RESTAURAREA CU AMALGAM:

INDICAŢII, TEHNICI DE PREPARARE

ŞI OBTURARE A CAVITĂŢILOR
 Definitii
Amalgam = un aliaj rezultat în urma amestecului dintre mercur ș i
unul sau mai multe metale
Amalgamul dentar este produs prin amestecul mercurului lichid cu
particulele solide de:
aliaj de argint: Ag2Hg3 (γ1) si AgHg(β1),
staniu - controleaza viteza de amalgamare,
cupru îmbunătăţeşte proprietăţile materialului, și
zinc (îndepărteaza impurităţile), palladium, indium și selenium.
 MICROSTRUCTURA

Ag reactant primar
Sn confera solubilitate, fluiditate
ALIAJ
Cu reactioneaza cu Sn
NEREGULAT Zn ajuta amalgamarea
Hg reactant cu Ag (si Sn)

ALIAJ
SFERIC
Taiere prin aschiere (pilitura) v.s.
Sferic

neregulat sau taiat prin

aschiere Sferic
Indicaţiile obturaţiilor din amalgam sunt:
•carii primare fisurale cavitare medii şi mari;
•carii recurente adiacente unor obturaţii din amalgam;
•existenţa multiplelor contacte ocluzale pe suprafaţa viitoarei obturaţii sau la marginea
acesteia;
•când nu poate fi menţinută o izolare perfectă, necesară restaurărilor cu materiale
adezive;
•la pacienţi cu risc cariogen crescut.

Contraindicaţiile sunt:
la pacienţii care au multiple obturaţii din amalgam, care prin corodare ar putea
produce intoxicaţii cu mercur;
la pacienţi cu aparate gnato-protetice conjuncte metalice la care poate apare fenomenul
de galvanism oral;
la pacienţii cu teren alergic care au prezentat în trecut reacţii adverse la amalgam;
în leziuni fisurale mici, unde se pot aplica restaurări adezive.
Avantaje

Usor de inserat
Nu necesita tehnici sofisticate
Reface forma anatomica
Are rezistenta crescuta la fractura
Percolarea marginala redusă dupa o perioada
de timp in cavitatea orala
Poate fi folosit in zone de stres ocluzal
Are o durabiliate functionala relativ lunga
Dezavantaje
Culoarea nefizionomică
Este usor sfărâmicios
Este supus coroziunii și galvanismului oral
Nu permite menținerea structurilor dentare
subminate
Lipsa adeziunii impune prepararea retentivă
a cavității (implică sacrificii mari de țesuturi
dure dentare)
 Compozitia pulberii care se adauga mercurului:

Argintul (40-74%)creste expansiunea, rezistenta si reduce fluajul.

