Profilaxia si controlul

infectiilor in medicina
dentara si chirurgia orala

Horia Barbu
 Obiective

asepsia

conceptul ‘Precautiei Universale’

tehnicile curata, aseptica sau sterila - care e diferenta?

prevenirea contaminarii in medicina dentara

antibioterapia in chirurgia orala

 ASEPSIA
-mentinerea sterilitatii-

defineste ansamblul masurilor cu caracter profilactic

aplicarea tehnicilor aseptice pentru a impiedica
patrunderea microorganismelor intr-un substrat steril
fiecare gest chirurgical trebuie sa fie dominat de
prioritatea asepsiei
supuratia plagii este cea mai constanta complicatie
produsa prin actiunea florei microbiene
 ASEPSIA
-mentinerea sterilitatii-

defineste ansamblul masurilor cu caracter profilactic

aplicarea tehnicilor aseptice pentru a impiedica
patrunderea microbilor intr-un substrat steril
fiecare gest chirurgical trebuie sa fie dominat de
prioritatea asepsiei
supuratia plagii este cea mai constanta complicatie
produsa prin actiunea florei microbiene
 ASEPSIA
-mentinerea sterilitatii-

defineste ansamblul masurilor cu caracter profilactic

aplicarea tehnicilor aseptice pentru a impiedica
patrunderea microbilor intr-un substrat steril
fiecare gest chirurgical trebuie sa fie dominat de
prioritatea asepsiei
supuratia plagii este cea mai constanta complicatie
produsa prin actiunea florei microbiene
 ASEPSIA

murdar - instrumente care nu au fost curatate

curat - majoritatea microorganismelor au fost indepartate

steril - absenta microorganismelor si sporilor

De ce este importanta asepsia?

medicul dentist aduce injurii la nivelul suprafetei

epiteliului- bariera impotriva infectiei (chirurgia
parodontala, chirurgie orala, implantologie)

in timpul efectuarii manoperelor sangerande, medicul

si asistentii pot fi contaminati cu sangele si saliva
pacientului (slefuiri, endodontie, detartraje)
 Microorganismele „inamice”

Bacterii

Mycobacterii

Fungi

Virusi
 Organisme virale

Produc dificultati:

VHB +/- VHD

VHC

HIV
 Virusul hepatitei B

cel mai virulent si cu cel mai mare risc de

transmitere pentru medic si echipa sa

suficienta o cantitate minima pentru transmiterea

bolii (105 – 107 virusi/ml sange)

rezistent la desicare, dezinfectie clinica, alcool,

fenoli
 Virusul hepatitei B

Virus hepatic B
Un virus foarte contagios
Virusul hepatitei B este de 50-
100 de ori mai infectios decat HIV si de 10 ori decat cel al hepatitei C. In plus, el rezista o perioad
a considerabila de timp in conditiile mediului extern (de exemplu, pe instrumente care au venit in 
contact cu sange contaminat si nu au fost sterilizate corect) cel putin 7 zile, timp in care poate infe
cta persoanele care sunt expuse la el. Din aceste motive, transmiterea VHB se face foarte usor.
 
 
 Virusul hepatitei C

Virus hepatic C

 Virusul poate rezista in mediul exterior minimum 16 ore, 
maxim 4 zile, astfel incat contactul accidental cu sange 
sau obiecte contaminate reprezinta un risc mare de 
infectare.
 
 HIV

potential de infectare redus fata de HVB

isi pierde virulenta cand se usuca

putine persoane secreta HIV prin saliva (in cantitati

foarte mici)
 HIV

Virusul rezista in mediiul extern atata timp cat mediul in care se afla 
este umed, daca pelicula de sange sau fluidele corporale infectate se 
usuca in totalitate acesta moare.
In concluzie poate rezista de la cateva zeci de minute (la soare ) pana 
la cateva zile.
Virursul imunodeficientei umane este foarte sensibil la caldura 
(caldura umeda - fierbere, vapori de apa sub presiune, caldura uscata - 
cuptor cu aer cald) sau substante chimice de sterilizare si mai putin la 
radiatia solara (ultraviolete). Fierberea il inactiveaza in cateva minute 
iar substantele chimice in maximum 30 de minute.
 Obiective

asepsia

conceptul ‘Precautiei Universale’

tehnicile curata, aseptica sau sterila - care e diferenta?

prevenirea contaminarii in medicina dentara

antibioterapia in chirurgia orala

 Conceptul „precautiei universale”

Cine este contagios???

trebuie considerati toti pacientii potentiale surse de infectie

precautii de contact: lampa, telefon, radiografii etc.

include doctorul dar si echipa sa

toti: manusi, ochelari, masca

decontaminarea suprafetelor contaminabile cu sange/saliva

Metode de limitare a contaminarii cu VHB
si HIV

De la pacienti contaminati la alti pacienti

materiale de unica folosinta

dezinfectarea suprafetelor

-cu compusi halogenici: iodofori, hipoclorit

sterilizarea instrumentelor refolosibile:

