CAPITOLUL II

ANATOMIA ARTICULATIEI COXO-FEMURALE

Aparatul locomotor este constitutit din sistemul osos si sistemul muscular, ambele
asigurand si deplasarea corpului. Organele de legatura dintre capetele osoase se numesc
articulatii, forma si structura lor fiind adaptate rolului pe care-1 indeplinesc in organism:

- de a participa la miscarile diferitelor segmente ale corpului;

- de a oferi rezistenta la presiune si tractiune.

Una dintre cele mai importante articulatii este articulatia coxo-femurala. Este o
articulatie mobila si solida, o diartroza, realizata intre doua suprafete articulare: una sferoida,
reprezentata de capul femurului, si cavitatea articulara, reprezentata de acetabulul coxalului.

Articulatia soldului la om indeplineste functii complexe de suport a greutatii corporale,

permitand in acelasi timp deplasarea corpului. In formarea articulatiei soldului iau parte doua
oase : coxalul (care impreuna cu sacrul formeaza bazinul) si femurul (osul coapsei ). Ele
alcatuiesc articulatia soldului sau coxofemurala.

Aceasta articulatie de tip sinovial prezinta suprafete articulare, capsula, ligamente,

sinovie, burelet marginal. In osul coxal exista o cavitate denumita cotiloida in care patrunde
capul femurului.

Extremitatea superioara a femurului prezinta un cap, capul femural si gatul sau colul,
care leaga capul femural de corpul osului. Intre capul si corpul femurului se formeaza un
unghi deschis care in mod normal masoara 126-130 grade. Orice modificare in deschiderea
acestui unghi mareste solicitarea cartilajelor favorizand astfel dezvoltarea artrozei.
 SISTEM OSOS

Cavitate cotiloida (acetabulum)

Descriere cavitatea cotiloida priveste inainte, in afara si in jos. Ea este limitata de un

rebod ascutit, spranceana cotiloida care prezinta trei scobituri. Aceste scobituri corespund
punctelor de jonctiune ale celor trei piese osoase eare constituie osul coxal: ilionul, pubisul si
ischionul.

Scobitura anterioara ilio-pubiana si cea posterioara ilio-ischio-pubiana este larga si

profunda.

La extremitatea anterioara a spancenei colitoide, in vecinatatea suprafetei articulare se

afla o mica ridicatura numita tubercul precotiloidian de care se fixeaza fasciculele bandeletei
suprapubiene (VALLOIS).

Cavitatea cotiloida prezinta doua parti distincte: una centrala de forma patrulatera
(deprimata), rugoasa, nearticulara numita fundul cavitatii cotiloide si care se continua in jos
cu scobitura ischio-pubiana, orificiu ovalar la barbati, neregulat, triunghiular la femei.

Osul coxal este un os plat, format din doua lame de tesut compact care acopera un
strat de tesut spongios de grosime variabila.

Extremitatea superioara a femurului

Extremitatea superioara a femurului este formata de un cap articular, un gat, o mare si

o mica tuberozitate.

Capul femural (capot femoris) este o suprafata neteda ce reprezinta doua treimi de
sfera de raza de 20-25 milimetri, priveste in sus inauntru si putin inainte. El este circumscris
de o linie sinuoasa, compusa din mai multe curbe din care se disting mai bine una superioara
si alta inferioara, a caror concavitate se dirijeaza in afara pentru a reuni anterior si posterior,
formand un unghi ascutit deschis in afara. Acestea fac ca suprafata sa se intinda inspre col
mai mult inainte si inapoi decat in sus si jos.
Gatul femural uneste capul cu cele doua tuberozitati. Axa lunga a gatului este inclinata fata
de axa lunga a diafizei femurale cu 125o - 135o, iar unghiul format de ele se numeste unghi de
inclinatie.

