Cuvintele cu rosu nu le-am inteles.

COXALUL

Coxalul este un os plan, neregulat, torsionat ca un cerc, este format din 3 piese dinstincte initial : ilion, ischion si
pube, care se sudeaza, in perioada si dupa pubertate.

Ilionul formeaza portiunea superioara a osului si reprezinta peste jumatate din el. Prezinta un corp, care participa la
formarea acetabulului si o portiune superioara, numita aripa osului iliac. Ilion sau iliac = acelasi lucru.

Ischionul reprezinta partea superioara si inferioara a osului, are un corp si o ramura.

Corpul participa la formarea acetabulului si anume partea postero-inferioara a acestei cavitati. Se continua
cu ramura care este orientata inainte.La limita dintre corp si ramura, se gaseste tuberozitatea ischiatica.

Pubele (sau pubis) reprezinta reprezinta partea anterioara si inferioara a osului, are un corp si doua ramuri.

Corpul participa la formarea acetabulului, se uneste cu ilionul la locul de unire exista eminenta iliopectinee.
De la corp pleaca ramura superioara care formeaza un unghi ascutit, numit unghiul pubelui si se continua cu
ramura descendenta sau inferioara care se uneste cu ramura ischionului formand ramura ischiopubiana.

Considerat in totalitate, coxalul are doua fete, 4 margini si 4 unghiuri.

Fata laterala prezinta in zona mijlocie o cavitate numita acetabul la formarea caruia, contribuie prin corpul
lor, toate cele 3 oase constitutive ale coxalului. Sub acetabul exista un orificiu mare numit gaura obturata sau
gaura obturatorie. La formarea ei, contribuie ischionul si pubele.

Deasupra gaurii obturate, se gaseste fata gluteala a aripii osului iliac.

Acetabulul sau cavitatea cotiloida (cotiloidiana) este o cavitate profunda, emisferica, care formeaza articulatia cu
femurul. Cirfumferinta acetabulului este proeminenta, ascutita si se numeste spranceana cotiloidiana sau
acetabulara.

Spranceana acetabulara, este intrerupta de 3 incizuri, cea mai profunda, incizura acetabulara, situata in
partea inferioara la unirea dintre ischion si puber. Incizura acetabulara, este transformata intr-un canal
datorita ligamentului transvers al acetabulului.

Suprafata interioara a acetabulului, prezinta doua elemente importante : suprafata semilunara care este
articulara si fosa acetabulului, care este nearticulara, patrulatera si este incadrata de suprafata semilunara.

Gaura obturatorie sau obturata, este delimitata de o margine ascutita, care in zona superioara din portiunea
superioara se transforma intr-un sant, numit santul obturator si este acoperita de membrana obturatoare, santul
obturator devenind canal.

Suprafata gluteala a osului iliac, este usor concava in portiunea mijlocie si este strabatuta de 3 linii.

Linia gluteala anterioara pleaca de la marginea posterioara a osului, de la nivelul marii scobituri ischiatice.
Merge in sus si inainte, se termina pe marginea superioara aproape de spina iliaca antero-superioara.

Linia gluteala posterioara, pleaca de tot de la marea scobitura ischiatica. Merge in sus aproape vertical si se
termina pe marginea superioara la unirea a doua treimi anterioare cu treimea posterioara a marginii.

Linia gluteala inferioara, pleaca de la marea scobitura ischiatica catre marginea anterioara a osului.

Cele 3 linii, determina 4 campuri :

Un camp posterior mic pe care se insera muschiul fesier sau gluteu mare.

Un camp situat anterior pe care se insera muschiul gluteu sau fesier mijlociu.

Al trei-lea camp anterior, pe care se insera muschiul gluteu sau fesier mic.

