Sunteți pe pagina 1din 19

ARCADA SUPERIOARA

Aspecte radiculare

Forma pe sectiune Inclinarea radacinilor


Lungimea Lungime
Dinte Varsta eruperii Nr. radacini Nr. canale la colet a canalului
totala radacina Pl. Frontal Pl. Sagital
radicular

IC 7,5 ani 1 1 Aplatizata V-P ; circulara 22-23 mm 12-13 mm 2-3º > D 5-7º > P

Aplatizat M-D
IL 8 ani 1 1 21-22 mm 11-12 mm 5-7º > D 10-12º > P
greu accesibil

Aplatizat M-D
C 11-12 ani 1 1 26-27 mm 16-17 mm 2-3º > D 5-7º > P
usor accesibil

20% > 1 rad


80% > 2 rad
PM1 9 ani 20,5 mm 1º > D 1-2º > P
95% > 2 canale Piscot/clepsidra
5% > 1 canal

90% > 1 rad


10% > 2 rad
PM2 10 ani Piscot 21,5 mm 0-1º > D 0-1º > P
75% > 1 canal
25% > 2 canal

Rad: P > M-V > D-V


Rad P > apl V-P Vf. apexurilor rad. V sunt
60% > 3 canale
M1 6 ani Rad V > apl M-D 20,8 mm inclinate spre D iar apex rad
40% > 4 canale (al-IV-lea e
Intotdeauna cu 3 radacini P spre V
pe rad M-V, spre P)

80% > 3 rad


Divergenta radiculara e mai
20% > 2 rad cu 2/3 canale
M2 12 ani Poate avea 2 > 3 rad 20 mm redusa;cele 2 rad` V au
60% > 3 canale
apexul mai inclinat spre D
40% > 4 canale
ARCADA INFERIOARA
Aspecte radiculare

Forma pe sectiune la
Varsta Lungimea Lungime
Dinte Nr. radacini Nr. canale colet a canalului
eruperii totala radacina
radicular

1 > 60%
Aplatizata M-D ;
IC 6 ani 1 2 > 40% dar cu un 20-21 mm 11-12 mm
piscot clepsidra
apex

1 > 60% Aplatizare M-D;


IL 8,5 ani 1 21,7 mm 13 mm
2 > 40% Piscot clepsidra

AplatizareM-D
1 > 98% 1 > 94% 15 mm ; se poate largi
C 9 ani maiaccentuata decat 25,6 mm
2 > 2% 2 > 6% pana la ISO 50/60
caninul superior

1rad de 14 mm , se gaseste in
1 > 75% ISO 40-50
PM1 9-10 ani obicei,f. rar cu Sectiune cerc 21,6 mm apropierea gaurii
2 > 25% ISO 35
2 radacini mentoniere

1 > 90%
PM2 11 ani 1 Aplatizata M-D (usor) 21,5 mm 14 mm
2 > 10%

M > 13,3 mm;


2 > 13% 2 rad;cea M e cu 1 mm mai
( ISO 45-60 )
M1 6 ani 2 3 > 80% lunga ;fiecare radacina are 20 mm
D > 13,2 mm
4 > 7% 2 canale(V ;O)
( ISO 35-45 )

2 > 85% 2 > 13% Perimetrul apical mai


M > 13,8 mm
M2 12 ani 1 > 15% 3 > 80% scazut decat la M1;canal pe 20 mm
D > 13,7 mm
4 > 7% sectiune cu forma literei C

Rad frecvent fuzionate M 10,5


M3 18 - 25 ani De obicei 2 D 9,5
17mm
Poate avea pana la 7 rad`
PULPITELE ACUTE
Seroase Purulente
Grupa Partiale (Coronare) Totale (Corono-Radiculare) Partiale (Coronare) Totale (Corono-Radiculare)

- Infiltratia purulenta poate debuta ca atare - Identica cu PPP + cuprinde si pulpa rad.
- Fen. inflamatorii cuprind si pulpa rad., dar
sau in urma unei PSA - In zona apicala apare un proces exudat.
Factori determinant: fizici & mai intense in pulpa coronara.
Patogenie - Distrugerea fibr. nerv. - Orice presiune exercitata pe dinte
chimico-toxici - Specializarea cel. mezenchim. nedif. - Aparitia insulelor de necroza cel. provoaca durere
- Odontoblastele continua activ. - Accentuarea exudatului fibrinos - Percutia in Ax +

- Durere cumplita = Turbarea Dintilor


- Crize dureroase prov. de un ag. extern: - Crize dureroase spontane, mai ales noaptea
- Crize dureroase spontane, continue,
- Durere vie la un singur dinte violenta, insuport. / progresiva - Durere cu caract. pulsatil, sincron cu sis. v.
foarte dureroase, iradiate si cu caract.
- Intai la rece, apoi la cald - Apare si spontan fara cauza aparenta - Durere la inceput loc. apoi iradianta
pulsatil
- Dureaza de la min. la cateva ore - Durerea tine mult timp - Dureaza ore si e violenta
Ex. Sub. - Sensib. la cald foarte marcata
- Crize spontane frecvente, mai - Durere iradianta in fazele de mare intens. - Intensificata de cresterea afluxului sangvin
- Recele calmeaza ( = vasoconstrictie)
ales noaptea catre dintii vecini, max. antag., reg. temp./ spre extremitatea cefalica = creste
- Durerile nu cedeaza la calmante locale si
- Dispar spontan sau cu antialgice orbit./submand./occip. dar nu depaseste presiunea intratisulara pe fibr. nervoase
nici la analgezice
linia mediana - Recele calmeaza ( = vasoconstrictie)
- Antialgicele au efect redus

