Sunteți pe pagina 1din 6

Scheletul membrului superior liber

Scheletul membrului superior liber este format din scheletul bratului (humerus), scheletul antebratului (radius, ulna) si
scheletul mainii (oase carpiene, metacarpiene si falange).
SCHELETUL BRATULUI
Humerusul este un os lung si pereche, prezentand o diafza si doua
epifze.
Orientare: se asaza in sus extremitatea prevazuta cu un cap sferic,
medial suprafata ei articulara, anterior santul profund pe care aceasta
extremitate il prezint.
umerusul este alcatuit din:
a) corpul
b) epifza sau extremitatea superioara
c) epifza sau extremitatea inferioara
Corpul este aproape cilindric in portiunea superioara si prismatic
triunghiular in portiunea inferioara.
!rezinta trei fete si trei margini bine diferentiate in portiunea inferioara
si mult mai slab diferentiate in portiunea superioara.
Fata antero-laterala prezinta ceva mai sus de mi"locul ei o rugozitate
in forma de #, numita tuberozitatea deltoidiana pe care se insera doi
muschi: muschiul deltoid (pe bratul superior) si muschiul brahial (pe
bratul inferior).
Sub aceasta tuberozitate se a$ un sant putin pronuntat, denumit santul nervului radial, care pleaca de pe fata
posterioara si prin care trec nervul radial si artera brahiala profunda. %easupra tuberozitatii, fata antero&laterala este
incon"urata de nervul axilar.
Fata antero-mediala prezinta ' obiecte de studiu:
() gaura nutritiva a osului
)) santul intertubercular, ce descinde de la epifza superioara
') o impresiune rugoasa pentru insertia muschiului coracobrahial
Humerusul vazut anterior Humerusul vazut posterior
Fata posterioara este strabatuta oblic de santul nervului radial. %easupra acestui sant se insera capul lateral al
muschiului triceps brahial, iar dedesubtul lui se insera capul medial al muschiului triceps brahial.

Marginea anterioara este bine pronuntata.
*arginea laterala si marginea mediala prezinta caractere comune. +ontin punti pronuntate in "umatatea proximala a
corpului, ele devinind adevarate creste in "umatatea distala a lui, amandoua recurbandu&se si terminandu&se pe
epicondilul corespunzator.
*arginea laterala se continua cu creasta supracodiliana laterala, care se termina pe epicondilul lateral, iar marginea
mediala se continua cu creasta supracondiliana mediala care se termina pe epicondilul medial. ,ceste doua creste dau
insertie despartitoarelor care separa muschii anteriori de cei posteriori ai bratului.
Epiza sau e!tremitatea superioara este unita cu corpul prin colul chirurgical al osului. -a nivelul colului chirurgical
se inregistreaza cele mai frecvente fracturi ale humerusului, tot aici avand loc dezlipirea traumatica a epifzei (care se
poate produce la copii si tineri, deoarece epifza superioara si diafza se sudeaza abia la varsta de ).&)/ ani)
0pifza superioara (sau proximala) prezinta mai multe obiecte de studiu:
"#Capul $umerusului & este o suprafa1a articulara neteda, ce reprezinta o treime dintr&o sfera. Orientare: priveste
medial, in sus si putin posterior. +apul humerusului se articuleaza cu cavitatea glenoida a scapulei, axul sau formand cu
axul diafzei un unghi de ('. de grade.
%#Colul anatomi& & este un sant circular, care separa capul humerusului de restul epifzei.
'#Tu(er&ulul mare & este situat pe partea laterala a capului in partea superioara si prezinta trei fatete pentru insertii
musculare: fateta superioara (pe care se insera muschiul supraspinos), fateta mi"locie (pe care se insera muschiul
subspinos) si fateta inferioara (pe care se insera muschiul rotund mic).
)#Tu(er&ulul mi& este situat pe partea anterioara a epifzei, pe el inserandu&se muschiul subscapular
*#Santul intertu(er&ular (mai este numit si culisa bicipitala) este un sant vertical, care pleaca de pe fata anterioara a
epifzei si se termina pe fata antero&mediala a diafzei. 0l este limitat de creasta tuberculului mare (situata anterior) si de
creasta tuberculului mic (situata posterior). !rin acest sant aluneca tendonul capului lung al muschiului biceps brahial. !e
creasta tuberculului mare se insera muschiul pectoral mare, iar pe creasta tuberculului mic muschiul rotund mare.