- termic

- etilenoxid
 METODE DE LIMITARE A
CONTAMINARII CU VHB SI HIV

De la pacienti contaminati la personalul medical

- folosirea unui instrument de indepartare a lamei de bisturiu de

pe maner

- nu trebuie reacoperite acele de anestezie

- aruncarea materialelor ascutite in containere special

amenajate

- raportata orice expunere

- vaccinarea anti VHB a personalului medical

 METODE DE LIMITARE A
CONTAMINARII CU VHB SI HIV

Intraoperator

respectarea „precautiilor universale”

masca

2 perechi de manusi,

ochelari de protectie
 METODE DE LIMITARE A
CONTAMINARII CU VHB SI HIV

Intraoperator

boneta de unica folosinta

halat steril peste uniforma de cabinet

echipamentul se infasoara in folie (plastic, aluminiu) pentru

a evita contaminarea de pe manusile medicului

schimbarea manusilor deteriorate

 METODE DE LIMITARE A
CONTAMINARII CU VHB SI HIV

Postoperator

sangele si saliva de pe instrumentar – spalate minutios

masina de spalat instrumente

bai cu ultrasunetele

amprentele se spala dupa indepartare

 Mycobacteria TBC

boala putin raspandita in tarile dezvoltate

transmitere primara prin

aerosoli - tuse, stranut, respiratie

instrumente inadecvat sterilizate

sterilizare eficienta - etilen oxid, caldura, iradiere

rezistenta crescuta la desicare si dezinfectante chimice

 PREVENIREA INFECTIEI
TBC

microorganismele rezultate in urma evaporarii picaturilor,

raman suspendate in aer sau sunt transportate prin
intermediul particulelor de praf si apoi sunt inhalate

presiune negativa a camerei

usile inchise in permanenta

aer steril

amanarea tratamentului pentru 3 saptamani

 Obiective

asepsia

conceptul ‘Precautiei Universale’

tehnicile: curata, aseptica sau sterila - care e diferenta?

prevenirea contaminarii in medicina dentara

antibioterapia in chirurgia orala

 Technique Clean Aseptic Sterile

On ward or at Dedicated Dedicated

Procedure space
beside area room

Sterile
Gloves Clean or none Sterile surgical
surgical

Surgical scrub
Hand hygiene before the Aseptic, e.g.
Routine Iodophors,
procedures alcohol
chlorhexidine

Long acting
Skin antisepsis No Alcohol
agent

Sterile field No Yes YES

Sterile gown, mask, head

No No Yes
covering
Hrup,
Hrup, Ellis
Ellis &
& Tucker
Tucker
 Tehnica Curata

Interventii de rutina in cabinet:

OTR

endodontie

protetica

terapie parodontala

extractii

ortodontie

hainele pacientului acoperite cu camp nesteril

 Technica Curata, Aseptica, sau Sterila?

Trebuie stabilit de la inceput ce tehnici vor aborda membrii echipei pe parcursul

interventiei chirurgicale

Exemplu: Sinus lift cu abord lateral

Tehnica aseptica:

- chirurgul care efectueaza operatia

- ajutorul 1 - aspiratie si retractia partilor moi

- ajutorul 2 - instrumentarul steril

Tehnica curata

- ajutorul 3 - pregateste materialele de aditie si implanturile

 TEHNICA STERILA

- interventii chirurgicale ample

de lunga durata

- proceduri invazive cu rata mare

de infectie

Exemple:

- chirurgie orala

- chirurgie implantara
SCHARF & TARNOW
 Obiective

asepsia

conceptul ‘Precautiei Universale’

tehnicile: curata, aseptica sau sterila - care e diferenta?

prevenirea contaminarii in medicina dentara

antibioterapia in chirurgia orala

 Prevenirea
Contaminarii

mentinerea materialelor
curate, murdare si sterile
separate

instrumente sterile pe
camp steril

schimbarea manusilor la
trecerea de la o tehnica
curata la o tehnica aseptica
sau sterila
 Prevenirea
Contaminarii

schimbarea manusilor sterile si

spalarea mainilor la 1 ora de la
inceperea unei interventii prin
tehnica sterila

campul operator poate fi

considerat steril cu exceptia unei
margini de 2.5 cm

materialele textile umede sunt

considerate nesterile
CONTROLUL CONTAMINARII
BACTERIENE

Contaminarea poate fi redusa:

dezinfectarea suprafetelor
calitatea aerului
limitarea prezentei umane
limitarea miscarilor prin incapere
timp redus de lucru
CONTROLUL CONTAMINARII
BACTERIENE

Contaminarea directa:

- microorganismelor provenite de la pacient

- erori de sterilizare

- erori de comportament ale operatorului

 CONTAMINAREA DIRECTA
PREVENIRE

acoperirea pacientului cu campuri sterile

instalarea corecta a campului operator

gesticulatia intraoperatorie!!!

sterilizarea riguroasa

spalarea chirurgicala a mainilor

manusi sterile
 Dezinfectia
pre/post operatorie
suprafetele din zona operatorie – dif. grade de contaminare

echipamentul de frezare disperseaza sange/saliva

solutii : -dezinfectante: tetiera, scaun, etc.

-materiale izolante unica folosinta: lampa, micromotor,

aspiratorul chirurgical, etc.

suprafetele dulapurilor – contaminate!

sapun – contaminat!

suprafata aparatului – contaminata!

DEZINFECTIE PERIODICA
 Obiective

asepsia

conceptul ‘Precautiei Universale’

tehnicile curata, aseptica sau sterila - care e diferenta?

prevenirea contaminarii in medicina dentara

antibioterapia in chirurgia orala

 ANTIBIOTERAPIA IN CHIRURGIA ORALA

Cand administram antibiotic: 1 ORA preoperator

- AMOXICILINA
- CLINDAMICINA
Durata: 7 ZILE

ASOCIEREA CU CLORHEXIDINA???
 Concluzii

protejarea sanatatii medicului si a echipei

prevenirea contactului cu sangele (manusi, masti,

obiecte ascutite!, ace!)

limitarea raspandirii sangelui

instrumentar corect pozitionat pe masa si utilizat

conform indicatiei fiecaruia

curatarea, dezinfectia, sterilizarea in maxima

urgenta