Elaborarea 9

1.Cavităţi atipice.
Frecvent sunt intilnite leziuni carioase ,care nu se incadreaza in clasificatia clasica a lui Black. Acele forme care pot
fi incluse in aceasta clasificare se numesc atipice.Ele se caracterizeasa prin localizarea neobisnuita a procesului
patologic,implicarea cuspizilor ,a marginii incizale,caria circulara sau afectarea simultana a suprafetelor de
contact si a regiunii cervicale ,caria avansata si afectarea pronuntata a coroanei dintelui si totodata cavitatile
localizate adinc sub gingie.

Cavitatile carioase atipice sunt leziunile carioase ,in componenta carora intra cavitatile carioase ,ce combina
elemente caracteristice pentru leziuni cu caracter carios a doua si mai multor clase. In legatura cu aceasta la
prepararea cavitatilor atipice respectarea principiilor clasice de formare a cavitatilor cariate pe deplin este
imposibila.

2.Modul de preparare şi formare a acestor cavităţi.

Alegerea metodei de preparare este in mare masura conditionata de pastrarea a smaltului ,care asigura o
adeziune fiabila a compozitului ,solicitare functionala ,aspect estetic bun. La indicatia restaurarii directe in
procesul prepararii sunt minutios indepartate toate tesuturile modificate si devitalizare , si in mod obligator ,sunt
create conditii maxime pentru fixarea mecanica a restauratiei. Este important de prevazt posibilitatea acoperii
cuspizilor ramasi cu material de obturatie-ce asigura fiabilitatea restauratiei. Atipice sunt cavitatile de clasa I cu
localizarea leziunilor carioase pe fata vestibulara ( prezentind un orificiu mare de deschidere ) care se intind atit
ocluzal cit si spre colet. Cavitatea medio-ocluzo-distala plus caria cericala tot se refera la cele atipice.caracteristica
acestei cavitati va fi data de asocierea unei cavitati vestibulare sau orale de tipul cav.de clasa V cu o cavitate
aproximo-ocluzale de tipul cavitatii de clasa II.trecerea de la cavitate de clasa II se face la nivelul peretelui lateral
vestibular sau oral al cavitatii de baza(verticala ) deobicei distrus mai mult decit cel ocluzal.

3.Cavitate carioasă profundă.

Spre deosebire de o leziune carioase neinsemnata ,cav.carioase profunda poate distruge tesuturile dentare si sa
provoace denudarea pulpei.. Cavitatea profunda este un asa tip de leziune carioasa,avind intre camera pulpara si
cavitatea carioasa,un strat de dentita necrozata ,se afla un perete fin ( cca 0.5mm) ,format din dentina decalificata
si ramolita ,dar inca viabila. Daca acest strat de dentina ramolita este inlaturat ,sub el poate fi vazut strat de
dentina secundara-o suprafata stralucitoare.

4.Particularităţile preparării cavităţilor profunde de clasele I-VI-a.

Prepararea : depinde de localizarea procesului carios( de clasa cavitatilor)

Cav de clasa I- tinem cont de topografia camerei pulpare . peretii cavitatii se prepara standart,fara a ajunge 1-2
mm pina la fundul cavitatii ,iar peretele pulpar ,in caz de necesitate se lasa un strat neinsemnat de dentina
ramolita. Nu se respecta formarea trecerii cavitatii sub un unghi de 90 *.
Cav.de clasa II –cind procesul carios este localizat aproximal si cervical,acestea se caracterizeaza prin carii
aproximale profunde,care in general se unesc cu procesele carioase ,ce au debutat la colet,vestibular sau
oral,reiesind din topografia camerei pulpare.
Cav.de clasa III-este benevenita forma ,avind configuratia unui valt in regiunea peretelui pulpar .pentru fixarea
mai buna a obturatiei esre rational efectuarea punctelor de rerentie in directia marginii incizale si a peretilor
laterali cu ajutorul frezelor sub forma roata ,con invers.
Clasa IV- peretele gingival suporta o greutate mai mare ,deaceea cavitatea se formeaza foarte precaut : ungjiul de
inclinare catre axa dintelui esre de dorit sa fie mai mic de 90grade.
In situatii de urgenta in cazul unor cavitati profunde,dentina carioasa superficiala poate fi indepartata cu
excavatorul si pusa o obturatie provizorie.Marginele ascutite a smaltului pot fi slefuite cu piatra diamantata astfel
,incit sa nu traumeze limba sau obrazul.

5.Instrumentele necesare pentru prepararea cavităţilor carioase profunde.

Utilizam :
Deschiderea cavitatii: freza sferica,fisurala
Extensie: freza fisurala,con inversa
Necrotomie:excavator, freza sferica sau parade dimensiuni mari
Formarea cavitatii:freza fisurala ,con invers
Bizotarea marginilor: freza con invers

6.Particularităţile formării fundului cavităţilor profunde.

In caria de clasa a 5-a,fundului i sea atribuie o convexitate corespunzatoare pentru a nu subtia prea mult dentina
din centrul cavitatii.In caria de clasa a 1-a, nu se respecta formarea unghiului de trecere din pereti in fundul
cavitatii de 90 de grade.