- Dinte cu col. normala, carie


profunda, depozit bogat de
dentina alterata ( indep. = strat
- Dinte cu proces carios profund - Dinte cu proces carios profund cu multa
subt. de dentina normala sau - Dinte cu proces carios profund cu multa
- C.P. acoperita de un strat subt. de dentina dentina alterata
pigmentata) dentina alterata
alterata - Deschiderea C.P. = secretie purulenta
Ex. Obiect. - Atingerea cu sonda e dureroasa - Deschiderea C.P. = picatura de puroi +
- Percutia in Ax +, dureroasa = cuprinderea - La sondarea C.P., sensib apare numai in
( se poate desc. C.P.) hemoragie > durerea se aplifica temp. apoi
in totalitate a pulpei de catre procesul profunzime
- Percutie in Ax./Trans. - devine suportabila sau inceteaza
carios
- T.V. intens + (^ la rece)
- Pac. spune ca durerile scad la apa
calda

- Ex. Sub. + Ex. Obiect.


- Ex. Sub. + Ex. Obiect. - Ex. Sub. + Ex. Obiect. - Ex. Sub. + Ex. Obiect.
- Hipersensibilitate dent.
Diag. + - Durere continua de mare intensitate - T.V. + la rece si electrice, dar la intensitati - T.V. reduse
- Duce la cronicizare = forma de - Hipersensib. la T.V. termice + mai mari ca cele obisnuite - Sensib. la percutia in Ax +
Pulpita Cronica Deschisa

Diag. Dif. Hip. Prein. / PAST / PPP / PPT PASP / PPT / Paro.A.S. PASP / PPT PAST / PPP / Paro.A.A

Evo&Comp Vindecare / PAST / PPP / PCD - PPT / PCDU / Gangr. Pulp. Gangr. Pulp. + Paro.A.A

- Coafaj direct in dublu timp


- Extirpare Vitala
Tratament - Amputatie Vitala Extirpare Vitala Extirpare Vitala
- Extirpare Devitala (dupa calm. durerilor)
- Extirpare Vitala
Clasificarea afectiunilor pulpare acute dupa caracterul durerii

CARACTERUL Carie Hiperemia Pulpita Seroasa Pulpita Seroasa Pulpita Purulenta Pulpita Purulenta
DURERII Simpla Preinflam. Partiala Totala Partiala Totala

Provocata + + + + + +

Spontana - - + + + +

Lancinanta - + + + - -

Pulsatila - - - - + +

Iradiata - - - + - +
Exarcerbata la
rece + + + + - -
Exarcerbata la
cald - - - - + +
Calmata de
antialgice - - + - + -
Teste de
vitalitate + ++ +++ ++++ -+ -

Percutia in ax - - - + - +
Iradierea durerii in functie de dintii care o initiaza

Dintii care o initiaza Regiunea unde iradiaza durerea

Incisivii maxilari Regiunea frontala

Caninii maxilari Premolarii maxilari

Caninii si premolarii maxilari Molarii maxilari

Caninii si premolarii maxilari Aria nazo-labiala

Premolarii secunzi si primii molari maxilari Regiunea maxilara deasupra molarilor

Premolarii secunzi maxilari Regiunea temporala

Molarii secunzi si de minte maxilari Aria mandibulara sub molarii mandibulari

Molarii secunzi si de minte maxilari, molarii


Regiunea auriculara
mandibulari

Incisivii, caninii si premolarii mandibulari Regiunea mentoniera

Primul si al 2-lea molar mandibular Primul premolar mandibular

Primul si al 2-lea molar mandibular Regiunea angulo-mandibulara

Premolarii secunzi mandibulari Jumatatea unghiului mandibular

Molarii de minte mandibulari Aria laringiana superioara


PULPITE ACUTE
HIPEREMIA SEROASE PURULENTE
PREINFLAM.
Totala
Partiala Partiala Totala
“Turb. dintilor”

