Amalgamul dentar

• Material pentru obturații de

durată, nefizionomic, plastic în momentul
introducerii în cavitate, neaderent și care devine
rigid dupa priză.

• Rezultatul amestecului dintre mercur (Hg) și o

pulbere (aliaj) care conține unul sau mai multe
metale.
 Compozitia pulberii
care se adauga mercurului:
 Compozitia pulberii care se adauga
mercurului:

• Argintul creste expansiunea, rezistenta si reduce

fluajul.

• Staniul scade expansiunea, rezistenta, duritatea

si creste timpul de priza. Are mai multa afinitate
pt. mercur decat argintul.

• Cuprul creste expansiunea, rezistenta si

duritatea si reduce fluajul.
• Zincul usureaza condensarea,iar in cursul
proceselor de fabricatie evita formarea oxizilor.

• Indiul introdus in mercurul unor produse

comerciale (in proportie de 10-15%), scade
cantitatea de mercur necesar titrurarii, creste
umectabilitatea amalgamului si scade cantitatea
de mercur evaporata atat in timpul prizei cat si
dupa aceasta.
 Aliajele pentru amalgam

Pulberea se prezinta sub forma de:

- pilitura = particule de forma neregulata cu

lungimea de 60-120µm, latimea de 10-70µm si
grosimea de 10-35µm
- particule sferice = diametre cuprinse intre 2-43µm
- amestec de pilitura si particule sferice = rezistenta
lor e mai crescuta
 Clasificarea aliajelor pt. amalgam

• aliaje cu continut redus de cupru (< 6% Cu),

• aliaje cu continut crescut de cupru (> 6% Cu);
• aliaje ternare (sunt cele care contin argint, staniu
si cupru)
• cuaternare (sunt cele care mai contin in plus si
zincul);
• aliaje cu particule sferice, pilitura sau cu
particule amestecate.
 Mercurul

• Trebuie sa contina mai putin de 0,02%

reziduri nevolatile si sa nu prezinte nici o
contaminare de suprafata.
• Poate fi usor contaminat de gazele
atmosferice care contin sulf, formand
sulfuri (se pierde aspectul de suprafata ca
oglinda).
• Se combina usor cu multe metale (aur,
argint cupru, staniu, zinc), formand
amalgame.
 Mercurul

• Nu se combina cu metale fier

nichel, crom, molibden, cobalt.
• Punctul de solidificare al mercurului ,caa. -39° C.
• Fierbe la 357° C.
• Picaturile cazute pe suprafete netede isi pastreaza
forma sferica (dat. valorii crescute a tensiunii
superficiale, care e de 6,5 ori mai mare decat a
apei).
 Amalgam-proprietati biologice:

• Ionii metalici (de staniu, argint sau cupru)

pot penetra in canaliculele dentinare,
producand coloratii disgratioase.

• De aceea e bine sa se protejeze peretii

cavitatilor cu lacuri, pt. a evita penetrarea
ionilor metalici in dentina.
 Amalgam-proprietati biologice:

• Sensibilitatea imediata se poate datora

contactelor premature sau formarii de microfisuri
la nivelul structurilor dentare;

• Sensibilitatea tardiva poate aparea la 10-12 zile

de la inserarea obturatiei. Cauza principala
=expansiunea tardiva a obturatiilor din
amalgame cu continut crescut de zinc, datorat
contaminarii cu umiditate in timpul prepararii sau
inserarii.
 Consideratii clinice asupra amalgamului

Avantajele amalgamului:

• proprietatile mecanice sunt foarte bune

• rata uzurii e aproape similara cu a
smaltului
• pretul de cost e cel mai mic dintre toate
materialele restaurative
 Dezavantaje:

• culoare nefizionomica
• lipsa adeziunii face necesara prepararea
retentiva (implica sacrificii mari de tesuturi
dure dentare)
• amalgamul are efecte nocive
• coroziunea excesiva si fracturarea marginilor
• sensibilitatea postoperatorie (durerea)
• cariile secundare marginale
 Efectele negative ale mercurului asupra
organismului uman

• In 1990, Organizatia Mondiala a Sanatatii

a emis un document prin care obturațiile
de amalgam dentar erau declarate ca fiind
cea mai importanta sursă de intoxicare a
organismului cu mercur.
 Efectele negative ale mercurului asupra organismului uman