Epiza sau e!tremitatea in+erioara este turtita si recurbata dinapoi inainte, astfel ca diametrul transversal este cu
mult mai mare ca cel antero&posterior.
Epiza distala prezint un condil si doi epicondili
A# Condilul $umerusului prezinta doua categorii de formatiuni.
(. Suprafete articulare & sunt destinate radiusului si ulnei, ele find reprezentate de catre: trohleea humerusului, capitulul
humerusului si un sant intermediar.
2rohleea humerusului raspunde scobiturii trohleare de pe ulna, ea find formata din doua margini, doua povarnisuri si un
sant. Santul are un traiect spiroid de "os in sus si mediolateral, imprimand directia miscarilor din articulatia cotului.
+apitulul este o proeminenta rotun"ita ce este situata lateral de trohlee. 0l raspunde fosetei articulare de pe capul
radiusului. Sa ntu l i n t e r m e d i a r separa trohleea de capitul.
+apitulul este articular, raspunzand marginii fosetei articulare de pe capul radiusului.
). 3ose & sunt in numar de trei: fosa coronoida, fosa radiala si fosa olecraniana.
3osa co ro no ida este situata deasupra trohleei, pe fata anterioara a epifzei, in ea patrunzand procesul coronoidian al
ulnei, in miscarile de $exiune ale antebratului.
3osa ra di ala este situata deasupra capitulului, in ea patrunzand capul radiusului, in miscarile de $exiune.
3osa ol ec ra ni ana este situata deasupra trohleei, pe fata posterioara a epifzei, in ea patrunzandolecranul, in miscarile
de extensiune ale antebratului.

B# Epi&ondilii sunt doua proeminente, care servesc pentru insertii musculare, unul find medial, iar altul lateral.
0 pi co ndilul medial este o puternica proeminenta triunghiulara, la care se termina creasta supracondiliana mediala a
diafzei, ce se poate explora prin inspectie si palpare. 3ata lui posterioara prezinta santul nervului ulnar pe unde trece
nervul omonim. !e epicondilul medial se insera muschii pronatori si $exori ai antebratului, muschii mainii si
degetelor (rotundul pronator, $exor radial al carpului, palmar lung, $exor ulnar al carpului, $exor superfcial al
degetelor).
0picondilul lateral este mai mic decat cel medial, la el terminandu&se creasta supracondiliana laterala a diafzei. ,cesta
se poate explora prin inspectie si palpare, find un reper important (ca si epicondilul medial) pentru proiectia
formatiunilor de la nivelul antebratului. !e epicondilul lateral se insera muschii supinatori si extensori ai antebratului,
muschii mainii si degetelor (scurt extensor radial al carpului, supinator extensor al degetelor, extensor al degetului
mic,extensor ulnar al carpului, anconeu).
-a aproximativ /&4 cm pe marginea mediala, deasupra epicondilului medial se gaseste in mod inconstant o apofza
triunghiulara, numita procesul supracondilian (aceasta apofza se regaseste in aproximativ (5 din cazuri) . !rocesul
supracondilian este legat de epicondil printr&o bandeleta fbroasa, formand astfel un inel osteofbros, prin care trec
nervul median si artera brahiala.
Torsiunea $umerusului
,xul transversal al capului humerusului si cel al condilului numeral nu se a$a in acelasi plan frontal. -a adult ele
formeaza un unghi ascutit, are (6&).grade si este deschis lateral, denotand torsiunea osului. -a nou&nascut unghiul
are aproximativ 4. de grade.
SCHELETUL A,TEBRATULUI
,ntebratul are doua oase paralele: ulna (situat in prelungirea degetului
mic) si radius (situat in prelungirea policelui ). ,ceste doua oase se
articuleaza prin epifzele lor, ramanand insa distantate la nivelul
diafzelor printr&un spatiu eliptic (denumit spatiul interosos).
0xaminate pe scheletul articulat, se observa ca radiusul depaseste ulna
prin epifza lui inferioara si este depasit de aceasta prin epifza
superioara. +a urmare, ulna precumpaneste in formarea articulatiei
cotului, iar radiusul in formarea articulatiei radiocarpiene. %iafzele celor
doua oase sunt prismatice triunghiulare, fecare prezentand deci trei fete
si trei margini.