Simptomatologie
Subiectiv Subiectiv Subiectiv Subiectiv Subiectiv

- Durere provocata de - Durere vie, localizata la - Durere provocata - Durerea apare in crize - Durere spontana,foarte
excitatiile termice, mai un anume dinte initial de un agent ext. spontane, nocturne; puternica, aproape
mult la rece si mai provocata de agenti provoaca durere dureaza cateva ore; este continua, iradiata, cu
putin la cald, sau de termici, mai ales la violenta, insuportabila violenta; la inceput caracter pulsatil.
agenti chimici(mai ales rece la inceput, iar mai e la inceput dar ce localizata - apoi iradiata - Sensibilitate la cald f
la dulce) tarziu si la cald; poate sa creasca - Durerea are carcter pulsatil, accentuata.Bolnavul
- Durerea este - Durerea tine de la progresiv ca exacerbata de orica cauza foloseste lichide reci pt
localizata,pacientul cateva minute la intensitatea; (caldura locala de la perna, calmarea durerii.
indicand cu precizie cateva ore. - Durerea poate apare si poz.orizontala a corpului) - Durerea nu cedeaza la
dintele in cauza; - Crizele dureroase tot spontan, fara cauza - Recele reduce durerea calmante locale, gen
- Durerea este de mai frecvente, apar aparenta cu caracter (prin vasoconstrictie) Dentocalmin
intensitate moderata si spontan, mai ales progresiv sau brutal;
dureaza cateva minute seara si noapte. - Durerea tine mult timp, Obiectiv Obiectiv
dupa incetarea actiunii - Pot ceda de la sine sau putand exista
excitantului la antialgice obisnuite remisiuni sporadice de - Carie profuda, pe fundul - Proc. c.extins si profund;
cateva minute careia se gaseste un strat - Exereza D ramolite se face
Obiectiv Obiectiv - Apar exacerbari ale de dentina ramolita cu usurinta ;
durerii provocate de - Din CP va fi evacuata o - Dupa evacuarea secretiei
Existenta unui proces Dentina de coloratie dulce,rece,acru,trauma picatura de puroi, urmata purulente - sensibilitate
carios care nu a deschis normala, cu proces tism masticator de o usoara sangerare crescuta in profunzime
camera pulpara; carios profund fara - Durerea iradiaza catre - Sensibilitatea la curent
Palparea cu sonda, a deschiderea CP si dd. vecini spre electric este foarte scazuta
fundului cavitatii releva depozit bogat de dentina max.antagonist sau abolita
hipersensibilitate si alterata. Dupa - In fct.de poz, d.
hiperestezie indepartarea dentinei durerea iradiaza in
alterate ramane un strat reg.temporala,
de dentina subtire & orbitala, submndb,
pigmentata a carei occipitala
atingere cu sonda - Iradierea nu depaseste
provoaca durere niciodata linia
imediata si mediana
puternica(hipersensibilita - Pacientul nu poate
te dentinara) localiza dintele

Testele de vit. termice Obiectiv


(mai ales la rece) &
electrice sunt intens - Pr.c. profund, CP
(+) ,cu durere prelungita acoperita de un strat
subtire de D alterata.
- Presiuni f mici la ac.niv.
pot duce la
deschuderea CP,
exacerbarea durerii &
aparitia unei picaturi
de sange
- Hipersensibilitete
pulpara
(contraindicate test.de
vitalitate)
- Percutia in ax pozitiva
Diagnostic Pozitiv
- Persistenta durerii - Durere vie, spontana - Se stabileste pe - Caracterul pulsatil al durerii - Caracterul pulsatil al durerii
cateva minute dupa sau provocata, ce caracterul continuu de - Posibilitate de localizare a - Calmarea temporara a
indepartarea dureaza de la cateva mare intensitate a durerii durerii prin lichide reci
excitantului minute la cateva ore durerii - Exacerbare la cald, - Sensibilitate la percutia in
- Existenta procesului - Durere cu caracter - Durere lancinanta diminuare la rece ax & aparitia picaturii de
carios fara localizat - Sensibilitate la - Prezenta picaturii de puroi puroi la deschidera CP
deschiderea C.P. - Existenta unui proc.c. percutia in ax la deschiderea CP, urmata
- Semnalarea de catre profund, fara - Hipersensibilitate la de exacerbare si apoi Teste de vit. reduse
pacient a unor tt. deschiderea CP si cu testele de vit. diminuarea durerii
efectuate recente la hipersensibilitate
dintele cauzal dentinara la atingerea Teste de vitalitate Teste de vit. la rece &
( preparari de cavitati fundului cavitatii extrem de (+) la electrice dau raspunsuri (+)
sau slefuiri de bonturi) intensitati mici la intensitati mai > ca cele
Teste de vitalitate obisnuite
Teste de vitalitate (+) (+) ,mai ales la rece &
curent electric

Diagnostic Diferential
- Hipersensibilitatea si - HP - PASP - PASP - PASP
hiperestezia dentinara - PAST - PAPT - PAPT - PAPP
- Pulpite acute coronare - PAPP - Parodontita Apicala - Pa Ap.Ac
- PAPT Ac. Seroasa

Tratament
- Trat. cariei simple si - Coafaj direct in 2 timpi - Extirpare vitala - Extirpare vitala - Extirpare vitala
coafaj indirect - Amputatie vitala - Extirpare devitala - Ozonoterapie
- Trat. cariei simple & - Extirpare vitala - Diatermie
coafaj direct in 2 timpi - Extirpare devitala - Ab endodontal
- Amputatie vitala
- Extirpare vitala
PULPITE CRONICE
DESCHISE INCHISE

Hiperplazica
Granulomatoasa
Ulceroasa Propiu-zisa ( Granulomul
( Polipoasa )
Palazzi )