• Deoarece, la temperatura camerei, mercurul

este în stare gazoasă, el se vaporizează
continuu din mixtura de amalgam, rezultând
astfel niveluri ridicate de mercur în aerul din
cavitatea bucală și în salivă;
• Dupa 10 minute de mestecat o gumă de către o
persoană cu multiple obturații din amalgam
dentar, concentrația de mercur din aerul cavității
bucale crește de 5-7 ori și rămâne ridicată, timp
de 90 de minute.
 Efectele negative ale mercurului asupra organismului uman

• Se consideră ca doza zilnica absorbita de

corp din aceste obturații este de 3,8-21
micrograme pe zi, cantitate ce depinde de
numarul și mărimea obturațiilor, de gradul de
fricțiune în masticație, de temperaturile
crescute din băuturile și alimentele fierbinți,
de curenții electrici creați atunci când doua
metale diferite sunt puse în contact
(o coroană de aur și o plombă de amalgam,
de exemplu).
 Hg –efecte negative

• Efectele pe care le are asupra organismului

depind de mai multi factori, precum reacția
imunitară, capacitatea de detoxifiere si excretie
a metalelor, doza etc:.
• Mercurul ajunge prin vasele de sânge până la
creier, unde se acumulează în cantitați
semnificative; dăunează celulelor nervoase și
este implicat în apariția bolilor Parkinson și
Alzheimer.
 Hg –efecte negative

• Se acumulează în glande, inimă, rinichi și ficat,

proporțional cu numărul de plombe pe care
persoana le are în cavitatea bucală.
• Este citotoxic, neurotoxic si imunotoxic.
• Perturbă buna funcționare a metabolismului,
generând metaboliți toxici.
• Cauzează boli autoimune, precum lichenul plan
bucal, fibromialgie, lupus, sindromul oboselii
cronice, diabet etc
 Hg

• Ca si alte metale participă la declanșarea a

peste 40 de afecțiuni cronice, incluzând aici
probleme neurologice, hormonale, autoimune,
cardiovasculare, ale aparatului reproducător.

• Traversează bariera placentară și ajunge la făt,

căruia îi poate determina defecte de dezvoltare.
 Masuri pt. reducerea riscului de intoxicatie
cu mercur in cabinet

• depozitarea mercurului in recipiente bine

inchise
• manipularea deasupra unor suprafete care
pot fi usor curatite
• evitarea atingerii mercurului si
amalgamului cu mana
 Masuri pt. reducerea riscului de intoxicatie cu
mercur in cabinet

• colectarea si depozitarea lor in apa cu adaos de

tiosulfat de sodiu sau glicerina, lichidul trebuind
sa umple complet recipientul
• aerisirea frecventa a incaperilor
• evitarea supraincalzirii mercurului sau
amalgamului
• determinarea anuala a nivelului mercurului in
organism la persoanele care lucreaza in
cabinete dentare
 Aplicarea amalgamelor dentare in cavitatile
coronare
• Se realizeaza prin condensare
• Materiale necesare:
• Fuluar de amalgam;
• Instrumente speciale de modelat amalgamul;
• Pentru cavitatile proximale matrici metalice si
portmatrici.
 Aplicarea amalgamelor dentare in cavitatile
coronare

• Cavitatile anterior inserarii amalgamelor

sunt tratate parapulpar (conditionate)
cu lacuri, lineri (termolineri) si obturatie de
baza (blocheaza variatiile termice).
• Amalgamul este prelevat cu portamalgamul,
condensat cu fuloarul de forma sferica, fularea
se realizeaza rapid, energic pentru eliminarea
excesului de mercur si umplerea tuturor
anfractuozitatilor.

• Mentinerea amalgamului se realizeaza cu

portmatrice cu matrice.
• Amalgamele pot fi cu priza rapida /priza lenta.

• Se evita contaminarea manuala (degetul) si apa

deoarece acest lucru influenteaza proprietatile
fizice si chimice.
• Prelucrarea si adaptarea :

• Amalgamele moderne : in aceeasi sedinta ;

• Amalgamele conventionale: la 7 zile.

• La amalgamele moderne se indica finisarea desi

exista riscul aparitiei porozitatii.
 Recomandari practice :

• inchiderea ermetica a flacoanelor de mercur

(incasabil) ;
• utilizarea sistemului capsulat;
• prepararea electrochimica (cea mai buna);
• folosire de manusi, masca, aerisirea cabinetului,
podea de gresie
• colectare deseuri in flacoane speciale;
• evaluarea periodica a nivelului de mercur in
cabinet;
 Restaurare cu amalgam

Aspectul iniţial al leziunii carioase Aspectul cavităţii preparate

Protecţia pulpo-dentinară prin

obturaţie de bază Aspectul final al restaurării
Etapele restaurării cu amalgam