7.Erori și complicății în prepararea cavităților profunde

Insuficiența preparării cavității carioase poate duce la carii secundare, progresând astfel procesul carios și posibila
dezvoltare a pulpitei sau a pierderii de umplere.
Perforarea planșeului cavită ții carioase sau a peretelui cavită ții carioase și fractura peretelui cavită ții carioase se
poate întâmpla în cazul cariilor dentare acute atunci când planșeul este înmuiat și stratul subțire de dentină
demineralizatăseparăcavitatea carioasăde camera pulpară.
Leziuni cu freza ale coroanei dintelui adiacent se pot întâmpla atunci când controlul vizibil al câmpului operativ nu
este furnizat.
Leziuni cu freza ale marginii gingivale se pot întâmpla în timpul preparării cavită ților carioase care se află adânc
sub marginea gingivală sau nu a fost prevăzută o vizibilitate bunăa câmpului operator.

Elaborarea 10

1.Aspiratorul de salivă, varietăți.

Are rol de a colecta saliva acumulata pe planseul bucal fiind folosit impreuna cu rulourile de vata, comprese sau
diga. Varful aplicator are un diametru care se sterilizeaza termic sau din plastic, cu unica folosinta. Este
confectionat din materiale care rezista la sterilizare sau folosit pentru multiple utilizari.
Tipuri de aspiratoare:
1.varf cu auto-curatire din otel inoxidabil
2. varf din otel inoxidabil
3. varf din plastic
Reguli de utilizare:
Aspiratorul se plaseaza pe planseul bucal, in zona opusa celei in care lucreaza
Varful nu va fi in contact direct cu planseul bucal, deoarece mucoasa este fina si va fi traumatizata de energia de
vacuumare
Pentru a preveni traumatizarea se vor aplica rulouri sau comprese

2. Rulourile de vată, mod de utilizare.

Sunt confectionare din vata hidrofila si acoperite cu hartie absorbanta. Conform anatomiei vestibulului si a
spatiului paralingual, ele sunt confectionare in lungimi si grosimi diferite,numerotate de la 1 la 4 in ordinde
crescatoare.Aplicarea rulourilor de face numai cu pensa dentara, dupa ce cu oglinda s-a indepartat buza, obrazu
sau limba.

3. Diga este o folie de latex sau silicon hipoalergic de unica folosință, autoclavabila, cu scop de izolare
absoluta a dintilor pe cimpul operator.

Componente:
clemele,
pensa port-clema,
folia,
cadrul,
perforatorul,
sablonul

Elemente auxiliare
ață cerata,
floss dentare (fir de ligatura)
șervețele absorbante
crema pentru lubrifierea foliei de latex.

Utilizare: Se alege clema potrivită. Cu șablonul de arcada dentară se notează pe folia de latex orificiile pentru
dinții stilpi ce vor fi tratati. Folia se aplica după prepararea dinților. Anestezia locală. Perforarea cauciucului.
Verificăm permeabilitatea spațiilor dentare cu fir de ligatura, curățăm zona in caz de necesitate. Diga se unge
cu lubrifiant, se îndoaie in jumătate și se introduce in gura. De arcul clemei se leagă un fir de ața dentară. Se
aplica clema fără aripi apoi cauciucul, îmbrăcându-l pe clema. Sub clema este aplicat un șervețel absorbant. Se
aplica cadrul de proeminentele caruia se fixează cauciucul. Dacă clema are aripi, ea se fixează in orificiul
cauciucului și se aplica pe dinte concomitent.

4. Variantele de Cleme:
cu 4 puncte de fixare(circumferentiare),
cu și fără aripioare,
de fixare și retractie,
de diga nr 212,
schdultz,
cu prelungiri,

De asemenea după funcții și grupuri de Dinți:

molari temporari;
Dinți sau rădăcini singuri;
frontali;
Cleme cervicale pentru obturarea cavităților, Cleme port rulouri de vata,
Cleme pentru molari și premolari.

5. Avantaje diga: prevenirea ingestiei și aspirație instrumentelor și obiectelor străine; protecția mucoasei
cavității orale de gel pentru gravaj ori soluții dezinfectante; prevenirea refluxului vomitiv; dezinfectarea
îndelungată a cimpului de lucru, astfel acesta ramine și uscat avind un acces bun; reducerea riscului de
molipsire a medicului de Infecții; asigura retractia țesuturilor moi ale vestibulului cavității bucale și gingiilor
in timpul preparării.
Dezavantaje: nu toti pacienții accepta; consuma timp pentru instalare; insuportabila pentru ostmotici;
aplicarea nu este valabilă pentru dinti insuficient de erupti, uneori pe molarul 3 și Dinți cu malformații
exagerate; posibilitatea deteriorării papilei interdentare sau joncțiunii dento gingivale.

6. Pregătirea digii: pe cauciuc se proiecteaza schematic cadranele; se alege și se înseamnă locul unde se vor
face perforatiile; perforarea cauciucului.