Simptomatologie
Subiectiv Subiectiv Subiectiv Subiectiv

- In general nedureroasa - Prezenta unei carii cu CP - Pacientul nu acuza dureri la niv. - Leziune nedureroasa
- Pacientul acuza dureri in actul deschisa dintelui cauzal; se prezinta - Pacientul poate preciza o jena
masticatiei si evita utilizarea - Sangerarea in timpul prezinta alte afectiuni nedureroasa la d cauzal
partii respective in masticatie masticatiei - Lipsa sensibilitatii la excitanti
- Poate relata existenta unui proc. - Jena dureroasa in presiunea chimici, termici si traumatisme Obiectiv
c. vechi, cu antecedente alimentelor,in cavitatea
dureroase, miros neplacut si carioasa Obiectiv - Diagnosticul se pune de cele
aparitia unei sangerari la mai multe ori prin examen Rx
masticatie Obiectiv - Cavitate carioasa pe fundul - Cand localizarea pulpopatiei
- Obliterarea cav. carioase si careia dentina poate avea este coronara se vede prin
reacutizarea procesului - Pacientul evita masticatia pe duritate normala,usor colorata transparenta smaltului pulpa de
inflamator, durerea capata partea respectiva > tartru pe - Dinte cu obturatie mare, veche culoare roz
caracterul pulpitei acute dintii vecini dintelui cauzal adaptata incorect , ce prezinta - Cand localizarea este radiculara
- Cavitate carioasa de volum carii sec.: la indepartarea obt. se in dreptul dintelui, pe mucoasa
Obiectiv mare ce a deschis CP si care constata lipsa obt. de baza, V sau orala, se constata
este ocupata partial sau total existenta unui strat de dentina prezenta unei fistule
- Cavitate carioasa profunda cu de o formatiune polipoasa de alterata dar care inchide CP
depozite bogate de dentina aspect moale - Inteparea cu sonda chiar si a
alterata si deshiderea CP - Cand peretii coroanei sunt straturilor profunde nu este
- Pulpa dentara de culoare rosu distrusi, polipul proemina in dureroasa dar provoaca
inchis sau brun cu depozite de afara venind in contact cu sangerare abundenta datorita
fibrina si ulceratii superficiale epiteliul gingival vaselor de neoformatie
- Subtierea peretilor cav. si - Cand este epitelizat, polipul
fracturarea lor >leziuni ale limbii are culoare roz si suprafata Teste de vit. dau raspunsuri (+)
si muc. jugale neteda la intensitati mari ale curentului
- Inteparea in profunzime a - Cand este neepitelizat, polipul electric
pulpei este dureroasa(vie) cu are culoare rosie hemoragica
sangerare abundenta cu suprafafata neregulata,
acoperita de depozite de
Percutia in ax & transversala nu fibrina
dau raspunsuri (+) - Leziuni ale mucoasei jugale si
gingivale
Teste de vit. termice & electrice - Sensibilitate doar la inteparea
la intensitati mari ale curentului cu sonda a straturilor profunde,
el. cu sangerare abundenta

Percutia in ax & transversala nu


dau raspunsuri (+)

Teste de vit. termice & electrice


la intensitati mari ale curentului
el.
Diagnostic Pozitiv
- Lipsa durerii si aparitia ei prin - Carie profunda cu deschiderea - Este dificil de precizat - Prin diafanoscopie se costata
inteparea straturilor profunde CP - Scaderea considerabila a testelor modificarea conturului CP
ale pulpei - Formatiune polipoasa in de vit. la dinti cu proc.c. profund - Largirea CP la niv. coronar, cu
- Existenta cariei profunde si continuarea pulpei dentare, cu sau cu obturatii care nu modificarea conturului pe unul
deschiderea CP sangerare si sensibilitate la intereseaza CP din pereti
- Sangerarea si aparitia inteparea in profunzime - Existenta unei carii sau a recidivei - Imaginea rezorbtiei
sensibilitatii doar la inteparea de carii,cariei sec. - Pete de culoare inchisa,
cu sonda a straturilor profunde - La trepanarea exploratorie a neregulata ca forma, in
peretelui de dentina apare prelungirea CP
Teste de vit. dau raspunsuri (+) sangerare abundenta in - In localizarea radiculara >
la intensitati mari ale curentului momentul lezarii pulpei; in dilatare neregulata a canalului,
electric profunzime denota insensibilitate pe o zona limitata, de cul.
inchisa
Percutia in ax (-) - Granulom apical localizat in
apropierea apexului

Testele de vit. releva sensibili-


tatea scazuta a
pulpei

Diagnostic Diferential
- Necroza - Necroza - Necroza - Necroza
- Gangrena - Gangrena - Gangrena - Pulpita Cronica Inchisa Propiu-
- Pulpita Cronica Deschisa - Polipul gingival - Pulpita Cronica Deschisa zisa
Granulomatoasa ( Polipoasa ) - Pulpita Cronica Deschisa Granulomatoasa ( Polipoasa )
Ulceroasa - Pulpita Cronica Deschisa
Ulceroasa

Tratament
- Extirpare vitala - Extirpare vitala - Extirpare vitala - Extirpare vitala
Extirparea Pulpara Vitala

Definitie: Este metoda chirurgicala prin care se indeparteaza in totalitate pulpa coronara si radiculara
dupa insensibilizarea ei prin anestezie. Este metoda de electie in tratamentul inflamatiei pulpare acute
si cronice.