Orientarea acestor elemente descriptive este usor de retinut, daca tinem
seama de aceasta forma prismatic&triunghiulara a diafzelor, ce se
privesc printr&una din marginile lor, numite margini interosoase. ,cestea
delimiteaza spatiul interosos.
"# UL,A este un os lung si pereche, situat in partea mediala a antebratului, in prelungirea degetului mic. !e scheletul
articulat el este putin oblic (de sus in "os si medio&lateral), formand cu humerusul un unghi cu deschiderea laterala.
Ulna - vedere anterioara Ulna - vedere laterala
7lna prezinta de studiat doua elemente: corpul si cele
doua epifze.
Orientare: se pune in sus extremitatea mai
voluminoasa, anterior se pune scobitura acestei
extremitati, iar lateral marginea cea mai ascutita a
osului.
C-R.UL este putin concav inainte, prezentand trei
fete si trei margini.
3ata anterioara prezinta gaura nutritiva, in partea
superioara a fetei inserandu&se muschiul $exor
profund al degetelor, iar in partea inferioara muschiul
patrat pronator.
3ata posterioara este strabatuta in treimea superioara
de o linie oblica in "os si medial. %easupra acestei linii
oblice se delimiteaza o suprafata triunghiulara, ce
este loc de insertie pentru muschiul anconeu.
!ortiunea inferioara este impartita si ea printr&o linie
verticala, intr&o fasie mediala si o fasie laterala.
!e fasia mediala a fetei posterioare se insera muschiul extensor ulnar al carpului iar pe cea laterala se insera sus
muschiul supinator, iar mai "os muschii lung abductor al policelui, scurt extensor al policelui, lung extensor al policelui si
extensorul indicelui.
3ata mediala este larga in portiunea superioara, ingustandu&se in partea inferioara, find de altfel palpabila sub piele.
*arginea anterioara este bine pronuntata, incepand de la procesul coronoid si terminandu&se la procesul stiloid.
*arginea posterioara proemina sub piele. *arginea pleaca de pe olecran, descinde sub forma unei creste sinuoase (de
forma unui S), si dispare apoi in treimea inferioara a diafzei.
*arginea laterala sau interosoasa da insertie membranei interosoase. ,ceasta membrana uneste corpurile celor doua
oase ale antebratului (ulna si radius). 8n sus, membrana se bifurca si delimiteaza o suprafata triunghiulara, in care este
situata incizura radiala a epifzei proximale. 9amura de bifurcatie posterioara este numita in termeni medicali creasta
muschiului supinator pentru insertia muschiului omonim.
E!tremitatea sau epiza superioara este formata din doua proeminente osoase: o proeminenta verticala (numita
olecran) si o proeminenta orizontala (numita procesul coronoid). +ele doua proeminente formeaza intre ele un unghi
drept si circumscriu o cavitate articulara ce priveste anterior, numita scobitura trohleara. ,ceasta scobitura trohleara se
articuleaza cu trohleea humerusului si prezinta o creasta anteroposterioara, ce raspunde santului de pe trohleea
humerusului. !e partea laterala a procesului coronoid se gaseste o fetisoara articulara semilunara (numita incizura
radiala sau scobitura radiala) care se articuleaza cu capul radiusului.
%edesubtul procesului coronoid se gaseste tuberozitatea ulnei (pe care se insera muschiul brahial). Olecranul se
palpeaza cu usurinta pe fata posterioara a articulatiei cotului, pe acesta inserandu&se muschiul triceps brahial.
E!tremitatea sau epiza in+erioara prezinta doua formatiuni: capul si procesul stiloid. ,ceste doua formatiuni se
palpeaza usor sub piele.
(.+apul reprezinta un segment de cilindru. Suprafata laterala a acestuia se numeste circumferinta articulara si se
articuleaza cu incizura ulnara a radiusului. 3ata inferioara a capului intra in contact cu discul fbrocartilaginos al
articulatiei radioulnare distale.
). !rocesul stiloid este situat pe partea mediala a capului, find o prelungire conoida, cu varful in "os. 8ntre cap si procesul
stiloid se formeaza un sant (situat pe fata posterioara a osului) prin care trece tendonul muschiului extensor ulnar al
carpului
Radius si ulna - s&$eletul ante(ratului
%# RA/IUSUL este un os lung si pereche, situat la partea laterala a antebratului, in dreptul policelui. !rezinta ca
elemente de studiu un corp si doua epifze.