Al patru-lea camp sub linia gluteala inferioara, pe care se insera dreptul femural.
Fata mediala este strabatuta de linia arcuata, care se indreapta oblic de sus in jos si dinainte-inapoi. Aceasta linie
imparte fata mediala in doua portiuni. Superior exista o suprafata concava numita fosa iliaca pe care se insera
muschiul iliac, iar sub linia arcuata exista suprafata sacropelvina care la randul ei este alcatuita din doua parti.
Tuberozitatea iliaca, formatiune ruboasa, care da insertie ligamentelor sacroiliace si a doua, fata auriculara care se
articuleaza cu fata corespunzatoare de pe osul sacru formand articulatia sacroiliaca.

Marginea anterioara a osului coxal, este formata dintr-o portiune verticala care apartine osului ilion si o portiune
orizontala care apartine osului pubis/puber. Intre cele doua portiuni ia nastere un unghi obtuz. Aceasta margine
anterioara, prezinta urmatoarele repere :

Spina iliaca antero-superioara la unirea marginii anterioare cu marginea superioara. Pe aceasta spina se
insera muschiul croitor, muschiul tensor al fasciei lata, si ligamentul inghinal.

O mica scobitura prin care trece nervul cutanat femural lateral (sau nervul femuro-cutan).

Spina iliaca antero-inferioara pe care se insera muschiul drept femural.

O alta scobitura prin care trece muschiul iliopsoas.

De la acest nivel, marginea isi schimba directia. Urmeaza o proeminenta rotunjita, eminenta iliopubiana.

Mai jos, suprafata pectinee, corespunde muschiului pectineu. Anterior prezinta creasta obturatoare iar
posterior creasta pectinee. Creasta pectinee continua de fapt linia arcuata.

La varful suprafetei pectinee, se afla tuberculul pubian pe care se insera ligamentul inghinal si medial.

Se afla creasta pubelui, o linie groasa si rotunjita pe care se insera muschiul piramidal si muschiul drept
abdominal.

Marginea posterioara este formata de ilion si ischion.

Prezinta spina iliaca postero-superioara la unirea marginii posterioare cu marginea superioara.

Spina iliaca postero-inferioara. Intre cele doua exista o scobitura. Pe cele doua spine se insera ligamentele
articulatiei sacroiliace.

Marea scobitura sau incizura ischiatica. Prin aceasta incizura trec numeroase formatiuni si anume : muschiul
piriform, nervul ischiatic (sciatic), nervul gluteal superior, nervul gluteal inferior, vasele rusinoase interne.

Sub incizura ischiatica se afla spina ischiatica, pe care se insera muschiul gemen superior.

Mai jos, mica scobitura ischiatica, pe unde trece muschiul obturator intern, vase si nervii rusinosi interni.

Tuberozitatea ischiatica, care este o proeminenta mare, voluminoasa, pe care se insera numerosi muschi si
care reprezinta suportul in pozitia asezat.

Marginea superioara sau creasta iliaca se intinde de la spina iliaca antero-superioara, la spina iliaca postero-
superioara. Marginea superioara sau creasta iliaca apartine in totalitate osului iliac. Creasta iliaca este cea mai groasa
dintre margini. Formeaza un S culcat si da insertie multor muschi : muschii oblici externi si interni, transvers, patratul
lombelor, gluteu mare, gluteu mijlociu si iliac.

Marginea inferioara se intinde de la tuberozitatea ischiatica la unghiul pubelui. Este formata prin unirea ramurii
ischionului cu ramura inferioara a pubelui. Ea numindu-se si ramura ischio-pubiana. Sub unghiul pubian, marginea,
prezinta o fata ........., ovala, care serveste la articularea cu osul coxal opus, formand sintiza pubiana. Marginea
inferioara da insertie unor muschi : adductorul mare, adductorul scurt.

Unghiul antero-superior este reprezentat de spina iliaca antero-superioara.

Unghiul postero-superior este reprezentat de spina iliaca postero-superioara.

Unghiul antero-inferior este reprezentat de unghiul pubelui.

Unghiul postero-inferior este reprezentat de tuberozitatea ischiatica.