Avantaje:

- Face posibila efectuarea tratamentului complet intr-o singura sedinta


- Creaza conditiile favorabile cicatrizarii bontului pulpar
- Nu se folosesc substante chimice caustice cu actiune necontrolabila asupra tesuturilor vii
parodontale
- Ofera o buna insensibilizare a pulpei, asigura o buna liniste operatorie -nu prezinta dificultati tehnice
deosebite
- Are putine contraindicatii

Indicatii:

- Pulpitele acute si cronice


- Deschiderile accidentale ale camerei pulpare ce nu pot beneficia de tratamentul conservator al
pulpei dentare
- Esecuri ale tratamentului de conservare a vitalitatii pulpei dentare prin coafaj direct sau indirect
- Hiperestezia si hipersensibilitatea dentinara care nu cedeaza la tratamentul obisnuit
- Abraziunile dentare patologice
- Dupa o tentativa de extirpare devitala in care nu s-a resusit desensibilizarea pulpei dentare
- Pierderi mari de substanta dura dentara coronara, prin carie simpla, care impiedica prepararea unei
cavitati cu o forma de retentie satisfacatoare pentru materialul de obturatie;
- Fracturile dentare coronare care au deschis camera pulpara
- Parodontitele marginale cronice cu mobilitate de gradul III, in scopul imbunatatirii circulatiei
parodontale;
- In scopul realizarii unor mijloace de imobilizare conjuncte cu ancoraj in camera pulpara si in canalul
radicular;
- Pulpitele retrograde produse prin infectarea pulpei din pungile parodontale profunde;
- In scopul realizarii unei coroane de substututie
- In cazurile in care necesitatea asigurarii paralelismului dintilor stalpi impune slefuiri importante, care
duc la deschiderea camerei pulpare;
- Dinti cu eruptii accelerate active, cand aducerea lor in planul de ocluzie, prin slefuire, ar duce la
deschiderea camerei pulpare;
- Luxatiile dentare;
- Fracturile radiculare in prima si a doua treime a 

radacinii;
- Dinti situati in focare de fractura;
- Dinti aflati in vecinatatea unor formatii patologice
- Nevralgii trigeminale simptomatice produse de denticuli intrapulpari;

Contraindicatii:

- Afectiuni ale organismului in care este contraindicata folosirea anestezicelor sau vasoconstrictorul
asociat: unele afectiuni cardiace, HTA, alergia, epilepsia
- Stari fiziologice ca sarcina in primele trei luni si ultimile doua luni
- Existenta unor afectiuni loco-regionale care impiedica injectarea anestezicului in zona de electie
( procese inflamatorii acute, trismus, constrictii, tumori )
- Imposibilitatea efectuarii unui tratament corect si complet pe toata lungimea radacinii datorita
pozitiei dintelui pe arcada sau unor particularitati morfofunctionale
- Imposibilitatea cooperarii cu pacientul: bolnavi psihici,pacienti cu reflexe exagerate de voma

Instrumentar, materiale si medicamente:

- Oglinda, sonda dentara, pensa dentara, escavator, spatula bucala


- Seringa, ace, solutie anestezica,comprese sterile, lampa de spirt
- Automatom, canula pentru aspiratorul de saliva, rulouri
- Turbina, piesa dreapta sau contraunghi, freze de turbina, freze obisnuite sferice si cilindrice de
diferite marimi, linguri Black
- Ace de extirpare a pulpei (tirre-nerfs), kerr, Miller, Lentullo,
- Apa oxigenata, alcool, neofalina, bulete de vata, mese de canal
- Placuta de sticla, eugenol, sol Walkhoff, oxid de zinc, ciment fosfat de zinc, conuri de gutaperca,
fuloar de ciment 


Timpii operatori:

- Anestezie prin infiltraţie


- Realizarea câmpului operator
- Deschiderea camerei pulpare
- Excizia şi exereza pulpei coronare
- Reperarea orificiilor canalelor radiculare
- Extirparea pulpei radiculare
- Măsurarea lungimii canalelor radiculare
- Tratamentul mecanic al canalului radicular
- Obturaţia de canal
- Obturaţia definitivă a cavităţii
Tehnica extirpării vitale

1. Insensibilizarea pulpei dentare se obţine prin anestezie plexală sau tronculară, periferică cu
soluţie de xilină 2% cu sau fără adrenalină sau soluţie de clorhidrat de procăină 4% cu sau fără
adrenalină. Pentru efectuarea extirpării pulpei dentare avem nevoie de anestezie profundă care nu
întotdeauna se realizează prin simpla infiltraţie.
Pentru completarea anesteziei se poate recurge la instilarea uneori în camera pulpară a unor
anestezice de contact cum ar fi: soluţie de cocăină, soluţie de xi¬lină, Dentocalmin, soluţie Bonain şi
pistonarea lor cu un ac Miller sau Kerr în canalul radicular, iar alteori la electrocoagularea pulpei cu
ajutorul aparatului de diametrie.

2. Izolarea dintelui - când uşurarea accesului se realizează cu turbina, întâi realizăm accesul şi apoi
izolarea dintelui. Dacă utilizăm turaţia obişnuită, crearea accesului se face sub izolare. Izolarea dintelui
se face în funcţie de topografia dintelui. După izolare, atât dintele în cauză cât şi dinţii vecini se
badijonează cu alcool iodat.

