02.10.

2018

Prepararea cavităților carioase de

clasa II după Black. Varietăți

Tatiana Porosencova
Asistent universitar
Catedra de propedeutică stomatologică ”Pavel Godoroja”
Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie “Nicolae Testemițanu”

Cavitate Carioasă Clasa II

• Leziuni care evoluiază la nivelul fețelor aproximale

ale premolarilor și molarilor.

1
02.10.2018

2
 02.10.2018

Cavități carioase Clasa II

1. Carie care a subminat şi a întrerupt creasta marginală de

smalţ, pierderea de substanţă fiind vizibilă dinspre
suprafaţa ocluzală;

2. Carie situată la nivelul punctului de contact, care a

subminat dar nu a întrerupt creasta marginală de smalţ;

3. Carie situată sub punctul de contact, nu a interesat

creasta marginală de smalţ, fiind la distanţă de ea.

Cavități carioase Clasa II

În funcţie de prezenţa unor carii sau tratamente anterioare pe suprafaţa ocluzală, sau a unor carii
pe ceala ltă faţă proximală a aceluiaşi dinte sau pe faţa proximală a dintelui vecin, se pot întâlni o

serie de situaţii clinice:

1. carii pe ambele feţe proximale ale aceluiaşi dinte;

2. carii pe o faţă proximală şi pe suprafaţa ocluzală;

3. carii pe o faţă proximală şi la colet;

4. carie proximală şi obturaţie sau incrustaţie ocluzală;

5. carii situate faţă în faţă pe feţele proximale a doi dinţi vecini („în oglindă”).

3
02.10.2018

4
 02.10.2018

Prepararea Cavității Carioase

Clasa II
• Tehnica de abordare diferă după:

! mărimea procesului carios de pe suprafaţa proximală a molarilor

şi premolarilor şi

! după gradul de interesare a crestei marginale de smalţ, după

existenţa unor tratamente anterioare pe suprafaţa ocluzală,
precum şi

! după posibilitatea de acces, direct sau indirect, la suprafaţa pe care

este situat procesul carios.

5
 02.10.2018

Prepararea Cavității Carioase Clasa II

Cavitatea de clasa a II-a este o cavitate compusă,

alcătuită din două componente:

• verticală şi orizontală.

Isthmus

6
 02.10.2018

Prepararea cavității carioase

• Componenta verticală - rezultă din pregătirea procesului carios.

• Componenta orizontală - poate rezulta din pregătirea unui proces

carios care întâmplător a evoluat în acelaşi timp cu cel de pe
suprafaţa verticală a dintelui, coincidenţă extrem de rară, sau, de
cele mai multe ori, rezultă din necesitatea de a crea accesul la
procesul carios prin intermediul suprafaţei ocluzale a dintelui şi
din necesitatea de a defini cavităţii finale forma de retenţie.

Cavitatea verticală

• Adâncimea cavităţii, raportată prin lăţimea

peretelui gingival trebuie să fie de minimum 2 mm; -

• Pereţii vestibular şi oral trebuie să fie uşor înclinaţi

în plan axial, convergent spre ocluzal; în plan
transversal, trebuie să existe o deschidere în evantai
spre dintele vecin;

7
 02.10.2018

Cavitatea verticală

• Peretele parapulpar trebuie să fie plan; se obţine fie

prin sculptarea în dentină, fie prin aplicarea unei
obturaţii de bază;

• Unghiurile de întâlnire între pereţi trebuie bine

precizate.

Cavitatea orizontală

• conturul cavităţii depinde de desenul ocluzal;

• trebuie să fie în prelungirea cavităţii verticale, în aşa fel

încât dacă cele două cavităţi ar fi desfăşurate pe o suprafaţă
plană, axele lor longitudinale să constituie o singură dreaptă;

• între cele două cavităţi apare o zonă de trecere numită istm;

• lăţimea istmului trebuie să fie 1/3 din lăţimea maximă a

cavităţii şi este indicată bizotarea lui;

8
 02.10.2018

Cavitatea orizontală

• este recomandabil ca suprafaţa cavităţii ocluzale să reprezinte

maximum 1/2 din suprafaţa cavităţii verticale;

• adâncimea acestei cavităţi este, în medie, de 2 mm, dar se admit

concesii în plus sau în minus;

• astfel, la dinţii care prezintă abraziune accentuată,

adâncimea cavităţii de retenţie poate fi redusă, dar cavitatea va fi
extinsă în suprafaţă, în timp ce la dinţii cuspidaţi (cu
relief ocluzal accentuat), adâncimea poate fi mai mare.