Staniul (25-30)scade expansiunea, rezistenta, duritatea si creste timpul de
priza. Are mai multa afinitate pt. mercur decat argintul – faza γ
Cuprul (2-30)creste expansiunea, rezistenta, duritatea si reduce fluajul.
Zincul (0-2) usureaza condensarea, iar in cursul proceselor de fabricatie evita
formarea oxizilor. (Contaminarea cu umiditate a amalgamelor cu continut de
zinc determina o expansiune intarziata a materialului).
Mercurul (Hg) poate intra in compozitia in proportie de 2-3%.
Indiul, introdus in mercurul unor produse comerciale (in proportie de 10-
15%), scade cantitatea de mercur necesar titrurarii, creste umectabilitatea
amalgamului si scade cantitatea de mercur evaporata atat in timpul prizei cat si
dupa aceasta.
Dupa forma, particolele din pulbere pot fi :
- pilitura (sunt particule de forma neregulata cu lungimea de 60-120μm,latimea
de 10-70μm si grosimea de 10-35μm)
- particule sferice (cu diametre cuprinse intre 2-43μm)
- amestec de pilitura si particule sferice(rezistenta lor e mai crescuta).
Clasificarea aliajelor pt. amalgam:
- aliaje cu continut redus de cupru (< 6% Cu, se numesc aliaje conventionale),
- aliaje cu continut crescut de cupru (> 6% Cu);
- aliaje ternare (sunt cele care contin argint, staniu si cupru)
- cuaternare (sunt cele care mai contin in plus si zincul);
-aliaje cu particule sferice, pilitura sau cu particule amestecate.
Timpul de priza:
Reprezinta intervalul scurs de la debutul prepararii pana in momentul in care
cristalizarea este completa.
Timpul de priza e influentat de:
faza aliajului Ag-Sn (faza γ corespunde unor amalgame cu priza lenta, in timp ce
faza γ2 da amalgame cu priza rapida care se intaresc in mai putin de 1 min.),
raportul pulbere mercur (proportia normala se considera 5/8 in procente de
greutate, insemnand 52% Hg; cu cat continutul in mercur e mai mare, cu atat priza
e mai lenta),
dimensiunea particulelor (cu cat particulele de aliaj sunt mai mici, cu atat timpul
de priza va fi mai redus),
presiunea de condensare (presiunea crescuta de condensare determina eliminarea
unei cantitati mai mari de mercur din amalgam, cu reducerea consecutiva a
timpului de priza).
Proprietati:
• Proprietati fizice:
- Variatii dimensionale datorate prizei
In primele 20 min. amalgamul sufera o contractie, datorita absorbtiei de mercur
de catre faza γ. Apoi urmeaza o dilatare prin formarea fazelor γ1 si γ2. La sfarsit
apare o contractie lejera, cca. 1μm/cm. Dimensiunile se stabilizeaza dupa 6-8
ore.
Factorii care influenteaza variatiile dimensionale sunt: compozitia aliajului,
dimensiunea particulelor (cu cat dimensiunea particulelor e mai mica, cu atat
expansiunea totala e mai mica), raportul aliaj-mercur (cu cat cantitatea de
mercur liber e mai mare, cu atat va fi si expansiunea mai mare), durata si viteza
de triturare (cu cat timpul de triturare e mai lung, cu atat expansiunea e mai
redusa), intervalul de timp scurs intre triturare si condensare (nu trebuie sa se
scurga mai mult de 3-3,5 minute intre cele 2 operatiuni, deoarece in acest
moment trebuie sa se formeze fazele 1 si 2), presiunea de condensare (cresterea
presiunii de condensare reduce expansiunea), contaminarea cu umiditate
inainte de priza a amalgamului care contine zinc (Apa det. o reactie
electrolitica intre zinc si alte metale.Ca urmare are loc o expansiune de 4% care
nu apare in primele 24 ore, ci la 3-5 zile)
- Dilatarea termica. Coeficientul de dilatare termica a amalgamului e de 2 ori
mai mare decat cel al tesuturilor dentare.
Aceasta duce la percolare marginala, ceea ce duce la infiltrarea salivei intre
dinte-obturatie, ea fiind eliminata odata cu revenirea obturatiei la temperatura
normala. Procesul de patrundere-expulzare a salivei intre obturatie si dinte poarta
numele de percolare conditionata termic.
- Rezistenza la compresiune. Rezistenta la compresiune depinde de: compozitia
aliajului, dimensiunea si forma particulelor (particulele mici si sferice dau
rezistenta crescuta), timpul de triturare, cantitatea de mercur (mai mult de 55%
mercur face sa scada rezistenta), condensarea, porozitatea.Cele mai mari valori
ale rezistentei la compresiune, la o ora, le au materialele cu continut crescut de
cupru si compozitie unica (iar cele mai mici valori le au cele cu pilitura si
continut scazut de cupru).
- Rezistenta la tractiune. E mult mai redusa decat cea la compresiune
- Plasticitatea. In momentul insertiei, pasta de amalgam trebuie sa aiba o
plasticitate suficienta pt. a permite adaptarea in cavitate. Pe urma valoarea
plasticitatii trebuie sa scada in scopul unei condensari eficiente a amalgamului.
- Deformarea permanenta. E lenta, progresiva si ireversibila. Cele mai mari
valori ale deformarii permanente (6,3%) au amalgamele cu pilitura si cu continut
redus de cupru. Cele mai mici valori (0,05-0,09%) le au amalgamele cu
compozitie unica si cele cu continut crescut de cupru.
- Conductivitatea termica. Amalgamele sunt bune conducatoare de caldura. De
aceea, reconstituirile profunde trebuie asociate cu obturatii de baza care sa
asigure protectia pulpei.
- Integritatea marginala. In zona marginala a obturatiei, amalgamul nu are
voie sa ramana neprotejat de smalt, depasind suprafata acestuia, deoarece
acest lucru determina fractura marginala a amalgamului.
- Porozitatea. Bulele apar datorita continutului ridicat de mercur si a
umiditatii incorporate in timpul malaxarii. Porii la suprafata obturatiei apar
datorita eliminarii mercurului, ca urmare a supraincalzirii in timpul lustruirii
obturatiei. Microporii din masa obturatiei apar ca urmare a expansiunii, a
excesului de mercur sau insuficientei presiuni de condensare a amalgamului.
• Proprietati chimice:
- Alterarea chimica a amalgamelor se produce prin coroziune chimica si
electrochimica.
- Coroziunea chimica: Are loc la nivelul suprafetelor obturatiilor. Se prezinta
prin modificari de culoare (innegrire), sulfurari.
- Coroziunea electrochimica: Poate avea loc atat la suprafata amalgamului,
cat si in masa acestuia. Amalgamele cu continut crescut de cupru sufera
mai greu procese de coroziune, datorita absentei fazei γ2, care e cea mai
activa d.p.d.v.electrochimic.
• Proprietati biologice:
- Ionii metalici (de staniu, argint sau cupru) pot penetra in canaliculele
dentinare, producand coloratii. De aceea e bine sa se protejeze peretii
cavitatilor cu lacuri, pt. a evita penetrarea ionilor metalici in dentina
- Sensibilitatea imediata se poate datora contactelor premature sau
formarii de microfisuri la nivelul structurilor dentare.
- Sensibilitatea tardiva poate aparea la 10-12 zile de la inserarea
obturatiei. Cauza principala este expansiunea tardiva a obturatiilor din
amalgame cu continut crescut de zinc, datorita contaminarii cu umiditate
in timpul prepararii sau inserarii.
Proportia si cantitatile de aliaj si mercur
Proportia aliajului si mercurului:
Proportia de mercur variaza intre 54% (pt. aliajele conventionale) si 43% (pt.
aliajele cu continut crescut de Cu).
Cantitatea de mercur se stabileste prin cantarire sau dozare volumetrica.
Cantitatea de aliaj se stabileste si ea prin cantarire si dozare volumetrica.
Exista si cantitati de aliaje precantarite in ambalaje sau sub forma de tablete.
In prezent se utilizeaza frecvent capsulele predozate. Acestea contin aliajul
si mercurul in compartimente separate printr-o membrana. (Inainte de folosire,
membrana e rupta prin comprimarea capsulei).