Marea tuberozitate sau marele trohanter de forma patruletara, aplatizat

dinapoi inauntru se gasesc situate in prelungirea diafizei femurului. Fata externa a marelui
trohanter, convexa, este strabatuta de sus in jos si inainte de o escavatie rugoasa in forma de
virgule, foseta digitala unde se insera muschiul obturator extern.

Micul trohanter este o apofiza conica situate la unirea colului cu fata interna a
corpului femurului. Ea da insertie muschiului psoas iliac.

Suprafete articulare
 Acestea sunt de o parte femural, iar de cealalta cavitate cotiloida a osului coxal marita
de un fibrocartilaj numit bureletul cotiloidian .

Capul femural este acoperit de un fibrocartilaj mai ingrosat in jumatatea superioara

decat in cea inferioara si mai mult in centru decat la periferie. Foseta ligamentului rotund nu
prezinta cartilaj de acoperire.

Cavitatea cotiloida prezinta doua parti distincte: una articulara in forma de semiluna,
ale carei extremitati anterioara si posterioara limiteaza scobitura ischio-pubiana.

Bureletul cotiloidal este un fibro cartilaj ce inconjoara cavitatea cotiloida. El are in

sectiune forma de prisma triunghiulara si prezinta o suprafata aderenta sau bazala prin care se
insera de marginea acetabulului, o suprafata interna, concava, articulara, in continuitate cu
suprafata articulara a cavitatii cotiloide si o fata externa convexa care da insertie capsulei
articulare.

MIJLOACE DE UNIRE

Suprafetele articulare sunt mentinute in contact prin sinoviala, capsula articulara

intarita de ligamente si musculatura periarticulara.

Sinoviala

Imbraca fata profunda a capsulei articulare si reflecta la insertiile coxale si femurale

ale capsulei inconjurand suprafetele articulare. Ea se insera de partea cotiloidinala pe fata
externa a bureletului, iar de partea femurala, pe portiunea intrarticulara a colului intre insertia
capsulei si suprafata cartilajinoasa a capului femural.

Capsula articulara

Insertia iliaca a mansonului capsular se face pe spranceana cotiloida si fata externa a

bureletului cotiloidian, iar la nivelul scobiturii ischio-pubiene pe fata externa a ligamentului
transvers al acetabulului

- capsula este constituita din doua feluri de fibre:

- fibre longitudinale de la coxal la femur, mai bine evidentiate anterior;

- fibre circulare si anulare care abunda mai ales in partea postero-inferioara si in

straturile profunde ale capsulei.

Ligamente

Capsula articulara este intarita inainte, inauntru si inapoi prin trei benzi ligamentare
cunoscute sub numele de: ligamentul ilio-femural, pubo-femural; ischio- femural.
 Ligamentul ilio-fenmural sau ligamentul BERTIN, are forma de evantai care acopera
fata anterioara a capsulei articulare si se insera la nivelu1 osului coxal putin dedesubtul spinei
iliace antero inferioare, iar de partea femurala pe linia interohanteriana, prin doua portiuni
bine dinstincte: fasciculul superior ilio-trohanterian si fasciculul inferior ilio-trohanterian.

Ligamentul pubo-femural, situate pe fata inferioara a capsulei se insereaza in sus pe

eminenta ilio-pectime si pe marginea anterioara a santului subpubian de unde fibrele sale
merg in jos, in afara si putin posterior fixandu-se pe partea anterioara a depresiunii
pretrohanteriene.

Ligamentul ischio-femural, situat pe fata posterioara a capsulei articulare, porneste de

la nivelul guterei subcotiloidiene de unde se indreapta in sus si in afara, oblic, pe fata
posterioara a colului si se insera inainte a fosetei digitale a marelui trohanter.

Ligamentul rotund. Considerat ca vestij otogenic al muschilor ambieni, ligamentul

rotund se prezinta ca o lama fibroasa lunga de aproximativ 3 cm care se intinde de la foseta
capului femural la scobitura ischio-pubiana a osului coxal.