 Scheletul membrului inferior liber

Scheletul coapsei - femurul si patela (rotula)

FEMURUL

Este un os lung, fiind cel mai lung os al corpului uman. Este os pereche si formeaza singur scheletul coapsei. Este
orientat de sus in jos si din lateral in medial. In mod normal, in ortostatism, cu plantele in contact prin marginea
interna, cele doua oase femurale trebuie sa se atinga prin epifizele lor distale.

Femurul prezinta un corp si doua epifize.

Corpul - este usor concav posterior, are forma prismatic triunghiulara, are 3 fete si 3 margini.

Fata anterioara - este convexa, neteda, este acoperita de muschiul vast intermediar, parte din cvadriceps.

Fata laterala - da insertie vastului intermediar

Fata mediala - nu prezinta repere anatomice

Mariginile : mediala si laterala sunt putin proeminente.

Marginea posterioara, este ruboasa, proeminenta, se numeste linie aspra, prezinta o margine
laterala si una mediala. Pe aceste margini ale liniei aspre si pe spatiul dintre ele, se insera multi
muschi : vastul lateral si vastul medial din muschiul cvadriceps, adductorii -> mare-lung-scurt,
bicepsul femural. Superior, linia aspra se bifurca, ramura laterala poarta numele de tuberozitate
gluteala. Da insertie muschiului gluteu mare. Aceasta ramura, se termina langa trohanterul mare,
transformandu-se in tubercul. Ramura mediala, se continua cu linia intertrohanterica si da insertie
vastului medial. Ramura mijlocie da insertie muschiului pectineu. Inferior, linia aspra se bifurca,
delimitand o suprafata triunghiulara, numita fata poplitee.

Epifiza superioara - prezinta urmatoare repere : capul, colul, si doua tuberozitati numite marele si micul trohanter.
Epifiza superioara este legata de diafiza prin colul chirurgical.

Capul - este articular si reprezinta doua treimi dintr-o sfera, care reprezinta foseta capului, unde se insera
ligamentul capului femural.

Colul - este o coloana osoasa puternica, care uneste capul cu restul osului, are directie oblic de sus in jos si
medial spre lateral, formand cu diafiza un unghi numit unghi de inclinatie, care masoara 125 pana la 130
grade in medie. Colul este oblic inainte si medial.

Axul colului - formeaza cu axul transversal al extremitatii inferioare, un alt unghi denumit unghi de
declinatie. Axul transversal trecand prin condilii femurali si corespunzand planului frontal si fata de
care. Modificarile acestor unghiuri de inclinatie si declinatie, determina modificari in atitudinea
membrului inferior. Daca unghiul de inclinatie creste, membrul inferior este orientat in abductie,
ceea ce noi numim, coxa valga. Micsorarea unghiului, determina adductia membrului inferior, coxa
vara. Marirea unghiului de declinatie, aduce membrul inferior in rotatie mediala. Micsorarea
unghiului, uneori pana la 0 grade, duce membrul in rotatie laterala.

