si mai voluminos muschi al corpului

38
Origine:Drept femural –pe spina iliaca anteroinferioara, deasupra acetabulului

Vast lateral-pe trohanterul mare femoral, pe buza laterala a liniei aspre

Vast medial-pe linia aspra

Vast intermediar- pe 2/3 superioara a fetelor laterala si anterioara femurale

Insertie:pe tuberozitatea tibiei

Actiune: extensia gambei pe coapsa, flexia, abductia si rotatia externa a coapsei

M pectineu

Origine: creasta pectineala

Insertie: Linea pectineala a osului femur

Actiune: flexor, adductor si rotator extern al coapsei

M adductor lung

39
Origine: fata laterala a marginii inferioare a pubisului

Insertie: interstitial liniei aspre a femurului

Actiune: adductie, flexie si rotatie externa a coapsei

M adductor scurt

Origine:ramul inferior al osului pubis

Insertie: 1/3 superioara a interstitiului liniei aspre a femurului

Actiune: adductor, rotator extern si flexor al coapsei

M adductor mare-cel mai mare si mai posterior din aceasta regiune

Origine: tuberozitatea ischiatica si ramura ischiopubiana

Insertie: interstitial liniei aspre si tuberculul adductorilor de la nivelul epicondilului medial

al femurului

Actiune: adductor al coapsei, extensor al coapsei, rotator intern si extern.

M gracilis

Origine:ramul inferior al osului pubis

Insertie: partea superioara a fetei mediale a tibiei

Actiune: flexor si adductor al coapsei, flexor si rotator intern al gambei

M biceps femural- situat postero-lateral

Origine:tuberozitatea ischiatica(capul lung) si ½ inferioara a interstitiului liniei aspre(capul

scurt)

Insertie: capul fibulei

Actiune: extensor al coapsei pe pelvis, flexor, si rotator extern al genunchiului

M semitendinos-situat postero-medial

Origine: tuberozitatea ischiatica prin tendon comun cu bicepsul femoral

Insertie: 1/3 superioara a fetei mediale a tibiei

Actiune: extensor al coapsei si flexor al gambei, rotator intern al gambei

M semimembranos

40
Origine: tuberozitatea ischiatica

Insertie: condil medial tibial

Actiune: extensor in art. Cozofemurala, flexor al gambei, semiflexie a gambei pe coapsa

c) muschii gambei
M tibial anterior

Origine: fata laterala a tibiei si membrana interosoasa

Insertie: baza metatarsianului l si cuneiformul medial

Actiune: flexia dorsala a piciorului, rotator si adductor intern al piciorului, sustine bolta
plantara

M extensor lung al halucelui

Origine: fata medial a peroneului si membrane interosoasa

Insertie: falanga distala a halucelui

Actiune: extensor al halucelui, flexor dorsal si rotator intern al piciorului

41
M extensor lung al degetelor

Origine: pe tibie, peroneu si membrama interosoasa

Insertie: pe falangele ll si lll ale degetelor ll-IV

Actiune: flexor dorsal, rotator extern si abductor al piciorului

M peronier al lll-lea

Origine: pe fata medial a fibulei si membrane interosoasa

Insertie: la baza metatarsului 5

Actiune: abductor al piciorului, flexor dorsal al piciorului si rotator extern.

M peronier scurt&lung

Origine: pe fata laterala a osului peroneu si pe septurile intermusculare

Insertie: Baza metatarsianului 1 si pe tuberozitatea metatarsianului V

Actiune: lung-rotatie laterala si abductie a piciorului, flexie plantara

Scurt- rotatie laterala si abductie a piciorului, flexie plantara a piciorului

M triceps sural-gastrocnemian

Origine:Capul medial-pe condilul medial femoral, capul lateral- pe condilul lateral femoral

Insertie: tuberozitatea calcaneului-tendonul Ahileean.

Actiune: flexia gambei pe coapsa, rotatie interna si externa a gambei

M triceps sural-solear

Origine:pe osul peroneu, pe tibie

Insertie: pe tuberozitatea calcaneului prin tendonul lui Ahile

Actiune: supinator si adductor al piciorului

M popliteu

Origine: pe condilul lateral al femurului

Insertie:pe fata posterioara a tibiei

Actiune: rotatie interna a gambei si slaba flexie a gambei pe coapsa

42
M flexor lung al degetelor

Origine: pe condilul femoral

Insertie: pe fata posterioara a tibiei sub linia solearului

Actiune: Flexor al degetelor, flexie plantara a piciorului, sustine bolta plantara

M tibial posterior

Origine: pe fata posterioara a tibieisi peroneului, pe membrane interosoasa

Insertie: pe osul Mavicular si oasele cuneiforme, baza metatarsului l

Actiune: slab flexor plantar, rotator intern si adductor al piciorului, rol static

M flexor lung al halucelui

Origine: pe fata posterioara a peroneului si membrane interosoasa

Insertie: falanga distala a halucelui

Actiune: Flexor al halucelui, flexor plantar, rotator medial si adductor al piciorului, sustine
bolta plantara

43
Bibliografie:

Papilian V., Anatomia omului vol.I Aparatul Locomotor 2003

Ifrim M., Niculescu Gh., Cerbulescu B., Atlas de anatomie umana vol l 1983

Carcas E., Note de curs

44