TESUTURILE PERIARTICULARE

Muschii soldului

Descriptia anatomica a muschilor ce vin in raport cu articulatia coxo-femurala si care

actioneaza asupra ei.

Fata anterioara

Fata anterioara a articulatiei coxo-femurale este in raport cu muschiul psoas iliac

(iliopsoas) de care este separata prin una sau doua burse seroase, care adesea comunica cu
sinoviala articulara.

Alcatuit in partea superioara din doua portiuni muschiul psoas, inserat pe fata laterala
a ultimei vertebre toracale si a primelor patru vertebre lombare si muschiul iliac inserat in
fosa iliaca pe care o captuseste;

- -cele doua portiuni se unesc si formeaza un corp muscular comun, care trece
succesiv prin regiunea lombara si pelviana, iese din bazin prin lacuna musculara si
ajunge la coapsa unde se insera printr-un tendon comun pe micul trohanter.

Actiune: Desi muschi pluriarticular, actiunea principala o are asupra articulatiei coxo-
femurale. Este cel mai important flexor al coapsei pe bazin.

Pe langa actiunea principala de flexor, iliopsoasul mai are o actiune secundara de

rotatie externa a coapsei.

Inervatie: Iliopsoasul primeste mai multe ramuri scurte din plexul 1ombar si cateva
ramuri din nervul femural L2, L3, L4.
 Muschiul drept anterior (Rectus femoris). Are insertia superioara prin tendonul direct
la nivelul spinei iliace antero inferioare, iar prin tendonul reflectat pe spranceana cotiloida in
partea supero interna. Distal formeaza tendonul quadricepsului impreuna cu vastul intern
(vastus internus) vastul extern (vastus externus) si cruralul (vastus intermedius).

Actiune: Flexor al coapsei pe bazin.

Inervatie: Ramura quadricepsului din nervul crucal.

Muschiul croitor (Sartotius). Insertia superioara este la nivelul spinei iliace antero
superioare de unde merge oblic in jos si inauntru pentru a se insera in jos pe fata interna a
extremitatii superioare a tibiei (pes anserinus).

Actiune: Flexor al gambei pe coapsa si flexor abductor si rotator in afara al coapsei pe

bazin.

Inervatie: Inervat de ramuri ale nervului femural.

Fata superioara

Fata superioara a articulatiei coxo femurale este in raport cu muschiul fesier mic
(Gluteus minimus). El se insera sub campul osos al fosei iliace externe, situate inaintea liniei
semicirculare anterioare: de acolo fibrele converg spre un tendon puternic care se insera pe
marginea anterioara a marelui trohanter. Intre acest muschi si trohanter se afla o bursa
seroasa.

Actiune: Micul fesier este abductor al coapsei. Contractia izolata a fasciculului

anterior produce rotatia interna a coapsei. Contractia fasciculului posterior determina rotatia
externa a coapsei.

Inervatie: Ramura a fesierului inferior.

Muschiul fesier mijlociu(Gluteus medius) se insera pe portiunea fosei iliace externa

cuprinsa intre cele doua linii semicirculare. De aici fibrele sale converg catre marele trohanter
unde printr-un tendon, larg si plat se insera pe creasta oblica a fetei externe a marelui
trohanter. O bursa seroasa separa fesierul mijlociu de mare trohanter.

Actiune: E1 este un puternic abductor si rotator inauntru. Este stabilizator lateral al

soldului. Cand isi ia punct fix pe femur, el ridica bazinu1. Are o mare importanta in mers.