Cantitatile de mercur si aliaj:

400-800 mg de aliaj, preparata cu cantitatea corespunzatoare de mercur, sunt
suficiente pt. majoritatea reconstituirilor.
Daca e necesara o cantitate mai mare de amalgam, e de preferat sa se
efectueze mai multe preparari, decat sa se amestece odata o cantitate mai mare
de 800mg.
Calitatea Amalgamului Dentar
Controlat de dentist Controlat de fabricant
1. Alegerea Aliajului 1. Compozitia aliajului
2. Rata Mercur:aliaj 2. Tratamentul termic al
3. Procedura de triturare aliajului
4. Tehnica de 3. Marimea , forma si
condensare metoda de productie
particulelor de aliaj
5. Integritatea
4. Tratmentul de
marginala
suprafata al
6. Anatomia particulelor
7. Finisarea finala 5. Forma de livrare
Selectarea Aliajului

Compozitie
Marimea particulelor :
– fina  suprafata lustruibila
– pilitura  necesita aproximativ 50% sau
mai mult Hg v.s. aliajele sferice
– pilitura  rezistenat mare la condensare
Aliaje ce contin Zn problema cu
contaminarea umeda
Proportia de Aliaj la Hg

Proportia corecta este esentiala pentru

formarea unei mase corespunzatoare de
amalgam pentru aplicare.
Marimea amestecului
– Daca sunt necesare cantitati mari, pot fi
facute mai multe amestecuri mici la un
decalaj de timp, deci consistenta
amestecului de amalgam ramane acceptabil
constanta in timpul prepararii restauratiei.
Amestecarea Amalgamului

Triturarea este facuta cu “Amalgamator”

sau “Triturator”.
Aliajele sarace in Cu pot fi triturate la
viteza mica iar aliajele bogate in cupru
la viteza mare.
Durata de triturare
– -/+ 2 la 3 secunde  submixare (uscat si
sfaramicios) sau supramixat (umed si tinde sa
ramana in capsula)
– Efectul asupra timpului de lucru si modificarile
dimensionale
• supratriturarea  scaderea timpului de lucru,
contractie crescuta
– Efectul asupra rezistentei
• supratriturarea  creste rezistenta in aliajele pilitura
• atat supra- cat si subtriturarea  scade rezistenta in
aliajele sferice si cele bogate in Cu
– Efectul asupra dilatarii
• supratriturarea  creste dilatarea
• subtriturarea  scade dilatarea
 MANIPULAREA ALIAJULUI
Proceduri de triturare manuala :
Aliaj + Hg  mortar + pistil amestecare manuala