7. Metode de aplicare a digii:

1.Metoda „aripii“. Se foloseş te doar î n cazul folo- sirii clamelor cu aripi. Metoda constă î n fixarea clamei ş i a
cauciucului concomitent pe dinte. Pentru aceasta, clema se introduce ş i se fixează î n orificiul creat î n piesa de
cauciuc sau latex. Cu ajutorul forcepsului se î ndepărtează braţ ele clamei, care se fixează pe dinte. Controlul
asupra dintelui, ce necesită izolare, se efec- tuează prin orificiul din cauciuc, care se obţ ine prin aplicarea ş i
î ndepărtarea braţ elor forcepsului. După aplicarea clamei pe dinte, cauciucul este deplasat de pe aripi spre icuri
ş i apoi spre coletul dintelui. După aceasta, cu ajutorul flosei, cauciucul este trecut î n spa- ţ iile interdentare.

2. Metoda „arcului“. Se foloseş te la izolarea grupu- lui de dinţ i laterali. Ideea constă î n aceea, că mai î ntâi pe
dinte se fixează clama, iar cauciucul este aplicat ulterior, mai î ntâi pe arcul clamei, apoi pe rând, pe fiecare
braţ al clamei. Se fixează cauciucul de ramă, apoi este trecut prin spaţ iile interdentare cu ajutorul floselor.
Pentru metoda dată se folosesc clame exclusiv fără aripi.

3. Metoda „cauciucului“. Se foloseş te preponde- rent pentru grupul frontal de dinţ i ş i este realizat cu ajutorul
asistentului. Mai î ntâi, pe dinte este aplicată piesa din cauciuc sau latex, ea este trecută prin spaţ i- ile
interdentare, după care este aplicată clama sau alt mecanism de fixare. asistentul sau medicul propul- sează
cauciucul prin spaţ iul interdentar ş i î l menţ ine la nivelul coletului, deplasând gingia de pe suprafeţ ele
vestibulară ş i orală, astfel efectuându-se controlul efi- cienţ ei fixării clamei. După aceasta, cauciucul este fi-
xat de ramă. Cu ajutorul floselor, cauciucul este trecut prin spaţ iile interdentare.

Lucrarea nr.11

1. Materiale de obturatii provizorii

A. Rasini autopolimerizbile pe baza de metacrilat de etil sau metil- se mentin in cavitatea bucala doar citeva
saptamini
B. Rasini termopolimerizabile- de lunga durata datorita unei bune reticulari a materialului , care confera suprafata
mult mai omogena
C. Rasini fotopolimerizabile- usor de manipulat cu caracteristici asemanatoare rasinilor termopolimerizabile
D. Rasini dual- la care faza de polimerizare chimica determina prelungirea starii de elasticitate a materialului

De-a lungu acestei perioade obturatia poate fi indepartata. In faza polimerizarii se dezvolta o cantitate redusa de
caldura= contactul rasinii cu cimpul obturator poate fi prelungit.
Polimerizare rasinii se va face cu ajutorul unei surse de lumina(lampa sau contor de fotopolimerizare).

-dentina artificiala(pe apa distilata)

-dentin-pasta (pe ulei vegetal)
-vinoxal
-cimenturile zinc-oxid-eugenol si policarboxilic
-materiale polimerice (paste monocomponente fotopolimerizabile de consistenta gumilastica- “Voco”,”Vivodent”)

Dupa compozitie
- Zinc oxid eugenol
-Calcium sulfate
-glass ionomer
-materiale bazate pe rasini compozite

2.Exigentele fata de materialele provizorii.

1.Inchiderea ermetica a cavitatii dintelui(minim 2 saptamini).

2.Duritatea corespunzatoare, sa poata fi inlaturat cu ajutorul unei sonde stomatologice, excavator sau instrumente
rotative.
3.Sa fie introduse, aplicate si modelate usor si simplu in cavitatea carioasa.
4.Sa nu coloreze dintele.
5.Sa fie ieftine, intrucit prin folosirea lor curenta se consuma, in general, cantitati mari.
6.Sa poata fi conservat indelung in conditiile obosnuite ale unui cabinet stomatologic.
7.Sa aiba un timp de priza convenabil(5-20 min)
8.Sa aiba in mediul bucal o rezistenta chimica (sa nu fie influentate de actiunea solubilizanta a salivei) pentru a
putea fi mentinute cel putin 15-30 zile.
9.Sa nu inactiveza substantele medicamentoase ale obturatiilor curative.
10.Sa fie indiferente pentru pulpa dentara, tesuturile dure dentare si parodontiul marginal.

3.Caracteristica dentinei artificiale si a dentin-pastei.

Dentina artificiala (ciment oxisulfat de zinc)

-Consta din oxid de zinc 66%, sulfat de zinc deshidratat 24%, calciu 10%, iar in calitate de fluid se foloseste apa
distilata.
-Se prepara din pulbere si lichid prin malaxare pe o placuta de sticla mata, cu o spatula metalica pina la consistenta
dorita.

--simplete in utilizare
--etansare buna a cavitatii
--rezistenta insuficienta la agentii mecanici
--indiferenta fata de pulpa dentara, substante medicamentoase
--aderenta buna la suprafata dentinei
--rau conductor de caldura si electricitate
--se solubilizeaza repede in cavitatea bucala in contact cu continutul acesteia
--are un oarecare grad de porozitate
--culoarea lasa de dorit, transluciditatea lipseste

Dentin-pasta- reprezinta o pulbere de dentina artificiala pe baza de amestec a doua uleiuri vegetale (esenta de
cuisoare si de piersica). Se pregateste din timp si se pastreaza monocomponenta. Reprezinta o masa omogena de
culoare alba cu tenta galbuie pala sau galbui-cenusie. Contine substante aromatice ce-i atribuie miros specific.