Fata posterioara

Fata posterioaraa articulatiei coxo-femurale este acoperita de muschii rotatori externi

care de sus in jos sunt:

Muschiul piramidal (Piriformis). Muschi alungit, de forma triunghiulara cu baza in

bazin, iar varful la marele trohanter. El se insera in interiorul bazinului, pe fata anterioara a
sacrului, in vecinatatea gaurilor sacrate (a 2-a, a 3-a si a 4-a), fasciculele musculare merg in
afara, ies din bazin prin marea scobitura sciatica si se termina printr-un tendon pe marginea
superioara a marelui trohanter.
 Actiune: Ca si ceilalti muschi, pelvi-trohanterieni, roteste coapsa afara. Daca coapsa
este flectata, este un abductor al acesteia. Ca si abductorul intern este un stabilizator al
soldului.

Inervatie: Nervul piramidal din plexul sacrat.

Gemenii pelvieni (Muschii Gemelli spinalis si tuberalis) sunt muschi subtiri, de forma
patrulatera care insotesc portiunea extra pelvina a obturatorului intern. Dupa situatia lor
fata de acest tendon unul este superior si altul inferior. Gemenul superior este numit spinal,
fiindca se insera pe spina sciatica iar cel inferior numit si tuberal fiindca se iasera pe
tuberozitatea ischionului.

Actiune: Sunt rotatori in afara.

Inervatie: Ramuri din plexul sacrat.

Muschiul obturator intern se insera pe fata interna a membranei obturatoare si pe

periferia osoasa a gaurii obturatoare.

Actiune: Este un puternic rotator in afara al coapsei.

Inervatie: E inervat de nervul obturator intern, ramura dia plexul sacrat.

Muschiul obturator extern se prinde pe fata externa a cadrului osos al gaurii.

Obturatoare, trece pe sub colul femural spre fata posterioara a articulatiei si se

termina printr-un tendon in fundul cavitatii digitale a marelui trohanter.

Actiune: Este ca si precedentii tot un rotator in afara dar datorita pozitiei sale sub colul
femural este un veritabil coaptor articular, fiind principalul stabilizator inferior al soldului.

Muschiul patratul crural (Quadratus femoris) pleaca de la tuberozitatea ischiatica,

merge pe partea posterioara a articulatiei coxo-femurale si se insera in afara pe creasta
intertrohanteriana.

Actiune: Un puternic rotator in afara al coapsei.

Inervatie: Este inervat de o ramura din plexul sacrat. Acesti muschi sunt acoperiti de
muschiu1 mare fesier.

Fata inferioara

Fata iaferioara a articulatiei coxo-femurale este in raport cu muschiul pectineu

(Pectineus) care se insera in sus pe creasta pectineala si pe ligamentul lui COOPER de unde
fibrele lui merg in jos in afara si putin inapoi si se termina pe creasta pectineala a femurului.
 Actiune: Este aductor al coapsei, flexor si rotator in afara.

Inervatie: E inervat de ramuri din nervul crural. Dedesuptul acestui muschi se etajeaza
micul adductor, adductorul mijlociu si adductorul mare. Insertiile lor superioare sunt pe
ramura ischio-pubiana de unde coboara pe fata interna a diafizei femurale.

Actiune: Sunt adductori ai coapsei si foarte slabi rotitori in afara.

Inervatie: Toti adductorii primesc ramuri din nervul obturator (plexul lombar).

Fata externa

Fata externa a soldului este acoperita de expansiunea aponevrotica a fasciei lata

denumita si bandelata lui MAISSIAT, care porneste de la creasta iliaca, acopera fesierul
mijlociu si marele trohanter si coboara pe fata externa a coapsei, spre gamba. in partea
anterioara a acestei lame aponevrotice intr-o dedublare a sa se afla muschiul tensor al fasciei
lata care se insera sus pe spina iliaca antero-superioara, iar in jos fibrele sale se confunda cu
cele ale fasciei lata.

Actiune: Este abductor si flexor al coapsei. Prin conexiunile pe care le are cu fesierul
mare, ajuta la mentinerea pozitiei verticale la tendinta de cadere inainte. Preia presiunea
exercitata asupra trohanterului impinge capul femural in articulatie devenind stabilizator
extern al soldului.

Inervatie: Primeste ramuri din gluterul superior.