Orientare: Se asaza in "os extremitatea cea mai voluminoasa, posterior fata ei prevazuta cu santuri, lateral procesul
descendent al acestei extremitati.
R
adiusul - vedere anterioara si posterioara
C-R.UL este prismatic triunghiular si,
ca atare, are trei fete (fata anterioara,
posterioara si laterala) si trei margini
(marginea anterioara, posterioara si
mediala). +orpul este palpabil in
"umatatea lui inferioara.
3ata anterioara este ingusta in
portiunea superioara, pe ea gasindu&se
gaura nutritiva. 8n portiunea
superioara a fetei anterioare se insera
muschiul $exor lung al policelui, iar in
portiunea inferioara muschiul patrat
pronator.
3ata posterioara este rotun"ita in
portiunea superioara, unde raspunde
muschiului supinator. 3ata posterioara
este plana si usor excavata in restul
intinderii, unde se insera muschiul
lungul abductor si scurtul extensor ai
policelui.
3ata laterala prezinta la partea mi"locie
o tuberozitate pronatorie (pentru
insertia muschiului rotund pronator).
%easupra rugozitatii, fata laterala este acoperita de muschiul supinator, care la acest nivel este strabatut de ramura
profunda a nervului radial.
3racturile osului la acest nivel pot intersecta nervul, acest raport avand o mare importanta practica.
*arginea anterioara este pronuntata in partea superioara, insa dispare in treimea inferioara.
*arginea posterioara exista numai in portiunea mi"locie.
*arginea mediala sau interosoasa este ascutita si se termina in partea inferioara a corpului, bifurcandu&se si delimitand
astfel o suprafata triunghiulara. -a baza acestui triunghi se gaseste scobitura (sau incizura ulnara) a radiusului. !e
marginea mediala se prinde membrana interosoasa.
E!tremitatea sau epiza superioara 0pro!imala1 este compusa din trei elemente: capul,colul si tuberozitatea
radiusului.
(.+apul este un segment de cilindru plin, mai inalt in portiunea mediala. 3ata lui superioara prezinta o depresiune,
numita foseta capului radial care raspunde capitulului humerusului. +ircumferinta capului raspunde scobiturii radiale de
pe ulna. +and se executa miscari de rotatie ale antebratului, capul se poate palpa sub epicondilul lateral al humerusului.
). +olul este portiunea ingusta care leaga capul de corp si este oblic indreptat de sus in "os si latero&medial, formand cu
capul un unghi deschis lateral.
'. 2uberozitatea radiusului este o proeminenta ovoidala, situata sub col, pe ea inserandu&se muschiul biceps brahial.
E!tremitatea sau epiza in+erioara 0distala1 este comparata cu o piramida trunchiata, ce prezinta patru fete si o
baza, ea putandu&se explora aproape in intregime.
3ata mediala a epifzei prezinta scobitura ulnara destinata articularii cu capul ulnei.
3ata laterala prezinta un sant pentru trecerea tendoanelor muschilor lung abductor si scurt extensor ai policelui. ,ceasta
fata se continua in "os cu procesul stiloid. !rocesul stiloid se poate inspecta si palpa, coborand mai "os decat procesul
stiloid al ulnei.
3ata posterioara prezinta mai multe creste verticale, care delimiteaza santuri. !rin santuri aluneca tendoane ale
muschilor extensori ai manii si ai degetelor. -a mi"locul fetei posterioare se gaseste o creasta verticala (adesea palpabila
sub piele) numita tu(er&ulul dorsal care o imparte in doua santuri. -ateral de tubercul se a$a un sant prin care trec
tendoanele muschilor extensori radiali ai carpului si medial de tubercul se a$a alt sant subdivizat printr&o
creasta verticala mai mica in alte doua santuri: un sant lateral mai mic pentru lungul extensor al policelui si un sant
medial mai larg pentru tendoanele extensorului degetelor si extensorului indexului.
3a1a anterioara este concava de sus in "os, dand insertie muschiului patrat pronator.
:aza sau fata articulara carpiana are forma unui triunghi, al carui varf se prelungeste lateral pe procesul stiloid. :aza
este subdivizata printr&o creasta antero&posterioara, in doua fete secundare: o fata laterala, triunghiulara, in raport cu
scafoidul, si o fata mediala, patrulatera, in contact cu semilunarul.