--simplu in utilizare (nu necesita malaxare)

--rezistenta sporita fata de agentii mecanici
--etansare buna a cavitatii
--actiune antiseptica si hidrofuga
--actiune buna la peretii dentari
--indiferenta fata de pulpa dentara ,substante medicamentoase si organism in general
--simplu de aplicat
--usor de indepartat
--ieftin

4.Metode de preparare si aplicare a maselor de obturare provizorii.

Dentina artificiala- se prepara depunind pe sticla separat cantitatea necesara de lichid si de pulbere. Pulberea e
impartita in doua jumatati, a doua jumatate e divizata in 3 parti. Se adauga pulbere in lichid, si nu invers. Mai intii
se adauga prima jumatate si se amesteca pina la obtinerea unei paste omogene, apoi, se mai adauga cite o portiune
din cealalta jumatate pina la obtinereaunei consistente necesare. Daca masa e prea densa, nu se adauga apa, dar se
prepara alta masa. Se aplica cu ajutorul spatulei bucale in cavitatea izolata si uscata din timp, apoi cu o buleta de
vata strins rasucita, umezita in apa, pasta se consenseaza. Se modeleaza cu un instrument de obturare.

Dentin pasta - se produce industrial in forma gata. Reprezinta o pulbere de dentina artificiala pe baza de amestec a
doua uleiuri vegetale. Pasta se pregateste din timp in cantitati mai mari si se pastreaza monocomponenta intr-un vas
cu dop. Pasta e introdusa intr-o cavitate, prealabil uscata cu spatula netezitoare sau cu spatula stomatologica. Se
modeleaza cu spatula netezitoare sau cu fuloarul, apoi e condensata cu o buleta de vata strins rasucita, umezita in
apa.

Cimentul ZOE(zinc-oxid-eugenol)- se prepara prin malaxare pe o placuta de sticla mata cu o spatula metalica a
celor doua substante pina se ajunge la consistenta chitoasa, moale sau smintinoasa in raport cu cerintele terapeutice.

Vinoxalul(zinc-oxid-guaiacol )- masa pastoasa se prepara dintr-o portie de pulbere di 9-10 picaturi de fluid pe o
lama de sticla, malaxind cu o spatula metalica.

Gutaperca- compozitie monocomponenta termolabila. Se plastifica la incalzire si se intareste la racire. Temperatura

de ramolire depinde de raportul guta/oxid de zinc.
Temperatura mai mare--bastonasul e plastificat la flacara, evitind contactul direct cu aceasta, capatul plastificat se
sectioneaza cu spatula bucala si se ransporta in cavitatea izolata si uscata.
Cimenturile policarboxilate- praful si lichidul se amesteca 1:2 sau 2:1.

5)Grupele de paste curative

1.Materiale cu continut hidroxic de calciu –sunt pe baza de polimer si baza hidrica,Au actiune odontotropa si se
aplica pe 5/6 saptamini
Autopolimerizabile-Dycal
Fotopolimerizabile-kerr life,pulpa dent,calcidor,Calxyd
2.Cimenturi de zinc-eugenol
-cimenturi de ZOE
-cimenturi ZOE aromate cu umpluturi polimerice
3.Paste curative cu fluor
-Gel elunex
-ciment zinc fosfat cu fluor
4.Paste medicamentoase coninate cu remedii curative –Sulfomilamide,antiseptic,analgezice
-paste curative combinate gata preparate
-paste curative combinate preparate in farmacii
6)Scopul aplicarii pastelor curative
Scopul de baza consta in atitudinea curatatoare fata de tesuturile dentare,trebuie sa evite pulpectomia si sa:
-juguleze procesele inflamatoare in pulpa
-sa aiba actiune asupra microflorei
-sa realizeze un efect analgesic
-stimuleze formarea dentinei reparatorii
-normalizeze procesele metabolice in pulpa dentara
7)Modul de aplicare a pastelor curative
Dintele se izoleaza de saliva cu ajutorul digei sau a rulourilor de vata ,cav.carioasa se spala cu solutie antiseptic
slab calda (clorhidrica si furaciclina)se usuca cu ajutorul bucletelor din bumbac sau cu 1 jet usor de aer.
Se alege obturatia curativa :in tratamentul intr-o etapa se aplica obturatia curative pe baza de hidroxid de calciu
sau eugenol de Zn pe varful sondei sau a netezitorului.Obturatia curative nu e adeziva fata de dentina deci nu se
acopera cu ea in totalitate fundul cav.carioase .Se aplica in locul de protective a cornului pulpar sau in locul mai
profund al cavitatii.Deasupra se aplica obturatie izolatoare.Se aplica pe un timp de 5-6 saptamini
8)Mecanismul de actiune a pastelor curative
Aceste materiale contin diverse additive medicamentoase(subst. minerale active),care asigura actiuni
antiimflamatoare ,antimicrobiana,odontotropa si nu trebuie sa irite pulpa.Obturatiile curative modern pot
indeplini functia si de izolare sub alte materiale de obturatie la tratamentul cariei si pulpitei.