9
 02.10.2018

Acces spre cavitatea carioasă

Preparare ”în tunel”

10
 02.10.2018

Prepararea cavităţii de clasa a II-a când caria a

subminat şi întrerupt creasta marginală de smalţ

• Uşurarea accesului

• nu este necesară, deoarece creasta marginală de

smalţ este deja întreruptă de procesul carios, iar,
uneori, distrucţia ţesuturilor dure dentare este
atât de avansată, încât marginile cavităţii carioase ies
din contactul cu dintele vecin.

Proximal cavity prepared for composite, view from occlusal side

11
 02.10.2018

Prepararea cavităţii de clasa a II-a când caria a

subminat şi întrerupt creasta marginală de smalţ

• Deschiderea cavităţii

• se face cu freze sferice extradure la turaţie convenţională cu care se execută mişcări

de scoatere activă din cavitate, îndepărtând prismele nesusţinute; este permisă
şi folosirea frezelor cilindrice extradure, tot la turaţie convenţională.

• Se pot folosi şi freze extradure de turbină pentru deschiderea procesului carios.

• În acelaşi scop, se pot folosi şi toporiştile de smalţ sau dălţile de smalţ dreaptă şi
cudată. Se prăbuşesc din aproape în aproape prismele de smalţ nesusţinute până se
obţine o deschidere suficientă a cavităţii carioase.

12
 02.10.2018

Prepararea cavităţii de clasa a II-a când caria a

subminat şi întrerupt creasta marginală de smalţ

Exereza dentinei ramolite :

• Se face cu freze sferice la turaţie convenţională.

• Se va folosi cea mai mare freză care încape în

cavitatea carioasă.

13
 02.10.2018

Prepararea cavităţii de clasa a II-a când caria a

subminat şi întrerupt creasta marginală de smalţ

• Extensia preventivă.

• Extensia preventivă trebuie să respecte principiile de conservare

ale substanţei dure dentare sănătoase; astfel, cavitatea
orizontală trebuie să fie suficient de mare încât să permită
accesul şi instrumentarea procesului carios, îndepărtarea
smalţului şi dentinei demineralizate şi îndepărtarea prismelor
de smalţ nesusţinute de dentină sănătoasă.

14
 02.10.2018

Prepararea cavităţii de clasa a II-a când caria a

subminat şi întrerupt creasta marginală de smalţ

• Cavitatea verticală

trebuie astfel preparată încât pereţii laterali (vestibular

si oral) şi peretele gingival să fie scoşi în
afara contactului cu dintele vecin (să existe o distanţă
– clearance - de cel puțin 0,5 mm faţă de punctul de
contact, în toate cele trei direcţii – vestibular, oral şi
gingival – situaţie ideală.

Treating cavity edges with chisels

15
 02.10.2018

Prepararea cavităţii de clasa a II-a când caria a

subminat şi întrerupt creasta marginală de smalţ

• Dacă leziunea carioasă este de mici dimensiuni, este

permis ca acest clearance, vestibular/oral, să fie
de doar 0,2 – 0,3 mm.

Prepararea cavităţii de clasa a II

-a în cazul cariei situate la nivelul punctului de
contact cu subminarea crestei marginale

• Clinic, această carie se manifestă prin distrugerea

punctului de contact cu dintele vecin, iar subminarea
crestei marginale este relevată, în general, prin apariţia la
acest nivel a unei pete cretoase sau a unei coloraţii gri-
albăstrui.

• Astfel, tavanul cavităţii carioase este alcătuit doar din

smalţ, întrucât dentina subiacentă a fost deja distrusă.

16
 02.10.2018

Prepararea cavităţii de clasa a II

-a în cazul cariei situate la nivelul punctului de
contact cu subminarea crestei marginale

• Deschiderea cavităţii poate fi obţinută prin introducerea unei freze sferice

sau cilindrice extradure de turbină în creasta marginală de smalţ
demineralizată cu care se pătrunde vertical până în procesul carios.

• Freza se va introduce în turaţie paralel cu axul lung al dintelui şi se va

opri doar după obţinerea accesului; se lucrează sub răcire cu apă.

• Astfel, creas ta va fi întreruptă şi va permite ulterior lărgirea deschiderii

prin deplasarea frezei către vestibular şi oral.

Prepararea cavităţii de clasa a II

-a în cazul cariei situate la nivelul punctului de
contact cu subminarea crestei marginale

• S-a creat în acest fel o situţie clinică identică cu cea descrisă

anterior şi pregătirea cavităţii se va face cu aceeaşi tehnică.