Proceduri de triturare mecanica:

Aliaj + Hg  capsule + pistil  amalgamator
Aliaj granule + Hg  capsule + pistil  amalgamator

Aliaj pulbere + Hg  pre-incapsulat  amalgamator

 Amalgamatoare

amalgamator
rotational
(ESPE)

Caulk VariMix
Viteza Timp

ENERGIE = VITEZA x Timp

3000-4000 rpm 8-10s

digital amalgamator (Caulk)

fluid, stralucitor, si lucios
 Condensarea Amalgamului
Mai mult Hg ramas in masa dupa
condensare, rezulta un aliaj mai slab. 
poate fi folosita o forta de condensare mai
mare.
Condensare manuala v.s. Mecanica
 amalgam sferic necesita un condensator
mai mare
– Condensarea Mecanica  forta de condensare
mare, mai utilizata pentru aliajele pilitura.
Efectul amanarii condensarii
– Permite amalgamului sa se intareasca
partial inaintea inceperii transferului in
cavitate
– Face posibila indepartarea efectiva a Hg in
timpul condensarii
– Reduce plasticitatea amestecului 
adaptare saraca la peretii cavitatii
Contaminarea umeda din timpul insertiei
poate produce o expansiune excesiva.
Finisarea Restaurărilor din
Amalgam
Scade colorarea si coroziunea
Restaurările din aliaj sarac in Cu ar
trebui sa fie lasate nefinisate in primele
24 ore.
Amalgamele bogate in Cu pot fi finisate
in prima sedinta.
INSTRUMENTE DE SCULPTAT SI MODELAT
Matrici si portmatrice Ivory/ Matrici si portmatrice Tofflemire
Adaptarea penei interdentare
Modelarea si adaptarea matricei circulare Tofflemire
SISTEMUL PALODENT CLASIC
SISTEMUL PALODENT PLUS-DENTSPLY
Aplicarea sitemului Palodent-Plus la o cavitate clasa a II-a Black
SISTEM MATRICI SUPERMAT
-KERRHAWE
Inserarea matricei Supermat la o cavitate clasa a II-a Black
 Instrumente pentru aplicare, condensare si modelare amalgam

Port- Fuloare pentru amalgam -Hollenback

amalgam

Instrumente de modelat
Condensator prin vibrare-
Bergendahl Condensator amalgam
Densco-Patterson dental
Cavitate de clasa I
•Condensarea amalgamului se incepe din profunzimea cavitatii cu o forta
suficienta pentru o adaptare cat mai buna. Cavitatea se umple cu un usor exces
de amalgam, dupa care se incepe modelarea restauratiei.
•Modelarea anatomica se face exercitand o presiune asemanatoare cu cea de la
condensare, cu miscari ferme de pe suprafata dintelui spre obturatie.
•Modelarea functionala se face indicand pacientului sa inchida gura in ocluzie
centrica. Prin aceasta modelare se obtin contacte centrice stabile, tripodale,
perpendiculare pe fortele ocluzale. Verificarea punctelor de interferenta se face
cu hartia de articulatie.
•Finisarea si lustruirea se face dupa 24 de ore. Se folosesc freze de finisat
(cand avem un exces de material sau relief ocluzal neconturat), gume abrazive ,
periute cu paste de lustruit, cupe de cauciuc.
Clasa II

•Condensarea amalgamului se incepe la nivelul pragului gingival. Se umple

treptat cavitatea proximala si apoi cavitatea ocluzala.
•Modelarea anatomica este asigurata la nivel proximal de matrice. La nivel
ocluzal, cu matricea pe loc, se modeleaza creasta marginala, foseta
triunghiulara si ambrazura ocluzala cu un instrument Hollenback. Dupa
indepartarea penei si a matricii, se observa suprafata obturatiei neteda si cu
un punct de contact evident.
•Modelarea functionala se face indicand pacientului sa inchida gura in
ocluzie centrica. Prin aceasta modelare se obtin contacte centrice stabile,
tripodale, perpendiculare pe fortele ocluzale. Verificarea punctelor de
interferenta se face cu hartia de articulatie.
• Finisarea si lustruirea se face dupa 24 de ore. Se folosesc freze de finisat
(cand avem un exces de material sau relief ocluzal neconturat), gume
abrazive , periute cu paste de lustruit, cupe de cauciuc. Pentru zona
proximala se pot utiliza benzi abrazive.
 1 2

3 4
42
 5 6

7 8
43