Elaborarea 12

1)Notiune de amalgam-Un aliaj de mercur cu unul sau mai multe metale.Baza unui amalgam este cel mai des
argintul si cuprul.Ca element auxiliary serveste staniul,iar uneori,paladiul,platina,zincul,indiul
2)Clasificarea amalgamelor dentare
Distingem amalgam simple alcatuite din 2 componente(cupru si mercur) si amalgam compuse (alcatuite din 3 sau
mai multe component:mercur,cupru,argint,staniu,zinc).Amalgamele care contine aur se numesc
nobile.Actualmente aproape in toate tarile este folosit amalgamul de argint cu adaos de cupru.
3)Modul de prezentare
Amalgamul se prezinta sub forma de capsule predozate care sunt formate din 2 compartimente ,datorit unei foite
care le desparte.Intr-un comportiment se contine pulberea amalgamului care contine component metalica a
amalgamului pe cand in celalalt comportiment se contine mercurul sub forma de lichid
4)Tehnica de malaxare
Amalgamul din cupru-cateva pastile de amalgam se incalzesc intr-o lingura speciala la flacara spirtierei la temp-
240-260C pina la paritia picaturilor de mercur pe suprafata placutelor.Pastilele incalzite se rastoarna intr-un
godeu de portelan.si se tritureaza riguros cu pistolul incalzit pina ce se obtine o masa plastic omogena,care se
spala cu apa sau solutie bazica diluata p/u a indeparta urmele de acid sulfuric inainte de a incepe
obturarea.Amalgamul preparat corect este plastic

5)Indicatii pentru aplicarea amalgamului

Se aplica amalgam:
-cand este necesara o rezistenta inalta
-la obturarea cav.carioase de clasa 1,2 si 5
-la obturarea preponderenta a molarilor superiori,acolo unde materialul obturator nu este vizibil cand pacientul
zambeste
-atunci cand este neglijabil efectul estetic.

6. Contraindicaţii pentru aplicare.

-Obturarea cavitatilor pe dintii frontali; -Obturarea cavitatilor pe dintii cu peretii subtiri; -Obturarea cavitatilor pe
dinti situati in vecinatatea unor lucrari protetice din aur (pentru a evita amalgamarea lucrarii sau aparitia
fenomenului de galvanism bucal)

7. Avantajele şi dezavantajele obturaţiilor din amalgam.

Avantaje:-Rezistenta mecanica; -Hidrofob- poate fi utilizat in mediul umed; -Capacitate de autosigilare; -Contractie
minima sau inexistenta; -Rezistenta la infiltratii; -Tip ieftin de restaurare; -Rata uzurii amalgamului este aprox.
egala cu cea a smaltului dentar; -Tehnica de lucru nepretentioasa-se modeleaza usor. -Poseda actiune antiseptice-
datorita argintului. -Provoaca mineralizare intensa a tesuturilor dentare dure care vin in contact cu el. -Grad scazut
de modificari dimensionale.

Dezavantaje:-Culoare metalica- nu are aspect estetic; -Infiltreaza tesuturile dure si le modifica coloristic in gri;-
Extrem de dificil de inlaturat in cazul unui schimb de obturatie datorita infiltrarii in tubii dentinali;-Necesita
indepartarea unei cantitai mai mari de tesut dentar decat in cazul obturatiilor fizionomice; -Dupa aplicare pot
aparea dureri sau sensibilitate; -Nu pot fi reparate comparativ cu cele fizionomice;-Vulnerabil la fracturi din cauza
contractarii termice 8. Transmite usor varietatile termice; -Coroziune masiva. –Nu se obtin obturari etanse, nu se
face inchiderea marginala.

8. Instrumente şi aparate necesare în lucrul cu amalgamele dentare.

1.Amalgamator(pentru malaxare); 2.Portamalgam-pentru a depune amalgamul;3.Fuloar de amalgam-pentru

condensare; 4.Instrumente speciale de modelat amalgamul;5.Matrici metalice si portmatrici-pentru cavitatile
proimale.

9. Inserarea amalgamului dentar în cavitate.

Cavitatile anterior inserarii amalgamelor sunt tratate parapulpar (conditionate) cu lacuri, lineri(termolineri) si
obturatie de baza.Amalgamul este prelevat cu portamalgamul, condensat cu fuloarul de forma sferica ,fuloarea se
realizeaza rapid, energic pentru eliminarea excesului de mercur si umplerea tuturor anfractuozitatilor. Mentinerea
amalgamului se mentine cu matrice/portmatrice.

Inserarea se face in cantitati mici si va fi urmata de o condensare rapida la pereti si in locurile de retentie, utilizand
o forta mare intr-un timp scurt. Pentru a asigura o adaptare buna, amalgamul trebuie fulat atat lateral cat si vertical.
Se utilizeaza fuloare cu suprafata neteda si dimensiuni corespunzatoare cavitatii. Pentru aliajul mixt si cel cu
particule neregulate se foloseste fuloar mic pana la jumătate din inaltimea cavitatii, pentru aliaj cu particule sferice
se foloseste fuloarul cel mai mare corespunzator cavitatii. Intodeauna se indeparteaza excesul de mercur de la
suprafata ininte de a aplica forta de condensare, iar cand se fuleaza in exces pe marginile cavitatii se foloseste un
fuloar mai mare.