3. Deschiderea camerei pulpare după instalarea anesteziei. Deschiderea camerei pulpare se face
fie prin trepanare la locul de elecţie în cazul dinţilor indemni, sau se uşurează accesul la camera
pulpară prin prelungirea cavităţii carioase către locul de elecţie.
În cazul cariilor aproximale, prelungirea procesului carios către locul de elecţie se face cu freza
cilindrică, la viteze convenţionale. Se face restaurarea morfologică a zonelor progului gingival
În cazul cariilor cervicale se îndepărtează în totalitate dentina alterată din procesul carios cu freza
sferică, la turaţie normală, după care se obturează cavitatea cu ciment fosfat de zinc sau eugenat de
zinc. Camera pulpară se abordează pe faţa ocluzală după tehnica de trepânăre a dinţilor la locul de
elecţie.
Deschiderea camerei pulpare se face în felul următor: cu o freză sferică, prin mişcări de introducere şi
scoatere activă se lărgeşte orificiul de deschidere al camerei pulpare.
Se schimbă freza sferică cu o freză cilindrică fără vârf şi prin mişcări de-a lungul pereţilor se
îndepărtează în totalitate tavanul camerei pulpare.
Controlul deschiderii corecte a camerei pulpare se face cu o sondă 17 sau 9-10, care se introduce în
camera pulpară şi prin mişcări de scoatere cu vârful ţinut perpendicular pe pereţi, simţim dacă trecerea
între pereţii camerei pulpare şi ai cavităţii este continuă sau vârful sondei se agaţă.Dacă se agaţă
înseamnă că a mai rămas o porţiune din tavan care trebuie îndepărtată cu freza cilindrică.

4. După deschiderea corectă a camerei pulpare se îndepărtează resturile de pulpă coronară cu


ajutorul lingurilor Black bine ascuţite.

5. Reperarea orificiilor canalelor radiculare - cu o sondă dentară se palpează podeaua camerei


pulpare evidenţiindu-se orificiile canalelor radiculare.La monoradiculari, deschiderea camerei pulpare
odată realizată, pulpa coronară radiculară fiind în continuitate se extirpă dintr-o dată.
6. Extirparea pulpei radiculare cu acul Tirre Nerfs - se scoate sprijinindu-se pe un perete. În
manipularea acelor extractoare trebuie să ţinem seama de câteva recomandări:
- Acele să nu fie decălite deoarece se rup cu uşurinţă, îndepărtarea lor dîn canal fiind dificilă şi uneori
imposibilă;
- Înainte de a efectua rotaţia acului, vârful trebuie degajat pentru a nu rupe acul sau a face praguri în
pereţii canalului;
- Introducerea acelor în canal să fie făcută cu blândeţe deoarece spinii acului se rup foarte uşor;

Pentru canale voluminoase (incisivi centrali superiori , canini superiori si inferiori canalele palatinale ale
M sup. Premolarii inferiori, canalul distal al M inf;) se folosesc ace medii si groase; Daca nu avem ace
groase putem folosi doua ace subtiri introduse simultan. Pentru canale subtiri (inccisivii laterali
superiori incis. centrali si lat.inf. premol.sup. canale vest. ale mol.sup sau meziale ale M.inf ) folosim ace
extra-extrafine.

Pentru extirpare , acul extractor ales se introduce pe cat posibil in axul canalului radicular; pentru
aceasta uneori este nevoie de sacrificiu de substanta dura dentara. Acul de extirpare se introduce in
canal pana intalnim o rezistenta; se retrage un milimetru, pentru a degaja varful, dupa care se fac 2-3
rotatii de 360°; se scoate apoi acul din canal sprijinindu-l de unul din pereti

Pulpa dentara se prezinta in urmatoarele situatii:

a) a fost indepartata in totalitate, fiind infasurata pe ac


b) iese in totalitate atarnand de ac
c) se observa pe ac numai fragmente de pulpa
d) pulpa nu a fost deloc extirpata a + b = situatii favorabile

Cauze care duc la esecuri:

- ac prea gros sau prea scurt


- ac prea subtire
- ac prea uzat, fara spini, deci ineficient

Măsurarea lungimii canalului radicular în extirparea vitală se realizează clinic ţinând seama de următorii
parametric:
- lungimea medie a dintelui respectiv;
- in zona apicală canalul prezintă o îngustare;
- eventual compararea lungimii găsite clinic cu lungimea dintelui pe o radiografie.
7. Tratament mecanic de canal până în predentină. Tratamentul mecanic în extirpare trebuie să
respecte următoarele reguli:

- se face dintr-o dată pe tot traiectul canalului;


- se lucrează în condiţii perfecte de asepsie;
- nu se trepanează apexul, păstrându-se un bont pulpar apical de 1-1,5 mm;
- în timpul tratamentului mecanic nu se folosesc mijloace chimice de permeabilizare.

Acul kerr 1 sau 2 se introduce in canal prin miscari de propulsie si alunecare pana in apropierea
apexului; Prin miscari energice de “dute-vino” se racleaza peretii canalului pe toata lungimea. Acul nr 3
se introduce pana in 1/3 apicala si numai cand acul initial se misca lejer in canal. Se recomanda ca
dupa folosirea a doua ace sa se introduca un ac extractor de nerv pentru a indeparta rumegusul din
canal. Se continua cu ace mai mari pana cand se obtine un canal in forma de palnie alungita, fara
praguri . Se revine la acele 1-2 pentru controlul permeabilitatii. In canalele curbe se insista cu acele 1 si
2 pana se desfiinteaza sau reduce curbura 


8. Toaleta canalelor şi tratamentul medicamentos dacă e cazul.

- Toaleta se face dupa terminarea tratamentului mecanic cu ajutorul meselor montate pe ac Miller:
apa oxigenata, alcool, neofalina
- Uscarea se face cu mese uscate sterile sau cu conuri de hartie si cu jet de aer