Colul - prezinta doua fete. O fata anterioara si una posterioara. Fata anterioara, este limitata lateral de linia
intertrohanterica, iar fata posterioara de creasta intertrohanterica. Trohanterul mare, are forma patrulatera,
pe fata sa mediala gasim fosa trohanterica, pe care se insera muschiul obturator extern. Trohanterul mare,
da insertie unor muschi numiti pelvitrohanterieni ( pentru ca leaga pelvisul cu femurul), fesierul mijlociu,
fesierul mic, piramidalul si altii. Trohanterul mic, se afla in partea postero-inferioara a colului, pe el se insera
mischiul iliopsoas. Trohanterul mare si trohanterul mic sunt uniti prin linia intertrohanterica anterior si
creasta intertrohanterica mai proeminenta posterior. Pe creasta intertrohanterica se insera muschiul patrat
femural.
Epifiza inferioara, este voluminoasa cu diamentrul transversal mai mare decat cel antero-posterior. Are doua
proeminene articulare mari, numite condili. Cei condili converg anterior, spre o suprafata articulara numita fata
patelara, in timp ce posterior ei diverg, fiind separati de o fosa adanca numita fosa intercondiliana. Fata patelara are
forma de trohlee, un sant antero-posterior si doua margini. Condilii, sunt unul medial si altul lateral. Condilul medial
este mai ingust dar coboara mai mult decat cel lateral. Datorita acestui, fapt axul longitudinal al femurului, face cu
axul longitudinal al gambei, respectiv al tibiei, un unghi obtuz lateral de 170 pana la 175 grade, numit valg fiziologic.
Fiecare condil prezinta 3 fete : articulara, intercondiliana si cutanata. Fetele articulare, continua inapoi marginile
fetei patelare si formeaza o curba spiroida antero-posterioara cu raza descrescatoare, maximal in medie 40-43mm si
minima posterior in medie 15-16mm. Fetele intercondiliene, se privesc intre ele si formeaza fosa intercondiliana. Pe
aceste fete se insera ligamentele incrucisate ale genunchiului. Fetele cutanate prezinta cate o proeminenta numita
epicondil. Epicondilul medial, respectiv epicondilul lateral, pe care se insera ligamentele colaterale ale genunchiului.
Desupra si posterior de epicondilul medial, se gaseste tuberculul adductorului, pe care se insera muschiul adductor
mare. Langa acest tubercul, se insera capul medial al muschiul gastrocnemian. Fata cutanata a condilului lateral, da
insertie capului lateral, al muschiul gastrocnemian si muschiului popliteu.

Patela (Rotula )

Este un os scurt, turtit, pereche, si se afla in tendonul muschiului cvadriceps femural.Prezinta o baza, un varf, doua
fete si doua margini.

Fata anterioara - este convexa si ruboasa.

Fata posterioara (articulara) - participa la articularea cu fata patelara a femurului. Prezinta o creasta verticala si doua
margini.

Baza priveste in sus, varful priveste in jos. Marginile patele sunt in numar de doua, una mediala si una laterala.

Oasele gambei

Sunt reprezentate similar antebratului, de doua oase unite prin epifizele lor si separate la nivelul diafizelor, printr-un
spatiu interosos.

Osul medial este cel mai voluminos si puternic si el suporta greutatea corpului - TIBIA. Este singurul care se
articuleaza cu femurul.

Osul lateral, mai subtire, se numeste TIBULA, sau PERONEU.

TIBIA

Este un os lung, pereche, are directie verticala, prezinta un corp si doua epifize.

Corpul

Prezinta doua curburi : una superioara convexa medial, alta inferioara convexa lateral, dandu-i aspectul literei S
mare. Corpul este prismatic triunghiular, prezinta 3 fete si 3 margini.

Fata mediala este plana si neteda. Nu este acoperita de muschi. Se palpeaza sub piele. In partea ei
superioara, se insera o formatiune fibroasa numita PES ANSERINUS (laba de gasca).

Fata laterala este evidenta doar in partea superioara. In portiunea superioara prezinta un sant pe care se
insera muschiul tibial anterior.

Fata posterioara prezinta superior o linie oblica orientata in jos si medial, numita linia psolearului pentru
insertia muschiului psolear. Deasupra liniei, se insera muschiul popliteu. Sub linie, se insera muschiul flexor
lung al degetelor si tibialul posterior.

Marginea anterioara este ascutita si se numeste creasta tibiei. Are forma literei S, fiind palpabila sub piele. In
sus se bifurca, delimitand tuberozitatea tibiei de la nivelul epifizei superioare. In jos, se termina pe maleola
mediala a osului.

Marginea mediala, este pronuntata inferior.

 Marginea interosoasa sau laterala, da insertie membranei interosoase si se bifurca spre epifiza inferioara,
delimitand incizura tibulara pentru insertia cu tibula.

Epifiza superioara a tibiei.