10. Tehnica obturării cavităţilor de clasa I-a.

I Prepararea cavitatii carioase: -largirea cavitatii pana in zone imune; -cavitatea este formata in „caseta” , cu
unghiuri drepte intre planseu si pereti. Este obligatoriu realizata bizotarea smaltului sub unghi de 45. II Aplicarea
obturatiei izolatoare: Dupa ce cavitatea a fost preparate, ea se izoleaza de saliva, prelucrata cu etanol si eter, apoi
uscata. Fundul si peretii cavitatii se acopera cu o obturatie izolatorie (cement de fosfat de zinc, de preferinta
ionomer) pentru fixarea mai buna a amalgamului, care nu adera bine la peretii cavitatii preparate, si pentru
asigurarea izolarii pulpei la actiunea termica a amalgamului. Amalgamul se va introduce doar atunci, cand
cementul fosfat de zinc va capata o consistenta densa, astfel dentina va fi bine izolata si nu se va forma un strat
intermediar de cement intre marginea de adamantina a cavitatii dintelui si amalgam. III Prepararea amalgamului:
Amalgamul se prepara in variante clasica la momentul intrebuintarii intr-un godeu de sticla in care se introduce
pilitura de matal si mercurul . Amalgamul se tritureaza riguros cu pistilul, efectuand miscari circulare puternice
pana ce se formeaza o masa plastica omogena. Amalgamul de asemenea poate fi preparat si in amalgamator.

IV Introducerea si condensarea amalgamului in cavitatea dintelui: Dupa ce a fost preparat in amalgamator,

amalgamul urmeaza sa fie transferat in cavitatea carioasa, in care este introdus in doze cu ajutorul port-
amalgamului. Ajuns la nivelul cavitatii, amalgamul este plasat in aceasta cu un piston. Pistonul pompeaza
materialul din rezervor in cavitate, port-amalgamul este umplut din nou, repetand manevra pana cand cavitatea va fi
umpluta in totalitate cu amalgam. V Modelarea obturatiei: este realizata atat tip cat amalgamul ramane maleabil. La
aceasta etapa, in caz de necesitate sunt create fisuri pe suprafata obturatiei. Se indeparteaza excesul de amalgam,
care contine o cantitate excesiva de mercur. La modelarea definitiva a obturatiei se face controlul ocluziei. VI
Slefuirea si lustruirea obturatiei se face a doua zi, nu mai devreme de 24h dupa aplicarea obturatiei.

11. Tehnica obturării cavităţilor de clasa a II-a.

La obturarea destul de dificila a cavitatilor de clasa II, pentru inlocuirea peretelui se va utiliza pe perioada aplicarii
obturatiei matricea, care trebuie sa cuprinda toata suprafata laterala a dintelui, adaptandu-se perfect la peretele
pregingival.Cu ajutorul unei spatule bucale se va schita aspectul suprafetei obturatiei si se va reface forma crestei
marginale. Modelarea este realizata atat timp cat amalgamul ramane maleabil, este verificat spatiul interdentar apoi
indepartat surplusul de matarial din acesta. Adaptarea obturatiei la marginile cavitatii principale se va face cu
fuloarul neted si cu spatule bucale perfect netede la nivelul platoului suplimentar. Dupa aplicarea amalgamului la
obturarea cavitatilor de clasa 2 si inlaturarea benzii metalice, frecvent se remarca o fanta intre suprafata obturatiei si
cea a dintelui vecin.Obturatia aplicata este verificata prin ocluzie, iar slefuirea si finisarea se face la urmatoarea
vizita a pacientului.

12. Timpul de priză a amalgamelor.

Pentru a aparea efectul de priza, trebuie sa treaca 24h dupa introducerea amalgamului inainte de a incepe orice
finisare si lustruire, de aceea finisarea definitiva a obturatiei cu amalgam se efectueaza in urmatoarea vizita a
pacientului. Cu toate acestea, unele aliaje noi pot fi lustruite dupa 8-12 ore, in timp ce altele necesita doar o
asteptare de 30 de minute.

13. Finisarea obturaţiilor din amalgam.

Finisarea obturatiilor din amalgam consta din slefuirea si lustruirea obturatiei, ce se face a doua zi, nu mai devreme
de 24h dupa aplicarea obturatiei. Ea se realizeaza folosind pietre de carborund, freze de finisat, iar lustruirea cu
discuri din hartie, flacari abrazive din cauciuc sau cupe de cauciuc etc., care pot fi fixate la piesa de mana, fuloar
rotund si stripsuri. Slefuirea si lustruirea obturatiilor vizeaza toate suprafetele expuse ale acesteia , inclusiv cele de
contact. Obturatia este finisata, toate neregularitatile si rugozitatile sunt inlaturate cu ajutorul unei pietre de
carborund, sau cu freze de finisare. Lustruirea se realizeaza cu pietre de lustruit sau manual, se verifica cu sonda
calitatea obturatiei puse. Obturatia este considerata corect prelucrata daca la verificarea acesteia nu se simt
rugozitatile obturatiei, sonda nu indica locul unde se termina plomba si incepe tesutul dentar, plomba are luciu de
oglinda, flosul intra cu greutate in spatiul interdentar.