9. Obturaţia de canal în aceeaşi şedinţă cu extirparea sau efectuarea unui tratament


medicamentos şi amânarea obturării canalului pentru şedinţa următoare.
Obturaţia de canal în aceeaşi şedinţă se realizează când avem un canal uscat, iar stadiul de inflamaţie
pulpară nu a depăşit pe cel de pulpită seroasă totală.
Se instituie obligatoriu un tratament medicamentos în următoarele situaţii:
- extirparea s-a făcut în pulpita acută purulentă parţială sau totală;
- extirpare în pulpite cronice;
- în timpul tratamentului câmpul operator a fost inundat de salivă;
- nu putem opri hemoragia pe canal;
Tratamentul medicamentos se poate face cu soluţie de eugenol, pudră de iodoform, soluţie Walkoff,
sau alt antisepentruic sau pastă cu antibiotice. Pansamentul se realizează prin introducerea în canal a
meşelor umectate în soluţii antisepentruice, iar închiderea se face cu un material de obturaţie
provizorie care să asigure etanşeitatea. În cazul în care persistă hemoragia în canal, atitudinea
terapeutică variază în raport cu cauza care provoacă hemoragia.
Cauzele hemoragiei pot fi:

a) cauze generale;
- diateze hemoragice;
- hemofilie;
- afecţiuni hepatice cu alterarea mecanismelor de coagulare a sângelui;
- stări fiziologice congestive (de exemplu menstruatia).
În hemoragiile provocate de aceste cauze se va introduce în canalul radicular o meşă de vată sterilă
uscată sau umezită în eugenol şi se va închide etanş cu un bun material de obturaţie provizorie.
Afecţiunea care condiţioneaza hemoragia se tratează ulterior pe cale generală.

b) cauze locale:
- lezarea parodonţiului marginal. Se va face o hemostază întrebuinţând apă oxigenată, perhidrolul sau
chiar cauterizarea superficială cu acid tricloracetic. După încetarea hemoragiei se curăţă din nou
canalul cu meşe şi se obturează;
- perforarea podelei camerei pulpare. Se obţine o oprire a sângerarii prin aplicarea pe zona
respectivă a unor bulete de vată umezite în soluţii hemostatice sau chiar prin aplicarea de fragmente
de burete coagulant. După oprirea hemoragiei se face din nou toaleta canalului şi se efectuează
obturarea lui;
- căi false radiculare - se amână obturarea canalului lăsându-se între timp sub o închidere etanşă, o
meşă de vată sterilă uscată în canal;
- apex larg deschis la copii şi tineri - se procedează ca în cazul precedent;
- extirpare pulpară incompletă. Se acţionează cu ace extractoare de nerv şi ace de raclat canalul până
se îndepărtează toate fragmentele pulpare, odată cu aceasta încetând si hemoragia. Se va obtura
canalul în aceeaşi şedinţă;
- traumatizarea parodonţiului apical în cursul tratamentului mecanic.

Se temporizează obturarea canalului lăsându-se în canal, însă la distanţă de apex o meşă de vată sterilă
uscată sub o închidere etanşă cu un mate¬rial de obturaţie provizorie.
Indiferent de cauzele care au determinat amânarea obturării canalului este bine să se procedeze la
obturarea lui la cel mult 48-72 ore după extirparea pulpei pentru a se evita infectarea bontului pulpar
apical; În cazul în care obturarea canalului a fost amânată, în şedinţa urmatoare se va proceda astfel
- realizarea câmpului operator prin izolarea dintelui;
- îndepărtarea materialului de obturaţie provizorie cu un excavator bucal sau cu freza sferică;
- îndepărtarea meşelor din canal cu ajutorul acelor extractoare de nerv;
- toaleta canalelor cu meşe cu apă oxigenată, alcool şi uscarea lor cu meşe sterile uscate;
- obturarea canalului cu acul Lentullo;
- se face controlul radiologic al obturaţiei de canal (vezi tehnica obturaţiei de canal la tratamentul
gangrenei);
- obturaţia coronară definitivă se realizează în şedinţa a III-a dacă radiografia ne arată că obturaţia de
canal este corect efectuată.
Extirparea Pulpara Devitala

Definitie: Extirparea devitala este metoda prin care se indeparteaza pulpa corono-radiculara dupa
insensibilizarea ei cu mijloace chimice.

Avantaje:

- Daca este bine efectuata insensibilzarea chimica ofera o buna liniste operatorie remarcabila
- Insensibilizarea chimica are un caracter permanent,ceea ce permite ca excizia pulpei sa poata fi
efectuata in mai multe sedinte (important pentru conditiile anatomo-topografice dificile)
- Necrozarea chimica a pulpei reduce considerabil hemoragia pulpara asigurand o buna vizibilitatea
campului operator

Dezavantaje:

- Substantele chimice folosite la insensibilizarea pulpei sunt foarte caustice


- Folosite incorect pot da complicatii in parodontiul apical si marginal
- Actiunea necrozanta a substantelor chimice utilizate este necontrolabila
- Extirparea pulpara se face in mai multe sedinte si creste riscul infectarii canalelor radiculare
- Bontul apical restant este mortificat si nu pote asigura o vindecare (cicatrizare) biologica 


Indicatii:

- Cand este contraindicata anestezia (boli generale, afectiuni cardiace HTA, alergie,)
- Imposibilitatea injectarii anestezicului in zona de electie (procese inflamatorii acute, trismus,
constrictie de maxilar, tumori)
- Dinti cu canale foarte curbe (nu permit permeabilizare pana la apex)
- Dinti situati distal pe arcada cu acces dificil, care necesita mai multe sedinte
- In esecuri ale coafajelor directe sau indirecte sau a amputatiei vitale cand este contraindicata
extirparea vitala
- Ca forme de patologie pulpara in HP PAS/P,T

Contraindicatii:

- Extirpare in scop protetic la dinti fara leziuni carioase


- Pulpite purulente partiale si totale (As. difuzeaza rapid ducand la complicatii parodontale)
- Pulpitele cronice deschise granulomatoase (hiperplazia pulpara ocupa cavitatea carioasa si nu se
poate face o inchidere buna a pansamentului)
- Cariile cu evolutie subgingivala, unde inchiderea pansamentului arsenical pune probleme
deosebite)
Instrumentar, materiale si medicamente:

- Oglinda, sonda, pensa dentara, escavator bucal, spatula bucala


- Canula pentru aspiratorul de saliva, automatom, rulouri de vata
- Turbina, piesa dreapta sau contraunghi, freze sferice si cilindrice, linguri Black, ace de extirpare, ace
Kerr, Miller si Lentulo
- Apa oxigenata, alcool, neofalina, preparat arsenical, solutie tricrezolformalina, dentocalmin, mese
sterile, bulete sterile
- Placuta de sticla, spatula de ciment, fuloar de ciment, eugenol, oxid de zinc, ciment fosfat de zinc,
con de gutaperca

Timpii operatori:

Sedinta I:
- Aplicarea pansamentului arsenical

Sedinta II:
- Crearea campului operator
- Deschidrea camerei pulpare
- Excizia pulpei coronare
- Pansament cu tricrezolformalina
- Obturatie provizorie

Sedinta III:
- Crearea campului operator
- Indepartarea tricrezolformalinei
- Extirparea pulpei radiculare
- Tratamentul mecanic al canalelor
- Mese cu tricrezolformalina
- Obturatie provizorie

Sedinta IV:
- Crearea campului operator
- Indepartarea obturatiei provizorii
- Indepartarea meselor din canal
- Toaleta canalului
- Obturarea canalului
- Control Rx

Sedinta V:
- Obturatia coronara
Tehnica extirpării devitale:

Sedinta I:
- Se aplica pansamentul arsenical ca la amputatia devitala

Sedinta II:

- Crearea campului operator (izolare, antiseptizare)


- Se indeparteaza cu escavatorul bucal sau cu o freza sferica materialul de obturatie provizorie si
pansamentul arsenical
- Cu o freza sferica se largeste orificiul de deschidere al camerei pulpare, apoi cu una cilindrica se
indeparteaza in totalitate tavanul camerei pulpare
- Dupa aplicarea As pulpa dentara se gaseste in diferite grade de insensibilizare:

1. insensibilizare totala coronara si radiculara


2. sensibilitate marcata a pulpei radiculare
3. sensibilitatea pulpei radiculare in regiunea apicala
4. intreaga pulpa foarte sensibila cu o coloratie rosie, vie

- In primul caz se face extirparea pulpei coronare si radiculare si se aplica tricrezol formalina pe mese
in canal
- Cand insensibilizarea pulpei nu este totala se procedeaza la completarea insensibilizarii prin metode
imediate sau de durata
- Sensibilitatea marcata a pulpei radiculare (situatia 2) impune un pansament cu tricrezolformalina in
camera pulpara si se inchide etans pentru 2-3 zile
- Sensibilitatea pulpei radiculare in zona apicala (situatia 3) se aplica metode de insensibilizare
imediate:

• anestezie de contact prin instilatie (sol. de clorhidrat de cocaina 5-10%, sol. Bonain, dentocalmin,
xilina 2%, sol. Fenol concentrata
• electrocoagularea pulpei: cu ac Miller sau Kerr in canal; ap. de diatermie 160-180mA se atinge de
2-3 ori o fractiune de sec.

- Pansamentul arsenical complet ineficient (situatia 4) se pot adopta urmatoarele atitudini:

• se poate continua tratamentul prin extirpare vitale (daca nu este contraindicata anestezia)
• se repeta pansamentul arsenical (pulpa rosu intens deci nu a actionat As)
Urmeaza apoi fazele oricarei extirpari:
- excizia si exereza pulpei coronare
- reperarea orificiilor canalelor radiculare
- extirparea pulpei radiculare
- masurarea lungimii canalelor
- tratamentul mecanic de canal

Obligatoriu urmeaza aplicarea meselor umectate in tricrezolformalina pentru a mumifia bontul pulpar
apical si subst. organica din delta apicala. Pansamentul este tinut 24 – 72 ore. 


Sedinta a III-a sau a IV-a:

- Crearea campului operator


- Indepartarea obturatiei provizorii
- Indepartarea meselor de pe canal, toaleta canalelor radiculare, obturarea canalelor

Sedinta a IV-a sau a V-a:

- Daca Rx releva o obturatie de canal corecta se face obturatia coronara de durata


- Obturatie de canal corecta: omogena; s-a oprit la 1- 1,5mm de un plan ce trece prin varful apexului
- Obturatie de canal incorecta; se reface si se face iar control Rx.
- Obturatia coronara