• Se urmăreşte conservarea unei cantităţi cât mai mari de substanţă

dură dentară, deoarece această structură este mult mai important
pentru longevitatea restaurării decât materialul folosit la
restaurare.

• Următoarele etape sunt asemănătoare cu cele descrise la punctul

1.

17
 02.10.2018

The gingival wall forms a 90° angle with the pulpal wall.

Prepararea cavităţii când procesul carios est

e situat sub punctul de contact

a) deschiderea procesului carios nu reprezintă o fază separată, ea realizându-

se odată cu îndepărtarea dentinei ramolite.

• În acest scop se foloseşte o freză sferică extradură, de mărime

corespunzătoare procesului carios cu care se pătrunde în cavitate.

• Acţionând freza la o turaţie medie, se îndepărtează dentina de jur împrejur

de pe pereţii şi de pe fundul cavităţii, iar prin uşoare mişcări de
retragere activă se prăbuşesc şi pereţii de smalţ subminaţi, situaţi la
periferia procesului carios.

18
 02.10.2018

Prepararea cavităţii când procesul carios est

e situat sub punctul de contact

b) extensia preventivă este neglijată deoarece,

dată fiind situaţia anatomo-topografică particulară
(lipsa contactului cu dintele vecin), suprafaţa respectivă
este accesibilă curăţirii. Însă, în acest caz,
marginile cavităţii vor fi plasate exclusiv în ţesut
sănătos.

Prepararea cavităţii când procesul carios est

e situat sub punctul de contact

b) rezistenţa pereţilor nu creează probleme, dat fiind faptul că

aceste carii au în general o dezvoltare redusă. Dacă totuşi, în urma
îndepărtării ţesuturilor alterate, se constată că a fost subţiată
creasta marginală care limitează ocluzal cavitatea şi se apreciazăcă
ea nu va rezista presiunilor masticatorii, se va renunţa la cavitatea
tip casetă, transformând-o într-o cavitate de clasa a II-a tipică, sau
tip „slot”.

19
 02.10.2018

Minibox/”Prepararea slot”

Prepararea cavităţii când procesul carios est

e situat sub punctul de contact

• Forma de retenţie rezultă din înclinarea pereţilor

laterali, divergent spre peretele parapulpar
(fundul cavităţii).

20
 02.10.2018

Tehnica pregătirii cavităţii de clasa a II -a tip tunel

• Acest tip de cavitate este o alternativă la cavitatea de

clasa a II-a tipică, folosită atunci când procesul
carios proximal este de mici dimensiuni.

Tehnica pregătirii cavităţii de clasa a II -a tip tunel

• Este o tehnică dificilă, necesită un control foarte bun al

preparaţiei şi datorită înclinaţiei frezei în
timpul preparării riscul deschiderii accidentale a camerei
pulpare este crescut.

• Datorită orificiului mic de deschidere vizibilitatea este

mult diminuată şi nu există un control riguros asupra
exerezei dentinei ramolite.

21
02.10.2018

22
02.10.2018

23
02.10.2018

24
 02.10.2018

Prepararea cavităţilor
când procesul carios este situat
pe ambele feţe proximale ale aceluiaşi dinte

1. Pregătirea în fiecare proces carios a câte unei cavităţi tip casetă;

2. Pregătirea pe o suprafaţă a dintelui a unei cavităţi tip casetă, iar

pe cealaltă faţă a unei cavităţi tipice de clasa a II-a;

3. Pregătirea a două cavităţi tipice de clasa a II-a, câte una pentru

fiecare proces carios;

25
 02.10.2018

Prepararea cavităţilor
când procesul carios este situat
pe ambele feţe proximale ale aceluiaşi dinte

4. Pregătirea unei cavităţi comune mezio-ocluzo-

distale. Această situaţie solicită o pierdere mai
mare de substanţă dentară sănătoasă şidevine
necesară frecvent la nivelul premolarilor, a căror
suprafaţă ocluzală îngustă nu permite pregătirea
distinctă a două cavităţi de clasa a II-a.

26
 02.10.2018

References
1. Severns J.E. Student’s Manual of Cavity Preparation.
St. Louis. Mosby Company. 1915

2. http://www.uobabylon.edu.iq/eprints/publication_11_
24631_607.pdf

3. Mount G.J Conservarea și restaurarea structurii

dentare. Mosby International LTD. 1999

4. Хельминг Э. Терапевтическа Стоматология. Гал

Дент. 1999.

27