Elaborarea 13

1. Noțiune de ciment ionomer de sticlă.

CIS-urile sunt poliacrilatii complecși sau polialchenati de sticla(polimeri ionici) rezultanti din interactiunea dintr o
pulbere de aluminosilicat de calciu(cu particule de sticla si cu continut de fluor) si un acid polialchenoic.
2. Caracteristici.

La procesul de priza contribuie reactiile de acid-baza. Materialele glasiomere contin atat apa legata cat si libera,
apa fiind componenta de baza. In fazele incipiente ale reactiei de priza materialul poate absorbi apa in plus.
Deoarece lantul de poliacrilat de calciu abia format este solubil, e posibil sa fie spalat si sa se piarda. Adeziunea
chimica la tesuturile dentare dure fara gravaj acid este realizata prin doua cai; I. Gruparile carboxilate ale
macromoleculei polimerice de aicid poliacrilic sunt capabile de a forma compusi cu calciul hidroxiapatitei si
tesuturile dure dentare. In stadiul final de intarire se produce o usoara crestere in volum. Legatura chimica intre
materialul si tesuturile dure dentare este importanta pentru stabilirea legaturii, densitatea ei. Caracteristici
antibacteriene ale CIS:Se explica prin actiunea fluorului degajat. Suprafata obturatiilor din CIS are un nivel mai
redus al numarului de bacterii.

Biocompatibilitate buna si netoxicitate: CIS poseda biocompatibilitate buna si destul de inalta.Aceasta ofera
posibilitatea de a o folosi fara obturatie izolatorie sau in calitate de asemenea obturatie.

3. Modul de prezentare
Cimentul ionomer de sticla consta din 2 componente – o pulbere de sticla fluoroaluminosilicatica( sticla
aluminosilicata cu adaugirea fluorizilor). Fluidul pentru ciment este o solutie apoasa a homo- sau copolimerilor
acidului poliacrilic/ polialchenoic/ polimaleinic. Din punct de vedere chimic CIS sunt poliacrilati complecsi sau
polialchenolati de sticla ( polimeri ionici) rezultati din actiunea acestor doua componente.
In prezent pulberea CIS reprez o sticla fluoroaluminosilicata fin macinata, cu o cantitate mare de calciu si fluor
precum si o cantitate mica de fosfati si sodiu. Componentele lui principale sunt dioxid de siliciu, oxid de aluminiu
si fluorura de calciu. Opacitatea la raze este asigurata multor cimenturi prin adaugarea unei sticle radiopace de
bariu.Dimensiunea particulelor de pulbere depinde de destinatia materialului: ea este cea mai mare (40-50
microni) la materiale de restaurare iar la cimenturi de fixare si la cele pentru obturatii izolatorii dimensiunea
particulelor de pupbere e cel mult de 20-25 microni.
Pentru polimerizare se utilizeaza de obicei 3 acizi carboxilici nesaturati: acrylic, itaconic sau maleic.
Odata cu cresterea concentratiei poliacidului scade solubilitatea cimentului si creste liniar rezistenta la
conpresiune si la intindere.
Lichid CIS reprez o solutie apoasa de 47,5% a unui copolimer de acizi acrilic si itaconic sau acrilic si maleic. Apa nu
este doar un solvent ci o componenta necesara CIS care joaca un rol important in procea de solidificare dce ea
este un mediu in care se produce schimb de ion. In lichidul poliacid se adauga ca aditivi acid tartric sau cel
itaconic.Acid tartric pentru accelerarea prizei fara afecatrea timp de manipulare si marirea rezistentei mecanice.
Acid itaconic confera cimenturilor adeziune la colagen reduce viscozitatea si inhiba gelificarea.
Se mai pot gasi sub forma de capsule cu un sept subtire si unde pulberea si lichidul se afla in proportie
corecta.Dupa acfivarea capsulei cu ajutorul unui dispozitiv de activare a capsulei si extrudare a cimentului, in
amalgamator se formeaza in decurs de 10 sec o pasta cu proprietati optime.
4. Tehnica de malaxare

1)Pulberea se aseaza pe placuța. Sticluta cu lichid se aseaza in pozitie orizontala si se asteapta sa cada o singura
picatura.
2)Se imparte pulberea in 2 parti egale
3)Se incorporeaza prima jumatate a pulberii in 10 sec si se executa miscari circulare ale pulberii in lichid. Nu se
spatuleaza prea mult.
4)Se incorporeaza a doua jumatate amestecinduse in continuare 15 sec.
Dupa amestecarea completa a materialul trebuie sa fie lucios umed la suprafata . Se prefera introducerea intro
seringa pentru a se insera in cavitate.
Timp de lucru 60-90 sec.
5.Indicatii pentru aplicare

 Sigilarea fosetelor si fisurilor

 Restaurarea dintilor temporari
 Restaurarea cavitatilor de clasa 3 si 4( obturatii estetice a dintilor frontali)
 Mici defecte de clasa 1, leziuni necarioase, eroziuni ale smaltului, caria dimtilor frontali, obturare prin metoda
“sandwich”
 Restauratii de durata pentru dintii laterali- in defecte carioase de clasa 1 si 2 a dintilor temporari
 Lineri
 Restauratii in defecte carioase de clasa 5
 Fixarea pierderilor unidentare si a puntilor, incrustatiilor, fatetelor, coroanelor
 Restaurarea defectelor dentare
 Obturatie de baza sub compozite
 Obturatii retrograde
 Obturatii de durata in zonele lipsite de stres ocluzal
 Obturatii de durata in cavitatile de clasa 5 si in eroziuni cervicale
 Obturarea leziunilor tesuturilor dentare dure cu localizare cervicala de origine necarioasa( fluoroza)
 Obtirarea temporara aminata 1-2 ani a dintilor permanenti
 Fixarea intracanalara a incrustatiilor si pivoturilor metalice

6.Contraindicatii pentru aplicare

 Restaurarea cavitatilor de clasa 2 si 4 cind lipseste o portiune insemnata din unghiul incizal
 Fixarea elementelor in tratamente endodontice
7.Avantaje si dezavantaje a CIS

Avantaje:
 Adeziunea prin schimb ionic cu dentina si smaltul
 Eliberarea continua de fluor
 Fizionomic acceptabila
 Factor de uzura bun
 Solubilitatea scazuta
 Proprietati antibactiriene
 Biocompatibilitate buna si netoxicitatea
 Aproximativitatea coeficientului de dilatare termica cu cel al smaltului si dentinei
 Tensiunea minima a materialului datorata contractiei de polimerizare ( din cauza elasticitatii sporite a
cimentului)
 Stabilitatea marginala buna
 Cea mai scazuta solubilitate in acizi
Dezavantaje:
 Rezistenta redusa la abraziune, fracturare
 Trebuie eliminat daca este supus fortelor ocluzale
 Nu este potrivit pentru refacerea crestelor marginale sau a unghiului incizal
 Rezistenta mica la tractiunea diametrala face imposibila itilizarea CIS in locurile expuse unei solicitati
considerabile
8.Cerinte catre obturatie de baza

Obturatia de baza face parte din tipul 3 de CIS si poseda : cantitate crescuta de pulbere (3:1 sau 4:1). Cu asa
raport se utilizeaza ca obturatie de baza sau ca substituient al dentinei.
Trebuie sa posede capacitatea de priza rapida
Trebuie sa posede mereu radioopacitate
9.Tehnica de aplicare a CIS

-Se prepara suprafata cavitatii cit mai neteda posibila

-Se curata suprafata dentara acolo unde accesul o permite
-Se aplica acid poliacrilic 10% pentru 10 sec
-Se spala cu spray de aer-apa timp de 10 sec
-Se usuca atent pentru a nu deshidrata suprafata
-Se insera imediat glasionomerul de preferat cu o seringa folosinduse o matrice pentru o adaptare mai buna la
dentina si smalt.

10.Compomere
Materiale restaurative coronare concepute in scopul combinarii avantajelor rasinilor compozite cu cele ale
comenturilor ionomere de sticla. Ei sunt formati dintro rasina metacriloca carboxilata si sticla
fluoroaluminosilicata drept umplutura. Compomerii fac de obicei priza prin fotopolimerizare, prezentinduse in
sistem monocomponent sub forma de pasta ambalata in capsula sau seringi. Sunt livrate impreuna cu un adeziv
sub forma de solutie care se poate prezenta in sistem mono sau bicomponent.
Produse comerciale: 3M F2000 compomer restorative, Dyract, Dyract AP, Compoglass

11.Indicatii si contraindicatii a compomerilor

Indicatii:
Cavitati de clasa 5 si eroziuni si abraziuni cervicale
Leziuni carioase pe dinti temporari
Obturatii pe dinti temporari
Cavitati de cl 3
Obturatii provizorii de lunga durata

Contraindicatii:
Restaurarea ariilor de contact cu dintii vecini
Pentru coroane total ceramice

12.Avantajele si dezavantajele obturatiilor din compomer

Avantaje
-adeziune puternica la dentina
-rezistenta la rupere mai mare decit la alte tipuri de cimenturi
-elimina ioni de fluor ceea ce reduce riscul aparitiei cariei in jurul obturatiei
Dezavantaje
-soliditatea,lustruirea si rezistenta la uzura sunt mai mici decat la composite
-degajarea ionilor de fluor mai mica decit la glasionomeri
-indepartarea suplusului este posibila doar intr-o perioada limitata

13.Slefuirea si poleirea obturatiilor

Dupa modelarea suprafetei ocluzale se verifica relatia de ocluzie mai ales in miscarile de lateralitate.
Se realizeaza slefuirea (lustruirea)finala cu freze disc fine mari la presiuni scazute dinspre centru spre margini
pentru o adaptare perfecta finala la marginite de smalt,atit ocluzal cit sip e suprafetele ocluzale
Lustruirea presupune indepartarea rugozitatilor sau a altor materiale ramase.